DISCIPLINA: URGENȚE MEDICO-CHIRURGICALE Curs 8 - DR

INTOXICATII ACUTE EXOGENE

INTOXICATII MEDICAMENTOASE

Medicamentele care dau cel mai frecvent intoxicatii sunt cele din clasa barbituricelor (fenobarbital,
ciclobarbital) si benzodiazepinelor ( diazepam, meprobamat). Acestea pot fi accidentale la copii si
voluntare la adulti. Dar pot aparea intoxicatii cu orice alt medicament – intoxicatia digitalica, intoxicatia
cu antibiotice. Pentru aparitia intoxicatiei cu barbiturice prezinta importanta momentul ingestiei in
legatura cu alimentatia, intrucat absorbtia este lenta dupa mese, rapida pe nemancate si foarte rapida in
asociere cu alcoolul.

Simptome – depind de doza ingerata

-in doze moderate determina hipotonie, dificultati de vorbire, somnolenta, uneori agitatie

- in doze mari pot determina: bradipnee, hipotensiune arteriala, pierderea cunostintei, cianoza,
hipotermie

- in formele greve determina coma profunda cu insuficienta respiratorie si circulatorie acuta si mioza,
care este semn de gravitate; moartea se produce datorita insuficientei respiratorii si circulatorii acute.

Tratament in urgenta – se incearca indepartarea cat mai rapida a toxicului

-daca starea pacientului permite se incearca: provocarea varsaturilor, spalatura gastrica, administrare de
purgativ

- perfuzare cu solutii macromoleculare pt mentinerea TA, cu manitol sau glucoza hipertona pt fortarea
diurezei, hidratare cu Ringer

- daca pacientul este in coma se mentin manevrele de mai sus (mai putin provocarea varsaturii),
administrarea de oxigen 6-8l/min, dupa eliberarea cailor respiratorii, eventual intubatie traheala sau
traheostomie

- in caz de insuficienta respiratorie acuta sau stop respirator se instituie respiratie artificiala

INTOXICATIA CU MONOXID DE CARBON

1
Sunt intoxicatii produse cel mai frecvent accidental, in mediu industrial, casnic, incendii; CO este un gaz
incolor, inodor, produs prin arderea incompleta a unor materiale cum ar fi lemnele, carbunii, gazul metan
sau din alte surse.

Manifestari clinice

-neurologic – oboseala, vertij, greata, varsaturi, labilitate emotionala, parestezii, letargie, somnolenta,
cefalee, coma, convulsii, stop respirator

- cardiovascular – durere toracica, palpitatii (aritmii), hipotensiune, stop cardiac la concentratii mari de
carboxiHb

- alte efecte – necroza tubulara acuta, edem pulmonar toxic, coagulare intravasculara diseminata, leziuni
tegumentare (flictene)

Conduita de urgenta

-ABC, eventual resuscitare cardiopulmonara in caz de stop cardio-respirator

- in forme usoare se administreaza oxigen, eventual intubatie orotraheala in cazul comei sau insuficientei
respiratorii

- in forme severe se administreaza oxigen hiperbar

INTOXICATII CU CIUPERCI

Exista peste 30 de specii de ciuperci care pot da intoxicatii. In functie de momentul aparitiei
simptomatologiei, ciupercile se impart in ciuperci cu perioada scurta de incubatie, la care simptomele apar
la 15 min – 3 ore de la ingestie si ciuperci cu perioada lunga de incubatie, a caror simptomatologie apare
la 5 – 12 ore de la ingestie, sau chiar mai mult (20 de ore); acestea din urma dau intoxicatii de o mare
gravitate, de regula mortale.

Simptome

-pt intoxicatia cu ciuperci cu perioada scurta de incubatie: hipersalivatie, grata, diaree, dureri abdominale,
lacrimare, transpiratii, dispnee, stare de agitatie, convulsii, tremuraturi, confuzie, halucinatii, bradicardie,
hipotensiune, mergand pana la coma

- pt intoxicatia cu ciuperci cu perioada lunga de incubatie: greturi, varsaturi, colici abdominale, diaree
sanguinolenta, icter, hepatomegalie, oligoanuire, cefalee, confuzie, convulsii, coma

Tratament in urgenta

2
-provocarea de varsaturi si spalatura gastrica – pt cele cu actiune rapida

- perfuzii cu solutii glucozate si clorurate, mialgin sau antispastice pt calmarea colicilor, tratarea
insuficientelor hepatice si renale acute si tratamentul socului care poate surveni.

INTOXICATIA ETANOLICA

Intoxicatia cu etanol (alcool etilic) se recunoaste usor dupa halena alcoolica a pacientului.

Simptomatologia - evolueaza in 3 faze:

a)faza de excitatie – logoree, volubilitate, tendinta la violenta, facies congestiv, congestie conjunctivala

b) faza de incordare motorie – confuzie, agitatie psihomotorie, tulburari de echilibru si coordonare,

tulburari de vorbire, contractura musculara accentuata

c) faza de coma etilica – relaxarea musculaturii corporale, areflexie, midriaza, relaxare sfincteriana, facies
vultuos, uneori paloare cadaverica, puls tahicardic si aritmic, hipotensiune arteriala, halena alcoolica

- in aceasta faza exista riscul asfixiei prin aspiratia varsaturii gastrice sau aparitia bronhopneumoniei de
aspiratie; decesul poate surveni prin deprimarea respiratiei de cauza centrala, obstructie respiratorie, edem
pulmonar acut, accident vascular cerebral

Conduita in urgenta

-in formele usoare - provocarea de varsaturi, spalatura gastrica sau doze succesive de cafea concentrata; in
caz de coma, spalatura gastrica se face dupa intubatia traheala

- perfuzie cu solutii macromoleculare, glucoza, vitamina B1, B6, eventual diazepam

MUSCATURA DE SARPE

Dintre serpii veninosi la noi in tara exista vipere; acestea inoculeaza la locul muscaturii un venin cu
actiune hemolitica si hemoragica, cu o toxicitate deosebita.

Simptome

-locale – durere intensa, ca o arsura, eritem perilezional (piele inrosita cu tendinta la innegrire), si edem
care se extinde foarte repede; in 12-24 ore apar flictene cu continut serohematic, echimoze, petesii, care
duc la necroza tesuturilor si gangrena

3
- generale – slabiciune, ameteala, senzatie de lesin, greturi, varsaturi sanguinolente, hemoragii in 24-48 de
ore: epistaxis, hematemeza, melena, hematurii, gingivoragii; pupile dilatate cu tulburari de vedere,
obnubilare, coma, stare de soc

- moartea apare la 3-4 zile prin hemoragii, insuficienta renala acuta, stop respirator

Tratament in urgenta

-pt incetinirea ritmului de intrare in circulatie a veninului, se linisteste accidentatul, se aplica garouri
superior si inferior de plaga, se fac incizii pe cele 2 puncte de muscatura sau o incizie intre cele 2 puncte
ale muscaturii, urmata de aspirarea lichidului din plaga; deasemeni injectarea unui vasoconstrictor local
in paralel cu aplicatii reci

- se va incerca neutralizarea veninului cu ser antiviperin, in paralel cu administrarea de ATPA si

antibiotice cu spectru larg

- se vor trata manifestarile care apar – tratarea socului; in caz de hemoragii – transfuzii, corticoizi; in caz
de coagulare intravasculara diseminata – heparina; tratarea insuficientei renale si respiratorii.

ARSURILE

In functie de mecanismul de producere, arsurile pot fi:

-termice – lichide fierbinti, gaze sau vapori supraincalziti, corpuri incandescente, flacara, radiatii

- chimice – acizi, baze

- electrice – date de flama electrica

Gravitatea unei arsuri este apreciata functie de suprafata si de profunzimea arsurii

Profunzimea se exprima in patru grade:

-GR.I – eritem, edem, caldura locala, usturime; vindecare in 7 zile

- GR.II – “flictena alba” cu continut serocitrin, limpede, transparent, eritem, edem; vindecare cu
“restitutio ad integrum” in 14 – 21 de zile

- GR.III – “flictena rosie”, continut sanguinolent, tulbure, vindecare cu cicatrice, escara subtire, elastica,
de obicei alba

- GR.IV – escara dermica totala, cu epiderm si derm distruse in totalitate, cu distrugerea muschilor,
osului, cu evolutie spre escara; vindecare imposibila, necesita grefa cutanata

4
Pt aprecierea suprafetei arsurii, se utilizeaza “regula lui 9”, care se bazeaza pe faptul ca segmentele
corpului pot fi evaluate prin cifra 9 sau multipli ai acestuia. Astfel:

-capul si gatul reprezinta aprox. 9% din suprafata corpului

- fiecare membru toracic – 9%

- fiecare membru plevin – 18%

- trunchiul anterior si posterior – fiecare cate 18%.

Prognosticul unei arsuri care depaseste 30% este rezervat. Deasemeni se tine seama si de varsta, sex,
localizare, existenta concomitente a altor afectiuni (diabet, arterita, insuficienta hepatica, cardiaca). In
evolutia unui ars se deosebesc 4 etape, incomplet delimitate:

-stadiul I – primele 3 zile, corespunzatoare socului postcombustional; poate aparea sdr. de deshidratare
(hipovolemie, edem, oligoanurie), sdr. digestiv (varsaturi, hemoragii)

- stadiul II – primele 3 saptamani – in cazul arsurilor severe pot aparea complicatii infectioase, hepatice,
digestive, insuficienta renala acuta, sindrom hemoragic. In mod normal, la sfarsitul acestei etape, arsurile
de gr. I si II sunt vindecate, iar cele de gr. III au escarele in curs de eliminare

- stadiul III – primele 60 de zile – cresc sansele de vindecare, se pot aplica grefe

- stadiul IV – este cazul pacientilor arsi, ce nu au fost tratati precoce si corect, la care persista plagile;
organismul este epuizat si sensibil la agresiuni minore, putandu-se decompensa ireversibil.

Conduita in urgenta

-degajarea victimei din focar, stingerea flacarilor, indepartarea hainelor cand este posibil

- linistirea pacientului si calmarea durerilor cu algocalmin, romergan, mialgin

- resuscitarea cardiorespiratorie, atunci cand este nevoie

- se administreaza oxigen, se prinde o linie venoasa pe care se administreaza glucoza, se face ATPA

- se instaleaza o sonda urinara si se face toaleta chirurgicala a plagii

INSOLATIA

Este consecinta expunerii prelungite sau necontrolate la soare. Se poate manifesta prin insolatia propriu –
zisa si sincopa calorica.

5
Insolatia propriu-zisa

Clinic – cefalee, ameteli, fotofobie, dureri ale globilor oculari, congestia fetei, neliniste

-greturi, varsaturi, inapetenta, la care se pot adauga rigiditatea cefei si coma, in insolatiile grave

Conduita – scoaterea de sub influenta razelor, comprese reci pe cap

-administrarea de antalgice – aspirina, vitamina C

- in caz de coma se asigura libertatea cailor aeriene si se administreaza oxigen

- se face hidratarea prin perfuzii cu ser fiziologic, Ringer, dextran in caz de hipotensiune

- combaterea edemului cerebral prin diureza fortata cu manitol si furosemid

HIPOTERMIA - DEGERATURILE

Degeraturile sunt leziuni tisulare consecutive actiunii frigului.

Clinic – degeraturile intereseaza mai ales extremitatile: nas, urechi, fata, maini si picioare, iar
manifestarile clinice merg de la senzatia de arsura locala la cea de durere importanta, in functie de
severitatea leziunilor.

In functie de severitate, leziunile de inghet se clasifica in 4 grade, asemnanator arsurilor:

-gr.I – eritem, edem, hiperemie, prurit local, descuamare tegumentara in 5-10 zile

- gr.II – eritem, edem, flictene clare, descuamare pielii cu formare d escare

- gr. III – afectare profunda pana la tesutul subcutanat, edem, tegumente de culoare gri-albastrui, flictene
violacee sau hemoragice, necroza tegumentara, gangrena in cateva zile

- gr. IV – gangrena uscata - sunt afectati muschi, tendoane, oase, tesuturile sunt uscate, cianotice,
necrozate, cu flictene, edem, gangrena apare in cateva ore

Tratament – in prespital: combaterea hipotermiei si a deshidratarii, scoaterea hainelor umede si reci,

evitarea pierderilor de caldura, reincalzire treptata

-in spital – baie calda, analgezice parenteral

6
Hipotermia generalizata – scaderea temperaturii rectale sub 35 grade C duce la instalarea hipotermiei
paralitice, manifestata prin imobilitate, astenie musculara, somnolenta, bradicardie, bradipnee,
hiporeactivitate. Stadiul de coma hipotermica se instaleaza cand temperatura centrala rectala tinde spre 30
grade C. Temperatura compartimentului exterior este cu 10 grade mai mica decat cea a compartimentului
interior.

Conduita – impiedicarea pierderii de caldura prin plasarea accidentatului intre doi salvatori

-se evita mobilizarea activa sau pasiva a persoanelor aflate in hipotermie mai avansata, deasemeni se evita
frictionarile energice deoarece se amesteca sangele periferic, cucel putin 10 grade mai rece decat cel
central si poate surveni moartea prin scaderea temperaturii viscerale

- incalzirea se ca face treptat, cu monitorizarea functiilor vitale, se administreaza perfuzii, oxigen

- ingestia de alcool este posibila numai daca temperatura rectala a atins 35 de grade C.