Locuinta

Auguste Perret
AugustePerret

Imobilcuapartamente
RueFranklin
Paris
(
(19021904) )

“Acestimobildeapartamentecare
lafacutcelebrupePerrettrebuiesa
fieprivitcaunadintrelucrarile
canonicealesecoluluiXXnunumai
pe t u ut a ea e p c ta s
pentruutilizareaexplicitasi
stralucitaacadrelordebetonarmat
(sistemulHennebique)darsipentru
felulincareorganizareasainterna
urmasaanticipezedezvoltarile
ulterioarealeplanuluiliber,datorate
luileCorbusier.Perretaconceputin
moddeliberattotipereti
d d lib t t ti ti
despartitoriaiapartamentuluica
nestructuralisiinlaturarealor
partialaarficreatunspatiudescis
punctuatdoardeoseriedecoloane
libere.,
Asa cum se prezinta fiecare nivel
Asacumseprezinta,fiecarenivel
esteorganizatcuscarile,principalasi
deserviciuinspate(fiecaredintre
elecupropriullift),Bucatariapeo
laturasicamereleprincipalela
fatada.Acesteadinurmaseimpart,
de la stanga la dreapta in camere de
delastangaladreaptaincamerede
fumat,luatmasa,living,dormitsi
primire”

— KennethFramptonsiYukio
Futagawa.ModernArchitecture
18511945
1851 1945.p116.
p116
Locuinta 19001950
A
AugustePerret
t P t

Imobilcuapartamente
RueFranklin
Paris(19021904)
FrankLloydWrightRobieHouse 1909
ChicagoIllinois
CasaRobieilustreazacaracteristicileesentiale
aleCaselorPreeriei(reprezentandprima
l C l P i i( t d i
perioadaacreatieiluiWright):
 amplasareaorganica – caseleseprelungescin
exteriorcuterase,ziduri,jardiniere
Planurilibererectangulare spatiileparterului
suntrelativputine,libere,comunicante
Spatiisimplificate – dormitoareleamplasate
laetaj,subsolurisipodurieliminate.
Semineul  reprezintapunctulcentral(arhitectural
)
sisocial)alcasei
Dominantaorizontala – realizataprin
acoperisurilejoaseinconsolasigruparea
hornurilorinelementecontinue.
Utilizareamaterialelornaturale
 Elementeintegrate– ornamentulrezultadin
utilizareamaterialelorsidistributiagolurilor.
Totalitateaelementelorcomponentealecasei,dela
zidariaexterioaralamobiliersesupunacelorasi
regulicompozitionale.
“,Caceamaibunaexpresieastructuriidecaramidacasa
h C
Preeriei,aluiWright,Casa
l R
Robie
bi esteunmonument
national.....Imbracataincaramidaromanasiacoperita
atatdeperfectincatsoareledeamiazaalsolstitiuluide
varaaproapecanuatingebazapereteluivitratsudical
zoneiparteruluisuprainaltatallivingului,demonstreaza
controlulsiaprecierea
p totalaaefectelor
microclimatuluidecatreWright.Acesteasecupleazacu
uninaltgradalintegrariisistemelormecanicesielectrice
,proiectatedeWright,inexpresiavizualaainteriorului.
Livingulsidiningulsuntaliniate,separatedoarde
bloculsemineului.Dormitoarelesuntcuunetajpeste,
camerele de joaca si biliard dedesubt nu exista subsol
camereledejoacasibiliarddedesubt,nuexistasubsol.
Constructiaafostinceputain1908siincheiatainanul
urmator.Garajulsipereteleinconjuratoraufost
modificateulterior,fatadeproiectulinitial.
— WilliamAllinStorrer.TheArchitectureofFrankLloyd
Wright:ACompleteCatalog.project127.
 AdolfLoosCasaSteiner, Viena, 1910“Construitainacelasiancupublicareaeseului
Arkitektur(1910),casaluiHugoSteineresteunadintrelucrarilecelemaisemnificativesi
cunoscutealeluiLoos.Datoritamodernitatiiformaleseveresiavansate,afostadoptatade
istoriilearhitecturiicontemporanecaunexemplualfazeidetranzitiesioanticiparea
li b j l i R ti
limbajuluiRationalismului.“
li l i “
“inaceastainterpretareanumiteaspecteaufostaccentuate:coerentafunctionala,absenta
ornamentelor,economiaspatiala,utilizareaacoperisuluiterasapelaturadinspregradina,
reducereaimaginiiexterioarelaocoajaalbapura.Toateacesteaspectesuntindubitabil
prezenteinlucraresiinplusauexercitatoinfluentaneindoielnicaasuprarevolutieistilistice
aanilorpostbelici.Dar,inaccentuareaelementeloranticipative,interpretareaevolutionista
siaaaratatlimitele,lasandneexplorategreutateateoreticasispecificitateametodologiei
si aratat limitele lasand neexplorate greutatea teoretica si specificitatea metodologiei
proiectuluiluimLoos,pecareilreducelaobanalacautareasolutiilorfunctionale.Unfapt
delocneglijabilpecarenureusescsailsesizezeestecamodernitateasurprinzatoareacasei
Steinerestenuatatrezultatulunuiprocesdeabstractizarecatdeaducerelaziatraditiei.
Dovadaneesteoferitatocmaideelementelecareparaficelemainoi,caabsentatotalaa
decoratieipeperetiiexteriori(defapttencuiticumortardevarsimplu,cavechilecase
vieneze)sauutilizareaacoperisuluidetablacurb(larandulluiderivatdinevolutiaistoricaa
) p (
constructiilorlocale)”
“Pescurt,caracteruldisruptivsiinovator al acestei lucrari deriva dintr-o reflectie analitica
si selectiva asupra istoriei , si nu din dorinta de negare a istoriei pecarebauhausulisiva
claditeoriilepostbelice,sicuatatmaiputindintroaderentalafunctionalism.“
— BenedettoGravagnuolo.AdolfLoos:TheoryandWorks.p139.
Ad lf L
AdolfLoos, C
CasaSteiner,
St i Vi
Viena, 1910
Planurilecaseiilustreazaconceptul”raumplan”inconformitate
cucarenivelurileseorganizeazadupanecesitatilefunctionale,nu
dupaschemecompozitionale.
Sectiunea cu acoperisul de tabla curb face trecerea intre fatada
Sectiuneacuacoperisuldetablacurbfacetrecereaintrefatada
principalacupartersimansarda,impusaderegulamentulde
urbanismsiceletreinivelurialefatadeispregradina.
Considerataedificiuemblematicalmodernismuluitimpuriu– maiales
datoritafatadeisimplificatedinsprespregradina,locuintaseinscrie
i t
introcontinuitateaexemplelorlocale,mentinandsimetriaca
ti it t l l l l ti d i ti
principiucompozitional.
 AdoolfLoos,CasaRufer,Viena,1922
Casa,oprismacompactacudimensiunileinplande10x10m,
marcheazamomentulculminantinelaborareaconceptului
“raumplan” Spatiile se organizeaza diferentiat pe nivele
“raumplan”.Spatiileseorganizeazadiferentiatpenivele,
conformnecesitatilorfunctionale,golurileamplasateasimetric
reflectadispunerefunctionala.Fatadelesuntsimplefaraniciun
elementdecorativinafarabasoreliefului,copiedupafriza
Parthenonului.
AdoolfLoos,CasaRufer,Viena,1922

"...Casaarepatrunivele,plusunsubsolcuprinzandlocuinta
ingrijitorilorsiserviciile.Zonadelivingestelaprimulnivel,pe
cand etajele superioare sunt utilizate pentru zona de
candetajelesuperioaresuntutilizatepentruzonade
noapte.intregulseincheiecuomansarda(cucamerede
serviciusioterasa).Pivotulcompozitieiestepilacentralacare
servesteatatcaelementstructuralcatsipentrutraseele
electrice,deapasideincalzire.Scemastructuralaestedefapt
f
foartesimpla,constanddinperetiiportantiexteriorisidinpila
i l d di ii i i i i di il
unicamaisusmentionata.Aceastaareavantajulreduceriila
minimaperetilorinterioridespartitori,acestiafiindinlocuitiin
marepartedepanouridelemnsaudepiesede
mobilier….Astfelgasimconfirmareaprioritatiilogiceaunuiplan
interiorcaresiproiecteazasemanticaindirecta,involuntara
catreexterior,producandoimpresiedetransparenta."
— BenedettoGravagnuolo.AdolfLoos:TheoryandWorks.
p172
LeCorbusier
SistemulDomInodin1914,ganditla
inceputpentruafiutilizatlareconstruirea
p p
Flandreidistrusederazboi,esteconceput
prinraportarealaoproductiedeseriesio
prefabricareindustriala(osaturasi
echipamente)

Amconceputunsistemdestructura
(osatura)completindependentdeplanul
casei:aceastaosaturasustinenumai
planseelesiscara.Estefabricatadin
elemente standard combinabile unele cu
elementestandard,combinabileunelecu
altele,ceeacepermiteomarediversitatein
grupareacaselornuneramanedecat
instalarealocuinteiininteriorulacesteor
osaturi....OsaturaDominofiindportanta
inchiderilepotfidinoricematerial".
LeCorbusier1921in"L'espritnouveau".
 LeCorbusier
Maison
Maison
Citrohan
1.Axonometriesectiesi
planuri1920
2 Macheta 19201922
2.Macheta1920 1922
3.Variantaconstruitala
Weissenhof1928

1
2

LeCorbusier,1927,celecincipunctealeuneinoiarhitecturi
L C b i 1927 l i i l i i hi i
1.Pilotii –permitasezareacaseiinaercuvegetatiededesubtsipeacoperisulterasa.
2.Terasagradina.Terasapermiteviabilizareaacoperisului.
3.Planulliber– Utlizareastructuriidebetonarmatelibereazaconstructiadeconstrangerile
determinate de zidaria portanta Impartirea spatiilor pe nivele e diversa determinand utilizarea
determinatedezidariaportanta.Impartireaspatiilorpeniveleediversadeterminandutilizarea
eficientaa“cubuluiconstruit”
4.Fereastraorizontala– caredatoritastructuriiindependentepoateurmariicontinuufatada
5.Fatadalibera.Custalpiiretrasi,fatadelenumaisuntdecatmembranefinealeperetilorizolanti
saualeferestrelor.
 Villa La Roche, LeCorbusiersi PierreJeanneret,Paris,1925

Construita pentru bancherul

elvetian Raul La Roche, locuinta
urma sa serveasca si expunerii
colectiei de arta avngardista
avngardista..
Situl impunea numeroase
constrangei, legate de
orientarea nord, prezenta
copacilor, inaltimea la cornisa si
procentul de ocupare a
terenului. In interiorul cladirii, s-a
creat o promenada arhitecturala
– tema inspirata de vizitarea
acropolei Atenei in1911.
Promenada parcurge, prin
intermediul rampei si scarilor, o
varietate de spatii constituindu-
se intr-o secventa spatiala
caracteristica a arhitecturii
moderniste.
Villa La Roche, LeCorbusiersi PierreJeanneret,Paris,1925 interioare
 LeCorbusier
VillaSavoie 82ruedeVilliers
P i
Poissy(1929)
(1929)

Spredeosebiredeamplasamenteleurbaneconstrangatoaresitul
libersigenerosdelaPoissyapemisilustrareacompletaacelor
cinci puncte ale noii arhitecturi
cincipunctealenoiiarhitecturi.
Compozitionalcasasedefinestecaocutiedeformapatratain
plan,ridicatapepilotis,cufatadelealbe,detasatedestructura,
inconjuratedeferestreorizontale.
Atatparterulretrascatsiterasasecaracterizeazaprinutilizareacu
precadereaformelorliberesculpturale.Parcurgereaspatiilorse
faceprinrampacentralasauprinscarainspirala.
TheovanDoesburg:Spreoarhitecturaplastica DeStijl,XII,
6/7,Rotterdam1924.
1. Forma.Eliminareaconceptuluideformacatipfix.Problematica
arhitecturii porneste regandita fundamental fara utilizarea stilurilor
arhitecturiipornestereganditafundamentalfarautilizareastilurilor
siformeloranterioare. D Stijl
DeStijl
2.Nouaarhitecturasedezvoltadin elementelecladirii:functiune,masa,
suprafata,timp,spatiu,lumina,culoae,material..
3.Nouaarhitecturaesteeconomica – fararisipademijloacesimateriale.
4.Nouaarhitecturaestefunctionala – rezultanddindeterminareaexacta
a cerintelor practice
acerintelorpractice.
5.Nouaarhitecturanuareformepredefinite.Spatiulfunctional,rezultat
dincerinte,sedivideinsuprafeterectangulare,cepotfivizualizate
caextinzanduselainfinit,suprafeteleavandoconexiunedirecta
cuspatiulinfinit.
6.Nouaarhitecturaafacutconceptulmonumentalitatiiindependentde ContracompozitieV
dimensiune Totul exista prin interrelationare.
dimensiuneTotulexistaprininterrelationare.
7.Nouaarhitecturasecompunedinsuprafeteliniisimasa,plasateintro
relatietridimensionalafaraconstrangeri
8.Planul.Nouaarhitecturaadeschisperetiisiaeliminatsepararea
interiorexterior.Planuldeschis,incareperetiinumaiaurol
structural,permiteintrepatrundereaacestorspatii.
9. Noua arhitectura est libera. Structura consista din spatiul impartit prin
9.Nouaarhitecturaestlibera.Structuraconsistadinspatiulimpartitprin
suprafetedespartitoareininteriorsisuprafeteprotectoarela
exterior.
10.Spatiulsitimpul. Prinunitateaspatiuluisitimpuluinouaarhitectura
capataunaspectcompletnou plastic.
11.Nouaarhitecturaesteanticubica.Nuinghesuiespatiileintruncub
inchisciproiecteazacentrifugalinexteriorcelulelefunctional
p g
spatiale.
12.Simetriasirepetitia Nouaarhitecturaaeliminat atatrepetitia
monotonacatsisimetriateapana. Arhitecturanouacreeazao
relatieechilibrataapartilorinegale.

13.Incontrastcu frontalismulstatic,nouaarhitecturaoferabogatia
, g
plasticaadezvoltariispatiotemporalemultidirectionate.
14.Culoarea:nouaarhitecturanumaiconsiderapicturacaoexpresie
separatasiimaginaraaarmoniei.Nouaarhitecturautilizeaza
culoareacaomodalitatedeexprimarearelatiilorspatiotemporale.
15.Nouaarhitecturaesteantidecorativista.Culoareanuesteoparte
decorativaaarhitecturiiciunmijlocorganicdeexpresie.
16Arhitecturacasintezaaneoplasticismului.Combinandtoateartelein
manieralorprimara,cladirealedezvaluieadevaratanatura.Este
esentialaabilitateadeagandiinpatrudimensiuni.

Colorconstruction1923
GerritThomasRietveld,CasaSchroder,1924 ,
Prins Hendriklaan 50 Utrecht
PrinsHendriklaan50,

Casa a ffostt construita

C t it pentru
t Truus
T
Schröder in 1924 si reprezinta
materializarea principiilor De Stijl.
Trasaturile caracteristice sunt
utilizarea culorilor primare (rosu,
galben,, albastru)) in combinatie cu
g
alb gri si negru; proiectarea celulelor
functional-spatiale in exterior;
marcarea prin culoare a planurilor
diferentiate ale fatadei; unitatea intre
piesele de mobilier si planurile de Scaunul Rosu Albastru -
nivel
nivel. Gerrit Thomas Rietveld ,
1918-1923 - obiect simbol
al esteticii De Stijl
 Locuintaseorganizeazapedouaniveluri.Parterulcuprinde:bucatarie
dining living,obiblioteca,unstudio,utilizatdeRietveldcabiroupana
in1933,siocameradeserviciu.Etajulcuprindedormitoarele,
separateprinperetiamovibili.Prinutilizareaacestoraetajulpoate
p p p j p
deveniunspatiucontinuuintimpulzilei.

"...Nuamevitatstiluriletraditionale
fiindcaerauurate,saufiindcanu
eramcapabilisalereproducem,ci
fiindcatimpurilenoastreisicereau
propriaforma,vreausaspun,propria
manifestare.Eradesigurextremde
dificilsarealizamtoateacesteain
ciudaregulamentelordeconstructii
sideaceeainteriorulparterului
caseiesteoarecumtraditional,vreau
saspuncuperetifixi.Daretajullam
numitpursisimplupodsiaiciam
construitdefaptcasapecareo
doream.”
—GerritRietveld.fromPaulOvery,
LennekeByller,FrankdenOudsten,
BertusMulder.TheRietveld
SchroderHouse.p73
Walter Gropius, Casa Gropius,
Lincoln, Massachusets, 1938
Locuinta este considerata un exemplu al Stilului
International caracterizat prin utilizarea noilor
International,
materiale (beton, metal, sticla) si tehnologii, accentul
pus pe efectele de volum in defavoarea celor de
masa, compozitia bazata pe echilibru -ca opus
simetriei si refuzul ornamentului in favoarea
calitatilor intrinseci ale materialelor.
C ttoate
Cu t acesteat Gropius
G i s-a opus acestei t i iincadrari
d i
stilistice argumentand astfel:
“In ceea ce priveste activitatea mea de arhitect,
cand am construit prima casa in Statele Unite –
locuinta proprie – am tinut sa integrez in conceptia
mea acele trasaturi ale traditiei arhitecturale din New
England pe care le consideram inca vii si adecvate.
Aceasta fuziune a spiritului regional cu o abordare
contemporana a proiectarii au creat o casa pe care
nu as fi construit-o niciodata in Europa, total diferita
in ceea ce priveste fundalul climatic, tehnic si
psihologic ”
psihologic.
Walter Gropius, Scope of Total Architecture, 1956

Plan parter
CasaTugendhat,LudwigMiesvanderRohe,brno
19281930 terminatalaunandupaPavilionuldela
Barcelona,casaTugendhatilustreaza,impreunacu
acesta,cautarileluiMiesvanderRohe,legatede
planullibersidiferentiereaintrestructurasi
inchidere.
Casasedesfasoarapedouanivele,cuorientareasud
spreopantainverzita.Accesulsefacepelacota
superioaracuprinzanddormitoarelesigarajul(intr
i i dd i l i j l (i
uncorpseparat,impreunacucamerasoferului.)
Parterulestedominatdespatiuunitarsubdivizat
prindouaelementeprincipale:peretelecurbdin
abanosdeMacassarsipereteleliberdinonix.Spatiul
li i
livinguluiestecompletvitratpedoualaturi,pelatura
l i t l t it t d l t i l t
deestvitrajuldubluadapostesteosera.
Materialelepretioasecasitratareaplafonuluisi
pardoselii(linoleumalbivoire)inculoriidentice,
stalpiicruciformideinoxsivitrajulcontinuu
contribuie la crearea calitatii estetice a interiorului a
contribuielacreareacalitatiiesteticeainteriorului,a
senzatieideplutire generatesidealegereainaltimii
denivelastfelincatochiulprivitoruluisasesituezela
jumatateadeschiderii.
LudwigMiesvanderRohe,CasaFarnsworth,Plano,Illiois,19461950

Expresie
p ideala a pplanului liber si a idealului estetic beinahe nichts ((apoape
p p nimic)) al lui Mies,, casa se constituie din
trei planuri orizontale (planurile platformelor si planul acoperisului), plutind suspendate intre celi opt stalpi
metalici.Spatiul interior al prismei cu pereti de stica e subdivizat de miezul central placat cu lemn ce cuprinde bucataria,
baia grupul sanitar si semineul.
LudwigMiesvanderRohe,CasaFarnsworth,Plano,Illiois,19461950
 AlvaarAalto
VillaMairea
Noormakku
Finlanda19371939

Vila,costruitapentruMariesiHarryGullichsenseridicapeunvarfdedeal,in
mijloculuneipaduridepindinvestulfinlandei,fiindoversiuneamplificataacasei
devacantanordice.Compozitiadesfasuratainjurulcurtii,inglobeazaintro
manieratipicmodernistaformeechilibraterectangularesicurbeorganice.
Utilizareamaterialelornaturaleatingeapogeulininterioare,undespatiilesunt
diferentiateprinpardosealaiarstalpiisunttratatidiferit,impreunacutraforurile
sugerand o transpunere abstracta a padurii de mesteceni.
sugerandotranspunereabstractaapaduriidemesteceni.
AlvaarAalto,VillaMairea,Noormakku,Finlanda,19371939
AlvaarAalto,VillaMairea,Noormakku,Finlanda,19371939
AlvaarAalto,VillaMairea,Noormakku,Finlanda,19371939
AlvaarAalto,VillaMairea,Noormakku,Finlanda,19371939–traseecompozitionale
 ErichMendelsohn

1.CasaCohen,Londra,193536cu
seraadaugataindeNormanFosterin
anii`70.
ii `70
2.CasaSchocken,Ierusalim(schita),
193436
3
3.VilaWeitzman,Rehovot,Israel,
4 193436(exteriorsiscarainterioara)
Utilizarea formelor curbe si compozitiile
volumetrice cu contraste intre dominanta
orizontala si planul de capat caracterizeaza 4.CasaPresidioHeights,SanFrancisco,
creatia lui Mendelsohn. 1952

1
RichardNeutraLovellHouseL.A.California1928
RichardNeutraMillerHouse
PalmSprings1937
RichardNeutra,KaufmannDesertHouse,California,PalmSprings,1946
RichardNeutra,KaufmannDesertHouse,California,
PalmSprings,1946.
ErnstMayFrankfurtBruchfeldstrasse
Siedlung,(“Zickzackhausen”)1925
vedere,plandesituatiesiplantronson

Raspunslacrizadelocuintesiinstabilitateapolitica
initiativa“DasNeueFrankfurt”programdeextindere
urbanasiconstructiedelocuintelascaramarecondusde
ErnstMaylaFrankfurtpeMain esteunuldintrecele
maiimportanteexemplealeurbanismuluisecoluluiXX,
fiindladataconstruiriiunadevaratsuccescivic.Intro
perioadade6ani(19261932)Maysiechipasade
arhitectiprogresistiauconstuitunnumarde14
ansambluridelocuintecuuntotalde15000de
apartamente,relocandastfelaproximativ10%din
populatiaFrankfurtului(60000depersoane).Construite
dinelementesimple,prefabricate,ansamblurilese
remarcaprinfunctionalitatesiechipareurbana
 Construitcaraspunsla
crizadelocuinte,inultimii
aniaiRepublicidela
Weimarn,cartierul
Romerstadtesteceamai
cunoscuta realizare a
cunoscutarealizarea
initiativei“DasNeue
Frankfurt”.

ErnstMay,
RomerstadtSiedlung–
F kf t1927 1929
Frankfurt19271929
vederedeansamblusi
detalii.
 MargareteLihotzky
g y
bucatarietip Romerstadt
Romerstadt –planurile apartamentelor
Romerstadt-ul este o exemplificare a reformelor sociale si urbanistice, cuprinzand o scoala model si un plan
complex
p de lotizari cu curti si p
parcuri , ce reflecta noile atitudini legate
g de locuire si loisir. Cartierul era
echipat cu cele mai noi dotari tehnice: electricitate, incalzire centrala, radioficare. Bucataria tip Romerstadt,
proiectata in 1926 de arhitecta Margarete Lihotzky va constituii modelul mobilierului de bucatarie inglobat .

Romerstadt – vederi cu curtile lotizarilor

Weissenhoff, Stuttgart ,1927
Cartierul Weissenhoff din Stuttgart a fost creat ca expozitia a ‘Deutsche Werkbund” in 1927 si este considerat ca unul dintre cele mai importante
monumente ale miscarii "Neues Bauen” . Cu titlul programatic "Die Wohnung" (locuinta ), expozitia cuprindea 33 de locuinte, cu un total de 63 de
apartamente
t t ce ilustrau
il t noile
il conceptet ale
l llocuirii
i ii urbane.
b 17 arhitecti
hit ti dde renumerdin
di GGermania,
i F Franta,
t OlOlanda,
d B Belgia
l i sii Austria
A t i au creatt o serie
i de
d
locuinte urbane raspunzand cerintelor vietii moderne si necesitatilor productiei de masa .
1 2

1. Plan si macheta a sistematizarii propuse de

arhitectul municipal Strobel.
2. Plan de situatie,, Mies van der Rohe , julie
j 1926

1
Weissenhoff, Stuttgart ,1927 - vedere de ansamblu
Weissenhoff, Stuttgart ,1927 -
Weissenhoff, Stuttgart ,1927 - blocul de locuinte Mies van der Rohe
Weissenhoff, Stuttgart ,1927 - imobilul Mies van der Rohe si detalii ale apartamentelor minimale din bloc proiectate de Haefeli, Moser&Steiger.
J.J.P.Oud- locuinte insiruite la
Weissenhof :plan
:plan, fatade
fatade, plan
de situatie.

J.J.P.Oud- locuinte insiruite la Weissenhof :plan, elevatie si axonometrie a

bucatariei in l` Architecture Vivante , primavara 1928.
Weissenhoff, Stuttgart ,1927 - Mart Stam, locuinte insiruite.