Liceul Teoretic “Mihai Eminescu”

REFERAT
La Subiectul
“Ploi acide”

Boistean Alexandru
clasa X-a “A” Or.Cahul
12.02.2020
 Curpins:
1. Cum apar ploile acide?

2. Cum luptăm împotriva lor?

3. Ce este ploaia acida?

4. Unde sunt ploi acide?

5. Masuri contra ploii acide.

Ploile acide (au precipitațiile acide) sunt precipitațiile care au un pH mai mic decât 5,6,

având deci un caracter acid pronunțat.
 Termenul de ploaie acidă a fost folosit pentru prima dată de chimistul britanic Robert Agnus
Smith, în 1872, într-un tratat de 600 pagini în care examina corelația dintre cerul îmbâcsit de
deasupra Manchesterului, în Anglia, și aciditatea ploilor din regiune. Măsurată pe o scară
chimică de la 0 la 15 pH (de la cea mai acidă la cea mai alcalină), ploaia acidă este definită ca o
precipitație cu pH sub 5,6. În majoritatea zonelor industrializate ale Europei, precipitațiile sub
formă de ploaie acidă au ajuns la un pH între 4,5 și 5,5. În unele regiuni ale Italiei, au fost
înregistrate cote și mai scăzute, până la 2,6, cu aciditate mai mare decât a oțetului comestibil
(utilizabil în industria alimentară), al cărui pH admisibil este 2,9.[1] Apa curată nepoluată este
slab acidă, cu un pH puțin mai mic decât 7, dar nu mai mică decât 5,6.
Precipitațiile acide apar de obicei în situațiile în care cantități mari de dioxid de sulf (SO2) Sau
de monoxid de azot (NO) sunt emise în atmosferă. Acestea reacționează cu oxigenul din
atmosferă formând trioxid de sulf (SO3) respectiv dioxid de azot (NO2). Trioxidul de sulf (SO3) și
dioxidul de azot (NO2) reacționează cu apa din nori formând acid sulfuric(H2SO4) și acid
azotic (HNO3). Soluția formată din restul de apă împreună cu acizii sulfuric și azotic este ploaia
acidă.
În ziua de 30 martie 2011 în mai multe zone din nordul și sud-estul Bulgariei au căzut ploi
acide. Cel mai ridicat nivel de aciditate (pH 4,5) a fost atins în zonele orașelor Plevna, Dobrici,
Montana, Șumen din nordul Bulgariei și la Sliven și Burgas din sud-estul țării. Ploaia din zona
orașelor Vidin (nord-vest, la granița cu România), Loveci (nord) și Karnobat (sud-est) a avut
nivelul de pH 4,9. Cel mai probabil, acestea au fost cauzate de poluarea provocată
de bombardarea Libiei. Norii care au adus ploaia acidă s-au format în zona Mării Mediterane și
a Italiei, de unde decolează avioanele care bombardează Libia. Ploi acide au căzut în cantitate
mare în Bulgaria și în anul 1999, când NATO a bombardat Iugoslavia.[2]

Efectele ploii acide în Munții Jizera din Republica Cehă

 O ploaie obişnuită este un fenomen meteorologic absolut natural: vaporii
de apă din atmosfera terestră se condensează formând nori, apa trecând
din stare de vapori în stare lichidă, prin apariţia picăturilor de apă. Când
picăturile de apă ating o anumită greutate, gravitaţia le trage spre pământ,
sub

Orice tip de precipitaţii lichide, chiar şi cele din mijlocul teritoriilor sălbatice
aflate la mare depărtare de zonele industriale sau oraşe, prezintă o uşoară
aciditate a apei rezultate.
Dar când aciditatea depăşeşte limita obişnuită, cu precădere din cauza
poluării atmosferice produse de om, atunci avem cu adevărat de-a face cu
ploile acide responsabile de atâtea forme de agresiune asupra mediului
ambiant.
Una dintre principalele cauze ale ploii acide este dioxidul de sulf. Sursele naturale care emit
acest gaz sunt vulcanii, picaturile fine din apa marilor si a oceanelor, descompunerea resturilor
vegetale. In orice caz, arderea combustibililor fosili, precum carbunele si petrolul este cauza a
aproximativ jumatate dintre emisiile acestui gaz in lume.
Cand dioxidul de sulf ajunge in atmosfera, oxideaza la prima forma a ionului sulfura. Apoi
devine acid sulfuric, in timp ce reactioneaza cu atomii de hidrogen din aer si cade inapoi pe
pamant.
Oxidarea se produce in mare parte in nori si in special in aerul foarte poluat , unde alti
componenti, precum amoniacul si ozonul ajuta la catalizarea reactiei, transformand mai mult
dioxid de sulf in acid sulfuric. Oricum, nu tot dioxidul de sulf este transformat in acid sulfuric.
De fapt, o cantitate substantiala poate pluti in atmosfera, mutandu-se pe alta suprafata si
intorcandu-se pe pamant netransformat.
Acestea sunt ecuatiile stoechiometrice pentru formarea acidului sulfuric:
S(in carbuni)+ O2 = SO2
2SO2 +O2 =2SO3
SO3 + H2O =H2SO4
Monoxidul de azot si dioxidul de azot sunt deasemenea componenti ai ploii acide. Sursele
lor sunt centralele electrice si fumul scos de tevile de esapament. La fel ca dioxidul de sulf,
acesti oxizi ai azotului se ridica in atmosfera si sunt oxidati in nori, pentru a forma acidul azotic.
Aceste reactii sunt deasemenea catalizate in norii foarte poluati, unde fierul, manganul,
amoniacul si peroxidul de oxigen sunt prezenti.
Graficul urmator indica nivelul pH-ului precipitatiilor depuse in timp in niste provincii din
Canada. Impreuna cu acesta, sunt grafice ale emisiilor, in timp, in Canada, in comparatie cu
Statele Unite ale Americii.
Ca observatie, chiar daca nivelul emisiilor din Canada si Statele Unite ale Americii au fost
reduse de-a lungul anilor, nivelul pH-ului masurat ( pentru Canada – in Nova Scotia si in
Newfoundland ) nu reflecta rezultate similare.
 -reducerea emisiilor de SO2 prin instalarea unor echipamente de
desulfurare a gazelor provenite de la termocentrale;
-reducerea emisiilor de oxid de azot prin echiparea automobilelor  cu
convertoare catalitice pentru gazele de esapament;
-instalarea unor filtre la cosul fabricilor care retin anumite particule;
-dotarea cu instalatii de captare a gazelor rezultate in urma proceselor
tehnologice a cosurilor pe unde sunt eliminate gazele;
-utilizarea unui tip de carbune cu un continut scazut de sulf pentru
evitarea ploilor acide.

Baikal M. Sartlai . Calatoria de la Thaci.

Ploaie acida in Germania.