Comportamentul Consumatorului

Capitolul 4
Comportamentul consumatorului
Conf. univ. dr. Irina-Marilena Ban
©©Pearson
PearsonStudium
Studium2014
2014
©©Olivier
Olivier Blanchard/Gerhard Illing:Makroökonomie
Blanchard/Gerhard Illing: Makroökonomie
Bibliografie
• Cocioc, P. (coord.) (2013), Microeconomie, Cluj-Napoca: Ed.

Risoprint, capitolul 4.
• Pindyck, Robert S; Rubinfeld, Daniel L. (2013),
Microeconomics, 8th edition, Pearson Studium, cap. 3.
©©Pearson
PearsonStudium
Studium2014
2014
2
©©Olivier
Structura cursului
4.1 Utilitatea economică
4.2 Utilitatea individuală, totală și marginală
4.3 Curbele de indiferență și rata marginală de substituție

între bunuri
4.4 Constrângerea bugetară și optimul de consum
©©Pearson
PearsonStudium
Studium2014
2014
3
©©Olivier
Etapele analizei comportamentului consumatorului:
1) studierea preferințelor de consum;

2) luarea în considerare a constrângerilor bugetare;
3) determinarea combinației optime pentru consumator;
©©Pearson
PearsonStudium
Studium2014
2014
4
©©Olivier
4.1 Utilitatea economică
Utilitatea economică
• desemnează capacitatea unui bun economic (reală sau
presupusă) de a satisface o trebuinţă umană;
• are un caracter subiectiv;
• se măsoară în utili sau unități de utilitate.
Condiții:
• existența unei relații între calitățile unui bun şi o anumită
trebuinţă;
• cunoaşterea acestor proprietăți utile;
• capacitatea de folosire a respectivelor proprietăți utile.
©©Pearson
PearsonStudium
Studium2014
2014
5
©©Olivier
4.2 Utilitatea individuală, totală și marginală
• Utilitatea individuală este înţeleasă ca fiind satisfacţia

procurată de o singură unitate, de o anumită doză
dintr-un bun într-un interval de timp.
• Utilitatea individuală (ui) este descrescătoare, respectiv
utilitatea fiecărei unităţi adiţionale este mai mică ca a
celei precedente: u1 > u2 > … > un.
• Descreşterea utilităţii individuale are legătură cu una
din legile de evoluţie a trebuinţelor, conform căreia
intensitatea de manifestare a unei nevoi scade pe
măsură ce aceasta este satisfăcută continuu.
©©Pearson
PearsonStudium
Studium2014
2014
6
©©Olivier
Utilitatea individuală, totală și marginală
• Utilitatea totală reprezintă satisfacția procurată

consumul mai multor doze (unităţi) sau a tuturor
dozelor (cantităţilor) disponibile dintr-un anumit bun
sau din mai multe bunuri într-un interval de timp.
n
UT  u
i 1
i
©©Pearson
PearsonStudium
Studium2014
2014
7
©©Olivier
Utilitatea individuală, totală și marginală
• Utilitatea marginală reprezintă satisfacţia suplimentară,

sporul de utilitate totală, obţinut ca urmare a
consumului unei cantităţii suplimentare dintr-un bun
dat.
o dacă funcția utilității este discretă Δx = 1, atunci:
modificarea utilitatii totale UT
UmgX  
modificarea consumului x
o dacă funcția utilității este continuă Δx→0, atunci:
UmgX  derivata partială a utilitătii totale(U T ) în raport cu x = UT x
©©Pearson
PearsonStudium
Studium2014
2014
8
©©Olivier
Utilitate totală versus utilitate marginală
Utilitatea totală a primelor cinci portocale Utilitatea marginală a unei portocale

consumate suplimentare (a șasea)
©©Pearson
PearsonStudium
Studium2014
2014
9
©©Olivier
Teoria cardinală și teoria ordinală a utilității
• Conform teoriei cardinale a utilității, fiecărui nivel de

utilitate i se poate asocia un număr (1, 2, 3…).
• Conform teoriei ordinale, utilitatea este apreciată (şi nu
măsurată numeric), iar rezultatul aprecierii o
reprezintă o ordine, o succesiune a mărfurilor în
funcţie de criteriul preferinţelor sau al gusturilor
(primul, al doilea, al treilea…).
©©Pearson
PearsonStudium
Studium2014
2014
10
©©Olivier
Exemplu (teoria cardinală):
Unități consumate
din bunul X Utilitatea totală Utilitatea marginală
(portocale), x UT(x) Umg(x)
1 150 150
2 250 100
3 320 70
4 360 40
5 370 10
6 370 0
7 360 -10
©©Pearson
PearsonStudium
Studium2014
2014
11
©©Olivier
UT, Umg
380
Utilitatea totală
370
360
350
340
330
320
310
300
290
280
270
260
250
240
230
220
210
200
190
180
170
160
150
140
130
120
110
100
90
80
70
60
50
40
30
Utilitatea marginală
20
10
0
-10
-20 1 2 3 4 5 6 7 8
12
©©Pearson
PearsonStudium
Studium2014
2014 x, portocale
Folie 12
©©Olivier
Prima lege a lui GOSSEN
Intensitatea unei nevoi descrește progresiv, până la

saturare, pe măsură ce respectiva nevoie este satisfăcută
în mod continuu și neîntrerupt.
Altfel spus, utilitatea totală crește, dar cu o rată

descrescătoare.
©©Pearson
PearsonStudium
Studium2014
2014
13
©©Olivier
4.3 Curbele de indiferență și rata marginală de substituție
• Măsurarea efectivă a utilității nu este importantă.

• Pentru a explica alegerile unui consumator, este
suficientă o ordonare a preferințelor acestora (teoria
ordinală).
©©Pearson
PearsonStudium
Studium2014
2014
14
©©Olivier
Axiomele teoriei ordinale a utilității
1. principiul reflexivității:
A>B; B>A; A~B
2. principiul tranzitivității:
când A>B și B>C, atunci A>C
3. principiul non-saturației. Consumatorii preferă

întotdeauna o cantitate mai mare uneia mai mici.
©©Pearson
PearsonStudium
Studium2014
2014
15
©©Olivier
Exemplu (teoria ordinală):
Coș de consum Alimente, Îmbrăcăminte,

X (kg.) Y (buc.)
A 20 30
B 10 50
D 40 20
E 30 40
G 10 20
H 10 40
©©Pearson
PearsonStudium
Studium2014
2014
16
©©Olivier
Blanchard/Gerhard Illing: Makroökonomie Folie 16
B(10,50); H(10,40); G(10,20); Consumatorul preferă coșul de consum A
tuturor combinațiilor aflate în dreptunghiul
A(20, 30);
portocaliu, în timp ce toate combinațiile din
E(30,40); D(40,20); zona verde vor fi preferate lui A.
Îmbrăcăminte
(unități)
B
50
H E
40
A
30
G
20 D
10
Alimente
(unități)
0 10 20 30 40
©©Pearson
PearsonStudium
Studium2014
2014
17
©©Olivier
Combinațiile B, A și D conferă aceeași satisfacție.
• E va fi preferat combinațiilor aflate pe curba UT1.
• combinațiile aflate pe UT1 vor fi preferate coșurilor de consum H și G.
Y, Îmbrăcăminte
(buc.)
B
50
H E
40
A
30
G D UT1
20
10
X, Alimente (kg.)
0 10 20 30 40
©©Pearson
PearsonStudium
Studium2014
2014
18
©©Olivier
Curbele de indiferență
• Curba de indiferență a consumatorului (curbă de izoutilitate)

reprezintă ansamblul combinațiilor dintre diferite cantități din
două bunuri ce conferă individului aceeași utilitate totală.
• Fiecărui nivel posibil al utilității îi va corespunde o curbă de

izoutilitate. Se formează, astfel, o familie de curbe de indiferenţă
(sau o hartă a curbelor de indiferenţă). Pe măsură ce ne depărtăm
de originea axelor, curbele reflectă nivele tot mai ridicate de
utilitate, corespunzătoare unui consum tot mai mare de bunuri.
©©Pearson
PearsonStudium
Studium2014
2014
19
©©Olivier
Familie (hartă) a curbelor de indiferență
𝑈𝑇3 > 𝑈𝑇2 >𝑈𝑇1

Y, Îmbrăcăminte
(buc.)
B
50
E
40
A UT2
30
G D UT1
20
10 UT0
X, Alimente (kg.)
0 10 20 30 40
©©Pearson
PearsonStudium
Studium2014
2014
20
©©Olivier
Trăsături ale curbelor de indiferență
• fiecare curbă indică un anumit nivel de utilitate;

• de-a lungul uneia şi aceleiași curbe, sporul de utilitate totală
este nul;
• sunt continue: funcţia de utilitate este definită ca fiind continuă;
• panta este întotdeauna negativă, datorită acţiunii legii
descreşterii utilităţii marginale;
• curbele aparţinând unei familii de curbe de indiferenţă nu se
intersectează, deoarece cu aceleaşi combinaţii nu se pot obţine
nivele diferite de utilitate totală;
• sunt convexe (în raport cu originea), datorită descreşterii ratei
marginale de substituire între bunuri.
©©Pearson
PearsonStudium
Studium2014
2014
21
©©Olivier
Rata marginală de substituție
Rata marginală de substituție cuantifică la ce cantitate

dintr-un bun (Y) este dispus un consumator să renunțe
pentru a obține o cantitate suplimentară dintr-un alt bun
(X), astfel încât nivelul total de utilitate să rămână
același.
y UmgX
RMSY /X  
x UmgY
• RMS reprezintă panta în diferite puncte la o curbă
de indiferență.
• De-a lungul unei curbe de indiferență RMS ia valori
(în modul) din ce în ce mai mici.
©©Pearson
PearsonStudium
Studium2014
2014
22
©©Olivier
Panta (înclinația) curbei de indiferență
∆î𝑚𝑏𝑟ă𝑐ă𝑚𝑖𝑛𝑡𝑒 30 − 50 −20 −2
𝐵 → 𝐴: 𝑅𝑀𝑆î/𝑎 = 𝑝𝑎𝑛𝑡𝑎 𝐶𝐼 = = = =
Y, Îmbrăcăminte ∆𝑎𝑙𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒 20 − 10 10 1
(buc.)
∆î𝑚𝑏𝑟ă𝑐ă𝑚𝑖𝑛𝑡𝑒 20 − 30 −10 −0,5
𝐴 → 𝐷: 𝑅𝑀𝑆î/𝑎 = 𝑝𝑎𝑛𝑡𝑎 𝐶𝐼 = = = =
∆𝑎𝑙𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒 40 − 20 20 1
B
50
40 ∆𝑈𝑇 (𝑥, 𝑦) = ∆𝑈𝑇 𝑥, 𝑦 + ∆𝑈𝑇 𝑥, 𝑦

>0 <0
A
30 0 = 𝑈𝑚𝑔𝑥 ∙ ∆𝑥 + 𝑈𝑚𝑔𝑦 ∙ ∆𝑦
D UT2
20 ∆𝑦 𝑈𝑚𝑔𝑥
=−
∆𝑥 𝑈𝑚𝑔𝑦
10
0 X, Alimente (kg.)
0 10 20 30 40
©©Pearson
PearsonStudium
Studium2014
2014
23
©©Olivier
4.4 Constrângerea bugetară și optimul de consum
• Analiza preferințelor nu explică în totalitate

comportamentul consumatorului.
• Constrângerile bugetare legate de prețurile bunurilor și

venitul consumatorului restrâng posibilitățile de
consum ale unui individ.
©©Pearson
PearsonStudium
Studium2014
2014
24
©©Olivier
Dreapta bugetului
• Dreapta bugetului redă toate combinațiile maxime ce pot fi

achiziționate din două bunuri, în condițiile utilizării integrale
a venitului disponibil alocat în acest sens.
©©Pearson
PearsonStudium
Studium2014
2014
25
©©Olivier
Constrângerea bugetară
• fie x cantitatea achiziționată dintr-un bun X (alimente)

și
• y cantitatea achiziționată din bunul Y (îmbrăcăminte).
• PX = prețul unitar pentru alimente și

• PY = prețul unitar pentru îmbrăcăminte
• Prin urmare, x·PX este suma plătită pentru a

achiziționa alimente, iar y·PY reprezintă suma plătită
pentru îmbrăcăminte.
©©Pearson
PearsonStudium
Studium2014
2014
26
©©Olivier
Funcția dreptei bugetului
x  PX  y  Py  V
Funcția dreptei bugetului
poate fi descrisă astfel: V PX
y  x
PY PY
V
pentru x  0,  ymax 
Punctele de PY
intersecție cu
axele: V
pentru y  0,  xmax 
PX
©©Pearson
PearsonStudium
Studium2014
2014
27
©©Olivier
Reprezentarea grafică a dreptei bugetului
PX = 1€ PY = 2€ V = 80€
Coșul de Alimente, Îmbrăcăminte,
consum X (kg.) Y (buc.)
A 0 40
B 20 30
C 40 20
D 60 10
E 80 0
©©Pearson
PearsonStudium
Studium2014
2014
28
©©Olivier
Panta dreptei bugetului
Y, Îmbr.
(buc.) Panta
A
V/PY=40
Dreapta bugetului x + 2·y = 80
V
B y ymax PY PX 1
30    
x x max V PY 2
D PX
20
E
10
G X,
Alimente
(kg.)
0 10 20 30 40 50 60 70 80=V/PX
©©Pearson
PearsonStudium
Studium2014
2014
29
©©Olivier
Panta dreptei bugetului
• Panta funcției bugetului măsoară prețul relativ al celor

două bunuri.
• Panta este egală cu raportul negativ al prețurilor celor

două bunuri.
©©Pearson
PearsonStudium
Studium2014
2014
30
©©Olivier
Efectele modificării bugetului consumatorului
Y V1 = 80€
(buc.) V2 = 160€
80 V3 = 40€
70 La o majorare (diminuare) a bugetului,
60 dreapta bugetului se deplasează
spre dreapta/exterior (stânga/interior).
50
40
30
20
10 V3 V1 V2 X
0 (kg.)
0 20 40 60 80 100 120 140 160
©©Pearson
PearsonStudium
Studium2014
2014
31
©©Olivier
Efectele modificării prețului
Y PX1 = €1
(buc.)
40 PX2 = €0,5
35 PX3 = €2
30 La o reducere (majorare)
a prețului alimentelor,
25
are loc o deplasare neparalelă
20 a dreptei bugetului
15
spre dreapta (stânga).
10
5
V3 V2
V1
0 X (kg.)
0 20 40 60 80 100 120 140 160
©©Pearson
PearsonStudium
Studium2014
2014
32
©©Olivier
Optimul consumatorului
Cumpărătorul dorește maximizarea utilității totale, în

condițiile constrângerilor bugetare date.
©©Pearson
PearsonStudium
Studium2014
2014
33
©©Olivier
Coșul de consum optim trebuie să îndeplinească două

condiții:
1. să se afle pe dreapta bugetului;
2. să confere consumatorului cea mai mare utilitatea

totală posibilă, adică să reprezinte combinația cea
mai dorită de consumator.
©©Pearson
PearsonStudium
Studium2014
2014
34
©©Olivier
În punctul B, Combinația aferentă punctului D
nu are loc maximizarea utilității. nu poate fi achiziționată
cu bugetul existent.
În punctul A, curba de indiferență este tangentă la dreapta bugetului,

acesta reprezentând nivelul maxim de utilitate ce poate fi obținut
Y în condițiile restricțiilor bugetare date.
(buc.)
D
UT2
A
UT1
UT0
X
0 (kg.)
©©Pearson
PearsonStudium
Studium2014
2014
35
©©Olivier
• Panta curbei de y UmgX

indiferență: RMSY /X  
x UmgY
• Panta dreptei y PX
bugetului: 
x PY
©©Pearson
PearsonStudium
Studium2014
2014
36
©©Olivier
Utilitatea totală este maximă, atunci când rata marginală

de substituție egalează raportul prețurilor celor două
bunuri.
y UmgX P
RMSY /X    X
x UmgY PY
UmgX PX

UmgY PY
©©Pearson
PearsonStudium
Studium2014
2014
37
©©Olivier
A II-a lege a lui GOSSEN
Consumatorul își va maximiza utilitatea, dacă își va

folosi bugetul astfel încât raportul dintre utilitatea
marginală și preț să fie același pentru fiecare bun.
UmgX UmgY

PX PY
©©Pearson
PearsonStudium
Studium2014
2014
38
©©Olivier
Efectele modificării bugetului
asupra optimului consumatorului
• Bun normal: un bun în cazul căruia, o creștere a
bugetului, duce la o creștere a cantității cerute.
• Bun inferior: un bun în cazul căruia, o creștere a

bugetului, duce la o diminuare a cantității cerute.
©©Pearson
PearsonStudium
Studium2014
2014
39
©©Olivier
Curba de venit-consum
(bun normal)
Pepsi
EKK
O1
3. … și UT1
majorează 1. Majorarea
consumul bugetului determină
de Pepsi deplasarea dreptei
O0 bugetului spre
UT0 exterior
V1
Vo
0 Pizza
2. … majorează
consumul de pizza
©©Pearson
PearsonStudium
Studium2014
2014
40
©©Olivier
(bun inferior)
Pepsi
EKKCurba de venit-consum
O1
UT1
3. … și
majorează
consumul 1. Majorarea
de Pepsi bugetului determină
deplasarea dreptei
bugetului spre
O0
exterior
UT0
Vo V1
0 Pizza
2. … reduce
consumul de pizza
©©Pearson
PearsonStudium
Studium2014
2014
41
©©Olivier

Comportamentul Consumatorului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Comportamentul Consumatorului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul 4

Conf. univ. dr. Irina-Marilena Ban

• Cocioc, P. (coord.) (2013), Microeconomie, Cluj-Napoca: Ed.

4.1 Utilitatea economică

4.2 Utilitatea individuală, totală și marginală

4.3 Curbele de indiferență și rata marginală de substituție

4.4 Constrângerea bugetară și optimul de consum

1) studierea preferințelor de consum;

• Utilitatea individuală este înţeleasă ca fiind satisfacţia

• Utilitatea totală reprezintă satisfacția procurată

• Utilitatea marginală reprezintă satisfacţia suplimentară,

UmgX  derivata partială a utilitătii totale(U T ) în raport cu x = UT x

Utilitatea totală a primelor cinci portocale Utilitatea marginală a unei portocale

• Conform teoriei cardinale a utilității, fiecărui nivel de

Intensitatea unei nevoi descrește progresiv, până la

Altfel spus, utilitatea totală crește, dar cu o rată

• Măsurarea efectivă a utilității nu este importantă.

3. principiul non-saturației. Consumatorii preferă

Coș de consum Alimente, Îmbrăcăminte,

• Curba de indiferență a consumatorului (curbă de izoutilitate)

• Fiecărui nivel posibil al utilității îi va corespunde o curbă de

𝑈𝑇3 > 𝑈𝑇2 >𝑈𝑇1

• fiecare curbă indică un anumit nivel de utilitate;

Rata marginală de substituție cuantifică la ce cantitate

40 ∆𝑈𝑇 (𝑥, 𝑦) = ∆𝑈𝑇 𝑥, 𝑦 + ∆𝑈𝑇 𝑥, 𝑦

• Analiza preferințelor nu explică în totalitate

• Constrângerile bugetare legate de prețurile bunurilor și

• Dreapta bugetului redă toate combinațiile maxime ce pot fi

• fie x cantitatea achiziționată dintr-un bun X (alimente)

• PX = prețul unitar pentru alimente și

• Prin urmare, x·PX este suma plătită pentru a

• Panta funcției bugetului măsoară prețul relativ al celor

• Panta este egală cu raportul negativ al prețurilor celor

Cumpărătorul dorește maximizarea utilității totale, în

Coșul de consum optim trebuie să îndeplinească două

1. să se afle pe dreapta bugetului;

2. să confere consumatorului cea mai mare utilitatea

În punctul A, curba de indiferență este tangentă la dreapta bugetului,

• Panta curbei de y UmgX

Utilitatea totală este maximă, atunci când rata marginală

Consumatorul își va maximiza utilitatea, dacă își va

• Bun inferior: un bun în cazul căruia, o creștere a

S-ar putea să vă placă și