PATOLOGIA

APARATULUI
RENOURINAR

Simona Dumitra

1
Glomerulonefritele copilului
sunrt afecţiuni inflamatorii ale glomerulilor renali, de etiologie diversă .
Clasificare
Glomerulonefritele
secundare
Glomerulonefitele primitive

Infecţioase
 bacteriene  boli sistemice
 virale  boli metabolice
 parazitare  tumori
 fungi
Neinfectioase
 ereditare,
 medicamentoase,
 metale grele,
 venin de şarpe

2
Glomerulonefrita acuta
poststreptococica

 Definitie- Inflamația nesupurativă acută a

glomerulilor
 Etiologie:
 Cea mai frecventa G.N.
 Varsta – scolar
 M/F: 2/1

3
Etiologie:

 Streptococi “ nefritigeni “
 Zona temperata : IACRS
 Clima calda: piodermita

4
Patogenie

 Similitudine antigenica streptococ- structuri

glomerulare
 C.I. extrarenal – depozitare in glomerul
Fiziopatologie:
 Scaderea filtratului glomerular
 Retentie hidro-salina
 H.T.A. prin:
 Supraincarcare volemica
 Secretie crescuta de renina

5
Tablou clinic

Debut
 La 10-21 zile de la infectia streptococică
cu:
 Localizare:
 Faringiană (streptococ, serotipurile M1, 2,
4, 12)
 Cutanată (piodermită, impetigo, streptococ
serotipurile 47, 49, 57)
6
Tablou clinic
 Febră
 Oligurie
 Edeme
 Lombalgii
 Polakiurie
 Tulburări digestive
Rar:
 Convulsii
 Edem pulmonar acut
 Encefalopatie hipertensivă

7
Perioada de stare
Sindomul urinar
 Oligurie:sub 300ml/m2/zi; cedează după 4 -7 zile.
 Hematurie macroscopică: cedează după 1-14 zile.
 Hematuria microscopica se poate mentine câteva luni.
 Cilindrurie;
 Proteinurie moderată: sub 1g/l;
 Densitate urinară crescută (> 1020);
Sindromul de retentie hidro-salină
 Edeme moderate:
 Albe, moi, pufoase
 Antigravitationale
 Predominent pretibiale sau
 Palpebrale matinale.

8
Perioada de stare
Sindromul cardiovascular
 HTA sistolo-diastolică, oscilantă
 Tahicardie
 Cardiomegalie
 Insuficientă cardiacă stângă, cu zgomot de galop
 Edem pulmonar acut.
Sindromul de retentie azotată
 Uree serică crescută
 Creatinină serică crescută
 Acid uric crescut

9
Investigatii
 Hemoleucogramă, trombocite
 CRP, VSH, fibrinogen
 Proteinuria cantitativă si calitativă
 Proba Addis
 Ionograma serică si urinară
 Urocultură
 Parametri Astrup
 Uree, creatinină serică, acid uric
 Clearance cu creatinină
 Examen sumar de urină
 ASLO, antistreptodornaza
 Proteinemie, electroforeza proteinelor serice
 Complement seric total, C3, CIC
 Factor nefritic C3 Nef
 EKG
 Radiografie toracică
 Ecografie cardiacă
 Examenul FO.

10
Tratament

 Repaus la pat
 Alimentatie normocalorică, hiperglucidică, normolipidică
 Regim desodat (în HTA, edeme, EPA)
– În caz de retentie azotată severă: alimentatie fără proteine, apoi
cu 0,5 g/kg/zi; din săptămâna a 3-a: 2 g/kg/zi, crescând treptat;
Furosemid 2 mg/kg i.v. lent în 20 min.
– În caz de IRA pronuntată: Furosemid 3-5 mg/kg
 Aport lichidian: 20 ml/kg/zi sau 400 ml/m2s.c./zi +
diureza zilei precedente.

11
Tratament
În caz de HTA
Nicardipin: 4 μg/kg/min. în perfuzie continuă sau Captopril: 0,25
mg/kg/zi în prima doză, apoi până la 3 mg/kg/zi sau Diazoxid: 5
mg/kg/zi, Hidralazină: 0,01 mg/kg/zi i.v., Atenolol: 0,5-1 mg/kg/zi priză
unică, Labetalol:0,3-0,5 mg/kg/oră, în perfuzie continuă;
În caz de hiperpotasemie ( > 6 mmol/l) Kayexalate: 1 g/kg, intrarectal±
Bicarbonat de sodiu 1,4%: 1-2 ml/kg în 15 minute± Gluconat de
calciu:0,5-1 ml/kg în 5 minute.
În caz de hipocalcemie ( < 2,1 mmol/l), Calciu gluconic 10%: 0,5-1
ml/kg în 5 minute.
În caz de acidoză metabolică (pH < 7,2 si bicarbonat < 15 mEq/L),
calculul deficitului de bicarbonat se face dupa formula (25-HCO3-) x
(greutatea în kg)/3 = cantitatea în mEq care se va corecta în 30 min
prin perfuzie.

In caz de insuficientă renală severă cu hiperkaliemie -DIALIZĂ

12
Criterii de gravitate

HTA severă
Encefalopatie hipertensivă
Insuficientă cardiacă
Edem pulmonar acut

13
 Sindromul nefrotic

permeabilitate glomerulara crescuta pentru proteinele

plasmatice
• SN: edeme,
Proteinurie >40mg/m2/h sau 0,1mg/kg/zi

14
Sindromul nefrotic

1. Dupa criterii etiologice:

SN primitiv
SN secundar / simptomatic
2. Dupa criteriul histologic:
SN cu leziuni minime glomerulare
SN cu leziuni de glomerulonefrita
3. Absenta/ prezenta inflamatiei glomerulare:
SN “pur”
SN impur
4. Eficienta steroizilor:
SN corticosensibil
SN corticorezistent
SN corticodependent
15
SN corticointolerant
 Sindromul nefrotic

SN primitiv:

SN primitiv cu leziuni minime

Glomerulonefrite cronice:
Glomeruloscleroza focala
GN membranoasa
GN mezangioproliferativa
SN congenital

16
SN secundar:
Purpura Henoch-Schonlein
LES
Boli renale:
S. hemolitic-uremic
GN poststreptococica
Nefropatie Ig A
GN rapid progresiva
Infectii sistemice:
Hepatita B
Lues
Endocardita bacteriana subacuta
Malarie
Varicela
AIDS
Diabetul insulino-dependent
Medicamente (saruri de aur, D- penicilamina, AINS)
Vaccinuri
Neoplasme: limfoame
Inflamatorii cronice:
Febra mediteraniana familiala
Amiloidoza
Ereditare : S. Alport 17
Sindromul nefrotic
Frecventa:

• Intre 2 si 5 ani, pentru SN pur

• Peste 10 ani, SN impur

18
 Sindromul nefrotic
Fiziopatologie:

Proteinurie:
• Copil sanatos:
Proteinurie < 150mg%

• Tipuri de proteinurie:
selectiva
neselectiva

19
Sindromul nefrotic

 Pierderea incarcaturii electro-

negative de suprafata
 Cresterea dimensiunilor porilor
din membrana bazala
 Separarea celulelor epiteliale din
MB

20
 Consecintele pierderilor pe cale urinara a
unor proteine serice
Proteina pierduta Consecinta

-albumine -hipoalbuminemie
- edeme
-lecitin-colesterol- acil-
transferaza si lipoproteine - hiperlipemie
cu densitate crescuta
-Antitrombina III,plasminogen, - tromboze
antiplasmina
-Ig G - infectie
-transferina - anemie microcitara
-proteine care se leaga de vit D - osteopatie
-transcortina - alterarea metabolismulu
cortizonului
-globulina care se leaga de tiroxina - disfunctie tiroidiana 21
 Clasic:
Mecanismul edemelor
Hipoalbuminemie

scade presiune coloid oncotica

lichide trec in interstitiu

scade volumul plasmatic

activare s. renina –angiotensina-aldosteron

Retentie de sodiu si apa

…………………………………………………..Edeme

22
 Sindromul nefrotic
• Tablou clinic:
1. Edeme: debut insidios, albe –moi, pufoase,
antigravitationale
2. Modificari gastro-intestinale:
• Apetit redus
• Uneori diaree
• Hepatomegalie
• Uneori dureri abdominale
3. Dificultati respiratorii

23
24
Paraclinic:

1. Proteinurie:
• Adult > 3,5 g/l/24 ore
• Copil > 40mg/ora/m2 sau > 0,1 g/kg/24 ore
2. Hipoproteinemie cu disproteinemie
3. Dislipidemie
4. Hiponatremie
5. Examen de urina
Densitate crescuta
Sodiu scazut
Sed: pic.ovale de grasimi, cilindrii granulosi, hematurie microscopica 20%
6. Explorarea functiei renale – uree, creatinina, acid
uric, clearance cu creatinina
25
 Biopsia renala:
Indicatii anterior initierii tratamentului cortizonic:
a. Debut sub varsta de 6 luni
b. Hematurie macroscopica la debut
c. Hematurie microscopica asociata cu HTA
d. C3 scazut
Indicatii in timpul / dupa tratament cortizonic
a. Proteinurie persistenta mai mult de 4
saptamani dupa initierea corticoterapiei

26
 Complicatii
1. Infectii
2. IRA
3. Tendinte la tromboze
4. Risc boli cardiovasculare : hiperlipemie
de durata
5. Incetinirea cresterii / tulburari de nutritie

27
 TRATAMENT
1. Igieno-dietetic:
a. Spitalizare scurta

b. Activitate fizica normala

c. Dieta:

• Edeme - restrictie hidro-salina

• Corticoterapie -restrictie salina
• Aport proteic-100-130%

28
2. Terapia edemelor:
• furosemid:
• +/- spironolactona
• +/- hidroclorotiazida
• +/- albumina umana

3.Tratament patogenetic
• Instituire rapida
• Corticoterapie- de electie si prima intentie

29
 Corticoterapie-Prednison/ prednisolon

• Efect antiinflamator,imunosupresiv

Primul episod:
Continuu
2 mg/Kg/zi sau 60 mg/m2/zi,
3-4 prize,
4 saptamani
Discontinuu ( 3/7)
alternativ ( la 2 zile)
2/3-3/4 din doza initiala ,
4 saptamani
30
Sevraj
Infectia de tract urinar

 Definitie - Infecţiile urinare (ITU) sunt

afecţiuni acute infecţioase ale căilor
urinare şi/sau interstiţiului renal

31
Etiologie. Patogenie

32
Etiologie. Patogenie

Factorii determinanţi
 Bacterii Gram-negative (Escherichia coli,
Proteus mirabilis, Enterobacter, Citrobacter,
Pseudomonas aeruginosa, Serratia, etc)
 Gram-pozitive (streptococ viridans, stafilococ
aureu hemolitic), Mycobacterium tuberculosis.
 Virusuri.
 Paraziţi: Trichomonas vaginalis, Entamoeba
histolytica.
 Fungi: Candida albicans

33
Factorii favorizanţi:
 uropatii obstructive:
 reflux vezico-ureteral; malformaţii congenitale
renale: hipoplazie, displazie şi rinichi polichistic;
 leziuni renale intrinseci dobândite
(glomerulonefrită acută, sindrom nefrotic);
 cateterizări uretrale;
 constipaţie cronică;
 igienă ano-genitală îndoielnică;
 sexul feminin (uretră scurtă);
 golirea incompletă şi neregulată a vezicii.
34
Patogenia

 Aderenţa bacteriei la epiteliul căilor urinare,

 Multiplicarea bacteriană
 Apariţia parezei musculaturii netede
 Staza urinara
 Evoluţia recidivantă şi cronică a ITU va interesa
în final şi interstiţiul renal, producând
scleroatrofie renală şi insuficienţă renală cronică.

35
Clasificare
Dupa evolutie:acute, cronice si recurente
 Recăderi- ITU cu acelaşi germene
 Recidive-ITU cu acelaşi germene, după o perioadă de aparenta
vindecare
 Reinfecţii- ITU cu alt germen
Dupa localizare;
 Joase-cistita, uretrita, prostatită
 Înalte-pielonefrită
Dupa prezenta factorilor favorizanti:
 aparat reno-urinar indemn
 leziuni predispozante ale tractului urinar
 Obstrucţii
 Malformaţii
 Vezică neurogenă

36
Manifestări clinice. Forme
clinice

 ITU la nou-născut
 stare generală influenţată;
 hipertermie sau hipotermie;
 semne neurologice (somnolenţă, hipertonie sau
hipotonie, convulsii);
 icter,
 modificări cutaneo-mucoase (în cadrul
septicemiei);
 curbă ponderală staţionară
37
ITU la sugar şi copilul mic
 sunt mai frecvente la sexul feminin
 Se produc pe cale ascendentă.
 febră,
 curbă ponderală staţionară,
 tulburări digestive (vărsături, diaree),
 uneori semne neurologice (convulsii, somnolenţă).
 rareori există semne de localizare a infecţiei:
 polakiurie,
 disurie (manifestate prin agitaţie şi plâns în timpul
micţiunii),
 hematurie (lizereu roşietic ce pătează scutecul),
 retenţie urinară.

38
ITU la copilul mare
 sunt frecvente la sexul feminin
 se produc deseori pe cale ascendentă.
 Din punct de vedere clinic, simptomele sunt diferite în funcţie de
localizarea IU.
ITU joase (cistite acute )
 dureri hipogastrice,
 polakidisurie,
 piurie (urini tulburi).
ITU înalte (pielonefrite acute)
 febră,
 frisoane,
 dureri lombare,
 polakidisurie,
 uneori hipertensiune arterială.

39
Manifestări paraclinice

 Manifestări paraclinice

 confirmarea diagnosticului
 depistarea sediului (localizării)
 evidenţierea factorilor favorizanţi
 aprecierea răsunetului pe care îl are IU asupra parenchimului renal.
Confirmarea diagnosticului de IU se poate face prin: evidenţierea
bacteriuriei şi a leucocituriei.
 Urocultura cantitativă permite:
 stabilirea diagnosticului de ITU precum şi
 sensibilitatea germenului izolat la antibiotice (antibiograma).
 ITU certa (bacteriurie semnificativă) la peste 100.000 colonii/ml;
 ITU incertă între 10.000 şi 100.000 colonii/ml; o asemenea valoare
impune repetarea uroculturii;

40
Evidenţierea factorilor favorizanţi
ai ITU

 Radiografia abdominală pe gol

 Urografia descendentă
 Cistografia ascendentă micţională
 Echografia abdominală
 Aprecierea răsunetului ITU asupra
functiei renale:uree, creatinina, acidul uric
seric, evaluarea capacităţii de concentrare
41
Tratamentul igieno-dietetic
 Regim alimentar
 normocaloric
 normoglucidic
 normoprotidic
 Aportul lichidian trebuie crescut (cură de
diureză);
 se recomandă ceaiuri, sucuri,
 pentru a asigura o bună diureză care împiedică
aderenţa bacteriilor la peretele tractului urinar.

42
În IU cu potenţial de gravitate ;
 Antibiotice:
 Ceftriaxona (Rocephin) 50mg/kg, 1 dată/zi
 Netilmicina 5 mg/kg în PEV de ~ 1 oră
 Amikacina 15mg/kg/zi, 2 prize
 Cefuroxima 75 – 150mg/kg/zi, 3 prize
 Gentamicina 4 – 7,5mg/kg/zi, 2 prize
Per os; la copiii peste 3 ani, care nu întrunesc criterii
de gravitate:
 Cefuroximum (zinnat) 30 mg/kg/zi, 2 doze
 Ceftibutina (cedax) 9 mg/kg, 1 doză
 Acid nalidixic 50 mg/kg/zi, 3 – 4 prize
Durata tratamentului: 7 – 14 zile
Se contraindică un tratament sub 7 zile la copii.

43
În ITU benigne

Monoterapie:
 Ampicilină,
 Amoxicilină
 Cotrimoxazol,
 pe cale orală , timp de 10 zile.
 Dacă nu se cunoaşte antibiograma, terapia de
primă intenţie - Ampicilina sau o cefalosporină.
 când există certitudinea unei IU joase -
Biseptolul sau Acidul nalidixic.
 La 48 de ore după sistarea tratamentului se
recomandă urocultură de control.
44
Tratamentul profilactic
 reflux vezico-ureteral
 malformaţii obstructive,
 ITU recidivante,
 pacienţi supuşi unor intervenţii urologice,
 vezică neurogenă.
Se folosesc doze mici de antibiotice pe durată de:
 6 luni (PNA, ITU recurente)
 până la eliminarea obstacolului( uropatii obstructive)
 peste 3 ani sau toată viaţa (pielonefrita cronică)
Se administreaza:
 Cotrimoxazol (Biseptol, Bactrim, Tagremin etc) 2 – 4 mg/kg/zi, 1
doză/zi
 Acid nalidixic 30 mg/kg/zi, 2 prize/zi
 Nitrofurantoin 1- 2 mg/kg/zi, 1 priză/zi

45
Evoluţia
 în general favorabilă, iar prognosticul este
bun
În IU recidivante
 tratamentul etiologic corect,
 înlăturarea factorilor favorizanţi ai IU,
 conservarea funcţiei renale.
 Prognosticul este rezervat, în funcţie de
elementele etiopatogenice specifice.
46
Va multumesc!

47
Anemia feripriva
Hemofilia.
Boala SIDA

Simona Dumitra

1
Definitie
Anemia se caracterizeaza prin:
* Scaderea numarului de eritrocite
circulante
* Scaderea paralela a hematocritului si a
concentratiei de hemoglobina

2
3
SEMNELE SI SIMPTOMELE
GENERALE

 Paloarea tegumentelor si a mucoaselor: se

accentueaza in paralel cu severitatea anemiei.
 Zonele elective pentru evaluarea palorii sunt
pavilionul urechii, buzele, sclera, mucoasa
bucala, palmele, planta, patul unghial.
 Unghiile si parul devin friabile.
 Tulburari ale functiei inimii:
 tahicardie
 insuficienta cardiaca
 suflu sistolic functional

4
SEMNELE SI SIMPTOMELE
GENERALE

 Aparatul gastro - intestinal: anorexie prin

hipoaciditate gastrica, greturi.
 Aparatul renal: rar apare o albuminurie moderata
 SNC: agitatia psihomotorie/apatie, tulburari ale
somnului, retard in dezvoltarea psiho-motorie.
 Rar se observa hepatosplenomegalie,
adenomegalie.
 Icterul intotdeauna este semn de hemoliza.
5
Teste de laborator

 Hemograma:
Hematii, Hb, Ht, VEM, HEM, CHEM
 Frotiu periferic,
 Leucocite, Trombocite
 Reticulocite
Bilirubinemia
Sideremia

6
Anemie microcitara

 Anemia feripriva
 Sindroame thalasemice
 Inflamatii cronice
 Malnutritie severa
 Alte cauze: e.g. anemia sideroblastica,
intoxicatia cronica cu plumb, deficit de
cupru
7
Anemie macrocitara

 Cu megaloblastoza medulara: Deficit de

B12 sau acid folic, aciduria orotica
 Fara megaloblastoza medulara:
* anemia aplastica,
* anemia Blackfan Diamond,
* hipotiroidism, boli hepatice,
* anemia diseritropoietica

8
Anemie normocitara VEM normal
 Anemii hemolitice cogenitale
 Anemii hemolitice acute
 Anemia posthemoragica
 Hipersplenism
 Boli cronice: e.g. insuficienta renala,
fibroza chistica

9
Dagnostic de laborator
 Dupa Maria Despina Boghiu

10
Terapie martiala

 Fier 6 mg/kg/zi 2-3 luni

Formele severe
preparate de fier injectabil Ferrum Haussman
 Hb x G x 4. Aceasta doza se administreaza fractionat:
• • • 25mg/doza, sub 5 kg; 50mg, intre 5-10 kg; 100
mg,peste 10 kg
 administrarea se face profund i.m., in Z, schimband de
fiecare data locul injectiei, ritmul fiind de o injectie la 2-3
zile interval.
Venofer administrare i.v.

11
 Profilaxia-după protocol IOMC
2010
Asigurarea unei alimentaţii adecvate prin:
• promovarea alimentaţiei prelungite la sân;
• creşterea consumului de alimente solide îmbogăţite cu fier;
• informarea nutriţională a familiei, permanentă şi susţinută de
materiale informaţionale.
Suplimentarea profilactică cu fier:
• eficientă mai ales la populaţiile cu risc crescut pentru anemie;
• importantă pentru profilaxia cu fier la femeia gravidă şi la sugar;
• benefică pe termen scurt mediu şi lung;
• nu necesită determinarea hemoglobinei la început.
De reţinut!
• Se iniţiază tratamentul curativ, cu doze recomandate sugarul are
anemie moderată sau severă diagnosticată prin teste de laborator.
• Se continuă administrarea de fier în doze profilactice, după
corectarea valorilor hemoglobinei prin intervenţia tratamentului
curativ.
12
Doze

 Suplimentarea profilactică de fier este necesară după vârsta de

6 luni la sugarul normoponderal, respectiv de la 2 luni pentru sugarii
născuţi cu greutate mică.
 Doza de profilaxie la sugar este de 2 mg Fe/Kgcorp/zi.
 Modul de administrare este calea orală sub formă de soluţie.
 O cantitate de 12,5 mg fier elemental/zi administrat pe cale
orală satisface în proporţie de 80-90% necesarul de fier al unui copil
de 12-18 luni (după UNICEF).

13
Durata tratamentului profilactic

 18 luni este durata maximă şi se administrează între vârsta

copilului de 6 luni şi 24 luni (UNICEF/OMS). La copiii cu greutate
mică la naştere profilaxia trebuie să înceapă precoce, de la vârsta de
2 luni şi să fie continuată până la 24 luni. Este recomandată pentru
populaţii în care prevalenţa anemiei este de peste 40% (situaţie
similară cu cea din România).
 6 luni este durata minimă de profilaxie (recomandată de
UNICEF/OMS), iniţiată la vârsta de 6 luni (la copilul cu greutate
normală la naştere) şi continuată până la vârsta de 12 luni. Durata
minimă de 6 luni de profilaxie este recomandată pentru populaţiile în
care prevalenţa anemiei este sub 40%.
 9 luni de profilaxie este durata intermediară preparatele de fier
fiind administrate de la vârsta 6 luni până la vârsta de 15 luni ale
sugarului.
14
Profilaxia anemiei feriprive
Vârsta Doza de fier Durata profilaxiei
elementară (vârsta copilului)
Copiii cu 2 mg 2-24 luni de viaţă
greutate mică la fier/kgcorp/zi
naştere, gemeni,
dismaturi
Copiii cu vârsta 2 mg 6-12 luni de viaţă
între 6-24 luni, fier/kgcorp/zi
din populaţii cu
pre-valenţa
anemiei sub 40%
şi greutate
normală la
naştere
Copiii cu vârsta 2 mg 6-24 luni de viaţă
între 6-24 luni, fier/kgcorp/zi
din populaţii cu
pre-valenţa
anemiei peste
40% şi greutate
normală la
naştere (situaţie
similară cu cea 15
din România)
Hemofilia A

16
Definitie

Coagulopatie ereditara, caracterizata prin

deficitul de factor VIII

17
Prevalentă

12-13 la 100000 naşteri

80% din sindroamele hemofilice

18
19
Fiziopatologie
Deficit de factor VIII

Impiedicarea conversiei protrombinei în trombină

Fibrinoformare insuficientă

Hemoragii, hematoame

20
Tablou clinic
Evidenţiată rar în perioada neonatală

Diagnosticul se precizează între 1 şi 5 ani

30-40% recunoscute în perioada de adult

21
Caracteristici clinice
 Caracterul provocat al hemoragiilor, uneori
la traumatisme minore
 Durata prelungită a sangerărilor, fără
tendinţă spontană de oprire
 Sediul profund al hemoragiei
 Evoluţia cronică în pusee spaţiate la 3 – 4
săptămâni, cu atenuare progresivă cu
vârsta
22
Manifestări hemoragice frecvente
o Sângerări deschise din plagi bucale
o Epistaxis
o Hemartroza, predominant la nivelul articulaţiilor mari –
genunchi, maleolă, coate, şold
o Hematoame subcutanate, musculare superficiale şi
profunde
o Hematuria abundentă
o Hemoragii digestive
o Hemoragii postperatorii sau consecutive intervenţiilor
sâmgerânde medicale, stomatologice
o Hemoragii retiniene, meningo-cerebrale

23
24
25
Tablou biologic
o Timp de coagulare prelungit
o Timp de sângerare normal
o Timp de consum al protrombinei scurtat
o Timp parţial de tromboplastină prelungit
o Factor VIII sub 50%

26
Concentraţie Timp de Simptomatologie Formă
factor VIII coagulare clinică clinică

1% prelungit Hemoragii Severă

frecvente
spontane şi
hemartroze
1-4% variabil Hemoragii Medie
spontane

4-25% normal Hemoragii Uşoară

posttraumatice

27
Diagnostic pozitiv
o Sex masculin
o Coagulopatii în familia mamei
o Hemoragii spontane, prelungite,
hematoame, hemartoze
o TC prelungit
o Timp de tromboplastina prelungit
o Factor VIII scăzut

28
Tratament
o Regim de viaţă ferit de traumatisme
o Contraindicarea injecţiilor intramusculare,
intraarteriale, a puncţiilor
o Evitarea medicamentelor ce interferează cu
hemostaza
o Tratament substitutiv profilactic cu Factor
VIII 15 UI/ kg de 3 ori pe săptămână

29
Principalele mijloace de terapie
substitutivă
 Sânge proaspăt
 Plasmă proaspătă sau congelată
 Crioprecipitat
 Factor VIII uman sau recombinat

30
Schemă de tratament substitutiv în
Hemofilia A
Extracţii dentare
Doza 10 -15 UI/kg/doză la 12 ore
3 - 5 zile
Exemplu
Băiat de 40 kg
2 * 500 UI/ zi
3-5 zile

31
32
Evoluţie
Speranţa de viaţă a crescut mult
Complicaţii
Hemoragie cerebrală, hemoragie internă, şoc
hemoragic
Complicaţii prin compresiuni - plegii, paralizie de
nervi cranieni
Complicaţiile terapiei – infecţii virale – hepatite A;
B; C; D; HIV
Inhibitori de factor VIII
Artropatii cronice hemofilice
33
34
Boala SIDA / AIDS
Sindrom de imunodeficienţă dobândită
Virusul HIV
1981
1983, virusul descoperit de Montagnier şi
Gallo
Primele cazuri în România în 1987

35
36
HIV
Retrovirus, virus ARN care posedă o
reverstranscriptază ce transformă ARN în
ADN
ADN proviral este integrat în genomul
gazdei cu producerea de proteine virale noi

37
38
Căi de transmitere
Contactul sexual
Transfuzie de sânge
Ace contaminate
Manevre chirurgicale
Transplante
Donare de organe
Transmitere verticală – mamă - făt

39
HIV
Virus partial rezistent, poate fi distrus prin
fiebere şi inactivat de cele mai multe
dezinfectante

40
Tablou clinic
Faza acută
Faza asimptomatică
Faza simptomatică

41
Faza acută
La 4-6 săptămâni de la infecţie
Viremie crescută
Febră
Mialgii
Artralgii
Rash
Adenopatii
Hepatita
Evoluţie de 1-2 săptămâni

42
Faza asimptomatică
Luni – ani
Viaţă absolut normală

43
Faza simptomatică
Semne minore – dermatite, impetigo, candidoză,
manifestări digestive, hematologice
Ulterior infectii frecvente şi severe
Cardiomiopatie
Hepatită
Encefalită
Sindrom nefrotic
Infecţii cu germeni oportunişti
Limfoame

44
Tablou paraclinic
Testarea HIV
 2 teste Elisa pozitive
 1 test Western Blot pozitiv
PCR - viremia
Antigenul 24 – precoce
Evaluarea subpopulaţiilor limfocitare CD4 şi
CD8

45
Scăderea CD4 sub 200 la copiii de 6-12 ani
500 la copiii de 1-5 ani

Înseamnă imunosupresie severă

şi impune profilaxia pentru infecţii
oportuniste cu Pneumocystis jirovecii

46
Tratament
 Profilactic
Educatie sanitară
Prevenirea infecţiilor la seropozitivi

47
Tratament curativ
Antiretroviral
Inhibitori de reverstranscriptază nucleozidici
Inhibitori de reverstranscriptază non-
nucleozidici
Inhibitori de protează

48
De perspectivă
Vaccin

49
 Discriminarea predomină, iar Studiul Sănătăţii
Reproduceriiîn România arată că peste 20% dintre femei
şi peste 30% dintre bărbaţi ar refuza prezenţa la şcoală a
unui elev seropozitiv, procentul fiind chiar mai mare în
zona rurală.

50
51
Va multumesc!

52
 PARTICULARITATI ALE
TRATAMENTULUI IN PEDIATRIE

Dr. CINDEA CARMEN NICOLETA

"Inainte de a face bine, sa nu faci rau".
1. TRATAMENT PROFILACTIC :
ansamblul măsurilor medico-sanitare impuse pentru prevenirea
apariției și a răspândirii bolilor.

 primar - prevenirea apariției bolii la un

organism care nu a fost afectat încă de acea boala.

 Măsuri de igienă personală și alimentară

 Vaccinarea populației - vaccinurile obligatorii si
cele în zonele cu risc pandemic – ex. calatorii
 Izolarea cazurilor afectate pentru a preveni
îmbolnăvirea populației sănătoase
 Sterilizarea aparaturii medicale împotriva
apariției infectiilor nozocomiale
 Consultații periodice in pediatrie sunt efectuate activ în
asistența primară - medic de familie si secundara – ambulator
- medic pediatru :

• evaluarea creșterii, a dezvoltării și a stării de nutriție după

metodologia recomandată de OMS/UNICEF

• consiliere și educație pentru practici nutriționale și de activitate

fizică sănătoase; mesaje cheie către familii pentru supravegherea
și îngrijirea copilului după metodologia recomandată de
OMS/UNICEF

• screening și intervenție pentru riscurile specifice grupelor de

vârstă conform ghidurilor și metodologiilor în vigoare.
 secundar
 prevenirea recurentei bolii - Infecția cu Clostridium difficile -
Recolonizarea colonică cu microbiotă fecală de la donator sănătos – se
recomandă la pacienții cu cel puțin trei episoade de recădere, care nu au
răspuns la tratamentul standard cu antibiotice, cu rezultate foarte bune.

 prevenirea agravarii bolii – scolioza - tratamentul ortotic

Corsetul sau tratamentul ortotic este o modalitate eficienta prin care poate
fi oprita agravarea scoliozei.

 prevenirea constituirii sechelelor

terțiar
 are ca scop reducerea invalidității, perioada reabilitării și
integrarea pacienților în familie si societate, precum și acțiuni
de terapie medicala, psihoterapie, socio-terapie.
2. TRATAMENT CURATIV

2.1 Medical

 Igieno-dietetic: repaus, regim alimentar

Ex. Boala celiaca – excluderea alimentelor ce contin gluten

 Etiologic: cauzele și factorii care determină apararitia

diverselor boli

Ex. Scarlatina - agent etiologic - streptococ ß hemolitic grup A -

penicilina reprezinta antibioticul de electie
 Patogenic: : se adreseaza mecanismului fiziopatologic

Ex. Inflamatie - antiinflamator (nesteroidian, corticosteroizi);

imunomodulatoare

 Simptomatic:

Ex. Febra - administrarea de antipiretice

Greata, varsaturi – administrarea de antiemetic

 Roborant: cu acțiune tonică generală

Ex. Vitamine, minerale, aminoacizi

2.2 Alte forme de tratament

-terapie de proba: febra-cortizon

-terapia de asteptare – evitarea administrarii de
antibiotice la primul puseu de febra - daca nu avem
alte semne clinice sau valori ale probelor
infectioinflamatorii ce certifica infectie bacteriana

-terapia complicatiilor – SCARLATINA – urmarirea

in dinamica - ASLO – complicatie tardiva -
Reumatismul articular acut – necesitatea
administrarii penicilina retard - moldaminizarea
-psihoterapia-

ADHD

 Toate programele de terapie comportamentala se bazeaza

pe aceleasi principii: adultii (parinti sau terapeuti)
stabilesc si aplica reguli si asteptari clare de comportament
pentru copil.

 Se folosesc recompense pentru comportamentele potrivite

si penalizari pentru cele neadecvate, aplicate pe loc,
imediat dupa producerea comportamentelor.
-terapia placebo - un efect favorabil, de natură psihologică,
a unei substanţe sau procedeu terapeutic, fără a avea legătură cu
proprietăţile farmacodinamice ale substanţei sau procedeului
folosit
2.3 Chirurgical
Stenoza hipertrofică de pilor este o îngroșare (hipertrofie) a stratului
muscular al pilorului care duce la îngustarea progresivă a canalului piloric
și produce un obstacol în evacuarea stomacului, astfel apărând vărsăturile.

Stenoza pilorica hipertrofica infantila

este cea mai comuna cauza a obstructiei
intestinale la copii.

Tratamentul definitv pentru stenoza pilorica este chirurgia de corectie digestiva.

Pilorotomia Ramstedt este procedura de electie, in timpul careia masa

antro-pilorica este taiata, lasind stratul mucos intact.

 Traditional, pilorotomia a fost efectuata printr-o incizie a peretelui abdominal in

cadranul superior drept.
 Pilorotomia laparoscopica este considerata a fi sigura si eficienta, cu o durata
mai scurta a spitalizarii.
 Medicamentele la copil vor fi administrate in -

doze eficiente, calculate, in functie de efectele lor

secundare.

Protocolul terapeutic va fi adaptat la:

 boala
 varsta bolnavului
 terenul pe care evolueaza boala
 mediul din care provine pacientul
 Dozarea medicamentelor

Doza medie se exprima in functie de varsta ,

greutate, suprafata corporala, concentratie
sangvina a medicamentului

Doza farmacologica – oficiala

Doza minima eficace

Doza maxima eficace fara efecte adverse

Doza terapeutica – intre doza minima si maxima

Doza toxica – paracetamol, acid acetisalicilic

 Forme. Metode. Cai de administrare a
medicamentelor

Forme farmaceutice

 Sirop, solutii, suspensii – intre 0-3 ani

 Comprimate, capsule, gelule
 Supozitoare

Cai de adminitrare

 Po – tract digestive sanatos

 Parenterala – im., iv.-epicraniana, s.c., rahidiana, intraosoasa
 Rectala
 Cutanata
 Topica – instilatii – nazale, conjunctivale, inhalatii – antibiotic in
mucoviscidoza, corticosteroizi in laringita, clisme medicamentoase –
boala diareica
ADMISTRAREA IV. - absorbţia rapidă şi completă a
medicamentului, cu apariţia promptă a efectului terapeutic.

 E folosita în urgenţele medico-chirurgicale.

 Se pot da soluţii apoase izotone, hipertone, cu pH egal

sau diferit de al plasmei.

 Nu se pot da soluţii uleioase, hipotone, emulsii,

suspensii, substanţe hemolitice!

 Se poate folosi şi pentru administrarea unor cantităţi

mari pe o perioadă lungă de timp în ritm lent, perfuzie.
MĂDUVA OSOASĂ - în pediatrie pentru obţinerea unor efecte
sistemice.

Canulația intraosoasă reprezintă o alternativă rapidă și

sigură pentru administrarea de fluide și medicamente,
în situații de urgență, când abordul intravenos este dificil sau
imposibil.
 Asocierea medicamentelor

In programul de tratament se tine cont de efectele :

 Sinergice: constă în intensificarea unor efecte

farmacodinamice ca urmare a asocierii a două sau mai multe
medicamente.

 Avantajul - permite reducerea dozei din fiecare ingredient şi

astfel scăderea incidenţei efectelor adverse.

B lactamine+ aminoglicozide
 Antagonice - când o substanţă scade, anulează sau chiar
inversează efectul unei alte substanţe cu care se asociază

Ex.
 neutralizarea unui acid cu o bază;
 împiedicarea absorbţiei toxicelor prin folosirea adsorbante
(cărbunele medicinal)
 Incompatibile

Pot apare reactii fizico-chimice ce induc precipitari, inctivari,

degradari scazand efectul terapeutic.

Ex.
 Efect hepatotoxic: izoniazida+ rifampicina; vit B6
 Efect nefrotoxic si ototoxic: asociere de aminoglicozide
ADOLESCENTA GRAVIDA

FDA a elaborat un sistem de clasificare a riscului utilizării

medicamentelor în sarcină.

Medicamentele sunt împărţite în 5 categorii: A, B, C, D, X în care

riscul potenţial creşte progresiv.

Categoria A: Se pot utiliza fără restricţii în sarcină.

Categoria B: Se pot utiliza în sarcină.
Categoria C: Se pot utiliza în sarcină numai după analiza
beneficiu-risc: riscul pentru făt trebuie să fie mai mic decât
beneficiul pentru mamă.
Categoria D: Prezintă contraindicaţie relativă.
Categoria X: Prezintă contraindicaţie absolută la femeia gravidă
 Reactii adverse de tip:
- Toxice

 leziuni ale cartilajelor de creştere: ac.nalidixic,

fluorochinolone

 agranulocitoză: metamizol

- Alergic

 penicilina: urticarie, exantem, tulburari de somn, soc

anafilactic

 aspirina - sindrom Reye – greata, varsaturi, cefalee, delir, convulsii,

hipotensiune ortostatica, surditate, hemoragii, ulceratii gastro-intestinale
Patologia gastrointestinala si
hepatica la copil

Simona Dumitra
 Stomatite
Procese inflamatorii infectioase sau
neinfectioase localizate la nivelul
mucoasei bucale

 Cauze infectioase – virale, bacteriene ,

micotice
 Cauze neinfectioase – arsuri,
microtraumatisme
Stomatita acuta herpetica

Produsa de virusul Herpes Simplex tip I

Clinic
Febra, varsaturi, hipersalivatie, cefalee
Obiectiv
Eritem difuz al mucoasei bucale cu vezicule
dispuse in buchete care se sparg, lasand o
zona exulcerata cu margini zdrentuite.
 Tratament

Alimente lichide si semisolide

Administrate cu paiul, in extremis prin sonda
de gavaj la sugar
Toaleta locala riguroasa
Mixturi cu anestezina
Administrare de Acyclovir 5-7 zile
 Stomatita micotica
Infectie acuta a mucoasei bucale
determinata de Candida albicans

 mucoasa bucala rosie

 cu mici depozite albicioase,
 aderente,
 tentativa de indepartare e urmata de
sangerari
 Tratament

Stamicin
4*100000 UI/zi la sugar
4*500000 UI la copilul mare in asociere cu
anestezina 1 %

Alcalinizarea mediului bucal cu bicarbonat

de sodiu 5%
 Stomatita ulceronecrotica
Apare la copiii cu deficite imune

Determinata de fuzospirili

Ulceratii care se acopera de false membrane

Halena fetida
Adenopatie laterocervicala si
subangulomandibulara
 Tratament

 Indepartarea tesuturilor necrozante

 Toaleta locala riguroasa – apa oxigenata
3%, glicerina boraxata 10%, anestezina
1%
 Antibiotice - Penicilina G, Metronidazol
 Gastrite

• DEFINITIE
– Gastritele sunt afectiuni acute sau cronice
caracterizate prin leziuni inflamatorii induse de
factori etiologici si patogenetici multipli care pot
fi din punct de vedere clinic asimptomatice sau
insotite de simptome clinice nespecifice.
 ETIOLOGIA GASTRITELOR

– Factori de risc
• A. Exogeni
– agresiuni mecanice: abuz de celulozice dure , masticatie insuficienta.
– agresiuni fizice: termice (cald, rece)
– agresiuni chimice:
 toxice (Pb, Hg),
 substante corozive (baze, acizi), medicamente, alcool, fumat,
 Condimente
– Infectii: H.p., gastrospirilum homini, gastroenterite infectioase (virale si
bacteriene), infectii cu tropism gastrointestinal, micoze, paraziti.
– abateri igieno-alimentare
– Stres
ETIOLOGIA GASTRITELOR

B. Endogen
 teren imunogen (gastrita autoimuna tip A)
 teren atopic (gastrita alergica)
 fenotip ulceros (gastroduodenita acido-peptica)
 reflux duodeno-gastric (gastrita de reflux)
 MANIFESTARI CLINICE

– forme de gastrita: Intre simptomele cele mai

frecvente apar:
• forma dispeptica  dureri epigastrice
 “arsuri”
• forma dureroasa  greturi
• forma caşectica  gust acru
 inapetenta
 satietate precoce
• forma hemoragica  slabire
 anorexie
 varsaturi alimentare
 cefalee sau migrena
Infectia cu Helicobacter Pylorii
 Diagnostic
Endoscopia digestiva superioara
– Se efectueaza cu endoscoape adaptate varstei.
– Se observa culoarea tesuturilor, aspectul vaselor
submucoase, fragilitatea mucoasei gastrice, prezenta
unor eventuale leziuni, prezenta unor elemente
patologice (corpi straini inghititi, bila, mucus si
secretie in exces)
– Normal mucoasa gastrica la copil este subtire, de
culoare rosu portocalie.
Eroziune esofagiana
Gastrita HP
Gastrita HP
Diferenta eroziune /ulcer
 Tratamentul dietetic
. DA
 recomandarea evitarii
alimentelor care provoaca
simptome.
 evitarea condimentelor si a
dulciurilor superconcentrate.
 protejarea mecanica vizeaza
excluderea alimentelor dure,
abrazive care traumatizeaza
mucoasa, sau a fragmentelor mari
datorate unei masticatii deficitare
sau a tahifagiei.
 protejarea termica se refera la
evitarea ingestiei alimentelor la
temperaturi extreme.
Regimul alimentar
carnea slaba rasol, branzeturile
proaspete, iaurtul, pastele
fainoase si legumele fierte.
Laptele s-a dovedit a stimula
secretia acida datorita calciului
si proteinelor.
NU
pranzurile bogate,
grasimile, condimentele,
rantasurile, dulciurile
concentrate, bulionul, bauturile
alcoolice, ceaiul concentrat,
cafeaua si bauturile fierbinti
.
TERAPIA MEDICAMENTOASA
• Schemele de terapie dublă au o eficacitate mai
mare, atât la copil, cât şi la adult. Se folosesc:
– diverse preparate de bismut (subcitrat
coloidal, salicilat)
– Amoxicilină
– Metronidazol/Tinidazol
– Claritromicină/Eritromicină
– Omeprazol
TERAPIA MEDICAMENTOASA
Controlul secretiei
Inhibitorii pompei de protoni
-omeprazol
-esomeprazol.
-pantoprazol.
-lansoprazol.
TERAPIA MEDICAMENTOASA
Inhibitorii receptorilor H2
Cimetidina 20-40 mg/kgc/zi
Ranitidina 2-4 mg/kgc/zi
Famotidina 1-1,5 mg/kgc/zi
Controlul secretiei acide si cresterea apararii
mucoasei
-Tamponarea aciditatii
Antiacide- Hidroxid de aluminiu si Mg
30ml/1,73m2sau1-2 ml/kgc/doza,la 1 ora dupa
mâncare si inainte de culcare.
TERAPIA MEDICAMENTOASA

Citoprotectie:
Misoprostol, Emprostil, Sucralfat
Stimularea barierei protectoare:
Bismut coloidal 30 ml de 4 ori pe zi la
copilul peste 10 ani;480 mg bismut/1,73
m2/zi.
 TRATAMENTUL INFECŢIEI CU
HELICOBACTER PYLORI

Scoala europeana Scoala americana

IPP+ 2 AB 7 zile IPP+ 2 AB , 14 zile
IPP + alte 2 AB, 14 zile IPP + 2 AB + BI,14 zile
Tulpini Terapia secventiala
claritrorezistente! 5zile – IPP +
Rifabutin+ Amoxicilina Amoxicilina
+ IPP,10 zile 5 zile –
Levofloxacin + Rifabutin IPP+Claritromicina+
+IPP,10 zile Metronidazol
Prezentare de caz

• SA, 16 ani,sex masculin

• Epigastralgii intense, intensificate de
alimentatie
• Scadere ponderala
Anamnestic-tatal cu UG perforat
Prezentare de caz

Paraclinic
Anemie hipocroma hiposideremica
Ex.coproparazitologic negativ
Gregersen negativ
Ba pasaj
Aspect radiologic

Mucoasa gastrica mai ingrosata, stomac

hipersecretor
Aspect endoscopic

Aspect nodular al regiunii antrale

Aspect histopatologic

• Prezenta de limfocite, PMN si HP

Gastrita cronica acutizata antrala

Helicobacter Pylori
 Terapie

Metronidazol+Amoxicilina+IPP,14 zile
Sucralfat
 ULCERUL GASTRO-DUODENAL

Definitie întrerupere circumscrisă, unică sau multiplă, a

continuităţii peretelui gastric sau duodenal, însoţită de o reacţie
fibroasă, începând de la mucoasă şi putând penetra până la
seroasă

Etiologie
Helicobacter Pylori
Rolul infecţiei cu HP este covârşitor
Teoria clasică a dezechilibrului între:
Factorii agresivi (crescuţi)
Factorii defensivi (scăzuţi) sub
influenţa:
Factorilor de mediu
Factorilor individuali, genetici
Date clinice
Anamnestice istoric de suferinta gastrica in familie,
caracterul durerii, mica si marea periodicitate
Obiective
Durerea – simptomul cardinal în ulcer
Localizare – predominant epigastrică
Ritmicitate – “foamea dureroasă” în UD
Periodicitate
Marea periodicitate – mai ales toamna şi primăvara
Mica periodicitate – în cursul zilei legata de alimentație
Iradierea
Modificarea caracterelor durerii
Vărsături – în general acide
Modificări ale apetitului
Simptome dispeptice: eructaţii, meteorism, saţietate
precoce
Rar, debut dramatic prin HDS (hematemeză şi/sau melenă)
Date paraclinice
-sânge : Hemoleucograma completa , sideremie,
uree, creatinina, glicemie, GOT, GPT,
scaun- ex coproparazitologic, test hemoragiilor oculte
1.Endoscopia - este obligatorie pentru diagnostic
evaluarea corectă a ulcerului
biopsierea (UG)
evaluarea vindecării ulcerului
evaluarea unei hemoragii
2. Examen radiologic – bariu pasaj
Ca metodă adjuvantă (când se suspicionează o
tulburare de
evacuare gastrică)
3. Teste de depistare a infecției cu HP
Metode directe Metode indirecte:

• Endoscopie cu • Determinarea
biopsii Ac antiHP în ser
• Cultură • Test respirator
• Testul ureazei cu uree
• Examen marcată cu C13
microscopic din sau C14
biopsiat • Determinarea
Ac anti HP în
salivă
• Determinarea
Ag HP fecal
Ulcer gastric
 Simptomatologia ulcerului gastric la copil, cu cât vârsta
este mai mică cu atât este mai atipică.

 La copilul de vârstă şcolară şi la adolescent : durerea este

de tip foame dureroasă, este postprandială şi calmată de
alimentaţie.

 Ea evoluează pe o perioadă de mai multe săptămâni şi

predomină primăvara şi toamna.

 Durerile pot ceda la poziţii antalgice şi la alcaline (singure,

contraindicate!)
COMPLICAŢIILE ULCERULUI GASTRO-DUODENAL

Complicaţia hemoragică acută

Perforaţia
Stenoza
Tratament
Igienodietetic
• Dieta alimentară mult mai laxă după introducerea antisectetoriilor moderne
• • protejarea mecanica vizeaza excluderea alimentelor dure, abrazive
care traumatizeaza mucoasa, sau a fragmentelor mari datorate unei
masticatii deficitare sau a tahifagiei.
• • protejarea termica se refera la evitarea ingestiei alimentelor la
temperaturi extreme
• DA-carnea slaba rasol, branzeturile proaspete, iaurtul, pastele fainoase si
legumele fierte.
• NU- pranzurile bogate, grasimile, condimentele, rantasurile, dulciurile
concentrate, bulionul, bauturile alcoolice, ceaiul concentrat, cafeaua si
bauturile fierbinti .
• Interzicerea consumului de:
• Aspirină
• Antiinflamatorii nesteroidiene
• Corticoizi
Tratament
Etiologic
• Amoxicilina si Claritromicina 7 zile. Esec- alte 2 antibiotice 14 zile.
• In caz de tulpini claritrorezistente!Rifabutin+ Amoxicilina + IPP,10 zile sau
• Levofloxacin + Rifabutin +IPP,10 zile Sau Terapia secventiala
• 5zile – Amoxicilina
• 5 zile –Claritromicina+Metronidazol
Patogen
• Blocantii pompei de protoni
• -omeprazol 0,7-3,3 mg/kg c/zi,esomeprazol.,pantoprazol.lansoprazol.
• Inhibitorii receptorilor H2
• Cimetidina 20-40 mg/kgc/zi
• Ranitidina 2-4 mg/kgc/zi
• Famotidina 1-1,5 mg/kgc/zi
• Controlul secretiei acide si cresterea apararii mucoasei
• Tamponarea aciditatii- Antiacide- Hidroxid de aluminiu si Mg
• 30ml/1,73m2sau1-2 ml/kgc/doza,la 1 ora dupa mincare si inainte de culcare.
Citoprotectie-Sucralfat 250 mg de 4 ori /zi la sugar,0,5-1 g de 4 ori pe zi la copilul
mare
Stimularea barierei protectoare- Bismut coloidal 30 ml de 4 ori pe zi la copilul peste
10 ani;480 mg bismut/1,73 m2/zi.
 Boala diareica acuta

• Debut acut
• Febra,agitatie,refuz alimentar
• Scaune initial apoase, ulterior mucoase,
grunjoase, mucopiosangvinolente
• Varsaturi, dureri abdominale, eritem
fesier, meteorism abdominal, semne de
deshidratare
 BDA Diagnostic pozitiv
 Anamneza= nivel socioeconomic, calatorii in zone
endemice, colectivitati, obiceiuri culinare, focar familial,
anotimpul internarii
 Simptomatologia=manifestari digestive = diaree, varsaturi,
dureri abdominale, stabilirea gradului deshidratarii,
diferentierea diareei bacteriene de cea virala
 Laborator
 coprocitograma
 examen coproparazitologic
 coprocultura
 examinarea directa la ME
 teste serologice
 teste imunoenzimatice din scaun
 determinarea lactoferinei fecale
 PCR in scaun
 Tratamentul
Dieta
 Sugarii sub 6 luni
 RHE cu SRE 10 ml/kg, 4/6 ore
 Administrare de lapte dietetic in
asociatie cu SM,MO,arobon in dilutii de 50
% Z1, 66% Z2, 75% Z3, 100% Z4
 Sugarii alimentati natural vor primi in
continuare lapte de mama si 50 ml SRE pt.
fiecare scaun diareic emis
Sugar sub 6 luni

Alimentat natural Alimentat

artificial

Greutate normală
Continuarea alimentaţia la sân! Introducerea laptelui dinaintea
diareei
Distrofie
Introducerea
Unui lapte delactozat
ziua 1 - 50%
ziua 2 – 75%
ziua 3 - integral
Sugar peste 6 luni
Brânză de vaci cu orez pasat +5% glucoză
Carne fiartă mixată de pui +morcovi fierţi+5%
glucoză
Măr ras
Banană pasirată
Cereale fără gluten
Introducerea laptelui
ziua 4 – 50%
ziua 5 – 75%
ziua 6 - integral
Copii peste 1 an
Grisine
Sărătele
Evitaţi
Orez fiert cu sare • Smantana
Morcovi fierti • Laptele gras
Supă de legume • Apele carbogazoase
Supă de carne de pui • Dulciurile
Carne fiartă de pui • Prăjiturile
Măr ras, Banane • Mazărea, fasolea, conopida,
Brănză proaspătă de vaci broccoli, ceapa, usturoiul
Iaurt
Ceai cu glucoză
Apă plată
Dieta BRAT – banane – orez –
sos de mere – pâine prajită
 Tratament etiologic
Antibioterapie

 Febra persistenta
 Diaree invaziva
 Hemoragii oculte in scaun
 PMN in scaun
 Copil sub 3 luni
 Copil din colectivitati
 Scaune>8/ zi
 Forme extradigestive
 Simptome care persista > 7 zile
 Tratament etiologic-preparate
Antibiotice folosite
 Ampicilina
 Amoxicilina
 Acid Nalidixic
 Colimicina
 Cotrimoxazol
 Gentamicina
 Florchinolone
 Cefalosporine
 Ercefuryl
 Eritromicina- Campylobacter
 Bacitracina, Metronidazol –Clostridium difficille
 Tratament patogenic

Antisecretorii – racecadotril - Hidrasec

Probiotice/prebiotice/simbiotice
Adsorbante –diosmectita Smecta
Zinc
Tasectan
Tratament profilactic

Vaccinuri Rotarix, pentru BDA cu

rotavirus
 Hepatitele cronice

Boli inflamatorii ale ficatului cu evolutie

prelungita, peste 6 luni
 Etiologie

 Infectioase-B,C,D,G, V. rubeolic,CMV,
Epstein Barr,bacteriene, parazitare,
 Toxice si medicamentoase
 Afectiuni biliare cronice
 Boli metabolice ereditare- galactozemia
congenitala, boala Wilson
 Morfopatologie

Hepatita cronica persistenta

Hepatita cronica activa
Hepatita cronica lobulara
Hepatita cronica septala
 Clasificarea morfologica tine cont de gradul
lezional si intensitatea fibrozei

IAH Intensitatea fibrozei

HC minimala HC fara fibroza
HC cu fibroza usoara
HC usoara
HC cu fibroza moderata
HC severa periportala
HC cu fibroza severa
Ciroza- noduli de regenerare
 Clinic
Semne generale- astenie, adinamie,
Semne digestive -inapetenta, greturi, balonare, varsaturi
Hepatalgia de efort
Clinic obiectiv
 paloare cutaneomucoasa,
 stelute vasculare,
 petesii,
 icter
 hepatomegalie,
 splenomegalie
 Paraclinic
Hepatocitoliza –transaminaze

Hepatopriv – albumine scazute, indicele de protrombina scazut

Colestaza- FAL, Bil D, gama GT, Lipoproteina X

Inflamator – Ty,

Imunologic
 AgHBs, Ac anti HBs, AgHBe, Ac anti HBe, Ac anti HBc, ADN viral
 AAc anti HVC
 Ac anti HVD
 ARN VHG
 Tratament
Curativ
Repaus la pat 6-8 luni
HC stabilizata -14 ore repaus
Dieta
Hipercalorica, hiperproteica,
hiperglucicica,hipolipidica

NU!
Conserve, branzeturi fermentate, fasole uscata,
alcool, condimente
 Tratament etiologic
Interferonul 300000/ m2/doza, 3 doze pe saptamana, 3-6
luni, sc

Criterii de introducere
HCA
Ag HBe +
AND VHB +
Transaminaze crescute de cel putin 2-3 ori
Se pot asocia
Antivirale – ribavirin, acyclovir, amantadina
Hepatoprotectoare- silimarina, Liv 52, Sargenor, vitamine
grup B
 Profilaxia HVB

Vaccin antihepatita B adm in 3 doze

la nastere, 2 si 6 luni
Va multumesc!
 E VA L U A R E A
EXANTEMELOR
P E D I AT R I C E I N
D E PA RTA M E N T U L
D E U R G E N TA

CARMEN CRISAN MD, PHD, SIMONA DUMITRA MD, PHD,

OZANA BALAN MD, RESIDENT, CARMEN STANCULET, MD,
SPECIALIST, CLAUDIA COVACI MD, SPECIALIST, ADELINE
HORGA, MD, RESIDENT, ADRIAN CRISAN MD, SPECIALIST

"VASILE GOLDIȘ" WESTERN UNIVERSITY OF ARAD,

ROMANIA
 Introducere:

Rash-urile tegumentare sunt semne cu importanta

diagnostica rapida a unor boli infectioase sau
neinfectioase cu adresabilitate crescuta in serviciul de
urgenta pediatrie.
Asocierea febrei ne ajuta in izolarea si circuitul specific
al pacientului precum si in conduita medicala
ulterioara.

Etiologia exantemelor este extrem de variata.

Spectrul etiologic poate fi bacterian, viral, rickettsial

sau necunoscut precum in boala Kawasaki,
eritemul nodos.
 Material si metoda:

Anamneza corecta legata de vaccinarea obligatorie sau la cerere,

contactele posibile animale sau umane,
expunerea la factori de mediu,
utilizarea de medicamente,
modalitatea de eruptie si localizarea rash-ului,
este obligatorie alaturi de evaluarea altor semne sau simptome
care preced sau apar odata cu exantemul in cauza.

Toate conduc spre punerea unui diagnostic prezumtiv

cat mai corect.
 Discutii:

Anul 2017 marcheza 5 ani de la aprobarea a 194 de state a

" Planului de Vaccinare Mondiala," care are ca scop prevenirea,
pana in 2020, a milioane de decese, prin accesul universal la
vaccinare.

Ultima saptamana a lunii aprilie a fost sarbatorita ca

"Saptamana Mondiala a Imunizarii" care are ca scop
promovarea utilizarii de vaccinuri.

Astăzi, există încă 19,4 milioane de copii nevaccinați și

sub-vaccinate in lume.

Aparitia bioterorismului obliga pediatrul din departamentul de

urgenta sa recunoasca afectiuni de tipul antraxului cutanat sau
chiar a variolei, care au fost eradicate.
 VARIOLA
In 1967 s-au îmbolnăvit de variolă circa 15 milioane de oameni și
au căzut victime acestei boli două milioane .

În același an Organizația Mondială a Sănătații a desfășurat o

campanie intensă de vaccinare și de informare a opiniei publice cu
privire la această boală.

În 1977, variola a fost total eradicată.

Antraxul este o boală infecțioasă produsă
de Bacillus anthracis, boala este o zoonoză.
Exantemele pot cuprinde leziuni elementare primare circumscrise:

 de culoare - tip maculo-papule

 solide - urticarie

 cu continut lichidian - veziculo-pustule

 sau chiar leziuni hemoragice - petesiale

 Maculo-papule

 Eruptie medicamentoasa

 Scarlatina - este o boala infectioasa bacteriana, determinata de anumite

serotipuri de streptococ beta hemolitic de grup A, care produc toxina
eritrogena.

 se trateaza cu antibioticul de electie – penicilina

 de obicei este o boala usoara
 fara tratament corespunzator poate duce la complicatii postinfectioase
tardive, apar intre a 15-a si a 25-a zi de boala (reumatismul articular acut
glomerulonefrita acuta) .

Scarlatina prezinta un caracter sezonier de toamna-iarna si primavara,

cu incidenta maxima in luna noiembrie si incidenta minima in luna aprilie,
avand caracter epidemic la 5-6 ani.
 Echovirus 9, 16
 Coxackie A5, A9, A16, B5
 Eritem infectios
 Rujeola – din 1975 se efectueaza vaccinare nationala – ROR

Rujeola este o boală infecțioasă cu contagiozitate ridicată, produsă de

virusul rujeolic, un ARN paramixovirus, se manifesta cu
febră ridicată și erupții cutanate; poate duce la orbire, encefalita sau
deces.

Până la sfârșitul anului 2015 :

 85% dintre copii au primit o doză de vaccin
 160 de țări au inclus o a doua doză de vaccin,
ca parte a imunizarii de rutină
 61% dintre copii au primit 2 doze de vaccin rujeolic, conform
programului national de imunizare.
 Urticarie

 Mycoplasma pneumoniae

 Hepatita – complicatie extrahepatica a hepatitei B -

vasculita difuza de tip complexe imune

 Coxackie A5, A9 – Boala mana –picior –gura

 Veziculo-pustule

 Eruptie medicamentoasa

 Herpes simplex

 Variola

 Varicela

 Coxackie A, B

 Echovirus 4
 Rubeola

Este o boală virală, care este de obicei usoara la copii, dar

infectia in timpul sarcinii poate provoca moartea fatului sau
sindromul rubeolei congenitale.

Vaccinul antirubeolic a fost introdus la nivel național, în

147 de țări, până la sfârșitul anului 2015 și acoperirea la nivel
mondial a fost estimată la 46%.

 Hepatita
 Mononucleoza infectioasa
 Ricketsioza
 Concluzii:

Exantemele pot cuprinde leziuni elementare primare

variate.
 Diagnosticul prezumtiv rapid in
departamentul de urgenta pediatrie
este necesar pentru atitudinea
medicala in dinamica.
 In orientarea diagnostica ne ajuta si cunoasterea
rash-urilor sezoniere (vara, toamna- enterovirusuri;
iarna, primavara - varicela).

Rashu-rile de tip epidemic trebuie anuntate seviciului de

epidemiologie pentru a se lua atitudinea corecta legata de
focar, modalitate de transmitere, preventie primara,
secundara si tratament.
VA MULTUMESC!
Managementul durerii la pacientul
pediatric in Unitatea Primiri
Urgenta
Dr. Cîndea Carmen Nicoleta
 Societatea Internationala pentru Studiul Durerii
(IASP) defineste durerea ca experienta senzoriala
si emotionala neplacuta asociata unor leziuni
tisulare actuale sau potentiale sau descrisa în
termenii unei asemenea leziuni.
Depistarea si controlul durerii și a stressului la copii
sunt componente vitale in asistență medicală de
urgență.
 Evaluarea durerii în pediatrie constituie
parte integranta a diagnosticului si
tratamentului durerii copilului.

Pentru stabilirea diagnosticului clinic complet sunt

necesare:

 anamneza completa

 examenul fizic minutios

 evaluarea însusirilor caracteristice ale durerii

 stabilirea factorilor care intervin în proces

 Perceptia durerii la copii este influentata
de urmatorii factori:

 vârsta si nivelul cognitiv al acestora

 de experientele dureroase anterioare

 de relevanta durerii sau bolii cauzatoare de durere

 de asteptarile lor privind obtinerea vindecarii sau

ameliorarii durerii

 de abilitatea lor de a- si controla propria durere

Studiul durerii a făcut progrese atât în domeniul fundamental
(mecanismele durerii), cât şi în practica clinică.

Durerea include Definitia durerii implica

aspecte: doi factori anume:
 psihologice  factorul sensorial
 senzoriale (nociceptia)
 afective
 cognitive  emotional (suferinta).
 comportamentale
 socio-culturale
Este important sa se faca
Cu implicatii directe diferenta dintre durere si
asupra evaluarii si
nociceptie.
masurarii durerii.
 Durerea prezintă trei dimensiuni
care trebuie evaluate:

 Subiectivă - măsurată prin

autoevaluare

 Comportamentală - măsurată
prin observaţie şi gradarea
comportamentului

 Biologică - măsurată prin reacţii

biologice
 Modalitatile de evaluare a durerii sunt clasificate
în metode fiziologice, comportamentale si psihologice.

In functie de modul de evaluare se urmaresc:

• parametrii fizici (frecventa cardiaca, indicele de

transpiratie, presiunea sanguina)

• modificarile comportamentale (grimase, plâns, gesturi

de aparare)

• se evalueaza propria descriere a copiilor

( cuvinte, desene, clasificare numerica).
 Capacitatea de întelegere a copiilor cât si posibilitatea de a
descrie natura durerii depinde nu numai de vârsta acestora,
de nivelul lor cognitiv ci si de experienta dureroasa
anterioara.

Treptat, ei dezvolta abilitatea de a descrie trasaturile specifice

ale durerii:

• calitatea (ascutita, arsura, întepatura)

• intensitatea (usoara-severa)
• frecventa
• durata (de la câteva secunde la ani)
• localizarea (durerea difuza de la nivelul pielii, durerea
profunda, precis localizata)
• senzatia de neplacere produsa de durere (durere usoara
sâcâitoare pâna la disconfort intolerabil).
O ABORDARE GENERALA COMPLETA A
EVALUARII DURERII LA COPII ESTE
QUESSTT
care include mai multe strategii de evaluare
care furnizeaza atat informatii cantitative
cat si calitative despre durere.
Abordarea QUEST a evaluarii
durerii la copil

Pune-i intrebari copilului

Foloseste scala de evaluare a
durerii

Evalueaza modificarile
comportamentale si fiziologice

Asigura-te ca parintii se implica

Ia in considerare cauza durerii
Ia masuri si evalueaza rezultatele
 I. EVALUAREA OBIECTIVA SAU
NON-AUTORAPORT A DURERII- scala
subiectiva si cea comportamentala

1.MODIFICARILE FIZIOLOGICE PROVOCATE DE

DURERE INCLUD:
 TAHICARDIA
 TAHIPNEEA
 SATURATIA IN OXIGEN SCAZUTA
 PLANSUL
 TRANSPIRATIA
 DILATATIA PUPILARA
 ROSEATA SAU PALOAREA
 GRETURILE
 TENSIUNEA MUSCULARA

ACESTI PARAMETRII POT FI ALTERATI DIN CAUZA

FRICII, ANXIETATII SI FEBREI.

 2.OBSERVAREA
COMPORTAMENTULUI FIZIC

S-A DEMONSTRAT CA EXPRESIA FACIALA ESTE

UNUL DINTRE CEI MAI EFICIENTI INDICATORI
COMPORTAMENTALI AI DURERII.

EVALUAREA EXPRESIEI DURERII LA SUGARI:

 INCRUNTAREA SPRANCENELOR
 OCHII INCHISI STRANSI
 ADANCIREA SANTULUI NAZO-LABIAL
 GURA DESCHISA LARG VERTICAL
 BUZELE STRANSE
 LIMBA SCOASA AFARA
 TREMURATUL BARBIEI
PRINCIPALUL DEZAVANTAJ AL
SCARILOR COMPORTAMENTALE
ESTE FAPTUL CA ACESTEA
REPREZINTA MASURATORI
INDIRECTE ALE DURERII PE
CARE O RESIMT COPIII.
II. EVALUAREA SUBIECTIVA
A DURERII- AUTORAPORT

MASURATORILE AUTORAPORT ALE

DURERII REPREZINTA STANDARDUL
DE AUR IN EVALUAREA DURERII
RESIMTITE DE COPII.

AUTORAPOARTELE POT FI FOLOSITE

LA COPII MAI MARI DE 4 ANI CARE
SUNT DEZVOLTATI NORMAL.
1. Scale bazate pe expresia
faciala

SCALA WONG- BAKER- FACES

Scale bazate pe expresia faciala

SCALA OUCHER
 2. SCALE NUMERICE

 Sunt folosite la copii in varsta de 5 ani sau mai mari , cu

conditia ca acestia sa poata numara si sa stapaneasca
conceptul de relativa magnitudine a numerelor.

 Ex. COPII SUNT RUGATI SA NOTEZE

INTENSITATEA DURERII PE O SCALA DE LA
O – FARA DURERE
LA 10 – CEA MAI PUTERNICA DURERE.

 Acest instrument este usor de folosit si de inregistrat si

poate fi folosit cu usurinta in evaluarea secventiala a durerii
precum si, raspunsul la interventiile de ameliorare a durerii.
 O abordare sistematică și anxioliza
durerii, inclusiv instruirea personalului și
dezvoltarea unui protocoal, pot conferi
confort copiilor în departamentul de
urgență și pot îmbunătăți incredere si
satisfacția familiei.

Managementul optim al durerii necesită o

înțelegere aprofundată a strategiilor de
evaluare și de gestionare a durerii.

Educația în managementul durerii este o etapa

pe care se pune mai nou, accent in spitale.
Structura elementară a nociceptorului
 Patologia aparatului
cardiovascular la copil

Malformatii congenitale
RAA
Endocardite. Profilaxia
Miocardite. Pericardite
2/2/2021 1
 MALFORMATII CARDIACE
CONGENITALE
A.Necianogene, cu shunt stanga-
dreapta
 DSA

 DSV

 Canal arterioventricular comun

B. Cianogene, cu shunt dreapta-

stanga
 Tetralogia Fallot

 Transpozitia de vase mari

2/2/2021 2
2/2/2021 3
 DEFECT SEPTAL
ATRIAL

2/2/2021 4
 DEFECT SEPTAL
VENTRICULAR

2/2/2021 5
 CANAL
ATRIOVENTRICULAR
COMUN

2/2/2021 6
 TETRALOGIA FALLOT

2/2/2021 7
 TRANSPOZITIA DE
VASE MARI

2/2/2021 8
 TRANSPOZITIA DE
VASE MARI

2/2/2021 9
 Reumatismul articular
acut
O boală sistemică a ţesutului conjuctiv, cu
afectarea a diferitor organe (articulaţii,
inimă, sistem nervos, piele), care apare
consecutiv unei infecţii streptococice şi
are mecanism imun.

 RAA reprezintă cea mai frecventă

cauză de boli cardiace dobandite la
copii şi tineri

2/2/2021 10
 Epidemiologie

 Incidenţa bolii este crescută în

ţările în curs de dezvoltare şi slab
dezvoltate

 Maximul de frecvenţă este între

5-15 ani

2/2/2021 11
 Etiopatogenie (1)

 Agentul etiologic este streptococul

betahemolitic de grup A care produce
angină, serotipurile 2,4,8,21, 22, 25, 27,
29
 Boala apare la un interval de 7-21 zile de
la o angină streptococică – perioadă de
latenţă
 Infecţia poate fi asimptomatică în 30%
din cazuri
 Doar 3% din angine sunt urmate de RAA

2/2/2021 12
 Etiopatogenie (2)

 În RAA există anticorpi

antiantigene streptococice (anti
proteină M) care reacţionează
încrucişat cu antigene cardiace
sau ale tesutului conjunctiv
(sarcolema miocardică, miozina,
sinoviala, cartilajul articular)
 În coree apar anticorpi
antineuronali.
2/2/2021 13
 Morfopatologie

 În faza acută apar reacţii inflamatorii

exudative şi proliferative ale ţesutului
conjuctiv, mai ales la nivelul inimii,
articulaţiilor, creier, piele.

 Leziunea patognomonică a RAA este

considerat nodulul Ashoff – leziune
proliferativă granulomatoasă a tesutului
conjunctiv

2/2/2021 14
 Manifestări clinice

RAA apare la un interval de 7-21 zile de la

o angină streptococică – perioadă de
latenţă

RAA prezintă manifestări clinice majore

 cardita,
 poliartrita,
 coreea,
 nodulii subcutanaţi
 eritemul marginat
2/2/2021 15
 Poliartrita

 Benignă
 Evoluţia autolimitată şi fără sechele
 Artrita se manifestă prin roşeaţă,
căldură, durere, tumefacţie şi impotenţă
funcţională
 Afectează articulaţiile mari, este
asimetrică, migratorie
 Persistă 3 zile la o articulaţie şi se
întinde pe o perioadă de 3 săptămâni
2/2/2021 16
 Cardita reumatismală

 Poate afecta oricare din structurile miocardului

(pancardită)

 Poate apare concomitent cu artrita sau o poate

precede sau succede

 Clasic este descrisă prin cardiomegalie şi sufluri

cardiace semnificative nou apărute, iar în formele
severe insuficienţă cardiacă, frecătură
pericardică

2/2/2021 17
 Cardita reumatismală
Există trei grade de severitate ale carditei:
 Cardita uşoară – absenţa

cardiomegaliei, tahicardie, suflu sistolic

cel mai frecvent mitral
 Cardita moderată – cardiomegalie

moderată, tahicardie, suflu sistolic apical

şi diastolic la bază
 Cardita severă (10%) – cardiomegalie

importantă, insuficienţă cardiacă, sufluri

cardiace.

2/2/2021 18
 Coreea reumatismală

Coreea Sydenham apare la 15% din cazuri

 Este mai frecventă la fetiţe peste 3 ani
 Apare după un interval lung de latenţă faţă de
episodul acut faringian (2 - 6 luni) şi este
întotdeauna precedată de un episod tipic de RAA
 Este autolimitată cu o durată de 2-3 săptămâni
Se manifestă prin:
 miscări involuntare (flexia/extensia degetelor,
grimase faciale),
 incoordonare motorie (dificultăţi de scris, vorbire
dizartrică, dificultăţi în executarea mişcărilor fine),
 hipotonie musculară
 tulburări de comportament

2/2/2021 19
 Eritemul marginat

 Are o incidenţă scăzută – 5% din cazuri

 Rash macular, de culoare roz, situat pe
părţile acoperite, nepruriginos
 Se accentuează la căldură
 La presiune dispare zona centrală,
rămânând doar conturul – eritem
marginat

2/2/2021 20
 Nodulii subcutanaţi

 Foarte rari
 Sunt formaţiuni nodulare dure,
rotunde, diametrul 0,5-2 cm,
nedureroşi
 Se localizează pe suprafeţele
extensoare ale articulaţiilor
 Însoţesc formele cu cardită severă

2/2/2021 21
 Semne minore

 clinice:
 Febra (38-39ºC)
 Artralgiile
 paraclinice:
 Semne de inflamaţie (creşterea VSH,
PCR pozitivă)
 Alungirea intervalului PR pe EKG

2/2/2021 22
 Demonstrarea infecţiei
streptococice
 Culturi faringiene pozitive
 Detectarea rapidă a antigenelor
streptococice Streptest
 Detectarea în ser a unui titru crescut
de anticorpi antistreptococici
 Cel mai frecvent se folosesc anticorpii
antistreptolizină O (ASLO) cu valori peste
200U/ml la 80% din bolnavi
 Prin determinarea şi a anticorpilor anti
hialuronidază şi antidezoxiribonucleaza B
procentul creste la 95% din bolnavi

2/2/2021 23
 Diagnostic pozitiv

 Se bazează pe criteriile Jones

 Este susţinut de prezenţa a :
 Două criterii majore

 Un criteriu major şi două minore

 Dovada infecţiei streptococice este

obligatorie

2/2/2021 24
 Evoluţie, complicaţii,
prognostic
 Evoluţia naturală a puseului acut de RAA
este de 2-3 luni, cu evoluţie limitată
 Severitatea este dată de severitatea
carditei
 Toate afectările sunt autolimitate cu
prognostic excelent cu excepţia
endocarditei valvulare ce poate
determina sechele valvulare definitive

2/2/2021 25
 Profilaxia RAA

 Profilaxia primară – reprezintă prevenirea

apariţiei atacului acut de RAA (primului puseu)
prin tratamentul prompt şi corect al anginei
streptococic
 Tratamentul standard: Penicilină G ,10 zile,
injectabil
 penicilină V oral 10 zile,
 Eritromicină la subiecţii alergici sau
claritromicina
 Cefalosporine, augmentin etc.

2/2/2021 26
 Profilaxia RAA
Profilaxia secundară:
Se adresează foştilor bolnavi de RAA după primul puseu
de RAA şi constă în profilaxie cu penicilină pe termen

 Bezatidin –penicilină 1.2mil. U la 3

săptămâni
 Penicilina V oral 400.000u/zi (250mg)
 Eritromicină, 250mg/zi la pacienţii alergici

Durata profilaxiei secundare:

 minim 5 ani de la primul puseu, sau până la vârsta
de 18 ani
2/2/2021 27
 Tratamentul puseului acut
(1)
 Măsuri generale:
 Internare obligatorie în spital
 Repausul la pat se menţine pe toată
perioada cu febră şi reactanţi de fază
acută prezenţi
 Efortul fizic ulterior va fi limitat doar la
pacienţii cu cardită moderată sau severă
 În prezenţa insuficienţei cardiace se va
recurge la regimul alimentar hiposodat

2/2/2021 28
 Tratamentul puseului acut
(2)

 Terapia antistreptococică:
 Terapia antiinflamatorie
 Aspirina – în formele fără cardită sau cu cardita
uşoară sau medie

Durata tratamentului:
 6 săptămâni în formele fără cardită sau cu cardită
uşoară
 8 săptămâni în cardita medie
 12 săptămâni în cardita modera

2/2/2021 29
 Tratamentul puseului acut
(3)
 Cortisteroizi oral – în carditele severe –
1 mg/kgc 3 săpt, cu scăderea treptată a
dozelor, eventual asociind aspirină,
60mg/kgc pentru a preveni fenomenele
de rebound
 În prezenţa IC se va administra
obligatoriu corticoterapie, 2mg/kgc
Terapia de susţinere şi simptomatică:
 În prezenţa insuficienţei cardiace se vor
administra diuretice (în special
furosemid) şi tonicardiace

2/2/2021 30
 ENDOCARDITELE LA COPIL

 boalã infecţioasã cu evoluţie septicã şi

debut acut sau subacut, care induce
leziuni ale endocardului indemn sau
determinã agravarea unor leziuni
cardiace preexistente

2/2/2021 31
 ETIOLOGIE

• Streptococul viridans
• Stafilococul (aureu, epidermidis)
• Enterococul
• Pneumococu
• Germenii Gram-negativi (Escherichia
coli, Proteus, Haemophilus,
Bacteroides, Pseudomonas )
• Fungii (candida, aspergillus)
• Virusurile, Rickettsiile
2/2/2021 32
 MORFOPATOLOGIE

• Leziunea de bazã: proces inflamator vegetant sau

ulcero-vegetant la nivelul endocardului valvular (rar
parietal); extrem de friabile, vegetaţiile pot fi
desprinse de torentul circulator şi antrenate în
circulaţie, eventual cu localizare secundarã în alte
organe (emboli septici; infarcte septice sau aseptice)

• În procesul vindecãrii: retracţii, torsionãri, deformãri

ale foiţelor valvulare (cu consecinţe hemodinamice).

2/2/2021 33
2/2/2021 34
2/2/2021 35
 TABLOU CLINIC

• În ultimele 3 decenii – modificãri (mai rar manifestãri

cutanate, tromboembolice, splenomegalie,
glomerulonefritã, anemie), datoritã:

• reducerii incidenţei valvulopatiilor

reumatismale
• mãsurilor eficiente de profilaxie a
EI
• accesibilitãţii crescute la medic
• posibilitãţilor superioare de
diagnostic şi tratament activ.

2/2/2021 36
 TABLOU CLINIC

• DEBUT

• în formele subacute (streptococ viridas);

insidios, cu astenie, fatigabilitate, paloare,
subfebrilitate – dupã extracţii dentare,
amigdalectomii, cateterisme cardiace, manevre
invazive în sfera urogenitalã.
• în formele acute (stafilococ, bacili Gram -
negativi): febrã, transpiraţii, frisoane, artralgii;
uneori complicaţii viscerale la distanţã –
accidente vasculare cerebrale, embolii
retiniene cu pierderea vederii, infarcte renale
şi splenice

2/2/2021 37
 TABLOU CLINIC

• manifestãri generale
febrã alternând cu perioade de
subfebrilitate şi chiar afebrilitate în
formele subacute; paloare, astenie,
adinamie, inapetenţã, transpiraţii.

• manifestãrile cardiace
tahicardie, precordialgii, sufluri
cardiace, modificãri ale zgomotelor
cardiace.

2/2/2021 38
 manifestãri extracardiace:

• cutaneo-mucoase : peteşii, echimoze,

hemoragii conjunctivale şi la nivelul mucoasei
bucale, degete hipocratice; noduli Osler,
panariţiu Osler.

• splenomegalie : poate induce anemie şi

trombocitopenie; infarcte splenice

• leziuni renale : lombalgii, hematurie,

proteinurie, oligurie –generate de infarcte
renale sau de glomerulonefrita acutã difuzã
sau focalã, prin complexe imune circulante

2/2/2021 39
 manifestãri extracardiace :
• respiratorii prin infarcte pulmonare,
pneumonii sau bronhopneumonii,
insuficienţã cardiacã cu edem
pulmonar acut

• embolice vasculare (splina, rinichi,

creier, extremitati): rar

• oculare (pierderea vederii prin

embolizari retiniene, conjunctivitã,
iridociclitã, uveitã, nevritã)

2/2/2021 40
 manifestãri extracardiace

2/2/2021 41
2/2/2021 42
 MANIFESTÃRI PARACLINICE

a) LABORATOR:
 HEMOCULTURA
 HEMOLEUCOGRAMA:
• anemie hipocromã;
• leucocitozã cu polinucleozã;
 REACTANŢII DE FAZÃ ACUTÃ prezenţi: VSH
acceleratã, proteina C reactivã prezentã, hiper-gama-
blobulinemie; uneori complement seric scãzut

 EXAMENUL SUMAR DE URINÃ: hematurie,

proteinurie, eventual cilindrurie

 EXAMENUL OFTALMOLOGIC: eventual hemoragii

retiniene

2/2/2021 43
 INVESTIGAŢII NON-INVAZIVE:

 ECHOCARDIOGRAFIA: vizualizarea
vegetaţiilor cu dimensiuni de peste 3 mm;
aprecierea tipului leziunii valvulare
preexistente; fundamentarea indicaţiei de
intervenţie chirurgicalã.

 EXAMENUL RADIOLOGIC: pulmonar

(infarcte pulmonare, pneumonii); urografii,
pasaje baritate

INVESTIGATII INVAZIVE

 CATETERISMUL ŞI ANGIOGRAFIA: evaluarea

gradului leziunii şi perturbãrilor hemodinamice

2/2/2021 44
2/2/2021 45
2/2/2021 46
 DIAGNOSTIC POZITIV

 Febra peste 7 zile la un bolnav cu leziuni

cardiace congenitale sau dobândite:
 anemie,
 peteşii,
 splenomegalie;
 amigdalectomie sau altã intervenţie
chirurgicalã / stomatologicã în
antecedentele apropiate;
 cel puţin douã hemoculturi pozitive
pentru acelaşi germen.

2/2/2021 47
 TRATAMENT
 A. PROFILACTIC
• Are în vedere prevenirea grefei bacteriene pe
endocardul lezat
• a) în proceduri stomatologice şi pe cãile
respiratorii superioare:
• ORAL

Penicilinã V
• 2 g înaintea intervenţiei şi 1 g la 6 ore p.o
dupã intervenţii (copii cu greutate > 30 kg);
• 1 g înaintea intervenţiei si 0,5 g p.o la 6 ore
dupã intervenţie (copii cu greutate < 30 kg);
Eritromicinã P 20 mg/kg cu 1 orã inaintea
intervenţiei şi 10 mg/kg la 6 ore dupã
intervenţie;
Cefalosporine
2/2/2021 48
 PROFILACTIC
• PARENTERAL:

• Ampicilinã 50 mg/kg im sau iv

• Penicilinã G 2.000.000 UI im sau iv cu 1
orã înaintea intervenţiei şi 1.000.000 UI
im la 6 ore dupã intervenţie; 50.000 UI/kg
im sau iv
• Gentamicinã 2 mg/kg im sau iv cu 30-60
minute înaintea intervenţiei şi la 8 ore
dupã intervenţie
• Vancomicinã 20 mg/kg în PEV timp de 1
orã înaintea intervenţiei şi la 8 ore dupã
intervenţiei
2/2/2021 49
 în proceduri pe tractul
gastrointestinal şi urogenital:
• ORAL
• Amoxicilinã 3g înaintea intervenţiei şi 1,5g po la 6
ore dupã intervenţie (copii cu greutate >30 kg); 1,5
g înaintea intervenţiei şi 0,75 g po la 6 ore dupã
intervenţie (copii cu greutate < 30 kg ).

• PARENTERAL
• Ampicilinã 50 mg/kg im sau iv; în asociere cu
Gentamicinã 2 mg/kg im sau iv cu 30-60 minute
înaintea intervenţiei şi la 8 ore dupã intervenţie;
• Vancomicinã 20 mg/kg în PEV timp de 1 orã
înaintea intervenţiei şi la 8 ore dupã intervenţie; în
asociere cu Gentamicinã 2 mg/kg im sau iv
• Penicilinã G 30.000 UI/kg (maxim 1.000.000 UI/zi)
2 zile înaintea intervenţiei şi 400.000 UI la 6 ore
timp de 4 zile dupã interventie
• Ampicilinã 50 mg/kg im sau iv la 6 ore timp de 2-3
zile; în asociere cu Gentamicinã 2 mg/kg im sau iv;
2/2/2021 • Cefalosporine înaintea intervenţiei şi 3-5 zile post50
operator
 TRATAMENT CURATIV

ETIOLOGIC:
• precoce (imediat dupã recoltarea
hemoculturilor);
• în dozã adecvatã (preferabil în PEV, în
concentraţii bactericide);
• asoriere de antibiotice (mai ales când nu se
cunoaşte agentul etiologic);
• durata suficientã pentru eradicarea germenului
(4-8 sãptãmâni);

2/2/2021 51
 • COMPLICAŢII :

• embolii pulmonare, cerebrale , renale,

splenice
• infarcte miocardice, abcese miocardice
• infarcte cerebrale, abcese cerebrale,
encefalopatie toxicã
• infarcte renale, glomerulonefrite acute,
difuze şi focale
• anevrisme micotice la nivelul aortei,
arterelor cerebrale, mezenterice, splenice,
coronare, sinusul Valsalva.

2/2/2021 52
 EVOLUŢIE. PROGNOSTIC

• depind de etiologia endocarditei, starea organismului,

momentul iniţierii terapiei etiologice şi corectitudinea
acesteia.

• vindecare 80-90 % la cazurile tratate corect;

• decese în cateva zile în caz de complicaţii sau prin

septicemie;

• evoluţie prelungitã cu deces în luni-ani

2/2/2021 53
 MIOCARDITELE LA
COPIL
 Afecţiuni inflamatorii ale miocardului,
difuze sau localizate la nivelul
interstiţiului sau al parenchimului,
caracterizate prin infiltrat inflamator şi
necrozã cu degenerescenţã a
miocitelor.

2/2/2021 54
 ETIOLOGIE

 Miocardite infectioase:
• virusuri (Coxsackie B şi A, Echo tip 8, rujeolic, gripal,
adenovirusul)
• bacterii (bacilul difteric, tific, streptococii, stafilococii)
• rickettsii (tifos exantematic, febra Q)
• fungi (candidoza, actinomicoza)
• protozoare (toxoplasma, tripanosomioza, malaria)
• metazoare (trichineloza)
 Miocarditele neinfecţioase:
• boli autoimune (LES, ARJ)
• reacţii de hipersensibilizare (medicamente, etc)
• toxine
• iradiere
• rejet

2/2/2021 55
2/2/2021 56
 MANIFESTÃRI CLINICE

• Debut:
• supraacut: moarte subitã

• acut cu manifestãri cardiace: I.C

• acut cu manifestãri neurologice: lipotimie,

convulsii

• progresiv, precedat de prodrom (1± 20 zile) de

tip infecţie respiratorie sau digestivã

2/2/2021 57
 • Semne generale:
• febrã, transpiraţii

• paloare, fatigabilitate,

• inapetenţã, scãdere ponderalã

• dispnee, palpitaţii, dureri precordiale

• Semne clinice obiective:

• şoc apexian greu palpabil, matitate cardiacã crescutã, zgomote
cardiace estompate,
• tahicardie, ritm de galop, tulburãri de ritm şi de conducere (ES,
TPSV, TV, FiA, FlA, blocuri)
• sufluri de insuficienţã mitralã şi tricuspidianã

• Semne specifice bolii de bazã:

• manifestãri respiratorii
• manifestãri digestive şi exantem
• limfadenopatie (ECHO tip 8)
• conjunctivitã (adenovirus)
2/2/2021
• pleurodinie, meningitã, otitã herpanginã (Coxsackie B şi A) 58
 MANIFESTÃRI PARACLINICE

• Exame de laborator:
• hemoleucogramã nespecificã,
• reactanţii de fazã acutã prezenţi,
• enzime miocardice moderat crescut (CPK, LDH),
• examene bacteriologice şi/sau virusologice şi
teste serologice sugestive
• Examenul radiologic
• pulsaţii cardiace reduse;

• grafia: cardiomegalie globalã (ICT >0,55 la sugar

şi >0,5 la copilul mai mare de 1 an)

2/2/2021 59
2/2/2021 60
 • ECG: tahicardie sinusalã, microvoltaje generalizate
(<5 mm pe derivaţiile standard), tulburãri de
repolarizare (T aplatizat, ST subdenivelat), tulburãri
de ritm şi de conducere

• Echocardiografia: dilatarea cavitãţilor, fracţia de

scurtare, fracţia de ejecţie

• Radioizotopi

• Puncţia-biopsie endo-miocardica

2/2/2021 61
 • TRATAMENT

• PROFILACTIC
• este dificil
• se suprapune practic peste profilaxia bolii acute

2/2/2021 62
• CURATIV

• → igienico-dietetic:
• repaus la pat 2 sãptãmâni, efort limitat 3-6 luni, întreruperea şcolii 1-2
ani în formele severe
• dietã hiposodatã, restricţie de lichide

• →medicamentos:
• etiologic
• patogenetic: AINS (aspirinã , Indometacin); corticoterapie (prednison
2mg/kg/zi 7-10 zile, apoi sevraj pânã la 3 sãptãmâni)
• al IC: oxigenoterapie, diuretice (Furosemid ), digitalizare acutã 24-48
ore
• al complicaţiilor: digitalã pentru tulburãrile de ritm,

2/2/2021 63
 EVOLUŢIE. PROGNOSTIC. COMPLICAŢII

PROGNOSTIC rezervat la vãrstã micã, pacienţi cu o

cardiopatie coexistentã sau cu handicapuri biologice,
debutul supraacut, accidentele trombembolice

EVOLUŢIE severã, cu mortalitate mare la debut (15-

50%)

COMPLICAŢII

acute: moarte subitã, IC, EPA, accidente

tromboembolice
tardive: cronicizare, cardiomiopatie dilatativã
2/2/2021 64
 PERICARDITELE
COPILULUI

 Inflamaţia acutã sau cronicã a

foiţelor pericardului

2/2/2021 65
2/2/2021 66
 ETIOLOGIE
• pericarditele idiopatice (benigne)
• pericardite infecţioase (b. Koch, bacterii, virusuri, rikettsii, fungi,
protozoare, spirochete);
• pericardita reumaticã
• pericardite alergice (boala serului, post-pericardotomii, medicamentoase)
• pericardite din colagenoze (ARJ, LES, dermatomiozitã, sclerodermie)
• pericardite metabolice
• pericardite traumatice
• pericardite tumorale
• pericardite de iradiere

2/2/2021 67
 MORFOPATOLOGIE

• Pericardita uscatã – exudat inflamator bogat

în fibrinã; poate lãsa sinechii (simfize)

• Pericardita exudativã – peste 100 ml exudat

lichidian (serofibrinos, purulent, hemoragic)

• Pericardita cronicã – simfizã; proliferare de

ţesut conjunctiv; depuneri calcare cu
realizarea “platoşei”

2/2/2021 68
 MANIFESTÃRI CLINICE

• Semne generale: febrã, adinamie,

inapetenţã, scãdere ponderalã, artralgii

• Semne funcţionale: junghi toracic,

dispnee, poziţie genu-pectoralã

• Semne fizice: matitate cardiacã

mãritã, şoc apexian slab, frecãturã
pericardicã

2/2/2021 69
MANIFESTÃRI PARACLINICE

 Examene de laborator: anemie, leucocitozã în pericardite

bacteriene şi leucopenie cu limfocitozã în pericarditele virale;
reactanţi de fazã acutã pozitivi, teste imunologice sugestive.

 Examene radiologice: radioscopie , radiografie

 EKG: complexe QRS microvoltate, tulburãri de fazã terminalã

(repolarizare modificatã, ST supradenivelat, T iniţial pozitive
apoi negative)

 Echocardiografia: evidenţiazã cantitatea de lichid

 Pericardiocenteza: scop diagnostic şi terapeutic

2/2/2021 70
 R-grafie toracica

2/2/2021 71
 EKG

2/2/2021 72
 Pericardita

2/2/2021 73
2/2/2021 74
TRATAMENT
• Mãsuri generale:

• Repaos la pat pe toatã perioada febrilã

• Dietã hiposodatã şi uşor digerabilã
• Monitorizarea funcţiilor vitale
• Prevenirea tamponadei cardiace şi a insuficienţei
cardiace
• Mãsuri specifice:
• Pericardite virale: antialgice (aspirinã), corticoterapie
(prednison 2mg/kg/zi în curã scurtã)
• Pericardite bacteriene: antibiotice în asociaţie, conform
antibiogramei, 4-6 sãptãmâni
• Pericarditele de asociaţie (RAA, LES): se vor trata
odatã cu boala de bazã
2/2/2021 75
 EVOLUŢIE. PROGNOSTIC

• Vindecare: cea mai frecventã, posibile

complicatii

• Cronicizare: pericardita constrictiva

2/2/2021 76
 Va multumesc!

2/2/2021 77
 Alimentatia copilului
Repere ale medicatiei in
pediatrie
Alimentatia in primul an de viata
 Alimentatia naturala
 Alimentatia artificiala
 Alimentatia mixta
 Diversificarea
 ALIMENTAŢIA NATURALĂ

 ALIMENTATIA EXCLUSIVA CU LAPTE

DE MAMA
 ALIMENTAŢIA NATURALĂ
 Compozitie optima
 Proteine in cantitate ideala, cu 50% AA ESENTIALI
 Lipidele cu 50% acizi grasi nesaturati,polinesaturati
 Glucidele reprezentate de lactoza si oligozaharide, rol in
dezvoltarea optima a SNC si a florei colice=Lactobacilus
bifidus
 Minerale in proportii corespunzatoare , cu sarcina
osmotica mica, raport Ca:P ideal, coeficient optim de
absorbtie a Fe, sursa de oligoelemente Zn, Cu, Se, Co
 Vitamine in cantitati suficiente
 Compoziţia laptelui de femeie în comparaţie
cu laptele de vacă
Compoziţie Lapte uman Lapte de vacă
Calorii 680 680
Extract sec 124 g/l 125 g/l
Săruri minerale 2 g/l 8 g/l
Proteine totale 12 g/l 34 g/l
Cazeina 4 g/l 28 g/l
Proteine din lactoser 8 g/l 6 g/l
Alfa lactoglobulină 3,5,g% 2 g/l
Beta lactoalbumină 0 3,7 g/l
Globuline imune 1,5 g/l 0,5 g/l
Lactotransferina 1 g/l 0,25 g/l
Proteine diverse 2 g/l 1,3 g/l
Lipide 3,6 g/l 1,3 g/l
Acizi graşi esenţiali 2,5 g/l 1 g/l
Glucide totale 75 g/l 47 g/l
Lactoză 62 g/l 47 g/l
Oligozaharide 8-13 g/l urme
ALIMENTAŢIA NATURALĂ

Copil

Mediu Mama

Avantajele alimentatiei naturala

Societate Familie
 ALIMENTAŢIA NATURALĂ

 Alimentul ideal pentru crestere si dezvoltare

 Proaspat
 Usor de administrat
 Temperatura optima
 Aseptic
 Nonalergic
 Asigura protectie imunologica de la mama prin
IgAs, proteine bacteriostatice: lizozim,
lactoferina, complement seric
 ALIMENTAŢIA NATURALĂ

 Permite o dezvoltare neuropsihica si

senzoriala superioara QI mai mare
 Morbiditate mai redusa = risc mai mic
pentru malnutritie, parazitoza, BDA,
afectiuni dentare, procese maligne, AB,
DZ, HTA
 ALIMENTAŢIA NATURALĂ

Efect benefic pentru mama

 Afectiv
 Contraceptiv
 Reduce riscul cancerului de san si de ovar
 Incidenta mica a osteoporozei
 ALIMENTAŢIA NATURALĂ

Avantaje pentru familie

 Cresterea unui copil sanatos= liant pentru
familie
 Cost minim
 Vizite mai putine la medic
 ALIMENTAŢIA NATURALĂ

Avantaje pentru societate

 Costurieconomice mici
 Dezvoltarea unor generatii sanatoase
 Scade riscul unor tulburari de atasament
 ALIMENTAŢIA NATURALĂ

Avantaje pentru mediu

 Evitarea detergentilor , a diferitelor

reziduuri, deseuri
 Poluare mult redusa
 RAŢIA ALIMENTARĂ
Formule de calcul a raţiei alimentare la nou-născut:
- formula lui FINKELSTEIN : raţia alimentară = (n - 1) x 80 în care n
este numărul zilelor de viaţă, se aplică primelor 10 zile de viaţă;
- formula în funcţie de numărul de zile de viaţă şi cantitatea de lapte
pe masă :
a 2-a zi 7 x 20 ml lapte de mamă
a 3- a zi 7 x 30 ml lapte de mamă
a 4- a zi 7 x 40 ml lapte de mamă
a 5- a zi 7 x 50 ml lapte de mamă
a 6- a zi 7 x 60 ml lapte de mamă
a 7- a zi 7 x 70 ml lapte de mamă
a 8- a zi 7 x 80 ml lapte de mamă
a 9- a zi 7 x 90 ml lapte de mamă.

Durata alăptării va fi de 10-20 minute în funcţie de vârstă şi forţa de

supt, iar numărul de mese va fi în funcţie de cerere, fără un orar
precis.
Este indicat totuşi, să se păstreze o pauză digestivă de noapte de
cel puţin 4-5 ore.
- în funcţie de vârstă :
luna 1 = 7 x 90 ml lapte mamă;

luna 2 = 7 x 100 ml lapte mamă;

luna 3 = 6 x 130-140 ml lapte mamă;

luna 4 = 6 x 150 ml lapte mamă sau 5 mese a

-
180 ml lapte de mamă;
 Cat?

…..Ca alimentatie exclusiva pana la 6 luni

 Declinul alimentatiei la san a
reprezentat unicul sau cel mai
important esec biologic si medical
al speciei umane

P.M.Dunn
 Contraindicaţiile alimentaţiei naturale
a. Contraindicatii materne permanente
TBC, septicemie, neoplazie, psihoze, insuficienta
renala, cardiaca, SIDA,
–
b. Contraindicatii materne tranzitorii
Mastite, ragade mamelonare, tratament cu
antibiotice cloramfenicol, sulfamide, metronidazol,
nitrofurantoin
c. Contraindicatii permanente din partea copilului
Galactozemia, intoleranta congenitala la lactoza
CHEILOGNATOPALATOSCHIZIS
d. Contraindicatii tranzitorii din partea copilului
icter prin inhibitori de glicuronoconjugare =
pregnandiol in laptele matern
 ALIMENTAŢIA ARTIFICIALĂ

Se face cu preparate de lapte obţinute pe cale

industrială sau cu lapte de vacă.
 Laptele de vaca este ideal …….pentru
vitei

Spock
Raţia alimentară a sugarului alimentat artificial

a. Alimentaţia artificială cu lapte praf

concentraţii diferite :
- 8% (în apă fiartă) + 5% zahăr în luna 1-a,
- 10% în M.O. 2-3% + 5% zahăr până la 2-3 luni de viaţă
- 12,5% în M.O. 3% + 5% zahăr din luna a 4-a
numarul de mese :
7 mese pe zi cu 80-90 ml în luna 1-a,
7 mese pe zi cu 100 ml în luna 2-a,
6 mese pe zi cu 130-140 ml în luna 3-a
5 mese pe zi cu 160-180 ml din luna 4-a.
±4 mese pe zi cu 250 ml din luna a 8 -a

Din luna 3-a, sugarului i se administrează zilnic suc de fructe (mere,

citrice) în cantitate progresiv crescândă până la 50-80 ml.
b. Alimentaţia artificială cu lapte de vacă

Concentraţiile de lapte de vacă sunt variabile în funcţie de vârstă:

 L.V. diluat 1/2 în apă fiartă cu 5% zahăr în primele 2 săptămâni;
 L.V. diluat 1/2 în DO 3% + 5% zahăr în luna 1-a
 L.V. diluat 2/3 în DO 3% + 5% zahăr în luna 2 şi 3
 lapte de vacă integral (nediluat) + 5% zahăr din luna 4-a.
 ALIMENTAŢIA DIVERSIFICATĂ
Reprezinta introducerea altor alimente în afară de lapte.

Diversificarea se începe la vârsta de 4–41/2 luni, pentru copilul

alimentat artificial si 6 luni la copilul alimentat natural.

Introducerea alimentelor de diversificare se face:

 lent, progresiv,
 în cantităţi crescânde, ţinând cont de crearea gustului pentru
aceste alimente şi de toleranţa digestivă a sugarului.
Numai la sugarul sanatos

Nu se vor introduce 2 sau mai multe alimente noi deodata!

 Primul aliment de diversificare: fructe crude (mere rase,
banane), care se administrează la vârsta de 3 luni la masa de la ora
900-1000.

 Al doilea aliment = supa de legume .

Se introduce:

 de la vârsta de 3,5 luni,

 la masa de prânz,

 cu linguriţa.

După vârsta de 4 luni se recomandă un supliment proteic la masa

de fructe constând din 20 g de brânză de vaci pasată.
 La 4 luni se pot introduce făinoasele care aduc un aport
important de glucide şi implicit, un aport caloric corespunzător
nevoilor energetice ale sugarului la această vârstă.

 La 4 luni ½ se introduce carnea

 La 5 luni, la masa de prânz, se poate administra gălbenuş de ou

fiert tare bisăptămânal, smantana

 La 6 luni ficat de pasăre fiert sau înăbuşit.

 După 7 luni, se poate administra şi mămăliguţă cu

brânză de vaci, papanaşi, budinci etc.
 Meniu la 8 luni
 Ora 7 200 ml lapte +5% glucoza
 Ora 10 Mar ras+ 2 biscuiti
 Ora 13 120 ml supa de Legume+Piure de
legume 40 grame+ 30 grame Carne pui
mixata
+10 picaturi ulei vegetal
 Ora 16 Cereale instant cu lapte
 Ora 21 250 ml lapte +5% glucoza
La vârsta de 12 luni :
- supă cu tăiţei sau găluşte de gris,
- ciorbă de pasăre sau de vită,
- budinci de tăiţei,
- lapte de pasăre,
- compot,
- prăjituri de casă proaspete,
- pâine cu unt, parizer, şuncă degresată etc.

Sunt contraindicate condimentele, ceapa prăjită, afumăturile,

ciocolata, fasolea şi varza acrită.
Evitati folosirea mierii pana la varsta de 1 an!
 ALIMENTAŢIA MIXTĂ
Este alimentaţia sugarului care imbina alimentatia naturala cu cea
artificiala.
Indicaţii:
- hipogalactia mamei;
- prematuritatea, când nevoile proteice crescute se completează
cu preparate umanizate;
- diateze alergice produse de proteinele laptelui de mamă.
 Tehnica alimentaţiei mixte
a. Metoda complementară = completarea la
fiecare masă a necesarului cu lapte praf după
golirea sânului.

b. Metoda alternativă constă în administrarea

unor mese separate de lapte de mamă şi de
lapte praf.
 ALIMETAŢIA COPILULUI ÎN VÂRSTĂ DE 1 - 3 ANI

Nevoi zilnice :
2,5-3 g proteine / kg,
4-5 g lipide / kg,
12g glucide / kg
100 Kcalorii / kg.

 Se dezvoltă gustul pentru alimente noi, gătite cu arome diferite,

pe care copilul le tolerează în general bine, deşi sunt mai greu
digerabile.
 Copilul poate primi legume uscate, toate fructele, ou întreg,
caşcaval, brânză de oaie, cacao şi ciocolată în cantităţi mici.
 Nr mese /zi = 3 + 1-2 gustări, pe care copilul le ingeră aşezat la
masă cu linguriţa.
 Meniu
 Ora 7 250 ml lapte cu cacao, cozonac
 Ora 10 iaurt de fructe
 Ora 13 250 ml supa de carne pui cu
galuste de gris
1 ou fiert cu spanac sau pireu de cartofi
 Ora 16 mar/banana/compot/Budinca
 Ora 20 mamaliguta cu branza si
smantana/ crenvurst fiert+paine
 ALIMENTAŢIA COPILULUI PREŞCOLAR SI SCOLAR

Necesar caloric = 80 Kcal / Kg corp / zi.

- proteine = 15-18%,
- lipide 25-30%,
- glucidele 55-60%.
Necesarul de lichide = 80 ml / kg / zi.

Raţia proteică = 2g/kg/zi

Proteinele animale = 2/3, iar cele de origine vegetală = 1/3.
 lapte, iaurt 500-600 ml /zi,
 carne (de pasăre, vită, porc, peşte, mezeluri),
 75 g / zi brânză (de vaci, telemea, caşcaval, brânză topită),
 ou (1 ou/2 zile).
 ALIMENTAŢIA COPILULUI PREŞCOLAR (3 - 6 ANI)

Raţia de lipide = 2-3 g/Kg/zi

- unt,
- smântână,
- margarină,
- uleiuri vegetale,
- frişcă.

Raţia de glucide = 10 g/Kg/zi

- pâine şi produse de panificaţie (150 g/zi),

- paste făinoase,
- prăjituri,
- fructe,
- legume.
Repartiţia: 3 mese + 2 gustări
 Meniu
 Ora 7 tartina cu unt, sunca, branza, rosie
 Ora 10 iaurt de fructe/fruct/lapte
 Ora 13 250 ml supa crema de legume cu
crutoane, peste fiert cu cartofi copti,
prajitura
 Ora 16 compot/Budinca
 Ora 20 200 gr orez fiert in lapte cu
dulceata de visine
ALIMENTAŢIA ADOLESCENTULUI
 Proteinele
- 55-60% vor fi de origine animală (carne, lactate, ouă) ,
organismul are nevoi plastice mai accentuate.

Lipidele
- 50-60% vor fi de origine animală.
- aport zilnic de lipide ce depăşeşte 40% din raţia
calorică zilnică determină dislipidemii, obezitate,
ateroscleroză, HTA.
 Glucidele

Sursa = cereale, fructe, legume şi mai puţin

dulciuri concentrate.
Necesarul de minerale este mai crescut la adolescenţi.

Calciul
 Raţia dietetică recomandată = 1200mg/zi pentru
ambele sexe (dar acest aport este dificil de realizat).
 Raportul ideal Ca/P pentru mineralizarea osoasă este
de 1:1.
 Aproximativ 5% din fete consumă mai puţin din 2/3 din
necesarul de calciu recomandat.

 Cea mai bună sursă de calciu = laptele şi produsele

lactate.
 4-5 mese pe zi (3 mese principale şi 1-2 gustări)
în care să fie incluse cele 4 grupe de alimente de
bază: carnea şi oul; lapte şi produse lactate;
fructe şi vegetale; făinoase, cartofi, orez.
Alimentaţie suficientă caloric, variată, preparată
gustos, plăcut prezentată.
Respectarea (pe cât posibil) a orelor de masă.
Mic dejun consistent.
Masa de prânz va include 3 feluri.
Gustările : fructe, sandwich.
 Cina servită cu 2 ore înainte de culcare,
evitându-se alimentele excitante sau cele care
solicită prea mult tubul digestiv.
 Evitarea excesului de făinoase, grăsimi gătite,
mezeluri, conserve.
 Se interzic: cafea, tutun, alcool.
 Adolescentul să păstreze deprinderile de
comportare igienică la masă (spălat pe mâini,
mestecatul atent, spălat pe dinţi după masă,
etc).
Repere terapeutice in pediatrie
 Analgetice
Paracetamol PO, IR 30-50 mg/kg

Tramadol 0,5 mg/kg, IV, PO, IR

Ibuprofen 10-20mg/kg
 Antibiotice
 Amoxicilina 50-100 mg/kg, po, iv, 3 X
 Antibiotice

 Amoxicilina +Acid Clavulanic 30-50 mg/kg,

2X, 3X
 Antibiotice

 Cefaclor 20- 40 mg/kg, PO , 3X

 Antibiotice

 Eritromicina 30- 50 mg/kg, PO, 3X

 Antibiotice

 Gentamicina 4- 7 mg/kg, 2X, IV, IM

 Antibiotice

 Oxacilina 50-100 mg/kg, 3X, 4X

 Antibiotice

 Penicilina V 50000 U-100000 U/kg, PO,

3X, 4X
Multumesc!
Patologia aparatului
respirator
 ANGINELE ACUTE
Termenul de angină corespunde tuturor infecţiilor care interesează
faringele şi amigdala palatină.

1. entitate de sine stătătoare (cu autonomie evolutivă şi terapeutică)

2. secundara în cursul evoluţiei unor boli generale:

 boli infecto-contagioase:
 Scarlatină,
 Rujeolă,
 Mononucleoză infecţioasă
 Hemopatii maligne
 leucemie
 agranulocitoză.
Factori favorizanţi
 distrofie,
 anemiile,
 diatezele constituţionale,
 climatul rece şi umed.
ETIOLOGIE

mai frecvent după vârsta de 3 ani

Agenţii etiologici :
- virusuri:
 adenovirusuri,
 V. Coxsackie
 Echovirus;
- bacterii:
 streptococul beta hemolitic grup A,
 streptococul viridans,
 stafilococul aureu,
 Haemophilus influenzae;
- fuzospirili.
 ANGINELE VIRALE
Debut brusc
febră oscilantă,
anorexie,
disfagie,
senzaţie de uscăciune a gâtului
Frecvent procesul infecţios interesează şi laringele şi
bronhiile.
Examenul obiectiv relevă:
- hiperemia faringelui,
- +/- microvezicule la nivelul pilierilor, luetei şi a
peretelui posterior al faringelui (v. Coxackie).
- catar conjunctival, adenopatie laterocervicală şi
mandibulară (adenovirusuri)
Dg (+) se stabileşte pe baza:
 datelor anamnestice
 manifestărilor clinice
 determinărilor serologice

Evoluţia este de obicei benignă, cu vindecare în

câteva zile.

Complicaţiile sunt rare şi atunci când apar sunt

determinate de suprainfecţia bacteriană.
 ANGINELE BACTERIENE
streptococ beta hemolitic gr A.
Angina streptococică debutează brutal, cu
febră 39-400C,
 vărsături,
 disfagie marcată,
 dureri abdominale,
 artralgii
 adenopatie laterocervicală şi submandibulară satelită.
Examenul obiectiv local :
- hiperemia intensă a mucoasei faringiene, a pilierilor anteriori, a
luetei,
- amigdale hipertrofice şi hiperemice
- prezenţa unor depozite pultacee la acest nivel.
Paraclinic:
– Leucocitoză marcată cu neutrofilie
– Exudat faringian cu streptococ  hemolitic gr. A
– Titrul ASLO 
Tablou clinic ANGINA ERITEMATOASĂ

Etiologie adenovirusuri

Debut brusc
Febră
Disfagie moderată
Rinoree +

Tuse +

Manifest. digestive inapetenţă

Adenopatie posibila sau absentă
Aspectul faringelui hiperemia peretelui posterior al faringelui, a
luetei, şi a pilierilor

Splenomegalie -

Leucocite Scazute/normale/crescute
Complicaţii parotidită acută

Tratament simptomatic
 Tabloul clinic ANGINA STREPTOCOCICĂ

Etiologie streptococ  hemolitic

Debut Brutal
Febră crescută
Disfagie marcată
Rinoree -

Tuse +/-

Manifest. digestive vărsături,disfagie, artralgii, dureri abdominale,

inapetenţă
Adenopatie laterocervicală şi submandibulară

Aspectul faringelui hiperemia mucoasei faringiene, a pilierilor şi amigdalelor

cu depozite pultacee pe amigdale

Spleno-megalie -

Leucocite crescute

Complicaţii otită, pneumonii, flegmon periamigdalian, abces retrofaringian,

Tardive - RAA, GNA.

Tratament penicilină, eritromicină, cefalosporine

ANGINE PSEUDOMEMBRANOASE
(angina cu false membrane)

– Etiologia: stafilococ, pneumococ, B. difteric, virusul Epstein -

Barr, sau în cadrul hemopatiilor maligne.
– Ex local: se caracterizează prin prezenţa la nivelul amigdalelor
şi a pilierilor anteriori a unor pseudomembrane
 de culoare alb – cenuşie,
 bogate în fibrină,
 aderente de mucoasa adiacentă, greu detaşabile
 prin decolare lasă o suprafaţă sângerândă.

– Tabloul clinic febră moderată, manifestări toxice (paloare,

astenie, tahicardie).
Tablou clinic ANGINA DIN mononucleoza infectioasa

Etiologie v. Epstein Barr

Debut brusc
Febră  (2-5 sãptãmâni)
Disfagie moderată
Rinoree -

Tuse +

Manifest. digestive inapetenţă, hepatomegalie

Adenopatie generalizată
Aspectul faringelui Angină unilaterală, puţin extinsă, însoţită de
hiperemia faringiană şi a vălului palatin.
Exudat amigdalian pultaceu cu false
membrane,
Spleno-megalie +

Leucocite Leucocitoza cu Limfomonocitoză

Complicaţii -

Tratament simptomatic
ANGINE VEZICULARE sau VEZICULO-BULOASE
Ex local: vezicule la nivelul mucoasei faringiene, a pilierilor, care în
evoluţie se sparg, lăsând mici ulceraţii care uneori se acoperă cu
pseudomembrane.
a) Herpangina
Etiologia: v. Coxsackie A, Coxsackie B, ECHO,
Frecvent la copil sub 3 ani
Tablou clinic: Debut brusc : (febră 39-400C, vărsături, inapetenţă.
Ex obiectiv: Eritem difuz al vălului palatin şi al faringelui +
microvezicule de 1-2mm, înconjuarte de o zonă eritematoasă,
localizare la nivelul posterior al cavitatii bucale
Evoluţie = favorabilă cu vindecare în câteva zile fără complicaţii
b) Stomatita veziculară
Etiologia: v. herpetice
Tablou clinic: febră, inapetenţă, stare generală alterată,
adenopatie laterocervicală
Ex obiectiv: microvezicule cu tendinţă la confluare distribuite pe
toată mucoasa bucală
ANGINE ULCERATIVE sau ULCERONECROTICE

Angina Plaut - Vincent

Etiologia: flora fusospirilară (bacterii fusiforme şi spirocheta
dentium)
Tablou clinic: febră moderată, astenie marcată, disfagie, sialoree,
halenă fetidă.
Ex obiectiv: ulceraţie (frecvent unilaterală) nergulată, localizată la
nivelul unei amigdale, acoperită de o falsă membrană alb-gri,
ce se elimină singură.
Dg (+) evidenţierea agenţilor cauzali pe preparatul colorat cu
albastru de metilen.
Tratament : Penicilina G
Prognosticul = favorabil, cu evoluţie spre vindecare sub tratament
 LARINGITELE ACUTE

Forme clinice:
 LARINGITA ACUTĂ CATARALĂ
 LARINGITA STRIDULOASĂ (CRUPUL
SPASMODIC)
 EPIGLOTITA
 LARINGITA ACUTĂ SUBGLOTICĂ (CRUPUL
GRIPAL )
 LARINGOTRAHEOBRONŞITA ACUTĂ MALIGNĂ
 LARINGITA ACUTĂ CATARALĂ

 Incidenţă crescută în anotimpul rece.

 Frecvent la copii adenoidieni.
 Poate evolua ca o boală de sine stătătoare sau survine în
acelaşi timp cu un catar acut rinofaringian.
 Evoluţia = favorabilă cu vindecare în câteva zile.
 LARINGITA STRIDULOASĂ
(CRUPUL SPASMODIC)
 Incidenţă crescută în anotimpul rece.
 Evoluţia = favorabilă cu vindecare în
câteva zile.

Factori favorizanţi:
infecţia este mai frecventă la copilul:
spasmofilic sau
alergic.
Vârsta afectată = 3 - 7 ani
 LARINGITA STRIDULOASĂ
(CRUPUL SPASMODIC)

Simptomatologia clinică
Debut = brusc (în primele ore ale nopţii), sub forma unui
acces de sufocare însoţit de:
 anxietate,
 tuse lătrătoare,
 cornaj,
 dispnee inspiratorie cu tiraj,
 voce clară nemodificată,
 cianoză,
 febră (până la 380 C)
Ex obiectiv: faringe difuz congestionat,

Evoluţia = favorabilă cu dispariţia

manifestărilor clinice în decurs de 15
minute până la 1-2 ore, spontan sau sub
tratament.
Accesul se poate repeta în aceeaşi noapte
sau în nopţile următoare.
 LARINGITA ACUTĂ SUBGLOTICĂ
(CRUPUL GRIPAL )

Factori favorizanţi: copii adenoidieni,

paratrofici şi rahitici.
Vârsta afectată = 6 luni – 3 ani.
Etiologie: v. gripal, v. paragripal, v.
rujeolei.
Tabloul clinic = triadă simptomică:
– Stridor inspirator acut;
– Tuse lătrătoare
– Disfonie (răguşeală).
 EPIGLOTITA
(CRUPUL SUPRAGLOTIC, CRUPUL BACTERIAN)

Este un edem inflamator acut al epiglotei şi hipofaringelui

o celulită bacteriană rapid progresivă, care cuprinde regiunea
de deasupra corzilor vocale, putându-se ajunge până la
obstrucţie totală a căilor respiratorii (de aceea este
considerată o urgenţă medicală !)

Etiologie :
 Haemophilus influenzae tip b (cel mai frecevnt),
 streptococ beta hemolitic,
 stafilococ auriu,
 pneumococ.
Vârsta frecvent afectată = 3 - 6 ani.
 EPIGLOTITA
(CRUPUL SUPRAGLOTIC, CRUPUL BACTERIAN)

Debutul bolii = brusc, cu

– febră şi stridor la sugar şi copilul mic;
– dureri de gât (disfagie) la copilul mai mare.
Evoluţia simptomelor este rapidă,
În 4-12 ore se poate ajunge la obstrucţie laringiană
aproape totală (în formele fulminante, în 6 ore se
ajunge la deces).
 EPIGLOTITA
(CRUPUL SUPRAGLOTIC, CRUPUL BACTERIAN)
a. Perioada de stare:

 febră înaltă, stare generală alterată (letargie), aspect toxic.

 Capul în hiperextensie (fără semne de iritaţie meningeană),
 Copilul mare stă rezemat în mâini cu gâtul extins şi gura
deschisă.
 stridor inspirator (dispnee inspiratorie, cu respiraţie aspră,
zgomotoasă, ce se aude de la distanţă, numită şi cornaj),
 tiraj supra– şi substernal, supraclavicular şi intercostal),
 tuse, răguşeală (voce înăbuşită ce pare că „vine” de la distanţă)
 disfagie
 sialoree .
 EPIGLOTITA

– copilul devine tot mai obosit, mai tahicardic

şi hipoxic, ajungându-se la o stare deosebit
de gravă, cu paloare, cianoză şi tulburări ale
conştienţei.

– Datorită obstrucţiei, la auscultaţie murmurul

vezicular este diminuat.
 EPIGLOTITA
(CRUPUL SUPRAGLOTIC, CRUPUL BACTERIAN)

Examenul local al faringelui: la baza limbii

epiglota edemaţiată, roşie zmeurie (aspect
de „carne vie”) = semn patognomonic
Examenul cu spatula ca şi larigoscopia se
recomandă a se efectua într-un serviciu de
specialitate, deoarece, la copilul hipoxic,
manipulările în faringe, inclusiv folosirea
apăsătorului de limbă, pot produce un
reflex vagal, cu stop cardiorespirator.
 EPIGLOTITA
(CRUPUL SUPRAGLOTIC, CRUPUL BACTERIAN)

Examinări paraclinice.
Ex. de laborator:
– Leucocitoză de 15-25.000 / mm3, cu o neutrofilie marcată.
Hemoculturi pozitive

Radiografia gâtului, în incidenţă laterală, delimitează bine

epiglota şi zonele aritenoepiglotice (semnul „degetului
mare”).
Examinarea se va face în condiţii de „controlare”, respectiv,
vor exista personal şi echipament necesare atât pentru
aprecierea ventilaţiei, cât şi pentru efectuarea intubaţiei.
 EPIGLOTITA
CRUPUL SUPRAGLOTIC, CRUPUL BACTERIAN)

Tratament:
1. În cazurile foarte severe - iniţial intubaţie
nazotraheală pentru a preveni un deces brusc.
2. Tratamentul antibiotic vizează H. influenzae
– ampicilină 200mg/kg/zi + aminoglicozid,
– Augmentin, suspensie orală 457 mg/5 ml
– cefotaxim 100mg/kg, ceftriaxin 100-150mg/kg.
Durata tratamentului 7-10 zile;
Profilaxie
 purtătorii de H. influenzae rifampicină (Sinerdol)
într-o doză unică de 10mg/kg.
 vaccinarea specifică HI b
TRATAMENTUL LARINGITELOR

Diferenţiat în funcţie de forma clinică şi de

gravitate.
Formele comune de boală :
- Umidiferea aerului din cameră,
- Comprese calde şi umede în jurul gâtului,
- Sedative
- oxigenoterapie
- Antibiotice:
– Cefalosporine gen I,II,II 50-100mg/kg/zi
– AMPICILINĂ 200 mg / kg c / zi.
- Tratamentul terenului
TRATAMENTUL LARINGITELOR

Formele severe de boală

Corticoterapie intensivă:
– HEMISUCCINAT DE HIDROCORTIZON 20 mg
/ kg c / zi CU REALIZARE TRAHEOSTOMIEI
ALBE, continuând apoi cu
– PREDNISON 1-2 mg / kg c / zi (2-3 zile).
Adrenalină soluţie 0,1% ( f = 1mg / 1 ml) prin
nebulizare

– Monitorizare – frecvenţa cardiacă înainte de

administrare
 TRATAMENTUL LARINGITELOR (II)

Formele severe de boală

Antibiotice i.m sau i.v. şi după caz în asociere

Secretolitice:
– Bromhexin,
– Mucosolvan
± Sedative:
– FENOBARBITAL 5-7 mg / kg c / zi
Aspirarea secreţiilor şi îndepărtarea membranelor prin
laringoscopie sau bronhoscopie;
Oxigenoterapie (oxigen umidificat sub izoletă) 4 – 6 L / min;
Intubaţie sau traheostomie
 PNEUMONIILE BACTERIENE

Pneumonia pneumococică (P. Francă lobară)

Definiţia
Este o infecţie acută, nesupurativă, a plămânului, cu
localizare lobară sau segmentară.
pneumococ
caracterizată clinic prin: debut brusc (în plină stare de
sănătate), cu frison, febră în platou, junghi toracic şi spută
hemoptoică.
La sugar şi copilul mic realizează un tablou de
bronhopneumonie (cu focare izolate sau confluente), sau de
bronhoalveolită segmentară cu tendinţă marcată la
diseminare.
Pneumonia pneumococică

Tabloul clinic
Debutul: este brusc, în plină stare de sănătate cu
 frison,
 febră (39 – 400C),
 cefalee,
 junghi toracic,
 vărsături.

debut pseudomeningeal sau dominat de manifestări

digestive
Pneumonia pneumococică
Tabloul clinic
Perioada de stare
manifestările clinice caracteristice sunt prezente de
la debut sau pot apare după 2-3 zile de la
instalarea febrei,
febra se menţine ridicată în platou ce remisiuni
matinale de 0,50C şi scade după 5-8 zile (frecvent
in lisis).
 conştient,
 apatic,
 facies congestionat (uneori numai de parte bolnavă),
prezintă: herpes labial, limba saburală,
 sete vie,
 oligurie,
 tuse seacă,
 moderată dispnee.
Pneumonia pneumococică (P. Francă lobară)
Tabloul clinic
Ex obiectiv
Inspectie si palpare – diminuarea miscarilor respiratorii la nivelul
hemitoracelui afectat
Percuţie:
– submatitate sau matitate corespunzătoare focarului de condensare,
– scodism paralezional (hipersonoritate determinată de emfizemul
compensator din jurul zonei lezate)
– exagerarea vibraţiilor vocale.
Auscultatie:
– suflu tubar inspirator
– Abolirea murmurului vezicular,
– Raluri crepitante la sfârşitul inspirului.

+/- tahicardie, hepatosplenomegalie, abdomen dureros.

Pneumonia pneumococică

Ex radiologic confirmă diagnosticul……….

Opacitate triunghiulară cu vârful în hil care

interesează un lob.
Paraclinic:
– HL cu formulă: leucocitoză cu neutrofilie;
– VSH accelerat; CRP pozitivă,
– Ex urină: proteinurie, cillindrurie.
– Hemocultură pozitivă (30% din cazuri)
– Ex bacteriologice: din spută (la copil mare), aspirat
traheal, lichid pleural (dacă s-a efectuat puncţie) =
FROTIU DIRECT ŞI CULTURĂ: PNEUMOCOC
– Detectarea antigenului pneumococic prin
contraimunoelectroforeză atât în sânge, urină dar şi
LCR.
Pneumonia pneumococică
Evoluţia
- sub tratament manifestările funcţionale şi generale se atenuează în decurs de 1-
2 zile, iar cele radiologice şi fizice în 7-8 zile.
- fără tratament se menţine starea generală influenţată, cu febră persistentă timp
de 5-7 zile, după care febra scade dar se menţin modificările fizice şi radiologice.

Complicaţii
- locale: pleurezii para- sau metapneumonice, abcedarea focarului
pneumonic, pericardita.
- generale: nefrita intrainfecţioasă, hepatita infecţioasă bacteriană, otite
acute, encefalite, meningite
 Pneumonia pneumococică
 Tratament
 Profilactic – vaccinare – Prevenar,Synflorix
Pneumo 23
 optimizarea condiţiilor igienico—dietetice,
 antibioterapie ţintită: PENICILINĂ în doze
adecvate
în caz de alergie: CLaritromicina, ERITROMICINĂ,
Cefalosporine Gen I si II
 tratament simptomatic – antipiretice, antitusive
 roborant vitaminic.
 PNEUMONIA ACUTĂ LOBULARĂ
(bronhopneumonia, bronhoalveolita acută)

Factori favorizanţi:
– Handicapuri biologice
– Boli anergizante,
– Boli respiratorii cronice (mucoviscidoza)
– Anotimpul rece şi umed.

-Etiologie
– În perioada de sugar : pneumococul, streptococul, H.
Influenzae, Klebsiella, Pseudomonas

……de obicei…. infecţia bacteriană este precedată de o infecţie

virală.
 PNEUMONIA ACUTĂ LOBULARĂ

Debutul = necaracteristic
– Semne de IACRS :
 febră,
 coriză,
 tuse,
 anorexie,
 agitaţie.
– Rar debutul este brusc:
 febră,
 agitaţie,
 anxietate,
 convulsii.
 PNEUMONIA ACUTĂ LOBULARĂ

Perioada de stare
1. Sindrom infecţios: febră (39 - 400C) neregulată cu oscilaţii care
marchează prinderea de noi focare, agitaţie, stare de oboseală,
facies palid teros, convulsii, vărsături ± diaree, oligurie.
2. Sindrom respirator: dominat de IRA : dispnee mixtă, cu
tahipnee şi respiraţii superficiale, geamăt expirator,expir scurt,
bătăi ale aripioarelor nazale, tiraj supra- şi sub sternal, cianoză
perioronazală şi a extremităţilor , miscari de piston ale capului,
balans toraco-abdominal
3. Sindrom cardio-vascular:
 manifestări de insuficienta cardiacă dreaptă: tahicardie,
hepatomegalie, turgescenţa jugularelor, edeme periferice
 Insuficienţă circulatorie periferică‫ ׃‬puls filiform, hipotensiune
arterială, extremităţi reci, facies palid
 PNEUMONIA ACUTĂ LOBULARĂ

Ex radiologic: opacităţi multiple, cu contur mai şters, diseminate pe

ambele arii pulmonare.

 Forma paravertebrală = focare localizate paravertebral bilateral,

neomogene,
 Forma micronodulară (diseminată, pseudogranulică) caracterizat
prin prezenţa de opacităţi hilare şi paravertebrale, regiunile
costale fiind indemne.
 Forma hiliobazală prezentă la sugarul de peste 6 luni, interesează
regiunile hilare.
 Forma segmentară (pseudolobară) prezentă la sugarul de peste 6
luni se caracterizează prin prezenţa de opacităţi triunghiulare,
bine delimiate, omogene, şi care trebuie diferenţiate de: infiltrat
TBC, atelectazia, pneumonia pneumococică
 PNEUMONIA ACUTĂ LOBULARĂ
(bronhopneumonia, bronhoalveolita acută)
Tratament
a. Igieno-dietetic.
 Izolarea bolnavului în saloane aerisite şi calde
 Schimbarea frecventă a poziţiei,
 Alimentaţie corespunzătoare vârstei
 În formele severe necesarul caloric şi lichidian se administrează în
pev.
b. Medicamentos
 Antibiotice -ţintit după antibiogramă
 Combaterea insuficienţei respiratorii acute (aspirarea secreţiilor,
fluidificarea secreţiilor,oxigenoterapie,
 Tratamentul insuficienţei cardiace,
 Trat. stării de şoc (hidratarea corectă, substituenţi plasmatici,
HSH),
 Simptomatice (antitermice, sedative, roborant vitaminic)
 Momentul internării
R-grafie = aparent normală

Ziua 3-a
pneumonia lobului drept inferior cu
Pleurezie parapneumonică
Condensare extinsă la nivelul lobului superior stâng ce conţine mai
multe leziuni aerate sau lichidiene.
Pneumonie stafilococică
Va multumesc!
 Asistent universitar Dr. CRIŞAN CARMEN
Șef lucrări Dr. DUMITRA SIMONA,

Spitalul Clinic Județean de Urgența Arad; Facultatea de Medicină,

Farmacie și Medicină Dentară – Universitatea de Vest ’’Vasile
Goldiș’’ Arad, Romania
 Stomacul in cascada este o modificare de forma cu o
incidenta mica in patologia pediatrica. Stomacul este
format dintr-o punga superioara localizata superior si
posterior care se umple cu bariu. Acesta se revarsa in
portiunea distala, asemeni apei dintr-o cascada, cand
punga este plina. Uneori, cand portiunea distala este
umpluta, greutatea acesteia determina disparitia
cascadei.
Aducerea in prim-plan a unei patologii
mai rar intalnita in practica medicala.
 Urmărirea evoluției clinice a unui pacient în vârsta de
8 ani care s-a prezentat in serviciul pediatrie cu
epigastralgii, eructatii, dureri abdominale postprandiale
intense, uneori urmate de varsaturi, incetinirea trazitului
intestinal. Afirmativ cunoscuta cu sindrom dureros
abdominal recurent.

La examinarea clinica la nivelul aparatului digestiv s-a

decelat un abdomen destins de volum preponderent
epigastru si mezogastru, dureros spontan si la palpare cu
maxim de intesitate zona coledocopancreatoduodenala,
timpanism localizat mezogastru.
Examinare ecografica la 5 h postprandial evidenteaza un
stomac destins cu reziduu gastric mare.

Analizele de laborator nu evidentiaza modificari ale

probelor infectios - inflamatorii, hepatice, pancreatice,
renale. Analizele pentru decelarea H. Pilori,
coproparazitologic negative, de asemenea panel pentru
alergeni alimentari si a Ac antigliadina.
Bariu pasaj - Camera cu aer a stomacului mult destinsa,
accesionand hemidiafragmul stang. Aerocolie marcata la nivelul
intregului colon. Tranzit esofagian baritat normal. Evacuarea la
cardie buna, fara reflux gastro-esofagian in decubit dorsal.
Stomac destins cu cascada posterioara si camera cu aer
mare. Stomacul in cascada se destinde greu dupa
administrarea a 250 ml de substanta baritata, ocupand 2/3
din abdomen. Evacuarea pilorica buna, printr-un bulb
duodenal normal conformat, cu imagine lacunara la varf
si cu staza la baza, peristaltism accentuat. Cadrul duodenal
situat retroantral. La 4 ore bariul evacuat din stomac opacifiaza
neomogen ultimele anse ileale, colonul descendent, restul
colonului fiind destins de gaze, cu multiple flocoane.
 Pe baza anamnezei, examenului clinic si paraclinic se
pune diagnosticul de duodenita cu aspect predominant
dischinetic (alternanţă dintre stază bulbară cu
spasticitatea cadrului duodenal) asociata stomacului in
cascada.

S-a initiat tratament igieno-dietetic, tratament patogenic,

antisecretor- cu inhibitori ai pompei de protoni – nexium
si antiacide, antiflatulente – epicogel timp de 4
saptamani. S-au facut asocieri cu flora de recolonizare si
enzime digestive. Evolutia favorabila lent cu perioade de
acutizare legate de greseli alimentare.
Stomacul in cascada considerat o anomalie de forma ramane in
continuare cu o etiologie obscura, cauza presupusa ar avea un
substrat neurogen, organic sau mixt iar meteorismul abdominal
factor declansator.

Stomacul in cascada a fost considerat o afecţiunie abdominala

care a cauzat stază duodenală organică.

Cercetările moderne3 de gastro-enterologie prin acumulări de

noţiuni fiziopatologice calitativ tot mai bogate, ne permit astăzi
să declarăm, că sindromul de stază duodenală este un sindrom
fiziopatologic, cu corespondent clinic şi radiologic specific1.
Aubry. Reboul, Mottironi, Fournier, Guien sunt consideraţi pilonii
cercetării radiologice a stazei duodenale4. Astfel, după Fournier3
semnele radiologice ale stazei duodenale se compun din:

 modificări de calibru
 modificările reliefului mucoasei
 imaginile proprii ale maladiei cauzale
 sensibilitate dureroasă
Toate aceste repere se intalnesc la aceasta pacienta.

Conform normelor actuale5 se impunea investigarea endoscopica

pentru a putea decela aspectele histopatologice:
 duodenite superficiale
 duodenită atrofică (40%)
 duodenitele interstiţiale (6%)
 Imaginea radiologica a stomacului cu
2 camere, in care substanta opaca ce umple camera
superioara, care este de obicei hipotona, cade in
camera inferioara dand aspectul unei cascade,
ramane in continuare marca acestei anomalii.

Consecintele organice ale acestei patologii raman o

tema deschisa.
BIBLIOGRAFIE
1. Bisschops R, Karamanolis G, Arts J et al. Relationship between symptoms and ingestion
of a meal in functional dyspepsia. Gut 2008; 57: 1495–503.
2. Clarker AT, Wirz AA, Manning JJ, Ballantyne SA, Alcorn DJ, McColl KE. Severe reflux
disease is associated with an enlarged unbuffered proximal gastric acid pocket. Gut 2008;
57: 292–7.
3. Halder SL, Locke GR 3rd, Schleck CD, Zinsmeister AR, Melton LJ 3rd, Talley NJ. Natural
history of functional gastrointestinal disorders; a 12-year longitudinal population-based
study. Gastroenterology 2007; 133: 799–807.
4. Nielsen OF. Cascade stomach. In: Bockus HL, ed. Gastroenterology. Philadelphia &
London: WB Saunders, 1964: 905–9.
5. Straathof JWA, Ringers J, Lamers CB, Masclee AA. Provocation of transient lower
esophageal sphincter relaxations by gastric distension with air. Am J Gastroenterol 2001;
96: 2317–23.

VA MULTUMESC!
 Introducere in studiul pediatriei.
Examenul fizic si diagnosticul in pediatrie.
Etapele copilariei :Nou –nascutul. sugarul. copilul mic, prescolarul, scolarul.
adolescentul. Particularitati.
Fisa disciplinei Pediatrie
Nr. Conţinutul tematic al cursului
crt.
1 Introducere in studiul pediatriei. Foaia de observatie in pediatrie. Examenul obiectiv.
2 Perioadele copilariei
3 Alimentatia in pediatrie .
4 Patologia cailor respiratorii – rinofaringite, laringite

5 Bronsiolite, astm bronsic

6 Patologia parenchimului si pleurei
7 Patologia aparatului cardiovascular
Notiuni generale
Cardiopatii congenitale si dobandite
8 RAA
9 Patologia aparatului urogenital
Glomerulopatiile. Sindromul nefrotic
10 Infectiile tractului urinar
11 Patologia aparatului digestiv
Gastritele si ulcerul gastroduodenal
12 Enterocolitele acute
Sindromul acut de deshidratare
13 Hepatitele cronice
14
Anemiile. Hemofilia. Boala Sida la copil. Urgente pediatrice
1. BACUS A. :Copilul de la 1 la 3 ani, Editura Teora, Bucuresti 2004
2. BACUS A. :Copilul de la 3 la 6 ani, Editura Teora, Bucuresti 2004
3. KLIEGMAN, STANTON, GEME, SCHOR, BEHRMAN : Nelson's Textbook of Pediatrics. 19
th edition, WB Saunders Company, Philadelphia, 2010
4. CIOFU E, CIOFU CARMEN: Tratat de pediatrie. Ed. Medicală, Bucureşti, 2001..
5. CIOFU E, GEORGESCU A Urgente in pediatrie. Boli cronice in pediatrie, Editura Medicala
Amaltea, Bucuresti, 2010
6. Dumitra Simona, Precup Liana Pediatrie – note de curs - Vasile Goldis University Press,
2011,
7. LAZĂR D, PRECUP LIANA, DUMITRA SIMONA: Pediatrie, curs pentru studenti vol I,
Arad, University Press, 2009.
8. LAZĂR D, PRECUP LIANA, DUMITRA SIMONA: Pediatrie, curs pentru studenti vol II,
Arad, University Press, 2009.
9. PRECUP LIANA, DUMITRA SIMONA, PRECUP IOAN: Breviar de pediatrie – Editura
University Pres, Arad, 2011
10. POPESCU V.:Actualitati in pediatrie,Editura Mediacala Amaltea, Bucuresti 2008, vol I -II
11. ***Pediatrics. Colecţie 2004-2008.
12. www.pediatru.ro
Criterii de intrare in examen

• Prezența
• 75% cursuri
• 100% stagii

Nota- prezența, activitatea la stagii cu 1

test,referat, examenul practic și testul grilă
Definitia pediatriei

Ramura a medicinii care se ocupa de studiul

bolilor copilului
Examenul clinic in pediatrie
I. ANAMNEZA
II. Examen obiectiv

Sursa anamnezei
 de la părinţi,
 de la cei care se ocupă de
îngrijirea copilului,
 de la copil
Modul de desfăşurare a anamnezei

1. Nume, adresă, sex, mediu de

provenienta;
2. Data şi locul naşterii;
3. Rasa, religia, naţionalitatea;
4. Numele părinţilor, ocupaţia,
gradul de instruire
5. Motivele consultului.
6. Controale anterioare:
data, diagnosticul, terapia
instituită, alte date.
Anamneza

Istoricul bolii:
1. Cum şi când a debutat boala
2. Evoluţia bolii; ordinea şi data de apariţie a
unor simptome noi.
3. Simptome specifice şi semne fizice care s-
au dezvoltat pe parcurs.
4. Factori de agravare ai bolii.
5. Consult medical sau terapie instituită şi în
ce perioadă.- tipul medicației, doza,
ritmul, perioada
Antecedente personale:

Antenatale:
Starea de sănătate a mamei în timpul
sarcinii.
Supravegherea medicală, dieta, infecţii şi
alte boli, vărsături, sângerări,
preeclampsia-eclampsia şi alte complicaţii,
compatibilitate Rh şi alte teste serologice,
medicamente administrate mamei,
investigaţii radiologice, fumat, droguri,
alimentatia mamei, traumatisme, spitalizari,
Natale:

o durata sarcinii,
o felul şi durata travaliului,
o tipul naşterii,
o Prezentația
o tipul anesteziei (dacă este cunoscut),
o starea copilului la naştere,
o manevre de resuscitare necesare,
o debutul respiraţiei,
o primul ţipăt.
o greutatea la naştere
Neonatale:

o Scorul Apgar, culoarea, cianoza,

paloare, icter, tipăt, convulsii,
paralizii, febră, hemoragie, anomalii
congenitale, leziuni la naştere.
o Dificultăţi de supt, rash-uri, pierdere
excesivă în greutate, dificultăţi de
alimentaţie.
o Durata spitalizării.
Dezvoltarea:

1. prima ridicare a capului,

2. când stă in sezut,
3. când se ridică,
4. merge susţinut,
5. merge singur,
6. primele cuvinte
7. controlul sfincterian
8. performanţele şcolare
Nutriţia

A. Lapte de mamă sau formule adaptate

B. Suplimente: Vitamine (tip, cantitate,
durata), fier.
C. Alimentaţia „solidă” când a fost introdusă,
cum a fost administrată, tipuri, obiceiuri
alimentare ale familiei (vegetarieni etc)
D. Apetit: Ce mâncăruri preferă, alergii, reacţii
ale copilului privitoare la alimentaţie.
Antecedente personale
A. Boli:
• Infecţioase: Vârsta, tipul, numărul, severitatea.
• Boli contagioase: Vârsta, dacă a avut complicaţii, rujeola, rubeola,
varicela, oreion, tuse convulsivă, difterie, scarlatina.
B. Imunizări şi teste:
• Inoculări: antituberculos, difterie, tetanos, pertusis, rubeola, oreion,
rujeola, antihepatitic, antiHemophilus Influenzae, antipneumococic,
antimeningococic
• Vaccinuri orale: poliomielită, rotavirus
• Rapeluri:
C. Teste: La tuberculină,
D. Operaţii
• Tipul, vârsta, complicaţii:
• motive pentru efectuarea operaţiei,
• răspunsul aparent al copilului.
E. Accidente şi leziuni: natura acestora, severitatea, sechele.
F. Medicaţie cronică, alergie la medicamente
A. Antecedente familiale
 Tatăl şi mama (vârsta şi starea de sănătate).
 Fraţi:
• vârstă,
• stare de sănătate,
• boli sau probleme semnificative
 Sarcini anterioare ale mamei, avorturi
 Tuberculoza, alergii, discrazii sanguine, boli psihice sau
neurologice, boli cardiace, renale, hipertensiune, reumatism
articular acut, neoplazii, malformaţii congenitale, sindrom
convulsiv,
 Antecedente personale
a. Relaţia cu alţi copii:
o Independent sau dependent de mamă;
o negativist, timid;
o separare de părinţi;
o hobby-uri;
o uşor sau greu de înţeles cu el.
o Cum relaţionează copilul cu alţii.
o Handicapuri fizice care îi afectează personalitatea.
b. Performanţele şcolare:
o Nivelul de şcolarizare,
o aptitudini speciale,
o reacţia faţă de şcoală.
Anamneza sociala

Familie: Venit, tip de locuinţă (mărime, număr de

camere, condiţii de locuit, facilităţi), tipul
vecinilor, acces la locul de joacă.

Reteaua de suport familial

Şcoala: Publică sau privată, câţi elevi sunt în
clasă, materiile preferate, performanțele
școlare
Obiceiuri
1. Alimentare:
– Apetit,
– mâncăruri preferate,
– cum se hrăneşte,
– atitudinea copilului şi a părinţilor cu privire la alimentaţie.
2. Somn:
– Durata,
– vise, coşmaruri.
3. Recreere: Exerciţii şi joacă.
4. Diferite probleme: Enurezis, suptul degetului, onicofagie, ticuri, stări de
nervozitate, altele. Alte simptome asemănătoare printre membrii familiei.
Probleme la şcoală.
5. Obiceiuri ale adolescentului: fumat, consum de alcool sau droguri,
activitate sexuală, folosirea contraceptivelor.
6. Igiena dentară
7. Obiceiuri în familie
 EXAMENUL FIZIC

Fiecare copil trebuie să beneficieze periodic

de o examinare completă.

Apropierea de copil
Felul de abordare trebuie să fie apropiat de vârsta
copilului.
O manieră prietenoasă, o voce caldă, o apropiere
treptată vor ajuta examinarea.
Mâinile examinatorului trebuie să fie spălate în apă
călduţă înainte de examinare şi trebuie să fie
calde.
Modul de lucru cu copilul
Înainte de 6 luni: Examinarea copilului pe masa de examinare
De la 6 luni la 3-4 ani: Cea mai mare parte a examinării se face cu
copilul ţinut în braţele părinţilor.
 hainele trebuie scoase gradat,
 dezbrăcarea copilului şi luarea temperaturii este cel mai bine să se
facă de către părinţi.
 medicul trebuie să respecte limita timidităţii pe care o prezintă unii
copii.
 începe cu zona care este cel mai puţin asociată cu durerea sau
disconfortul.
 urechile şi gâtul se examinează de obicei la sfârşit.
Atentie!
Înaintea efectuării unei manevre neplăcute, dureroase sau
supărătoare, examinatorul trebuie să-i spună copilului ce urmează
să se întâmple şi ce trebuie el să facă.
 EXAMENUL FIZIC GENERAL

Greutatea trebuie să fie notată la fiecare consultaţie,

Inălţimea trebuie să fie determinată lunar în primul an
de viaţă, la 3 luni în cel de-al doilea an şi apoi de două
ori pe an. Înălţimea, greutatea, perimetrul cranian
trebuie să fie comparate cu cele din tabele pentru
aprecierea creşterii şi dezvoltării copilului.

Temperatura
 in primul an de viaţă, temperatura se ia la nivel rectal.

O temperatură rectală de până la 37,8 C poate fi considerată normală

la un copil.
 EXAMENUL FIZIC GENERAL
Starea generală
Copilul pare sănătos sau bolnav?
starea de confort, nutriţie şi conştienţă;
anomalii; postură, coordonare;
mimica.
Pielea
• Culoarea (cianoză, paloare, icter, eritem),
• erupţii,
• hidratare,
• edeme,
• manifestări hemoragice,
• cicatrici,
• vase dilatate, hemangioame,
• pete mongoliene, pigmentare,
• turgor, elasticitate,
• noduli subcutanaţi,
• sensibilitate,
• distribuţia zonei păroase, caracterul acesteia, descuamări.
 EXAMENUL FIZIC GENERAL
Atentie!
1. Pierderea turgorului, în special la nivelul la nivelul
muşchilor gambei şi pielii de la nivel abdominal
evidenţiază deshidratarea.
2. Tălpile şi palmele sunt de obicei uşor albăstrui şi reci
în primele zile de viaţa
3. Câţiva nevi pigmentari sunt obişnuiţi, mai ales la copiii
mai mari.
4. Petele mongoliene (zone mari, plate, negre sau negre-
albăstrui) sunt frecvent prezente la nivelul feselor; nu
au semnificaţie patologică.
5. Cianoza nu este evidentă la mai puţin de 5g de
hemoglobină redusă; se dezvoltă mai greu la copiii
anemici
6. Vergeturile pot indica o scădere sau câştigare rapidă în
greutate.
 EXAMENUL FIZIC GENERAL
Gâtul
Amigdale (mărime,epiglota, mucoasa,
hipertrofia ţesutului limfoid, voce (stridor, voce
răguşită, tipul ţipătului, vorbire).
Urechi
Poziţie, mărime, conduct auditiv, timpan
(margini, mobilitate, perforare, inflamaţie),
mastoida, auz.
Note practice:
1. Urechile tuturor copiilor bolnavi trebuie
examinate.
2. Anomaliile congenitale ale tractului urinar sunt
frecvent asociate cu anomalii ale tragusului.
 EXAMENUL FIZIC GENERAL
Torace
Formă şi simetrie, vene, retracţii şi pulsaţii, şanţ
Harrison, modificări ale coastelor, modificări ale
sternului, mărimea şi poziţia sânilor, lungimea
sternului, retracţii intercostale şi substernale,
asimetrii, scapule, clavicule, scolioza.
Plămâni
Tipul respiraţiei, dispnee, expir prelungit, tuse,
freamăt, modificări la percuţie, rezonanţă, raluri,
wheezing.
Note practice:
1. Sunetele respiratorii la sugar şi copil sunt mai
intense, expirul este mai prelungit decât la adult.
2. Respiraţia este de tip abdominal.
 EXAMENUL FIZIC GENERAL

Inima
Localizarea şi intensitatea şocului apexian, aria precordială, puls,
auscultaţie (AV, intensitate, calitatea bătăilor – comparativ cu
pulsul), sufluri (localizare, moment în timpul revoluţiei cardiace,
intensitate, modificări cu schimbarea poziţiei, efectul exerciţiului
fizic

Abdomenul
Mărime şi contur, peristaltism vizibil, mişcări respiratorii, ombilic,
hernii, musculatură, consistenţă, timpanism, organe sau mase
palpabile, semnul valului, sufluri
Eruptia dentara
• In mod normal eruptia primilor dinti are loc la sase luni si se termina
in jurul varstei de doi ani si jumatate pentru dintii temporari, la
fiecare sase luni aparand un nou grup dentar:
- incisivii centrali inferiori, centralii superiori, lateralii superiori,
lateralii inferiori in intervalul 6–12 luni
- primii molari temporari intre 12–18 luni
- caninii intre 18 – 24 luni
- ultimii molari temporari 24-30 luni.

• 8 I,4C,8M
Eruptia dentara
Pentru dintii permanenti eruptia se desfasoara intre 6–18 ani avand
urmatoarea succesiune:
- molarul 1 inferior si superior la 6 ani
- incisivul central inferior la 6 – 7 ani
- incisivul central superior 7 – 8 ani
- incisivul lateral superior 8 - 9 ani
- caninii inferiori si primii premolari superiori la 9 ani
- primii premolari inferiori si caninii superiori la 10 ani
- premolarii 2 inferiori si superiori la 11 ani
- molarii 2 inferiori si superiori la 12 ani
- molarii 3 inferiori si superiori dupa 18 ani.
TULBURARILE IN ERUPTIA DENTARA
1. legate de varsta de eruptie :
- eruptia prematura: dintele iese inainte de termenul normal, este incomplet
format mobil si cel mai frecvent se pierde
- eruptia precoce: dintele erupe pe arcada normal format, dar mai devreme, iar
factorii care pot determina aceasta eruptie precoce sunt reprezentati de boli
febrile, endocrine
- eruptia intarziata: dintele erupe pe arcada normal format dar mai tarziu,
 carentele vitaminice,
 hipotiroidism,
 sindromul Down
 diverse obstacole in calea de eruptie a dintelui (cicatrici, fibromatoza gingivala
ereditara)

2. legate de pozitia de eruptie

- malpozitii, cel mai frecvent fiind afectati caninii superiori si premolarii 2;
- transpozitii (inversarea intre doi dintii vecini a locului pe arcada ) cel mai frecvent
se intalneste intre incisivul lateral si canin, intre canin si premolarul 1;
- heterotropiile cand dintele este prezent la mare distanta de locul normal de
eruptie, aici putem sa includem prezenta suborbitala a caninului sau molarului 3
superior sau molarul 3 inferior detectat la nivelul marginii bazilare a mandibulei
ACCIDENTELE SI INCIDENTELE
ERUPTIEI DENTARE

Locale:

- prurit gingival – copilul este agitat, plange mult, pofta de mancare este
scazuta, insomnie;
- pericoronarita congestiva – inflamatie mai avansata a gingiei in zona de
eruptie, copilul este agitat, refuza biberonul, salivatia este abundenta,
prezinta adenopatie submandibulara;
- hematomul de eruptie – colectie sanguina inchistata aparuta cel mai
adesea datorita unui traumatism;
- gingivostomatita – de la forma cea mai simpla eritematoasa, pana la cea
pultacee sau ulceronecrotica;
- chistul de eruptie – descoperit accidental de parinti deoarece nu prezinta
manifestari subiective generale sau locale, sub forma unei tumefactii
fluctuente, de culoare albastruie, aparut in jurul unui dinte temporar.
ACCIDENTELE SI INCIDENTELE
ERUPTIEI DENTARE

Locale:

- prurit gingival – copilul este agitat, plange mult, pofta de mancare este
scazuta, insomnie;
- pericoronarita congestiva – inflamatie mai avansata a gingiei in zona de
eruptie, copilul este agitat, refuza biberonul, salivatia este abundenta,
prezinta adenopatie submandibulara;
- hematomul de eruptie – colectie sanguina inchistata aparuta cel mai
adesea datorita unui traumatism;
- gingivostomatita – de la forma cea mai simpla eritematoasa, pana la cea
pultacee sau ulceronecrotica;
- chistul de eruptie – descoperit accidental de parinti deoarece nu prezinta
manifestari subiective generale sau locale, sub forma unei tumefactii
fluctuente, de culoare albastruie, aparut in jurul unui dinte temporar.
 EVOLUŢIA GENERALĂ A
DEZVOLTĂRII COPILULUI

• I. Perioada intrauterină cu 2 etape:

 embrionară: 0-12 săptămâni;
 fetală: 13 săptămâni, până la naştere.
• II. Prima copilărie care cuprinde:
 etapa neonatală: 0-28 zile;
 etapa de sugar: 29 zile - 12 luni;
 antepreşcolar: 1-3 ani;
• III. A doua copilărie: perioada preşcolară 3 - 6 ani;
• IV. A treia copilărie:
 etapa de şcolar mic: 6 - 11 ani la fetiţe şi 6 - 13 ani la băieţi;
 etapa de şcolar mare: 11 - 14 ani la fetiţe şi 13 - 15 ani la băieţi;
include pubertatea
 adolescenţa: după 14 ani la fete şi 15 ani la băieţi, până la
terminarea creşterii.
Perioada neonatală este caracterizată printr-un ritm rapid de creştere
în greutate şi lungime.
G =2800-4000grame
L=50+-3 cm
La sfârşitul primei luni de viaţă copilul are un câştig ponderal de 500-
750g şi de 5 cm pentru talie.
• Înălţimea capului = 1/4 din talie
• Fontanela anterioară = 4/3 cm,
• F. posterioară este închisă dar poate rămâne deschisă în primele 2
săptămâni; este triunghiulară.
• Membrele inferioare, scurte, prezintă o uşoară încurbare în axul
longitudinal pusă şi pe seama atitudinii fetale,
• Pielea este acoperită (în reg. dorsală, pe piept, în jurul gâtului, pliurile
de flexiune) cu o pătură grăsoasă, gălbuie vernix caseosa.
• După câteva zile apare descuamarea pielii pe abdomen, gât, membre,
care poate dura câteva săptămâni.
• Lanugo (părul fin care acoperă pielea fătului) poate persista şi după
naştere (pe umeri, spate, frunte, rădăcina membrelor).
• Unghiile sunt cornoase fără striaţii longitudinale.
• Paniculul adipos este :
 - abundent pe obraz,
 - mai sărac pe membrele superioare, inferioare şi torace
 - foarte redus pe abdomen
Prima evaluare a nou-născutului are loc la 60 de secunde după
expulzie, chiar în sala de naştere şi cuprinde:

Semne clinice Nota 0 Nota 1 Nota 2

- Frecvenţa cardiacă Absent < 100 b / min > 100 b / min

- Respiraţie Absent Rară, neregulată, Bună,

ţipăt slab ţipăt viguros
- Tonusul muscular Flasc Uşoară flexie a Mişcări active,
membrelor flexie bună a
membrelor
- Excitabilitatea reflexă Absentă Grimasă mică, Ţipăt, tuse,
(răspuns la stimularea mici mişcări strănut
plantei piciorului sau la un
cateter introdus în nas)
- Culoarea tegumentelor Albastră Corp roz, Complet roz
sau palidă extremităţi
cianotice

Scorul Apgar la 5 minute se corelează mai bine cu dezvoltarea

neuropsihică ulterioară.
 Perioada de sugar se caracterizează printr-un ritm de
creştere susţinut.
 Creşterea în greutate până la vârsta de 1an se face astfel:
- 750 g / lună în lunile 1,2,3,4;
- 500 g / lună în lunile 5,6,7,8
- 250 g / lună în lunile 9,10,11,12.
Astfel, la vârsta de 4 luni sugarul îşi dublează greutatea de la
naştere, iar la 12 luni o triplează.
– Creşterea în lungime se realizează astfel:
• - 5 cm în luna 1
• - 4 cm in luna 2
• - 3 cm în luna 3,
• - 2 cm în lunile 4 şi 5;
• - 1 cm / lună în lunile 6 - 12.
 Perioada de copil mic - antepreşcolar
• Ritmul de creştere este mai lent:
– 2,5 - 3 kg /an în greutate şi
– 10-12 cm / an în lungime.
În medie la 2 ani are 12 kg şi 85 cm,
la 3 ani are 15 kg şi 95 cm.
– Perimetrul cranian creşte cu 1cm / an, perimetrul toracic creşte cu 2
cm / an.
– Se definitivează erupţia dentară
• Se perfecţionează activitatea neuropsihică şi motorie, se
dezvoltă limbajul şi relaţiile afective.
 La un an foloseşte primele cuvinte cu adresabilitate, formate iniţial din
două silabe.
 Sesizează multe situaţii din jur, ştie să arate părţile corpului, obiecte
din jur, execută mici ordine (aşa numitul "limbaj pasiv").
 Elaborează propoziţii scurte de 2-3 cuvinte apoi mai lungi.
 La 3 ani are un vocabular de 3000 cuvinte.
 Perioada preşcolară

• Creşterea în lungime se aprecia după formula

L = 5V + 80
unde: L = lungimea, V = vârsta copilului.
Creşterea în lungime este de 6 - 8 cm / an.

 Creşterea în greutate se calculează după formula

G = 2V + 9
unde: G = greutatea, V = vârsta copilului.
Creşterea este de 2 kg / an.
 Perioada şcolară
• creştere mai lentă care se va accentua în perioada prepubertară.

• Creşterea în greutate este în medie de 3,5 Kg / an, iar în înălţime este

de 6 cm / an.

• Creşterea perimetrului cranian este lentă atingând la sfârşitul acestei

perioade 54 cm. Creierul atinge dimensiunile adultului.

 Activitatea fizică este intensă, coloana vertebrală devine

puternică, dar este expusă deformărilor prin adoptarea unor
poziţii incorecte.

 Copilul se detaşează tot mai mult de familie, apar situaţii

conflictuale între copii şi părinţi.
 Perioada pubertară

 Aprecierea acestei perioade se realizează pe baza unor criterii de

maturare sexuală corelată cu dezvoltarea scheletică.

 Aprecierea maturizării sexuale se bazează pe:

 cronologia apariţiei caracterelor sexuale secundare,
 aprecierea dezvoltării organelor genitale externe,
 apariţia pilozităţii pubiene, axilare, faciale pentru băieţi şi
dezvoltarea sânilor la fete.

 Creşterea în greutate şi înălţime este accelerată, corespunzător

intrării în acţiune a hormonilor sexuali.

 Se modifică raportul trunchi / membre, raportul umăr/şold, tipul de

dispoziţie a grăsimii, silueta începe să semene cu a unui tânăr de
sex masculin sau feminin.
 Insidios apar şi modificări comportamentale.
 Perioada pubertară (2)
 Se remarcă :
 tendinţa la acţiuni independente,
 creşte spiritul de iniţiativă,
 se dezvoltă capacitatea de sinteză şi abstractizare.
 Apar preocupări faţă de sexul opus.

 Este perioada din dezvoltarea unui individ când efortul educaţional

trebuie să fie maxim, când se obţin maximum de performanţe
privind acumularea de cunoştinţe.
Adolescenta
Adolescenta

• Configuratia adulta, finala

• Cresterea independentei
• Dificultati in relatiile cu parintii
• Noi motivatii si standarde
comportamentale
• Simtul datoriei si al apartenentei la un
grup
• Va multumesc!
 P.M.
 Sex M
 12 ani
 mediul urban
 s-a internat în Clinica de Pediatrie în data de 18.10.2019
 Febră la domiciliu: T max = 39,6 C ; debut de 2 zile;
fara consult MF
 Cefalee frontală
 Disfagie
 Inapetență
 Stare generală influențată
 Starea de conștiență păstrată
 Greutate – 38 kg
 Înălțime – 147 cm
 Temperatura la internare = 39C
 Facies vultuos
 Tegumente calde, normal colorate
 Mucoase: faringe intens congestionat, amigdale hipertrofice, hiperemice,
cu depozite pultacee
 Sistem ganglionar: adenopatie subangulomandibulară dureroasă
 Țesut conjunctiv adipos: normal reprezentat
 Sistem muscular: normoton, normotrof, normokinetic
 Sistem osteo-articular: aparent integru mobil, nedureros
Aparat respirator
 Torace normal conformat
 Ampliații respiratorii egale, sincrone
 MV normal transmis bilateral
 Fara raluri supraadăugate
 FR- 23 respirații/minut
Aparat cardio-vascular
 Zgomote cardiace ritmice, tahicardice, fara sufluri
 AV – 140 batai/minut
 Timp de recolorare capilară 2”
Aparat digestiv
 Inapetent
 Abdomen moale, suplu, mobil cu respirația, nedureros spontan sau la palpare
 TI fiziologic
Aparat uro-genital:
 Loje renale nedureroase
 Micțiuni fiziologice
ANGINA ACUTĂ PULTACEE
 Hemoleucograma completă: leucocitoză (15,2 mm3)
neutrofilie (84%)
 VSH - 54 la 1h
 PCR - 68 mg/dl
 Fibrinogen- 510 mg/dl
 Igienodietetic: Băuturi calde

 Etiologic: Penicilina V - 3 x 500.000 UI cu 1h inainte de masa sau

 2 h după masă, 10 zile

 Simptomatic: Ibuprofen 10 mg/kgc/doză la 8 ore

 Adjuvant:

 Dezinfectante oro-faringiene (comprimate de supt)

 Benzidamina spray 1,5 mg/ ml spray bucofaringian

 4 puff/administrare de 4-6 ori/zi
 SINDROMUL
FEBRIL LA COPIL

DR. CINDEA CARMEN NICOLETA

 Obiective

 Să se recunoască copilul febril

 Să se recunoască semnele clinice ale

complicației sindromului febril

 Să se știe importanța monitorizării

 Să se cunoască tehnicile de scădere ale

temperaturii
 Febra este unul dintre cele mai frecvente simptome
întâlnite în urgențele pediatrice.

Febra la copil este cel mai adesea determinată de infecții

virale, dar poate fi și manifestarea clinică a unei infecții
bacteriene sau boli sistemice grave.

Anual se înregistrează numeroase decese prin infecții la

sugari, dar numărul acestora ar putea fi redus prin
recunoașterea precoce, evaluarea și tratamentul bolilor
febrile ( NICE 2007- National Institute for Health and
Clinical Excellence – USA)
Valorile normale ale temperaturii la
copil

Vârsta Temperatura ° C

3 luni 37,5
6 luni 37,5
1 an 37,7
3 ani 37,2
5 ani 37,0
7 ani 36,8
9 ani 36,7
11 ani 36,7
13 ani 36,6
 Definiție
 Febra este definită ca și creșterea temperaturii corporale
peste valorile zilnice normale, corespunzătoare vârstei (
NICE 2007).

 În majoritatea cazurilor febra este autolimitată, iar

valorile de 39°C sunt tolerate de copii.

 Febra necomplicată reprezintă un important mecanism

imunologic de apărare al organismului.

 Ne indică date valoroase pentru stabilirea diagnosticului,

precizări asupra evoluţiei bolii şi eficacităţii
tratamentului aplicat
 Fiziopatologie

 Reglarea temperaturii corporale implică

mecanisme fiziologice complexe.

 Hipotalamusul are rolul de reglare a

temperaturii (termostat intern) prin activarea
unor mecanisme de conservare sau pierdere a
căldurii.
 Substanțele care determină creșterea temperaturii
corporale se numesc pirogene și pot fi: exogene sau
endogene

 Pirogenele exogene sunt: produși de metabolism ai

microorganismelor (bacterii, levuri, virusuri),
medicamente, substanțe chimice

 Pirogenele exogene stimulează formarea și eliberarea

pirogenelor endogene ( interleukina 1)

 Pirogenele endogene acționează asupra

hipotalamusului, afectând capacitatea acestuia de a
regla temperatura corporală
Alți factori care pot crește temperatura
corporală:

Factori de mediu: căldură asociată cu

umiditate crescută

Hipovolemia: hemoragii, deshidratare

Intervale de temperatura
 FEBRA ≠ HIPERTERMIA

Hipertermia este datorată depășirii capacității de

termoreglare a organismului (t > 39 °C)

Cauze frecvente:

Procese patologice intracraniene: hemoragii,

tumori

Contracția muscularå excesivă indusă de

medicamente (sindromul malign neuroleptic)
sau de anestezice
Evaluarea unui copil cu febră începe întotdeauna
cu funcțiile vitale: cale aeriană, respirație,
circulație, nivelul conștienței.

Înregistrarea oricăror semne amenințătoare de

viață (obstrucție de cale aeriană, tulburări ale
respirației, tulburări ale circulației, alterarea
stării de conștiență impune luarea unor măsuri
imediate), conform protocolului de
resuscitare.
 Copilul cu febră este considerat urgență
majoră și necesită consult medical imediat în
următoarele situații:

Febra peste 41°C

 Sepsis

Siclemia

Imunosupresie

Malformații congenitale cardiace

Traumatism cranian sever

 Sistemul de triaj al copiilor cu febră
Risc redus Risc mediu Risc înalt
Cod verde Cod galben Cod roșu

Tegumente și Normal colorate Palide Palide, marmorate, cenușii,

mucoase cianotice
( piele, buze,
limbă)
Conștiența Răspunde la Răspunde anormal la Nu răspunde la stimuli:
stimuli: stimuli: se trezește aspect de copil suferind,
înțelege,zâmbește, numai la stimulare incapabil să se trezească,
este treaz sau se prelungită, nu dacă se trezește nu poate
trezește repede, zâmbește,este rămâne treaz, plâns
plânge viguros somnolent, continuu, slab

Respirație Bătăi ale aripioarelor Bătăi ale aripioarelor

nazale nazale
Tahipnee: Tahipnee:
˃60 respir/min la 6-12 luni;
˃40 respir/min, peste 12
˃60 respir/min la 6-12
luni luni; ˃40 respir/min, peste
SpO2< sau = 95% în aerul 12 luni
atmosferic SpO2< sau = 95% în aerul
atmosferic
 Risc redus Risc mediu Risc înalt
Cod verde Cod galben Cod roșu

Circulație Tegumente și Mucoase uscate, Turgor redus

mucoase TRC ˃ sau = 3 sec,
normale oligurie

Alte semne Febră peste 5 zile febra ˃ sau = 38°C la

Edemul unui membru vârsta 0-3 luni,
sau unei articulații, febra ˃ sau = 39°C la
refuzul alimentației, vârsta 3-6 luni,
mobilitate redusă sau eritem cutanat, fontanela
absentă la nivelul unui bombată, redoarea cefei,
membru, formațiune status epileptic, semne
nodulară peste 2 cm neurologice de focar,
convulsii focale,
vărsături bilioase
Evaluarea unui copil cu febră reprezintă o
procedură complexă, în trei etape:

 căutarea etiologiei

 evaluarea clinică și decizii imediate și de

perspectivă

 investigare pentru diagnostic și evaluarea

complicațiilor
Criteriile Philadelphia (29-60 de zile), Rochester (<60 de
zile), Boston (28-89 zile) sunt aplicabile la nou-născuți și
sugari cu vârstă mică. Toți copiii febrili, sub1 lună de
viață trebuie să fie spitalizați!

CLINICE:
 Sugar anterior sănătos
 Aspect toxic
 Fară focar de infecție

LABORATOR:
 Leucocite între 5.000 și 15.000/mmc
 Neutrofilie <1.500/mmc
 Examen sumar de urină cu modificări
 Coprocitograma <5 leucocite câmp
 Dispozitive pentru măsurarea
temperaturii

 Termometrul cu mercur  Termometrul digital

- ultimele recomandări
sunt de renunțare la
acest tip din rațiuni
ecologice
Tehnici de măsurare ale temperaturii
la copil
NN- 2 ani:
rectal
axilar (cazuri selecționate cu risc scăzut)

2-5 ani:
rectal
axilar, timpanic, temporal

peste 5 ani:
oral
axilar, timpanic, temporal
Tehnici de măsurare ale temperaturii la
copil
Axilar Oral
Tehnici de măsurare ale temperaturii la
copil

Rectal Temporal

Timpanic
 Ce alte simptome insotesc febra?
Temperatura ridicata a organismului este un simptom in sine.

Febra este de cele mai multe ori dublata si de alte s imptome precum:

 Hiperemia fetei si a obrajilor sau paloare

 Moleseala / Stare de somnolenta
 Frisoane / Transpirații
 Irascibilitate
 Grețuri / Văsături
 Cefalee / Mialgii
 Lipsa poftei de mancare -consumul hranei se reduce cu până la 1/3 din
cantitatea normală – mecanism de apărare
 Polipnee
 Tahicardie este proporţională cu febra, astfel încât frecvenţa cardiacă
creşte cu 8-10/minut pentru fiecare grad.
 Tipuri principale de curbă febrilă:

 Febra continuă (în platou): T corporală se menţine peste valorile

normale, atât dimineaţa, cât şi seara, iar diferenţa dintre cele 2 valori
nu depăşeşte 1°C.

Etiologie:

• Pneumonia francă lobară

• Osteomielită
• Infecţii acute (ex: febra tifoidă)
 Febra remitentă: T corporală se menţine peste valorile
normale, atât dimineaţa, cât şi seara, iar diferenţa
dintre cele 2 valori depăşeşte 1°C.

Etiologie: extrem de variată!

Este forma cea mai frecventă de febră!

 Febra intermitentă: T corporală variază între valori
normale matinale şi valori peste cele normale
vesperal.
Când oscilaţiile sunt periodice, cu intervale febrile şi intervale
afebrile, vorbim de febra intermitentă periodică, caracteristică
malariei şi febrei mediteraniene familiale.

Când febra remitentă sau intermitentă are oscilaţii mai mari de

3-5°C, se vorbeşte de febra septică sau hectică.

Etiologie:

• Septicemii
• Supuraţii pulmonare
• Angiocolite
• Infecţii de tract urinar
 Febra recurentă: evoluează cu febră ridicată şi continuă timp de 5-8
zile, alternând cu perioade afebrile.

Etiologie:
• Boala Hodgkin
• TBC pulmonară
• Infecţii de tract urinar
• Angiocolite
• Leptospiroza.

 Febra ondulantă: febra creşte gradual, se menţine crescută câteva zile,

apoi scade gradual până la afebrilitate / subfebrilitate, după care ciclul
se reia.

Etiologie:
• Boala Hodgkin (febra Pel-Epstein cu cicluri alternative de câte 1-2
săptămâni)
• Cancere cu diverse localizări
• Bruceloză.
•
 Complicații - Convulsiile febrile
 Manifestare frecventă în bolile febrile la copilul cu vârsta
6 luni-3 ani - 3% din copii prezintă cel puțin un episod de convulsii
febrile

 Reacțiile adverse și riscul de afectare neurologică imediată și pe

termen lung sunt mici

 Durata unui episod nu depășește de regulă 2 min; dacă episoadele

durează mai mult sunt necesare investigații neurologice

 Nu necesită tratament specific – doar administrare

anticonvulsivant

 Reducerea febrei prin măsuri specifice reprezintă principalul

mijloc de prevenire al convulsiilor febrile
 Antipiretice
Paracetamol - acetaminofen este un derivat de
p-aminofenol cu acțiune analgezic-antipiretică echivalentă
acidului acetilsalicilic (AAS), dar lipsit de acțiune
antiinflamatoare.
Preparate:
 soluție orală 24mg / ml ( Panadol)
 soluție orală 30 mg / ml (Efferalgan)
 supozitoare de 125 mg, 250 mg
 tablete 500 mg
 sol. perfuzabila 10mg/ml

Doza este 10-15 mg / kg / doză

ATENȚIE: supradozare!
Ibuprofen- este un AINS - derivat de acid propionic

Preparate:
soluție orală 20 mg / ml (Ibalgin, Nurofen)
supozitoare 62,5 mg,125mg (Nurofen)
tablete 200 mg, 300 mg,400 mg , 600mg
Comprimate masticabile – 100mg

Doza este de 5 -10 mg / kg / doză

Metamizol sodic - Algocalmin este un medicament non steroid
antiinflamator, întrebuințat în mod curent ca analgezicși antipiretic.

Preparate:

- supozitor (Novocalmin 300mg)

- sol. orala pic. (Alvotor/ Locamin 500mg/ ml;

8-6mg /kgc/ doza; max 4 doze/24h)

- tableta (Algocalmin 500mg )

- fiole 1g/2ml

Doza este de 50 mg / kg / zi
 Acidul acetilsalicilic - Aspirina
Acidul acetilsalicilic face parte din clasa antinflamatoarelor
non-steroidiene, familia salicilaților. Se găsește sub formă de
comprimate sau pulbere.

Folosirea aspirinei a fost asociată de cercetătorii în medicină cu sindromul

Reye, o boală rară, dar foarte gravă, care afectează copiii aflaţi în
convalescenţă după o infecţie virală.

Din 1986, producătorilor de aspirină li s-a cerut să includă în instrucţiunile

de utilizare şi un avertisment, pentru a nu se administra medicamentul
copiilor cu varicelă sau simptome de gripă.

Dacă nu ştim care este cauza simptomelor este contraindicată

administrarea acesteia. Regula de bază fiind că niciun copil sub 12
ani nu are voie să ia aspirină, mai ales atunci când suferă de o
infecţie virală.
 DE REȚINUT!

În ultimul trimestru de sarcină este

contraindicată folosirea atât a AAS, cât și a
ibuprofenului, deoarece aceste medicamente
pot întârzia travaliul (efect tocolitic prin
inhibarea sintezei prostaglandinelor ocitocice)
și pot determina închiderea prematură a
ductului arterial la făt, cu apariția
hipertensiunii pulmonare .
 Mijloace de răcire externă

 Menținerea unei temperaturi ambiante de max 18º C:

deschiderea unui geam, utilizarea unui ventilator

 Îndepărtarea completă a îmbrăcăminții

 Împachetarea în cearceaf umezit cu apă la temperatura

camerei
Nu apă rece! Produce frison cu creșterea ratei
metabolismului
 Hidratarea
 Administrarea de lichide reci, pe cale orală;
SRS

 Sugarii pot fi alimentați la sân

 Recunoașterea semnelor de deshidratare

(TRC prelungit, turgor tegumentar anormal,
respirații anormale, puls slab, extremități reci,
reducerea debitului urinar) impune solicitarea
consultului medical
 Copilul febril va fi supravegheat și monitorizat

 Temperatura va fi măsurată la o oră de la

administrarea antipireticelor

 Rezultatele evaluării clinice ale copilului,

valorile temperaturii, condițiile de viață,
măsurile terapeutice inclusiv medicația
administrată și rezultatele acestor măsuri vor
fi consemnate în scris
 Febra nu se trateaza, ci doar se
amelioreaza, de aceea, este
importanta depistarea cauzei sau bolii
care a declansat-o, pe baza tuturor
simptomelor asociate ei, pentru
administrarea tratamentului adecvat.
Mulțumesc!