Metodele activ-participative– mijloc de stimulare a

creativităţii copilului preşcolar

Dezvoltarea gândirii critice constituie un important obiectiv de tip formativ şi se

realizează prin folosirea cu precădere a unor metode activ-participative.
Grădiniţa oferă cadrul prielnic şi pentru folosirea unor metode uzuale pentru
creativitatea de grup ( brainstormingul, sinectica, metoda Philips, discuţia Panel etc.) sau
măcar cu unele principii şi reguli ale acestora. Câteva exerciţii ce se fundamentează pe aceste
tehnici ar putea fi formulate astfel:
- elaborarea unor povestiri după imagini sau chiar după o pată de culoare;
- elaborarea unui număr cât mai mare de consecinţe pentru situaţii neobişnuite (ex:dacă soarele
nu ar mai apărea pe cer);
- modificarea unui obiect pentru a-l face cât mai atractiv;
- enumerarea unor întrebuinţări inedite ale obiectelor uzuale;
- realizarea unor desene pornind de la o figurǎ geometric datǎ;
- menţionarea a cât mai multor asemănări/deosebiri între lucruri, fiinţe, fenomene.
Metoda brainwriting sau 6/3/5 este o metodă interactivă de grup de stimulare
acreativităţii.
Presupune un număr de 6 copii care enumeră 3 soluţii, pe care le va nota educatoarea
pe o foaie, pe parcursul a 5 minute, rotindu-se foaia pe care desenează sau spune fiecare cele 3
idei, în aşa fel încât fiecare foaie să treacă pe la toţi cei 6 participanţi, obţinându-se în final o
multitudine de soluţii, variante, idei.
Metoda poate fi aplicată în mai multe variante, în funcţie de o serie de criterii. Grupul
creativ poate conţine membri obişnuiţi ai grupului natural neselecţionaţi după criterii creative.
În acest caz se pot admite chiar şi două sau o singură soluţie la fiecare rotire. Dar poate fi
constituit şi din membri selecţionaţi pe criterii creative, în acest caz solicitandu-se minimum 3
variante de soluţii la problema de rezolvat şi rapiditate mai mare. În această variantă, într-un
timp scurt se obţin un număr de idei 6x3x5 = 90.
Exemplu – Artă – Desen: „În vacanţă”
Obiectiv: Stimularea creativităţii de grup a copiilor. Copiii sunt împărţiţi în grupe decâte 6.
Material folosit: Coli de hartie, creioane colorate.
Sarcina jocului: Reprezentarea prin desen a unor elemente care să ilustreze o tema,
continuând şi completând totodată desenul copiilor.

1
 Desfăşurarea jocului: Copiii sunt împărţiţi în grupuri de cate 6. Fiecare copil al grupului îşi
alege câte o culoare cu care va lucra, diferită de a celorlalţi 5 colegi de grup.
Educatoarea prezintă jocul: Astăzi, la Centrul Artă vom desena tema „În
vacanţă”.Fiecare copil să se gândească care vor fi primele 3 elemente care vor alcătui desenul
lui. După ce veţi desena cele trei elemente, daţi foaia colegului din dreapta pentru „ a citi
„ desenele şi pentru a continua desenul vostru. Astfel se alternează activitatea individuală cu
cea de grup. Foile se deplasează apoi de la stânga la dreapta până ajung în poziţie iniţială.
Fiecare copil, când primeşte coala colegului din stânga sa, priveşte desenul, identifică
elementele desenate şi încearcă să adauge altele, să le completeze ori să le modifice creativ
fără a se depărta de tema redată de colegul său. Se urmăreşte ca schimbul de fişe să se facă în
ordinea stabilită, respectându-se regula. Notează implicarea fiecărui copil în realizarea temei.
Fiecare lucrare realizată va reprezenta o subtemă a temei prezentate la începutul activităţii.
Copiilor li se solicită să găsească un titlu care să definească conţinutul desenului. Exemplu:
„În vacanţă, la bunici”, „La mare”, „În tabără”. Deoarece fiecare copil desenează cu o singură
culoare, educatoare are o evidenţă clară a contribuţiei fiecăruia în realizarea temei.
Prin metoda brainstorming (asalt de idei, furtună în creier) se stimulează
creativitatea în grup, constituie o tehnică de descoperire a noului, în scopul dezvoltării
creativităţii preşcolarilor. Brainstorming-ul oferă posibilitatea manifestării libere, spontane a
imaginaţiei membrilor grupului, creşte productivitatea creativităţii individuale ca urmare a
interacţiunii membrilor şi a acţionării lor într-o soluţie de grup. În aplicarea metodei trebuie
parcurse mai multe etape. Etapa pregătitoare cu cele 4 faze:
- faza de investigare a membrilor grupurilor şi de selecţionare a acestora în vederea constituirii
grupului creativ;
- faza de antrenament creativ care constă în organizarea şi familiarizarea cu tehnicile;
- faza de pregătire a şedinţelor de lucru în care se aranjează sala de grupă, se alege momentul
zilei, se verifică materialele necesare, se anunţă copiii regulile, fazele, durata intervenţiei
fiecărui copil, precizandu-se faptul că fiecare spune o singură idee chiar dacă în minte are mai
multe, luându-se cuvântul pe rând. Se admite intervenţia numai celor care preiau ideea şi o
continuă.
- faza productivă a grupului de creativitate, în care se manifestă asaltul, furtuna creierului;
copiii nu critică, nu lungesc durata exprimării, încearcă să emită cât mai multe idei proprii
noi, să dezvolte ideile colegilor, să analizeze, să-şi imagineze.

2
 Cadru didactic nu are voie să emită idei, să comenteze. El intervine numai când nu se
respectă regula, reformulează sau repetă sub formă de clarificare sinteză. Are rol de a
încuraja, stimula, coordona, dirija activitatea creatoare a grupului.
Brainstormingul stimulează creativitatea în grup, spiritul competitiv şi are efecte
psihologice incontestabile: creşte încrederea în sine şi în alţii, produce plăcere personală,
creşte spiritul de iniţiativă.
Lucrările colective, pe grupe de lucru, au un rol deosebit de important în dezvoltarea
creativităţii copiilor, deoarece aceştia sunt puşi în situaţia de a face asociaţii de idei, să
găsească cele mai adecvate soluţii pentru realizarea temei, să găsească utilitate obiectului
realizat şi de asemenea, se formează spiritul de competiţie între grupele de lucru. Pentru
reuşita unei astfel de activităţi, grupurile de lucru se compun din copii cu grad diferit de
dezvoltare a deprinderilor practice. Nu se vor forma grupe numai din copii foarte pricepuţi şi
grupe de copii mai puţin îndemânatici. Într-un grup de lucru mixt, copiii care stăpânesc mai
bine deprinderile de lucru îi vor ajuta pe ceilalţi pentru îndeplinirea sarcinilor. Astfel se
dezvoltă spiritul de ajutorare, de colegialitate, de încredere în forţele proprii.
Învăţarea prin cooperare este o strategie de succes care presupune organizarea
copiilor în echipe. Fiecare membru al grupului este responsabil nu numai pentru propriul act
de învăţare, ci şi pentru ceilalţi, astfel creându-se o atmosferă propice lucrului. Cooperarea
însemnă a lucra împreună pentru a atinge scopuri comune, a obţine rezultate ce sunt benefice,
profitabile atât individual cât şi la nivelul grupului. Copiii lucreză împreună pentru
maximizarea efectelor învăţării proprii şi a celorlalţi. Participanţii trebuie să aibă conştiinţa
apartenenţei la grupul de învăţare; ştiu că performanţa unuia este cauzată de munca proprie şi
de cea a grupului; fiecare participant se străduieşte pentru beneficiul reciproc. Învăţarea prin
cooperare promovează dezvoltare gîndirii critice şi creative, a abilităţilor esenţiale de
comunicare, creşterea nivelului motivaţional, creşterea nivelului stimei de sine în dezvoltare
personalităţii, creşterea gradului de conştientizare socială, creşterea nivelului toleranţei faţă de
diferenţele interindividuale.
Copilul instruit şi educat prin metode active este realmente agent activ al acestei
acţiuni, trăind experienţe care se petrec în întregime în viaţa lui interioară. Dinamismul său şi
resursele sale, pe careacestea le activează, îi vor da sentimentul de autenticitate: va fi capabil
de autonomie şi de a se angaja activ în propria lui formare. Adultul va participa în mod
indirect la activitate, ca mediator al demersuluide învăţare. Încrederea acordatăcopilului în
cunoaştere, prin folosirea acestei metode, va dezvolta în mod natural comportamente

3
exploratorii şi creative. Metodele active se dovedesc a fi cele mai eficiente, pentru stimularea
creativităţii, ele scoţând din adâncuri ceea ce este original în fiecare copil.
Metodele noi interactive se bazează pe cooperarea dintre copii în timpul unei activităţi.
Ei trebuie să relaţioneze unii cu alţii astfel încât responsabilitatea individual să devină
presupoziţia majoră a succesului.