DISCIPLINA: URGENȚE MEDICO-CHIRURGICALE Curs 8 - DR

TRAUMATISMELE

I.TRAUMATISMELE CRANIO – CEREBRALE

Reprezinta totalitatea manifestarilor ce apar ca urmare a actiunii unui agent traumatic asupra
cutiei craniene si a continutului acesteia. Traumatismele cranio-cerebrale pot fi inchise si
deschise (cand exista o comunicare cu mediul extern).

1.Traumatismele cranio-cerebrale inchise sunt comotia cerebrala si contuzia cerebrala

1.a.Comotia cerebrala – se manifesta prin intreruperea brusca a constientei, de scurta durata

(cateva minute), imediat dupa impact, cu sau fara modificari ale functiilor vitale, tot de scurta
durata, manifestari total reversibile, intrucat nu exista o leziune organica.

Accidentatul va fi mentinut in repaus culcat, necesitand doar repaus fizic si psihic, sub
supraveghere 24 de ore.

1.b. Contuzia cerebrala – nici in acest caz nu exista leziuni organice ale creierului

Simptome

-contuzia cerebrala minora – alterarea starii de constienta de maxim cateva ore, modificari
minore si tranzitorii ale functiilor vitale, modificari de reflexe, cefalee, ameteli, vertij

- contuzie cerebrala moderata – alterarea sau abolirea starii de constienta de pana la 24 ore,
dispnee, tahicardie, rar oscilatii ale TA, redoarea cefei, lcr rozat sau sanguinolent, cefalee, vertij,
varsaturi

- contuzie cerebrala grava – alterari profunde si de lunga durata a starii de constienta, dispnee,
tahicardie, hipertermie, varsaturi, puseu de HTA, deglutitie dificila sau abolita, uneori convulsii
generalizate, midriaza sau mioza, miscari pendulare ale globilor ocular, lcr intens sanguinolent

Conduita in urgenta – ABC –ul primului ajutor, punerea accidentatului in pozitie de siguranta

1
-se urmareste permanent TA, respiratia, pulsul si temperatura, acestea dand indicii asupra
evolutiei

- in cazuri grave – intubatie orotraheala, respiratie artificial, oxigenoterapie, combaterea

hipotermiei si a edemului cerebral

2. Traumatismele cranio-cerebrale deschise

Aici sunt incluse:

-plagi cranio-cerebrale nepenetrante – intereseaza partile moi si oasele, dar nu trec de dura mater

- plagi cranio-cerebrale penetrante si perforante – ajung in profunzime, interesand si creierul

Aceste traumatisme se insotesc cel putin de o contuzie minora, daca nu chiar de o contuzie grava,
deci primul ajutor va viza si aceste aspect. Plaga se curate, se dezinfecteaza, se panseaza de
protectie si nu cu pansament compresiv, nu se indeparteaza aschiile osoase si se transporta de
urgent la spital

3. Fracturi ale bazei craniului – sunt fracturi grave

Se manifesta prin scurgere de lcr initial, apoi de substanta cerebrala prin orificiile natural (nas,
gura, urechi), se poate instala starea de coma, apar echimoze in ochelari, bilateral, la 2-4 zile de
la accident, leziuni nervoase care pot ajunge pana la paralizii ale nervilor cranieni.

Primul ajutor este la fel ca in cazul traumatismelor deschise.

II. TRAUMATISME VERTEBRO – MEDULARE

Traumatismele coloanei vertebrale pot sa dea leziuni ale maduvei – comotie sau contuzie
medulara, compresiune prin fragmente osoase sau hematom, sectiune totala sau partiala a
maduvei.

Simptome

-dureri datorate fracturii unei vertebre, contractura musculara de vecinatate, tumefactie,

echimoza, eventual crepitatii osoase

- daca fractura este la nivelul coloanei cervicale, capul traumatizatului este in flexie si este
sustinut cu ambele maini de catre acesta si pot aparea tulburari de respiratie de diferite grade

2
- daca fractura se insoteste de sectiune medulara, simptomele sunt functie de sediul fracturii:
daca leziunea este la nivelul coloanei cervicale se instaleaza tetraplegia, daca este sub C7 se
instaleaza paraplegia (doar la membrele inferioare)

- apar tulburari de sensibilitate in regiunile situate sub focarul de fractura

- pot sa apara tulburari cardiace si respiratorii (sectiuni cervicale superioare), tulburari

sfincteriene, abolirea reflexelor osteo-tendinoase in etajele subiacente

Conduita in urgenta – se evita manevrarea pacientului ce presupune miscari ale coloanei; va fi

pus pe targa de trei personae ce mentin coloana in ax

-se remediaza manifestarile caracteristice ale socului traumatic

- se asigura permeabilizarea cailor respiratorii si respiratie artificiala la nevoie

- transportul de urgenta la spital

III. TRAUMATISMELE MAXILO – FACIALE

III.a.Plagile partilor moi – se manifesta prin:

-hemoragie – apar sangerari abundente datorita vascularizatiei bogate

- soc – stare de lesin, cu paloare a fetei, din care isi revin repede, uneori putand evolua spre soc

- asfixie – datorata unor obstacole pe caile aeriene: cheaguri de sange, corpi straini, fragmente
osoase

Conduita in urgenta – scoaterea accidentatului din mediu

-ABC-ul primului ajutor

- asezarea in pozitie de siguranta

- hemostaza, combaterea socului, abia in final ingrijirea plagii

III.b. Fracturi ale maxilarelor – se recunosc prin:

-durere locala, manevre de mobilizare imposibile din cauza durerii

3
- mobilitate osoasa anormala, masticatie imposibila

- modificarea conturului osos si a partilor moi, disfonie

Conduita in urgenta – se rezolva mai intai urgentele legate de hemoragie, soc, asfixie, dupa care
se face imobilizarea provizorie a oaselor fracturate; apoi se transporta la o unitate spitaliceasca

IV. TRAUMATISMELE TORACICE

Acestea pot fi :

-inchise – contuziile peretelui toracic, fracturi si luxatii ale scheletului toracic

- plagi – plagi nepenetrante, plagi penetrante, plagi ale organelor mediastinale

In cazul unui traumatism toracic, este importanta descoperirea si rezolvarea temporara a

leziunilor cu risc vital imediat: obstructia respiratorie, volete costale mobile, pneumotoraxul
deschis, pneumotoraxul compresiv ( cu supapa), hemotoraxul masiv, tamponada cardiaca, plagile
cardiace. In fata unui astfel de pacient, intr-o prima etapa se verifica ABC-ul: permeabilitatea
cailor respiratorii, jetul respirator, pulsul.

-in caz de insuficienta respiratorie prin obstructia cailor aeriene – aceasta poate fi data de
inundarea cailor aeriene cu sange, cu secretii, corpi straini; se indeparteaza obstacolele prin tuse
(secretii) sau prin aspiratie, instalarea pipei Guedel sau intubatie la comatosi si oxigenoterapie

- in caz de insuficienta respiratorie prin instabilitate toracica – se produce prin fracturarea unui
numar mare de coaste, volete costale; pacientul prezinta cianoza, tahipnee si bineinteles durere;
se aseaza pacientul in pozitie semisezanda, se calmeaza durerea cu algocalmin sau infiltratii cu
novocaina sau xilina, se incearca imobilizarea fracturilor si voletului, se administreaza oxigen, se
combate socul

- in caz de insuficienta respiratorie prin pneumotorax deschis – cel mai important este acoperirea
plagii prin orice mijloace: comprese sterile, apoi vata sau chiar bucati de panza curata si apoi un
strat impermeabil, la spital urmand sa se faca sutura plagii

- in caz de insuficienta circulatorie si respiratorie prin hemotrax masiv – se produce prin ruperea
unor vase din plamani, pleura, vase mamare, vase intercostale; apar fenomene de insuficienta
circulatorie acuta (hTA, puls frecvent, stare lipotomica) si insuficienta respiratorie acuta; se

4
punctioneaza cavitatea pleurala si se dreneaza sangele, se instituie perfuzie pt inlocuirea
pierderilor, se transporta de urgenta la spital

- in caz de tamponada cardiaca – acumularea sangelui in pericard; accidentatul este palid

cianotic, puls filiform, TA prabusita, zgomote cardiace asurzite; se face punctie pericardica pt
evacuare

V. TRAUMATISME ABDOMINALE

V.1.Traumatisme abdominale inchise - produc leziuni ale peretelui (echimoze, hematoame)

sau leziuni ale organelor abdominale (abdomen acut chirurgical inchis traumatic). Decesul se
poate produce: - in cateva minute – prin lezarea unui vas mare (aorta, vena cava)

-in cateva ore – prin hemoragii determinate de ruperea unor organe parenchimatoase (ficat,
splina)

- in cateva zile – prin hemoragie in doi timpi: ruptura mica a unui organ – hematom subcapsular
– ruperea capsulei dupa cateva zile din cauza presiunii si hemoragia continua putand provoca
deces

Prezinta importanta modul cum s-a produs accidentul, modul si directia de actiune a agentului
traumatic. Se verifica functiile vitale, se examineaza abdomenul, daca pacientul urineaza.

Simptome – generale:

-paloare intensa, transpiratii reci, sete intensa

- puls rapid si slab, TA scazuta

- tahipnee si respiratii superficiale

- locale: - durere moderata pana la violenta

- aparare musculara si contractura musculara

- varsaturi, sughit, meteorism, pneumoperitoneu, hematurie

Conduita in urgenta – asezarea in decubit dorsal, cu membrele inferioare flectate

-se instituie o perfuzie de substitutie, dar nu se administreaza calmante deoarece mascheaza

simptomatologia; punga cu gheata pe zona abdominala dureroasa

5
V.2. Traumatisme abdominale deschise – pot fi:

-plagi nepenetrante – intereseaza doar peretele abdominal

- plagi penetrante simple – este lezat peretele abdominal, inclusiv peritoneul, fara organe interne

- plagi penetrante cu leziuni viscerale – sunt lezate si organele interne

Conduita in urgenta

-daca avem doar plaga a peretelui abdominal – se ingrijeste plaga, se face profilaxia antitetanica

- in caz de plaga penetranta – daca se insotesc de evisceratie posttraumatica nu se vor reduce

ansele in interior, acestea vor fi acoperite cu campuri imbibate cu solutie izotonica

- vor fi transportati la spital

VI. TRAUMATISMELE BAZINULUI

Sunt implicate oasele bazinului: coxal, sacrul si coccisul

Simptome

-durere pe crestele iliace, pubis, arcada inghinala sau prin apasarea marelui trohanter

- poate aparea contractura muschilor abdominali – semn de gravitate

- exista impotenta functionala relativa a membrelor inferioare

- in fracturi totale de bazin apare o scurtare aparenta a membrului inferior pe partea lezata si
rotatia externa a acestuia

- se urmaresc pulsul, TA, aspectul urinii si posibilitatea de a mictiona spontan; in caz de ruptura
vezicala se constata lipsa globului vezical

- in fracturi cu disjunctie pubiana se constata largirea bazinului

Conduita in urgenta - sedarea bolnavului si combaterea starii de soc

-transportul la spital se face pe targa obisnuita sau targa tare, iar asezarea pacientului pe targa se
face de catre 4 persoane, in bloc

6
 VII. TRAUMATISMELE MEMBRELOR

Pot fi:

-leziuni osteo-articulare – entorse, luxatii, fracturi

- leziuni ale partilor moi – plagi, rupturi musculare, ligamentare

- leziuni neuro-vasculare – ale vaselor si nervilor

Fracturile pot fi :

-fracturi inchise – segmentele osoase sunt acoperite integral de piele

- fracturi deschise – tegumentele au fost lezate si osul ajunge in contact cu exteriorul; fracturile
deschise pot fi produse din interior spre exterior, leziunile fiind provocate de capetele taioase ale
fragmentelor fracturate, sau din afara spre interior, fiind determinate de impactul cu agentul
vulnerant

Simptome

Semne generale – sunt cele determinate de socul traumatic

Semne locale

-durerea – care apare in focarul de fractura sau la distanta, poate fi spontana sau provocata

- echimozele – apar si in entorse, contuzii sau luxatii; in fracturi echimozele apar tardiv

- deformarea regiunii si impotenta functionala

- mobilitate anormala – existenta unei miscari acolo nu exista in mod normal

- crepitatii osoase sau frecatura osoasa

- lipsa transmiterii miscarilor dincolo de fractura

- intreruperea continuitatii unui os

- in caz de fracturi deschise se asociaza hemoragia

Conduita in urgenta

7
-presupune, in primul rand, hemostaza imediata, toaleta si pansarea plagilor

- imobilizarea provizorie a fracturii

- calmarea durerii cu scopul prevenirii socului