La tema: Ijiena sportivului și

îmbrăcămintei.
Studenta din grupa C-2001
Îmbrăcăminte sportivă -este o îmbrăcăminte special concepută pentru
diferite sporturi. Ea fac parte din echipamentul individual.
Îmbrăcămintea sport trebuie să asigure condiții favorabile de funcționare a
corpului în timpul exercițiilor intense și Sportului în diferite condiții
meteorologice. În același timp, trebuie luate în considerare și
caracteristicile specifice ale sportului și regulile competiției.
Caracteristicile designului de îmbrăcăminte nu trebuie doar să ia în
considerare cerințele atletice și tehnice, dar, de asemenea, să respecte
regulile de igienă.
Cerințe igienice pentru îmbrăcăminte sportivă
Îmbrăcămintea sport trebuie să mențină echilibrul termic optim al corpului
în timpul exercițiilor fizice și sportive, să ofere activități sportive eficiente
și să protejeze împotriva rănirilor și a deteriorărilor mecanice. Ar trebui să
fie ușor, confortabil, să nu restricționeze mișcarea, să se potrivească în
înălțime și plinătate. Îmbrăcămintea sport modernă se distinge printr-un
grad ridicat de potrivire a corpului, fără permisiuni pentru libertatea de
potrivire, care este asociată cu cele mai bune proprietăți aerodinamice ale
îmbrăcămintei elastice strânse.
O mare importanță sunt proprietățile de protecție termică ale
îmbrăcămintei, proprietățile igienice ale acesteia, precum și proprietățile
igienice ale țesăturilor din care este fabricată (permeabilitatea la aer,
permeabilitatea la vapori, evaporarea, capacitatea apei, higroscopicitatea,
flexibilitatea, cutele etc.).
Proprietățile de protecție termică ale îmbrăcămintei depind în primul rând
de conductivitatea termică a țesăturilor. Depinde de porozitatea, structura
țesăturii, tipul de fibre și țesutul acestora. În țesăturile groase și pufoase,
există mulți pori între fibre, unde este prins aerul, care este un conductor
slab al căldurii. Astfel de țesături au proprietăți ridicate de protecție
termică. De exemplu, porozitatea lânii și flanelei este de 92, pânză - 89,
pătură de lână - 88%. Blana este și mai poroasă. Produsele din fibre de
lavsan, nitron, clorură de polivinil au proprietăți bune de protecție termică.
Proprietățile de protecție termică ale îmbrăcămintei depind în mare măsură
de tăietura sa. Proprietățile ridicate de protecție termică sunt deținute de
tăierea de tip „salopetă”, care este o structură închisă maxim. Manșetele pe
mâneci, gulerul închis, gluga, centura împiedică pătrunderea aerului rece în
spațiul lenjeriei.
La temperaturi scăzute ale aerului, mai multe straturi sunt utilizate pentru a
spori proprietățile de protecție termică ale îmbrăcămintei. Cu cât sunt mai
mulți, cu atât mai mult aer în haine, ceea ce înseamnă că conductivitatea
termică este mai mică.
Permeabilitatea la aer menține un echilibru termic cu mediul și elimină
dioxidul de carbon, umezeala și secrețiile pielii din spațiul lenjeriei.
Respirabilitatea îmbrăcămintei asigură aerisirea necesară a spațiului de
lenjerie. Cu o ventilație insuficientă, starea de sănătate și performanța se
deteriorează. Țesăturile de lână poroase și groase, din lână, tricotate au o
permeabilitate bună la aer. Produsele din lavsan și clor trec bine prin aer.
Permeabilitatea redusă a aerului o au produsele din țesături dense de
bumbac și in, nailon și alte fibre sintetice. Țesăturile acoperite cu diverse
materiale impermeabile, precum și îmbrăcămintea cauciucată nu au pori și,
prin urmare, exclud complet schimbul de aer. Astfel de îmbrăcăminte
protejează bine de vânt și ploaie și trebuie purtate numai în astfel de cazuri.
Permeabilitatea la vapori - capacitatea de a transmite vapori de apă atât
din interior, cât și din exterior. Depinde de grosimea și porozitatea
materialului și ar trebui să asigure menținerea transferului normal de
căldură și eliberarea deșeurilor gazoase.
Evaporare - capacitatea de a elibera umezeala prin evaporare. Țesăturile
subțiri și mai fine se usucă mai repede. Lana pierde apa mai încet decât
țesătura de bumbac și, prin urmare, răcește mai puțin corpul. Această
proprietate este deosebit de importantă de luat în considerare în timpul
încărcărilor sportive în condiții de temperatură ridicată a aerului.
Capacitatea apei - capacitatea unui material de a reține umezeala. Când
hainele se udă, conductivitatea lor termică crește. Conductivitatea termică a
țesăturilor umede de lână crește de 1,6-2,2 ori, iar cea a țesăturilor de
bumbac de 3-4 ori, astfel încât hainele după ploaie sau înmuiere răcesc mai
mult corpul. Țesătura umedă devine mai puțin respirabilă. Lenjeria intimă
groasă este aproape complet impermeabilă la aer, iar în tricotaje,
permeabilitatea la aer este redusă cu doar 30%,
Higroscopicitate - proprietatea țesăturilor de a absorbi vaporii din aerul
înconjurător de pe suprafața lor, de a absorbi transpirația și umezeala.
Acest lucru este deosebit de important pentru a asigura un transfer adecvat
de căldură. Higroscopicitatea ridicată a materialelor vă permite să absorbiți
transpirația evaporată de pe suprafața pielii în timpul exercițiilor sportive,
menținând în același timp un nivel suficient de proprietăți de protecție
termică. Țesăturile de lână au cea mai mare higroscopicitate. Tricotajele
din fibre naturale au, de asemenea, o bună higroscopicitate. Majoritatea
țesăturilor sintetice (nailon, nailon etc.) nu sunt higroscopice.
Moalitatea sau rigiditatea țesăturii au o mare importanță igienică. Gradul
de rigiditate flexurală este estimat de reciprocitatea flexibilității.
Flexibilitatea țesăturilor depinde de țesătură și densitate. Tricotajele au cea
mai mare flexibilitate, deoarece firele țesăturii nu sunt fixe și se mișcă una
față de cealaltă.
Utilizarea țesăturilor tricotate rare și ajurate îmbunătățește semnificativ
proprietățile fizice și igienice ale produselor sportive. Astfel de pânze au o
permeabilitate mai bună a vaporilor de aer, o electrificare mai mică.
Îmbrăcămintea sport necesită cel mai moale și mai flexibil material posibil.
Aceste materiale includ bielastic. Această nouă țesătură este fabricată din
rășini poliuretanice. Este puternic, elastic, se poate întinde aproape un sfert
din lungimea sa și este bun pentru permeabilitatea la aer. Bielasticul este o
țesătură foarte ușoară; un costum din ea cântărește doar câteva zeci de
grame.
Culoarea - este o proprietate importantă a țesăturilor. Reflectă gradul de
elasticitate a țesuturilor, capacitatea sa de a-și menține aspectul după
acțiune mecanică. Hainele din materiale cu riduri reduse își păstrează
aspectul original mult timp. Creturile care se formează atunci când sunt
mototolite nu numai că înrăutățesc aspectul îmbrăcămintei, ci și
accelerează uzura acesteia, în special la pliuri. În timpul funcționării,
proprietățile materialelor se deteriorează. Acest fenomen se numește uzură.
Rezistența la uzură este capacitatea unui material de a-și menține aspectul
neschimbat în timpul funcționării și. proprietăți sau rezistență la uzură.
Principalii factori de uzură a materialelor textile sportive includ: efectele
fizice și chimice ale transpirației, razelor solare, lichidelor de spălare,
pulberilor de spălat, curățării chimice, încălzirii etc; abraziune mecanică,
oboseală din cauza deformărilor repetate: întindere, zdrobire, îndoire etc.
Cel mai adesea, acești factori acționează în combinație.
În zilele noastre, țesăturile din fibre artificiale și materiale sintetice sunt
utilizate pe scară largă în îmbrăcămintea sport. Țesăturile sintetice sunt
relativ ieftine și au o serie de proprietăți valoroase: ușurință, rezistență,
rezistență la diferite influențe. Principalele dezavantaje ale majorității
dintre acestea sunt higroscopicitatea scăzută și capacitatea de electrificare
și altele.
Țesăturile confecționate din lavsan, nitron sau orlon sunt apropiate de lână
prin proprietățile lor de protecție termică, elasticitate și aspect, dar sunt
puțin higroscopice. Produsele din nailon și nailon au o rezistență și
elasticitate ridicate. Cu toate acestea, ele nu absorb bine umezeala și, prin
urmare, împiedică activitatea sudoare și a glandelor sebacee și pot provoca
iritarea pielii. Prin urmare, astfel de țesături nu sunt recomandate pentru
utilizare pe lenjerie și alte haine care au contact direct cu corpul. Trebuie
remarcat faptul că țesăturile din nailon, nailon și viscoză transmit bine
razele ultraviolete.
Îmbrăcămintea sportivă modernă, de regulă, este fabricată din țesături
elastice foarte respirabile, care absorb bine transpirația și o ajută să se
evapore rapid.
Îmbrăcămintea sport în interior sau în aer liber și îmbrăcămintea sport în
timpul verii, pe timp cald, constă de obicei dintr-un bluză, chiloți și un
costum din bumbac sau lână din jersey. În timpul sporturilor de iarnă, sunt
folosite îmbrăcăminte sport cu căldură ridicată și proprietăți rezistente la
vânt. De obicei este vorba de lenjerie de corp din bumbac, costum de lână
sau pulover cu pantaloni, pălărie. În vânt puternic, deasupra se poartă o
jachetă antivent. Diferite tipuri de îmbrăcăminte sport din țesături sintetice
sunt recomandate pentru a fi utilizate numai pentru protecția împotriva
vântului, ploii, zăpezii etc. Nu este igienic să folosiți îmbrăcăminte sport în
viața de zi cu zi.
Astfel, îmbrăcămintea sport trebuie să mențină echilibrul termic optim al
corpului în timpul exercițiilor fizice, să fie ușoară, confortabilă, să nu
restricționeze mișcarea, să se potrivească în înălțime și plinătate, să
protejeze împotriva rănirilor și a deteriorărilor mecanice și să se
potrivească sezonului. Proprietățile de protecție termică ale hainelor,
proprietățile igienice ale acestora, precum și proprietățile igienice ale
țesăturilor din care sunt fabricate, sunt de o mare importanță.