E bine să cunoşti

Republica Moldova. 1989 – 2021

1989, 20 mai – crearea Frontului Popular din Moldova
1989, 27 august – Marea Adunare Naţională, 700 mii de persoanea se exprima pentru decretarea
limbii române ca limbă de stat – apogeul mişcării de eliberare naţională
1989, 31 august – Adoptarea Legislaţiei cu privire la limbă; Limba română devine limbă de stat şi se
trece de la alfabetul chirilic impus după 1944 de sovietici la alfabetul latin
1990, februarie – Mircea Snegur devine preşedinte al Sovietului Suprem
1990, 23 iunie – Declaraţia de suveranitate a R.S.S. Moldoveneşti
1990, august – Găgăuzia îşi declară „independenţa” de Moldova
1990, septembrie – Transnistria îşi declară „independenţa” de Moldova, crearea „Republicii
Moldoveneşti Transnistrene”
1991, mai – R.S.S. Moldova devine Republica Moldova
1991, august – puci anti-Gorbaciov la Moscova, Partidul Comunist din Moldova e delcarat în afara
legii
1991, 27 august – proclamarea independentei R. Moldova
1991, 8 decembrie – Mircea Snegur devine primul preşedinte al R. Moldova, ales prin sufragiu
universal
1992, 26 februarie – Moldova devine membru al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în
Europa (actualmente OSCE)
1992, 2 martie – Moldova devine membru ONU
1992, martie-iulie – Conflictul militar din Transnistria
1992, iulie – Acord între preşedintele R. Moldova Mircea Snegur şi preşedintele Rusiei, Boris Elţîn
despre încetarea războiului pe Nistru
1993, ianuarie – refuzul Parlamentului R. Moldova de a adera la Comunitatea Statelor Independente
1993, februarie – Frontul Popular din Moldova devine Partidul Popular Creştin Democrat
1993, noiembrie – introducerea valutei naţionale, LEU
1994, februarie – alegeri parlamentare, Partidul Democrat Agrar, de orientare pro-CSI, obşine
majoritatea mandatelor în parlament, 56 din 101 mandate; două partide de orientare proeuropeană
obţin doar 20 de mandate
1994, aprilie – Moldova aderă la CSI
1994, 29 iulie  – Adoptarea Constituţiei Republicii Moldova
1994, octombrie – Moldova şi Rusia semnează un acord privind retragerea trupelor ruse din
Transnistria şi Bender, dar numai Moldova ratifică acest acord, nu şi Rusia
1994, decembrie – acordarea autonomiei teritorial administrative raioanelor cu populaţie găgăuză
compactă, crearea Gagauz Yeri (pământul găgăuzilor)
1995, martie – demonstraţii în masă ale studenţilor în Chişinău pentru păstrarea cursului de istorie
naţională Istoria românilor, introdus în 1990
1995, 14 iulie – Moldova devine membru al Consiliului Europei
1996, 17 noiembrie – alegeri prezidenţiale – Petru Lucinschi devine al doilea preşedinte al R.
Moldova
1998 – criza economică din Rusia, care afectează dramatic şi Republica Moldova, legată de
schimburile comerciale cu Rusia în proporţie de cca 80 %
1998, 22 martie – alegeri parlamentare în R. Moldova; Partidul Comuniştilor din Republica Moldova
obţine 40 de mandate din 101, dar coaliţia partidelor democratice crează guvernul (Alianţa pentru
Reforme şi Democraţie)
1999, 12 martie – 21 decembrie – Guvernul Sturza, guvernul cu cea mai mare credibilitate în
Occident; cele mai importante reforme liberale din istoria Republicii Moldova
2000, 5 iulie – reformă constituţională, R. Moldova se transformă din repubică semiprezidenţială în
republică parlamentară; preşedintele se alege de parlament, nu prin alegeri directe
2001, 27 februarie – alegeri parlamentare, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova – 71
mandate (50.07%), Blocul Electoral “Alianţa Braghiş” – 19 mandate (13.36%), Partidul Popular
Creştin Democrat – 11 mandate (8.24%)
2001, 4 aprilie – parlamentul îl alege pe Vladimir Voronin preşedinte al R. Moldova
2005, 6 martie - ajoritatea parlamentară o deținea Partidul Comuniștilor din Republica Moldova
(PCRM), care dispune de 55 locuri. Opoziția este reprezentată de patru formațiuni politice – Alianța
„Moldova Noastră” – 13 locuri, Partidul Democrat din Moldova – 9 locuri, Partidul Popular Creștin
Democrat – 7 locuri, Partidul Social-Liberal – 3 locuri, precum și de 14 deputați neafiliați, 2 deputați
membri ai Partidului Național Liberal.
5 aprilie 2009 sunt câștigate din nou de Partidul Comuniștilor din Republica Moldova .
martie 2012- Nicolae Timofti, candidatul Alianței pentru Integrare Europeană a fost ales președinte al
Republicii Moldova.
Alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 au fost cea de-a VIII-a competiție electorală de
acest fel după proclamarea independenței Republicii Moldova
30 octombrie și 13 noiembrie 2016 în Republica Moldova s-au desfășurat alegerile prezidențiale, iar Igor
Dodon a fost ales în funcția de Președinte al Republicii Moldova.

La alegerile prezidențiale din 2020, în turul al doilea de scrutin, Maia Sandu a câștigat cu 57,75% din
voturi, în timp ce Igor Dodon a strâns 42,2%. În alegerile parlamentare anticipate, convocate în anul
următor, Partidul Acțiune și Solidaritate, care a susținut-o pe Maia Sandu la prezidențiale, a obținut și
majoritatea locurilor în Parlament.