UY F6 OFA LIVIA COTORCEA INTRODUCERE {iN OPERA LUI VELIMIR HLEBNIKOV u 093057 B.C.U. - IASI EDITURA ISTROS I MUZEUL BRAILEI BRAILA, 1997 Scanned with CamScannerCoperta: Zamfir Balan Ilustratia copertei: V. Hlebnikov, Autoportret (coy Grigoriev, Hlebnikov in viitor (coperta a IV-a) Tehnoredactare computerizata: Zamfir Balan Perta I), B. L VOLUMUL A APARUT CU SPRIJINUL FUNDATIEI SOROS PENTRU O SOCIETATE DESCHISA 1.S.B.N.: 973-97999-9-x © Toate drepturile pentru aceasta edigie: Livia Cotorces gi Editura Istros « Muzeului Brailel Scanned with CamScannerINTRODUCERE {N.OPERA LUI VELIMIR HLEBNIKOV 1. Biografia poetica poetica, atit de bogata la inceputul secolului XX in Rusia, Din const numele lui Velimnir Hlebnikov a ajuns cu greu la constiinfa cititorului. Chiar siastizi, de filtrul timpului i-a fost favorabil, poetul este mai itit $i Pentru injeles decit ar presupune conditia oric4rei mari opere si gindiri. Velimir Hlebnikov insusi, situafia aceasta facea parte din firescul nu numai al strictei lui contemporaneitafi, dar gi al urtui interval de timp pe care el il evalua la cel putin un secol. $1 jind prea bine acest adevar gi asumindu-si-l, poetul nu s-a grabit nici sa se explice pe sine, desi, cum se va vedea, spiritul speculativ nu i-a lipsit, nici s4-si pund destinul intr-o pies a vi tuturor, aga cum a facut-o colegul de generatie Vladimir Maiakovski, si nu numai el. Dimpotriva, Velimir Hlebnikov pare a fi facut totul pentru a intra in categoria geniilor "ratate” in plan strict cultural. Din mufenia adinca in care |-a cufundat creafia nu |-a putut scoate ic, c&ci artistul nu de recunoastere rapida avea nevoie, cide gasirea acelei formule creatoare care sf scoata poezia din cimpul ingust al conotafiilor literare $1 culturale $i s4-i restituie sensul originar de. intemeiere. Este m‘ ivul pentru care el nu-si spune niciodata scriitor, dupa cum Leonardo da Vinci, cu care astazi este tot mai des comparat, nu s¢ vede pe sine doar ca un pictor. Ca Velimir Hlebnikov este un geniu $i nu un simplu talent literar au contemporani. Intre acestia se detaseaz nu doar n ss inind-tinerei general ii care se afirma in miscarea de artisti si critici aparfining He ele lui Hlebnikov dtept stindard, ci $1 i folos avangarda si care 1 Oe poliste care a dominat sfirsitul secolulut al XIX- ntanfi ai miscari ; pea noului veac. SA ascultém méacar trei vocl: + ups vizita pe care tinal Poet iva facut-o in 1913, A. Blok va serie in Jurnalul sau:"Simnt c& Hlebnikov este esentia’ - I, recunoscut de Hlebnikov ca atare, ViIvanov, dupa ce-i 2. Mentor’ *rului, in 1909, poezia Celui care vine, la aparifia volumului consacra discipolult 104." 1914, fi va declara poetului N. Aseev cA jan de Cre hlebnikovian de Or expr -u atenfie spre Hlebnikov. Ca V. Ivanov, jn ace! u rei pink ce omenirea va privic profet, era singurul iy an Scanned with CamScannerreala a travaliului subteran pe care il savirsea muza hlebnikoviang dovedeste continuarea dialogului lui cu Aseev. La intrebarea de ce, dacy a ca Hlebnikov e un geniu, nu-i inlesneste, cu autoritatea lui calale publicarea sirecunoasterea, Ivanov raspunde, deloc surprinzator pentru a care privesc creafia dinduntru si care infeleg “cruzimile” artistilor:"Nu oa nicinu vreau sa incale legile destinului. Soarta tuturor celor alesi este s4 a luafi in ris de mulfime". Ceea ce Viaceslav Ivanov nu spune explicit it aceasta convorbire, dar o declarase cu alt prilej, facind din spusa respectivg o lege a creafiei, este inevitabilul influentei viitorului asupra trecutului 3. In sfirgit, a treia voce, cea a lui Boris Pasternak. in 1929, cind publicg amintiri din lumea literara de la inceputul secolului XX, autorul Doctorului Jivago va consemna numele lui Hlebnikov in citeva rinduri. De fiecare data nu pofi si nuremarci impresia de "stranietate" pe care j-o provoaca poetul ca om, dar si creafia acestuia. Re gaisim acest sentiment in nota de mai jos care, in sensul ei adinc, continua spusele lui V.Ivanov:"E adevarat, exist Hlebnikov cu autenticitatea lui atit de subtila. Dar parte din meritele lui imi sint si astézi inaccesible, pentru ca, dupa mine, poezia exista in istorie $iin simbioza cu viata reala".? Pasternak diagnosticheaza exact diferenja dintre sine si tindrul sau confrate. Pentru Hlebnikov viata in istorie este doar 0 parte, si aceea infimé, din viata reala asa cum o infelegea el. O idee despre complexitatea viziunii hlebnikoviene asupra "viefii" ne-o poate da faptul ca lucrarea ramasi neterminata, care aduna intr-un tot creafia lui, Tablele destinului, n-a fost inca editat& si nici nu poate fi tiparita fara colaborarea unor matematicieni, fizicieni, filozofi, astronomi, biologi, istorici, filologi. {ntr-un capitol (ca sa folosim un nume cunoscut pentru ceea ce nu seamana a capitol, totusi) al acestei jucrari, Alfabetul cerului, ni se spune: "Mulfi consimt: ceea ce exist e un tot. Dar inca nimeni pina acum nu si-a ridicat altarul in fafa ideii ca, daca totul este un tot, atunci in jume nu exist decit numerele, cdci numerele sint relafiile din interiorul totului, dintre entitagi; ele sint ceea ce face ca unul si fie diversitate. Sacerdot al acestui gind, am infeles c& e o prostie s4 reduci unitatea la materie sau la spirit, si faci doar din piatra sau din cintec temelia acestui edificiu". fera cu ajutorul energiei Hlebnikov visa si transforme biosfera jn noos' ! culturii umane. Cu acest gind, inc din 1904, la 19 ani el proiecteaza intr-un autoepitaf citeva izbinzi pe care viitorul i le va fi adus: "A gasit adevarata clasificare a stiinjelor, a ingemanat timpul cu spafiul, a creat geometria numerelor, a descoperit radacinile slavitatii, a fondat institutul pentru studierea viefii intrauterine a R we Scanned with CamScanner copilului..."Aceleasi sentimentul unei spaime sacte pe care doar natura dezlanjuita il mai poate guscita: "Pe sferturi $1 Pe jumatati de file rupte dintr-un registru de contabilitate, uneori pur si simplu pe petece de hirtie plecau in toate direcfiile, nu de putine ori jntretiindu-se, rinduri cu un scris foarte marunt, notafii dintre cele mai diverse. Coloane de cuvinte, date privitoare la evenimentele * jstorice, formule, bruioane de scrisori, nume proprii, coloane de cifre. (...) fntreaga mea fiinja a fost cuprinsa de o spaima apocaliptica. (...) Daca dolomifii, rocile yulcanice sau sisturile unui masiv caucazian ar fi inviat sub ochii mei si, daca gbirlindu-si flora si fauna din era mezozoica, ar fi jnaintat spre mine, n-as fi fost mai uluit. Caci vedeam aievea cum limba se miscd (s.a.). Simjeam in faja respiratia cuvintului de dincolo de timp. $iam injeles c& sint mut din nascare. (...) Aceasté broderie de litere pe hirtia de registru a transformat in nimic toate cunostinjele mele lingvistice, aruncindu- mA intr-un spafiu al nimanui si condamnindu-mé la mujenie. (...) Ma aflam in faja unui fenomen incredibil."” Cu acest incredibil, Hlebnikov s-a miscat printre contemporanii sai de care s-a deosebit in mod evident pentru oricine |-a privit fie si o clipa- Mai inti, in epoca provocarilor de tot felul si a biografiilor - spectacol, el se distinge tocmai prin refuzul spectacolului si al etalarii de sine. Apoi, cind il ‘inspirafie" din citesti te frapeazd absenja aproape totalé a cuvintului vocabularul lui. Hlebnikov nu pare s& evite cuvintul in mod deliberat. Mai curind n-a simfit nevoia unei vocabule anume pentru a-si defini starea de creafie in comparatie cu starea de existent. Intre viata lui publica si viafa de creatie n-a existat diferenja pe care 0 intilnim de regula la scriitorii secolului XX. Absolut toate marturiile pe care le avem cu privire la acest poet atest ch de fapt el n-a avut o viafA public’. Prin urmare, el nu trebuia si tragi o usa intre public gi sine. Pentru el exteriorul n-a existat niciodat ca exterior, iar ie fireascd. Dupa Starea de creafie i-a fost nuo stare privilegiata, cio dispozifit P Cum tot de firesc fine pentru el gindul c4 oament cu"misia" lui "au de trait in Jur de treizeci gi sapte de ani".? : 5 Si chiar treizeci si sapte de ani a trait, precum Rafael si Puskin la care se PR ee ea 1071, Sei inscria gndul in Tablele destinulut alaturi de alte notatii cu privire Ja viitorul omenirii de dup’ anul 2000. Scanned with CamScanneri 3 Li \ t 4 4 eae ere apeaeg eet see epee ag ey poe —— echmperte — epine ae — apap — a 8 pec tp see Es A ryporeo Femipeoea~ as , steractes Pee er mag aad Heme ee pee re as ; ao ae eam yor? vewn soins ere oho oper? ate tm wm ey - DR povwe : warp a BA 5 oe rwagorys? tevt uP ’ wrens , - , " 9 or Be ] “we 8 oy mg in wal itp enon a hte kes FLa fe Velimir Hlebnikov, paging de manuscris: 14 (eee Waaee hy ait aan | : jonas oe (utaren ots ar a forint - “9 , ene en “Tmaginea universului" 1922 Scanned with CamScanner° ter raiet aia eae ae eS é2 bole. fie Recher cMaoseme 4 fate ioe penens an Beye SE SuRtgs i tna, atrobumde , satpeanbisys, canrenliiye ee nebenet afanwe, poraredrasca a poaalmnan. taprae. ses veealeeeth ee Pe re Or S + enrobpnite. stcedorens ea eles arb wedne ene tember. eee. eet aroha snrobolle, zeae Ratlam eee. dawel—npesely Denne tleea) wrcolehee, svete tee feet? = Meakwedamein tehamdawnn.. Prlnge hee wdume, Broome eaten er ee sree + eee. Set. nanateunee Sates Wesemat themed steelers. Velimir Hlebnikov, pagina’ de manuscris din 1907-1908 15 Scanned with CamScannerntr-o asezare de mongoli lamaisti numit4 Hanskaia ste asa fe See | undutia 9, Rippers Astapan. Fapeul ca s-a ndscut intr-un loc unde Volga se inti -u Marea Caspica gi ca pe acest loc este fundul uscat al unei mar neste wu ramine pentru Hlebnikov un simplu dat biografic Desi familia a schimba des locul de resedinja, Astrahanul ramine pentru el rai igi raieste intens si constientizeazA sentimentul fuziunii dintre Apus gj Rascal {intre prezent si timpurile prediluviene. Acest sentiment va fi susfinut prin cunoastere stiinfificd si prin inspirafie, amindovd nutrind nu doar creafia poetic’ propriu-zisd, ci si o opera de infelept in care artele, stiinjele naturi si stiinjele umaniste se intilnesc finind de o unica viziune, de o tematic’ gi un stil comun. Hlebnikov povesteste undeva cit de hotaritor a fost pentru matematiciana Sofia Kovalesvskaia faptul ca si-a petrecut primii ani de viafa intr-o camera tapetata cu foi dintr-un caiet de matematica al unui unchi de-al ei. Dacé adaugam la aceste ginduri si propozitia din autoepitaful citat mai sus despre descoperirea legilor viefii intrauterine, realizim cit& importanja capata pentru el cunoasterea de dinainte de gindire, aceasta din urma considerata in sensul ei consacrat de platonism. Familia a fost pentru poet un mediu formator cu efecte dintre cele mai profunde. Mama, Ecaterina Nikolaevna Verbitkaia, provenea dintr-o veche familie de nobili din Petersburg cu strabuni polonezi. Desi istoric de profesie, ea a transmis celor cinci copii ai sai inclinafia pentru muzica si pentru pictur’. Invocind figura mamei in poemul O noapte inaintea Sovietelor, din 1921, Hlebnikov scrie: "Si-a crescut copii, i-a invdfat. Si-a mutat radacinile-n sud. Stranii si sdlbatici ti crescura copiti: Liberi st facd orice, Nevrind sd aibd nimic, Copilarosi si gingasi. ne scriitori t artisti. - Inventatorul este Alexandru, biolog, fizician si inventato’ seriitorul est fase / i ta in Victor, iar artistul este sora mai mica a poetului, Vera, cea mai prezent biografia lui. La patru ani, viitorul poet citea deja in rusa gi in fra nceza. In plus, lil canned with CamScannerssotea PE tatiil stu, cunoscut biolog gi ed Intemeietorul ivéanves” ature din Astrahan, in scurtele lui expedifii stiintifice. De mic ainvafat s caute plante gi insecte rare $1 sa le aranjeze in colectiile stiinfifice ale tatalu Launsprezece ani, Victor are deja notifele proprii din domeniul ornitologie ile fiind forma de viafa pe care a iubit-o indeosebi. El insusi, dup marturiile contemporanilor, avea ceva din infafisarea unei pasari. Copilul s dovedea un claret si un inot&tor neintrecut, intilnirea lui cu natura, $i i acest CAZ, petrecindu-se sub semnul simbiozei totale. Peregrinarile famili in stepa kalmiks, $n Volinia, pe Volga, in gubernia Simbirsk n-au faci decit s& adinceasc aceasta perceptie elementara a comuniunii dintre cop in clasa a treia a gimnaziului din Simbirsk, ¢ unde este transferat la gimnaziul din Kazan pe care-l termina in 1903. | ultimii ani de gimnaziu este preocupat de matematica, biologie, fizic chimie, cristalografie, filozofie (il citeste in latina pe Spinoza), studiaz japoneza, isi incearcad forjele in muzica si in pictura, scrie versuri $i proZ Cea mai veche lucrare literar& care s-a pastrat din aceasta perioada es poezia din 6 aprilie 1897 Ce-mi cinfi,tu, pasdre din colivie? in acelasi ¢ este student la Universitatea din Kazan la Facultatea de Matematica si Fizic de unde, in 1904, trece la sectia de $tiinte naturale. Student find, partici la dowd expedifii stiintifice in Daghestan. Preocuparile lui stiintifice si ‘cunoscute in mediile academice din Kazan unde sidebuteazi cu doua lucrat Incercare asupra unei nofiuni stiingifice din stiingele naturii (Desp) simbiozd $i metabiozd), publicata in “Vestnik studenceskoi jizni” din 19¢ si Despre raspindirea cucului in gubernia Kazan aparuta in "Prilojenia protokolu zasedania Obscestva estestvennih nauk", nr. 240 din acelasi an a 1905, impreuni cu fratele sau Alexandru, pleaca intr-o expeditie, ' » Pe platoul Pavdin de unde se intoarce cu o bogata colectie de fluturi Pah - si cu impresii si stiri pe care le va fructifica in creatiile literan eet zoologicd, Sarpele trenului, Doud Troife. Rezultatele expeditiei’ ap ihe cu fratele sau, in revista moscovita "Priroda i ohota Cu acl = titlul Observagit ornitologice asupra platoului Pavdii ee cee Seen din Kazan din 1906, Hlebnikov partici Stnditea dt pele Regard ome arestat gi finut in arest o luna de zil Stpecuna ai fees eae ad rezire gi, in 1908, tindrul Hlebnikov pleac sinaturd. {n 1897, paringii il inscriu Scanned with CamScannergnsofea Pe tat&l su, cunoscut biolog si naturalist, intemeietorul rezervatiei naturale din Astrahan, in scurtele lui expedifii stiintifice. De mic a invafat si caute plante gi insecte rare $1 s& le aranjeze in colectiile stiintifice ale tatalui. faansprezece ani, Victor are deja notifele propri din domeniul omitologiei, ile fiind forma de viaf& pe care a iubit-o indeosebi. El insusi, dupa mérturiile contemporanilor, avea ceva din infafisarea unei pastri. Copilul se dovedea un c&laref si un inot&tor neintrecut, intilnirea lui cu natura, si in acest CZ, petrecindu-se sub semnul simbiozei totale. Peregrinarile familiei prin stepa kalmika, in Volinia, pe Volga, in gubernia Simbirsk n-au facut decit si adinceasc& aceasta perceptie elementara a comuniunii dintre copil {natura : fn 1897, p&ringii fl inscriu in clasa a treia a gimnaziului din Simbirsk, de unde este transferat la gimnaziul din Kazan pe care-I termin& in 1903. fn ultimii ani de gimnaziu este preocupat de matematicd, biologie, fizica, chimie, cristalografie, filozofie (il citeste in latina pe Spinoza), studiaz4 japoneza, isi incearc& forfele in muzic& si in pictur, scrie versuri $i proz. Cea mai veche lucrare literara care s-a pastrat din aceasta perioada este poezia din 6 aprilie 1897 Ce-mi cinfi,tu, pasdre din colivie? In acelasi an este student la Universitatea din Kazan la Facultatea de Matematica $i Fizica, deunde, in 1904, trece la secfia de $tiinte naturale. Student find, participa la doua expedifii stiinfifice in Daghestan. Preocuparile lui stiinpifice sint cunoscute in mediile academice din Kazan unde si debuteaz cu doua lucrari: Incercare asupra unei nofiuni stiinfifice din stiinfele naturit (Despre simbioza si metabiozd), publicat& in "Vestnik studenceskoi jizni" din 1904 si Despre raspindirea cucului in gubernia Kazan aparuta in "Prilojenia k protokolu zasedania Obscestva estestvennih nauk", nr. 240 din acelasi an. In 1905, impreund cu fratele siu Alexandru, pleacd intr-o expeditie, in Ural, pe platoul Pavdin de unde se intoarce cu o bogat4 colectie de fluturi si pasiri dar gi cu impresii gi stiri pe care le va fructifica in creafiile literare: Gridina zoologicd, Sarpele trenului, Doud Troife. Rezultatele expeditiei le va publica, impreund cu fratele stu, in revista moscovita "Priroda i ohota", nr.12 din 1911 sub titlul Observafii ornitologice asupra platoului Pavdin. Cu ocazia zilelor universit3ii din Kazan din 1906, Hlebnikov particip& lao demonstratie studeneascd, este arestat gi finut in arest o lund de zile. Stnitatea di primele semne de subrezire si, in 1908, tindrul Hlebnikov pleac& ‘impreund cu familia in Crimea. Scanned with CamScannerSe hotaraste s4-si continue studiile la Peter: * inanul al III-lea al Facultitii de Renee eet 97 1908, se inscrig Hlebnikov nu mai frecventeaza cursurile facultatii cu ficuse in perioada studiilor la Kazan. Este evident c& nuo el de la universitate, ci inifierea in cele mai diverse dom proiecte creatoare ce depasesc, insumindu-le, si filologia, 5 si istoria, si matematica. Expresia acestor proiecte este ti, Kurgamad lui Sviatogor din 1908. fn toamna lui 1909, poeta iyi ec cmmatit la Facultatea de orientalistica, sectia sanscrita, dup care, asimilind a era de asimilat, se inscrie in anul I la sectia slavo-rusa a Facultitii de ee” Slavisticd-Filologie. Din corespondenfa acestor ani aflim c4, incepind cu anul 1908, studentul Hlebnikov incepe sa frecventeze mediile literare. Se apropie, la inceput, de scriitorii simbolisti grupafi in jurul revistei "Apollon", indeosebi de V. Ivanov cu care se simte afin prin amploarea preocuparilor lui filologice. Devine si membru al societatii "Akademia stiha", unde citeste din creafia proprie la doua din serile organizate de societate $i unde ii cunoaste pe tofi mari poeti ai timpului: V.Briusov, A. Blok, M. Kuzmin, Osip Mandelstam, N. Gumiliov, Anna Ahmatova etc. Dar, desi ii ascult versurile, nici unul dintre scriitorii consacrati nu le recomanda pentru a fi publicate in revista "Apollon". Mai tirziu David Burliuk va consemna situafia cu o nota de repros in prefafa lui la primul volum hlebnikovian de versuri Tvorenia (Creafii) din 1914: "La Petersburg, genialul Hlebnikov isi citeste versurile in fafa lui Kuzmin, Gorodeki, V.Ivanov si a altora, dar nimeni din acesti literati nu misc un deget pentru a publica macar un rind din aceste revelafii ale cuvintului". Ince-I priveste pe Hlebnikoy, desi scrie familiei, la 28 nov. 1908, ca "In corul de cosasi nota mea sund aparte, dar nu destul de tare, si se pare cA nu voi reusi s-o duc pind la capat"®, dusul rece pe care i-1 ofer& capitala nordic& este benefic. Masurindu-se cu marii scriitori ai timpului, el realizeazA 8 edificiul pe care a inceput s4-1 construiasca inc& din ani cind trdia la Kazan mu se compara cu nimic din ceea ce acestia intreprind. Ca atare, s© nt de revista §i societatea care-l aplauda ca pe o curiozitate si cauta mediul cu care gindirea lui innoitoare s& se intilneascl mAcar in intenfi. si retrage manuscrisele de la "Apollon" si le aduce la redactia revistei "Vesna" unde _ Secretar de redactie este poetul modernist Vasili Kamenski. Versurile mu 15° Publica nici aici, in schimb, intr-un numéar din 1908, ii apare proz@ Ispitirea 4 Scanned with CamScannerterar absolut 1a o revistd in jurul David si Nikolai Burliuk, pe sofia acestuia, poeta $1 mai mult sau mai pufin Elena Guro $i discutai despre "noua onstiinga C4 formeazi -si expund teoriile cu tof ji o grupare care are nevoie ales, si-si publice creafia. fn 1910, apare primul volum colectiv al i 't un nume: Sadok sudei. Grijile pacato' céreia se string “refuzati Prin Vasili Kamensk' artisti plastici, Pe muzicianul artistul plastic Elena Guro. Se i, a lor din gruparea care inca nu gi-a dat editirii acestui volum si le asuma David Burliuk. {nzestrat nu numai cu energia cerutd de imprejurare, dar sicuun sim} fora gres al valorii, acesta i proclami pe Hlebnikov drept centru ‘deologic si creator al migcBrii care se contureazi. Pe membrii ei Hlebnikov fi numeste "budetleni", pentru a-1 deosebi de futuristii europeni. fn primul numar al publicafiei "Sadok sudei”, : Gradina zoologicd, drama Marchiza Dézes, Jui Hlebnikov i se publica: proza i fr js. Volumul intriga si este citit vanov $i A. Blok nuse pot mulfumi s& treac& pe linga pul icatia “ Prezenja public’ a Cufundat in calculele sale matematice, in cdutarea legilor timpului siale bri. Scrie imens, punindu-si manuscrisele limbii, Hlebnikov se pastreazA in um! intr-un cog pe care-1 duce cu sine pretutindeni. E de la sine injeles c4 pe la universitate nici nu mai are cind s& treacd si cd nici el nu este surprins cind, taxei de studi. pentru neachitarea rie 1909, poetul isi anunfase familia c& ir Hlebnikov. Este numele cu care a in 1911, este exmatriculat {ntr-o scrisoare din decemb semneazA deja cu pseudonimul Velim: rimas initeratura. La mai pufin de o lund de la aceast scrisoare, rispunzind fratelui siu Alexandru, cu linistea cunoscuté, isi va masura exact meritele de cercettor in stiinfele naturii, calitate Ja care nu va mai reveni: "Sa-mi spun parerea despre originea speciilor? Dar mise pare c& in aceasta chestiune am fost deja profund sinou"”. Cea ce-1 preocupi acum cu deosebire este timpul, cdruia vrea si-i giseasca logica si legile pentru a infelege rostul propriei a ‘Am conceput 0 opera complex, perpendicular pe timp, in care 2 i* gice ale timpului $i spafiului sint incalcate de atitea ori, de cite ori aie v duce paharul la gura in rastimp de 0 ora. Nici un capitol nu trebuie ene cu celaialt. (...) noi sintem un nou neam de oameni-razi. Am venit B Scanned with CamScannersa luminam universul"® - {i scria poetului Vasili de pe mosia fratilor Burliuk, de la Cermeanka, A deosebiti despre care Hlebnikov, cufundat fost 0 vary aceste rinduri epistolare. In schimb, Benedikt Livgit, care a vials oe ae dupa trecerea lui Hlebnikov pe acolo, in cartea lui de memorii dere” futurismului rus, Arcasul cu un ochi si jumdtate din 1924, a conse; “cleats multe lucruri. Intre acestea, pinzele mnat mai Pictate $i lasate de Hlebnik, Cerneanka, creatii ce marturisesc autenticitatea unui talent ori eee in afara oricarei scoli sau directii", dar deloc diletant. Cea ce et memorialistul este capacitatea geniului hlebnikovian de a modela orice spafiu real prin care se intimpla s& treac’. Vraful de mMmanuscrise hlebnikoviene pastrate cu sfinfenie de David Burliuk, ordonate gi descifrate de acesta gi de Livsit in vederea publicarii, Par a fi devenit centrul mosiei imense de la Cerneanka, asa cum nu reusisera si devind tablourile Pictate cu o vitezg fenomenala de cei doi frati, Vasili si David, studenti la Arte Plastice la Kiev, Cerneanka mai este vizitat& si de Vasili Kamenski, Mihail Larionov, Natalia Goncearova, Elena-Guro si N. Matiusin. In locurile acestea insorite ale Tauridei se scrie, se picteazi si se compune muzica, dar se si discut’ mult si Pasionat despre arta rus& si despre noile directii ale artei europene. Discutiile acestea, ca $i reactia iritat& a criticii gi a publicului la cele citeva ‘aparitii publice ale tinerilor artisti ii conving Pe acestia cA au nevoie urgent& de texte programatice, Desi Hlebnikov se izoleaza in gindurile gi in célatoriile sale ‘neintrerupte dintr-un loc fn altul, cu tofii stiu ca in manuscrisele lui, indeosebi in textele Privitoare la limba gi la limbaj poetic, la istorie si la slavitate, exist cheia noului spre care tofi ndzuiesc. Pentru o perioada de timp, singuraticul pare sa accepte compania zgomotoasé a confrafilor s4i si ingustarea propriului orizont pentru a deveni port-drapelul unei grupiiri care se autointituleazi “Hylaea". Asa se face c& din 1911 pin& in 1913 biografia lui Hlebnikov s migc& in contextul biografic al futurismului rus, pe care il iustreazA aléturi de Viadimir Maiakovski siS. Gorodefia, in literatura, de Matiusin in muzica, de K. Malevici, Natalia Goncearova si de M. Larionov in artele Plastice. Identificarea lui cu migcarea futurist in anii de dinaintea primului razboi mondial este numai partea vizibila a unei viefi de creafie al cArei drum real, cum constat& doi dintre cei mai subtili comentatori ai fenomenului, Osip Mandelstam si Benedikt Livsit, ramine inaccesibil oricui altcuiva in afar poetului. 6 Kamenski in Vai ra I din Ucraina, A fog 210 cu totul in creatie, U™® Scanned with CamScannercu gindul, exprimat in gi Elena Guro, c& cursul anului 1912, "Hylaea” iese la rampa, ste numarul IL din Pe part atit de net de David Burliuk intr-o scrisoare c&tre Matius! tofi membrii ei mun front comun". Se preg! ngadok sudei" si s i ial pentru publicafia provocatoare “Posciocina obscestvennomu vkusu” (O palma data gustului, public). Desi jaredactarea primului manifest futurist Hlebnikov n-a putut participa, lipsind din Moscova unde s-au adunat "budetlenii" pentru a-l concepe, el l-a semmnat. Maimult de atit, aconsimfit (daca a fost {ntrebat, dat find cA mare parte din manuscrisele juise aflau la David Burliuk sila Livsif) ca involumul incendiar sii se publice lucrari dintre cele mai importante si mai diverse: poemele Calul lui Prjevalskt, Zeul fetelor, poeziile Bobeobi, Monumentul, Miscind aripa scrisului in aur, prozele E si T-o poveste din epoca de piatri, O. | privire asupra anulut 1917, Vocabular de cuvinte noi. Tot aici, Maiakovski isi publica poeziile Noaptea si Dimineaja. Ca si expozifia de pictura futurist4 nValetul de toba", deschis& 1a 25 januarie 1912, tot ceea ce se publica in acest volum din creafia ui Hlebnikov ne avertizeazA c& problema pe care gi- o pun futuristii rusi nu este pur si simplu 0 problema de limbaj. In diferite feluri, ei vizeazA teoria cunosterii, domeniu care s¢ cere dizlocat, clatinat $i reenunfat. In acest sens, in Maestrul si invajacelul, ap&rut la Herson jn 1912, Hlebnikov marturiseste: Nu ma interesa Viaja oamenilor luafi ca indivizi; ca pe un sir de nori, ca pe un masiv indepartat, voiam s& vad de departe, neamul omenese in intregul lui, si sd aflu daca valurilor din viata lui le e specificd masura, ordinea $i armonia". 1 in vecinatatea cercetarilor Gindul acesta a premers si s-a pastrat mere\ iologice pe care poetul le-a inceput elev fiind si le are a artei moderne, sintetizindu-le in strania siasupra modului de prezicere @ i lucrari a fost trimisi de Hlebnikov, in 1911, al guvernului rus, ministrul mediului si al de o scrisoare care dovedeste cit de departe disputelor literare care-i foloseau numele $i ibilitatea previziunii viitorului, am nu e prea departe de noi, pentru trimit, sperind c&-i veti matematice, istorice, b continua acum, in plin& afirm: lucrare Schifd asupra sensultu viitorului. O variant a aceste’ lui A. A. Nariskin, membru agriculturii. Schifa era insofita era Hlebnikov de sfera ingust4 a opera: "Dorind s& verific practic pos! construit 0 prognoza pentru timpul care i numerelor perioada anilor 1917-1919, prognozé pe care v-0 acorda toat atentia"®. Calculele lui Hlebnikov prevedeau 0 "cadere de dar Nariskin se vede ca n-a dat stat" in 1917 si mari tulburari {nani urmitori, a Scanned with CamScannernici o atentie textului pe care i-] trimisese cel Care, o; mai des, calificat drept nebun. Intre timp, la expozi tobi" se ride copios de "pretentia" de arti a expozai dar afluenfa publicului este neobignuita si asta conteaza. Cu risete sau fra, publicitatea s-a facut gi futuristii apar tot mai des in public la Moscova, la Petersburg sau la Harkov. InchirieazA chi Luna-Park pentru spectacole futuriste la care participa mii de oameni, Ss intilniri este Maiakovski, fra discutie, un artist al tribunei, un har, o personalitate despre magnetismul cireia ne vorbese inspirat paginile lui Boris Pasternak din Ohrannaia gramota (Documentul secret). tikoy Participa rar la aceste intilniri, iar atunci cind, pe 12 februarie | 5 este convins s& o fac, st& stingher si t&cut, ridicindu-se in Picioare si salutind publicul ori de cite ori i se pomeneste numele in cuvintul conferenfiarilor, In general, anul 1913 s-aremarcat printr-o cascada de manifestir futurist, Intre acestea, deja se inregistreaza citeva lecfii despre futurism pe care le fin la Moscova gi la Petersburg Kornei Ciukovski si Victor $klovski, acesta din urmé alaturindu-se migcarii in iarna aceluiasi an. Sklovski va consacra fenomenului conferinja Locul futurismului in istoria limbii, finuté la restaurantul "Brodeaciaia sobaka", vestitul loc de intilnire al modernistilor rusi. Cu acest prilej, lingvistul si poeticianul de formafie universitara remarcd amploarea $i semnificafia inventiilor neologice in creafia lui Hlebnikov. Aprecierilor lui $klovski li se alatura discufiile pe care Livsit si Kulbin le poarta cu Marinetti la iriceputul lui 1914, cu ocazia vizitei pe care futuristul italian o face in Rusia. Conferinfele italianului gi disputele pe care aceste conferinfe le genereazA actioneaz ca un revelator pentru futurismul rus care igi vede mai clar propria imagine. In aceast& imagine, se detaseazi o compo- nentA pe care Hlebnikov si Livsif o subliniazA in manifestul lor La vizita lui Marinetti in Rusia, difuzat de autori in sala in care italianul isi sinea conferinja. Este vorba de "slavitate" infeleasi ca "orientalism", nofiune inzestratd cu un sens metafizic. Afirmind originalitatea si chiar anterioritatea futurismului rus, cei doi autori ai manifestului ii cauté ridacinile intr-un Orient lipsit de atribute ale spafiului si istoriei, un Orient redus la esenja lui cosmologica in care slavitatea si Rusia se inscriu ca parte organic. Inacest spatiu spiritual creatorul percepe direct materia, dincolo de straturile imagistice $i ideatice ale artei gi stiinfei din toate timpurile. Tot aici Rasiritul este Apus $i Apusul este Ras&rit cum considera Hlebnikov. Din perspective ms» Scanned with CamScanneringemanari a punctelor cardinale, arheologia limbii gi a istoriei pe iceului se vadeste a fi nu intoarcere care Hlebnikov o profeseaz inca din a ja arhaic cu orice pref, ci o practic cosmologica menita a disloca ge multimilenara a limbii sia identifica profunzimile articulatorii ale cuvintul originar. Cosmologia lingvistica hlebnikoviana anuleaza temporalitatea $i istoria, mai bine zis ea incearca sa se situeze perpendicular pe timp. Lucrarile din acesti ani, Maestrul si invafdcelul, Dialog intre doud din 1912, Dialog intre Oleg si Kazimir, din 1913 si articolul- vintul ca atare, semnat in acelasi an impreuna cu A. Krucenih, unoaste ideile persoane, program Cu sint convingatoare argumente in acest sens. Marinetti care c' hlebnikoviene pe care i le-a rezumat Livsit, va observa ca explorarile lingvistice gi teoretice ale rusului se inscriu in alt plan decit "cuvintele in libertate", "accelerarea timpului" sau "masinismul" pe care futurismul italian Je avanseazi ca principii formale si de viziune a "viitorului”. fn anul 1914, futurismul rus isi continua ofensiva, scofind volume colective (Luna costelivd, Parnasul ndrdvas, Prima revistd a futuristilor rusi) in care intilnim semnaturile lui Hlebnikov, V. Maiakovski, E. Guro, V. Kamenski, V. Kandinski (aici, autor al unor poeme in proza), precum si ilustrafii la textele tiparite create de pictorii K. Malevici, M. Larionov, Vera Hlebnikova sau Natalia Goncearova. Reproducerile din pictura de sevalet a acestor artisti futuristi se insereaza in pagi ile c&rfilor amintite cu scopul declarat de a oferi cititorului imaginea vie a identitafii de substanja intre paradigma picturala futurist si paradigma poetica. Hlebnikov a gasit deja numele pentru aceasta realitate: "limbaj transrational"!. Va teoretiza aceasta nofiune tot mai intens si mai argumentat in anul 1914 si in anii urmatori. Alaturi de volumele tiparite, numeroasele carfi manuscrise pe care le scot futuristii intentioneazA sa fie o demonstrafie mai la indemina cititorului a fenomenului, Hlebnikov, Maiakovski si V. Kamenski, care sint si posesorii unui talent plastic autentic, devin "facatori de carte" absolut remarcabili. Poate si din cauza evenimentelor care se anunfa pentru anul 1914, nu ip la Moscova. Locuieste numai in Rusia, Hlebnikov se stabileste pentru un tim aici intr-o cdmarufa foarte modest mobilata: un patut de fier in care doarme ghemuit, o maga de bucatarie si un scaun cu spatar inalt. E un scurt rigaz pe care poetul vagant si-l ofera, ragaz in care se intilneste frecvent cu Osip Mandelstam, cu B. Livsit si cu Vasili Kamenski, dar in care incepe sa freeventeze si mediile teatrale, intre care un loc aparte il are casa lui N.N. Evteinoy, autorul lucrarii Teatrul ca atare din 1912. 35 Scanned with CamScanner= In acest timp, D. Burliuk si V. Ka hlebnikoviene gi le ordoneaza in Raia itiieae : de Opere. Astfel, scrierile dintre anii 1907-1910 sint publi Crimeea in cartea Creafii din 1914. Acesta este adevaratul deby seriitorului din care nu lipsesc erorile de lectura gi de tipar. fn a Krucenth scoate la Petersburg cartea de poezii hlebnikoviene: Yer, as Din punctul de vedere al editorilor, aparitia acestor prime lina TUSCTise|e seer sa te ‘ume opera celui mai important, pentru ei, scriitor al gruparii era un bun a pentru cititor de a se conyinge ca futurismul nu s-a Oprit la experimentul be distrugator de tradifii. Structura foarte complexa a cartii Creayii Sugera ci artistii moderni construiesc deja o opera care, evident, cere alte deprinderi de lectur&. Temeiul teoretic pentru un alt tip de cititor $i pentru alta lectury a textului poetic ill ofereau lucrarile teoretice hlebnikoviene care, in acest volum, stau alaturi de poezii lirice si de poeme ca J si E, Cocorul, Disparitia Alantidei, Samanul si Venera. Prefata lui V.Kamenski la cartea de debut a lui Hlebnikov contureazA dimensiunile unui creator care Paseste in vitor, dincolo de gruparea care si-] recunoaste drept mentor sau, cu termenul lui $klovski, "invapitor". "Geniul lui Hlebnikov e atit de nemarginit in revarsarea lui, incit pentru noi, cei care stim pe malul operei sale, sint suficiente numai valurile fluxului si ale refluxului pentru a avea motiy s& ne inclindm in faja mirefiei creatiei lui verbale""” - constata prefafatorul. Aprecierea lui Kamenski este in acord cu intreaga generatie modernistA rus& din care se detaseazi vocile lui Livsif si Maiakovski. Autorul poemului /n gura mare, atit de orgolios si de eficient in a-si propaga propria creafie, nu poate sA nu remarce "genialitatea t&cuta" a confratelui, in timp ce Benedikt Livsij incearcd o descriere din interior a acestei genialitati in expresii adecvate fenomenului pe care il contempla: "Te frapa prin dimensiunile unei interioritii uluitoare, prin stranietatea gindirii lui care parea si se nasca in creierul unui om liber de acumularile culturale ale trecutului, mai bine zis capabil si se elibereze dupa voie de povara acestei culturi"”). cha Insistenja cu care, in perioada lui futurist, Hlebnikov afirma identitatea dintre paradigma pictural& si paradigma poetic’, referinja grafica implicit& siexplicita a operei sale implic& o modificare a tehnicii verbale si, mai ales, © innoire a perceperii timpului. Dincolo de manifestarile exterioare ale futuristilor, Hlebnikov este cel care a avut suprema indrizneala, aceea ES care doar geniul! fi-o poate da, de a lupta, cum spune I. Tinianov in prefafa !8 % he, Scanned with CamScannerfraza literara, de a reafirma editia de Opere in cinct volume din 1928-1933, " conventionala, 4t de departe de oameni gi de prezent' nyederea prin cuvint" intr- structura foarte intima, aproape infantila, in care cuvintul este el berat de retorica side reflexele lu e intreprinde i lebnikov urmareste o resuscitare a mitului prin cuvint $1 ului simbolist detoneaza sub presiunea prin tema, S marelui persona) fn timpul raz! dar sila foamea de mul car poiului, Hlebnikoy, atit de sens: Itiplu a existenfei, va serie poeme, poezii $i plese de teatru in care, cum méarturiseste intr-o scrisoare din Kuokkala din 21 august 1915, "a-transformat stiinja razboiului in stiinfa despre identitatea a doua puncte in timp", afirmindu-se pentru viitorime ca "descoperitor al legilor timpului"."9 Aceasta calitate implica o cautare a temeiurilor viefii, tot mai mult atinse de razboi. Hlebnikov va gindi, ca si contemporanul sau Pavel Florenski, c4 temeiul viefii este tainic si cd acest temei nu se lasi descoperit de cuvint. fn ceea ce-l priveste, va incerca si se plaseze in inima acestei taine surprinzind stihia in stihie, ritmul viefii la granija dintre stihia cuvintului si stihia naturii ca razboi. Efectul acestor tentative este relafia speciala care se stabileste intre obiect si interpretul sau. Poetul se identifica cu obiectul, in timp ce interiorul obiectului bate in coaja proprie pind ce pare c& insusi glasul acestui obiect rasuna in afara. Nu e de mirare ca, procedind astfel, Hlebnikov va fi infeles de foarte pufini contemporani. Mandelstam, el insusi un cautator al fiinfei limbii, va avea injelegere si va sti sé puna intr-un discurs analitic sensul creafiei, nu doar verbale, a lui Hlebnikov in articolul Furtund si avint, publicat in 1923: "Hlebnikov nu stie ce inseamni @ fi contemporan. El este cetjeanul intregii istorii, Jocuitorul intregului sistem al limbii gi al poeziei. (...) Contemporanit n-au putut si nu pot si-i ierte absenfa oricdrui semnn al influentei epocit lor. (...) Pot spune ca Hlebnikov n-a scris versuri sau poeme, ci un codex rus de imagini, din care sute si sute ae acum inainte vor putea imprumuta tofi cei care vor vrea S40 ) O astfel de lectura si infelegere astepta poetul in timpul viefii lui dar, observind c& discursul critic se migc& pe traseele vechi ale minimului efort, va exclama disperat: Am injeles la permanenja fiintei, Scanned with CamScannerCu spaimd cd nimeni nu md vede: Ca ochi trebuie sd seman, Ca trebuie sd vind semdndtor de ochi! Pe parcursul anului 1915, Hlebnikoy tinde tot mai dec vizionarism planetar pe care l-ar vrea realizat intr-un "stat al ti 84 aib& trei sute saptesprezece locuitori, numarul cesta reprezenting + calculele lu, perioada de timp la care in lume se nase camerniae ihe ia acestor ani, paradigmei picturale incepe sii fie iS me paradigma astro-fizica si atomic. Aceasta din urma se bazeaza pe cele mai recente descoperiri ale stiingei si pe calcule numerice care umplu manuscrise|¢ hlebnikoviene: articole, proclamatii, Poezii, poeme, prozi. Dincreagia bogaty a perioadei 1914-1915, pe parcursul lui 1916 ii pare un grupaj consistent de versuri in volumul colectiv 4 pasdri. Povestirea Ka ise Publica si ea in “Moskovskie Mastera”, iar articolele Despre numele simple ale limbii si Limbaj secund, in "Vremennik". Tot acum, la Petrograd, sub semnAtura lui se tipareste volumul Timpul - mdsura lumii. In mai 1916 poetul este inrolat si trimis la Tarifin intr-un regiment de infanterie. Comisia recomandé internarea lui intr-un spital din Kazan, unde Se pare ca a stat $i intr-un salon de bolnavi mintal. De roata nemiloasa a militariei poetul nu va sc&pa atit de usor. La patru iunie 1916, ii scrie surorii sale Ecaterina aceste rinduri cutremuritoare: "Sint prizonierul barbarilor din veacurile trecute. (...) Ma intreb daca duhul lui Arakceev va ucide saunu poetul, mai mult chiar, pe regele poetilor""®. Slujba militara este resimfit& de Poet ca o umilire a libertafii umane, ca o violare a ritmului lui interior de fina creatoare. Disperat,-se intreabi cum se face ca el care, atunci cind a rut si ocupe o slujba, a fost declarat nebun, acum este considerat apt pentru serviciul militar. La inceputul anului 1917 este eliberat din armat’, probabil §1 datorita intervenfiei scriitorului-medic N. I. Kulbin cdruia Hlebnikov fi ceruse ajutorul intr-o scrisoare din nov.-dec.1916: "Daca lui Puskin ia fost greu s4 fie kamerjunker, cu atit mai greu imi este mie sa fiu recrut la treizeci de ani". La Tariin find, Hlebnikov pregiteste pentru tipar Copacul razboiului, Eu si Globul Pamintesc, Scrisoare cdtre doi japonezi, Dictionar de consoane, Trimbita martienilor, piesa Eroarea morfii, texte ce urmeazA 4 fi tiparite la Harkov de N. N. Aseev iG. N. Petnikov. : Dupé un scurt rigaz in care igi viziteazé familia la Astrahan, Hlebnikov Pleacd la Saratov, apoi la Harkov, de unde, la inceputul anului 1917, intr-o 1S spre un, IMPUlUi" care 38 le, Scanned with CamScanner“Juram tinerilor N. Peinikov isi formuleaza astfel proiect are catre G. 0 sets gocoperiit cu privire la undele ultra-scurte (..),intreaga arta de a ai de a conduce, de a departa si de a apropia, cA toate acestea vor fi reflecta, aza neamului omenesc. Aga se realizeazA victoria asupra spafiului, aplicate lar ee timpul va fi cucerit pe calea reducerii la acelasi numitor $i a transmiterii ronsiiniel printr-o a doua renastere"). La Harkov, Hlebnikov se intilneste cu Serghe’ nin si cu grupul poefilor imaginisti. Dupa rev din februarie care-I gaseste la Moscova, itinerariul pe care-l pareurge poetul vorbeste de la sine despre infrigurarea cu care urmAreste evenimentele $i concordanja acestora cu propriile previziuni pe care le facuse fn 1912. Astfel, dupa ce lucrurile par 84 se mai linisteascd in vechea capitala rusi, Hlebnikov pleaca la Petrograd, de unde revine la Moscova in zilele revolutiei din octombrie, pentru ca, in aceeasi lund, s4-1 regasim in capitala farilor, acolo unde avea loc asaltul asupra Palatului de iarna. In noiembrie poetul revine la Moscova $i ici este invitat s fie redactorul sef al unei reviste de literatura si arta. Hlebnikov este fericit ca si-a gasit un post care i-ar permite si dea o direcfie proprie unei reviste, dar, din motive tehnice, revista nu mai apare. Dezamagit si aproape muritor de foame, pleaca in Ucraina unde evenimentele par a lua dimensiunile prevazute. fn cursul anului 1918, este vazut pe Volga, in Astrahan, unde poate urmAari valurile pe care le face revolutia departe de centru. Pe parcursul anilor 1919-1920, sfidind Pericolele razboiului civil, foamea $i mizeria fizica, colinda Ucraina $i sudul Rusici domnic parca sA nu-i scape nimic. Calatoreste agajat de trenuri de marfa side pasageri, supraaglomerate si pline de paduchi, invins de o foame 4 spafiului pe care si-o diagnosticheaza exact intr-o scrisoare. A facut de dou ori tifos si a fost inchis de doud ori, banuit si de albi, si de rogii a fi pion. E flaming, slabit de boala $i epuizat de calatoriile interminabile, dar ees O noapte in transee, Poetul, Ladomir, Temeiul nostru, cer ttt civil, Hlebnikov se gindeste la o confrerie a artistilor la ait pes Imaginistii S. Esenin, A. Marienhof si G. N. Petnikov care, reeditind l Bie ie Petersburghezi din 1913, in aprilie, la Teatrul din Harkov, autonul Co "Presedinte al, globului pamintesc": in sud, alaturi de imaginisti, conservares hi isi g&sise oarecum un adapost, dar, sfidind instinctul de "Volutiongre Se las dus din nou de vintul razboiului si al prefacerilor © pind la granifa cu Persia. In octombrie 1920 se afla deja la 39 Scanned with CamScannerBaku, unde cercul poefilor futuristi din ora Aci trbieste din tot felul de slujbe: face afige si serie vereu, de perete si, ce-i mai sigur pentru el, este Paznic de noapt le celor care I-au vazut la Baku il prezinta m, multele bo i contractate din cauza foamei gia mizeri Sclpat de bizar, psihice care incepusera sa-] incerce in sudul Rusie: La Baku scrie Ini - cifrelor, incepe poemul Zanghezi $i concepe mai multe poezi rice a dintre ele in forma fixd a poeziei orientale: haiku si tanka. ae In iunie 1921, Hlebnikov pleac in Persia ca atasat Armatei Rosii. Ramine aici pind in august, rastimp in Viaja $i poezia intr-un sacerdofiu poetic itinerant. In timpul campaniei din Persia a lucrat intens la articolele Despre structura timpului si Tablele destinului, dar si la poemele Trimbifa lui Gul-mulla, Cintec iranian, Stejarul Persiei, Duel cu Hammurabi... Dintr-o scrisoare citre sora sa Vera din 14 aprilie 1921, aflam ca va conferentia despre proorocul persan Mirza Bab si lisus. In Persia poetul rus este numit proorocul alb, imagine centralé a creafiei perioadei persane si mai ales a poemului Trimbifa lui Gul-mulla. Dupa o vara plicticoas petrecuta in portul persan Sahsevar, in august 1921 se intoarce la Baku, de unde curind va pleca la Piatigorsk, loc unde se intilneste cuamintirea altui prooroc. Aici a fost ucis Lermontov intr-un duel la poalele muntelui Masuk. Dupa sapte zile de calatorie de la Baku la Piatigorsk, poetul isi simte din nou s&natatea ameninfata, dar se reface curind si este angajat la un ziar. Slujba aceasta ii asigura strictul necesar, situatie care face si planuiasc& o noua calatorie in Persia pentru vara lui 1922. Pind atunci, desi la Moscova era mare foamete iar el inca nu se restabilise complet, in decembrie 1921, Hlebnikov pleaca spre capitala cu gindul de a-si publica opera. Mai avusese o tentativa asemdnatoare in 1919, cind, impreund cu Roman Jakobson, incercase si scoat o prima editie de opere complete Lucrurile ins s-au oprit la proiect, dupa cum avea sa se intimple nec Jakobson emigreaza la Praga unde, in 1921, scoate volumul Poezia ‘ca actuald partea I-a, consacrata in intregime lui Velimir Hlebnikov. Este i ; studiu temeinic al operei hlebnikoviene care a pregatit editarea pepe a autorului in Occident, precum gi audienta deosebita de care se bucurd oa P in rindul eititorilor gi criticilor occidentali, in timp ce in fara de origine 3 daca este editat si comentat. Cind se intimpla sa fie publicat, selectia a, in texte stirbeste enorm din semnificajia unei opere, remarcabilé pr il intimpind ca pe un me Ntor. Pentru 9 Bazery 4 Un depozit mistit, recut ding I Statului Major a) care igi transforms 40. ie 4 Scanned with CamScanner