„Maitreyi” de Mircea Eliade este un roman modern subiectiv

existential, de analiza psihologica, un roman al autenticitatii si al

experientei cat si un roman exotic. A fost publicat pentru prima oară
în 1933 si s-a bucurat de popularitate în întreaga lume, fiind tradus în
mai multe limbi.
Fictiunea este complet purificata artistic, autenticitatea este redata
de confesiunea personajului narator, de discursul analitic si de
monologul interior.
Viziunea despre lume este generata in acest roman de estetica
autenticitatii care genereaza deopotriva elemente din jurnalul intim,
momente de naratiune, retrospectiva, consideratii despre contrastul
dintre lumea occidentala si cea europeana.
Tema operei este iubirea incompatibila, povestea de dragoste
nefericita traita de cuplul de indragostiti Allan si Maitreyi, in decor
exotic, aminteste de Romeo si Julieta sau Tristan si Isolda, incat de
poate spune ca prin acest roman ,,mircea eliade a sporit cu unul seria
miturilor erotice ale umanitatii”.
Titlul cartii concide cu numele personajului principal feminin –
Maitreyi – considerata de critica literara cel mai exotic persj fem din
literatura noastra.
Actiunea romanului este plasata in India (unde autorul a studiat
orientalistica) in sec al 20 lea si reda experienta traita de autor in casa
profesorului Dasgupta, Narendra Sen.
In roman intalnim atat conflic interior cat si exterior. Conflictul
exterior dintre europeanul Allan si bengalezul Narendra Sen, reda
opozitia dintre libertatea dragostei si constrangerile traditionale, iar
la nivel general, incompatibilitatea sau lipsa de comunicare dintre
civilizatii si mentalitati: cea europeana si cea asiatica. Allan traieste
un conflic interior dintre intensitatea iubirii, ca experienta
definitorie, si luciditatea autoanalizei.
Din punct de vedere compozitional romanul este alcatuit din 15
capitole, intamplarile sunt relatate la pers 1, din perspectiva
personajului-narator Allan.
(Momentele subiectului)
Tehnici
- Existenta a 2 povestitori distincti. Unul aflat la nivelul imediat al
evenimentelor (pe care le comenteaza in jurnal) si altul situat la
o oarecare distanta de ele si pe care le reordoneaza in roman.
- Respingerea analizei psihologice jurnalul este transformat intr
un roman, iar Allan comenteaza insemnarile.
- Perspectiva narativa homodiegetica (subiectiva), dovada indicii
formali „am sovait” , „n-am izbutit”, etc.

(Scena reprezentativa)
(Opinie)