Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cap. 1
Factorii ce influenteaza procesele de luare a deciziilor
1. Factorii perceptuali si de personalitate
Orice decizie, la orice nivel, este rezultatul modului in care participantii in procesul de
luare a decziilor inteleg realitatea, a modului in care acestia interpreteaza informatiile ce le sunt
aduse la cunostinta pe diverse cai si a modului in care ei filtreaza prin prisma propriilor
personalitati, valori, credinte, doctrine si ideologii. Ca urmare, orice decizie este dependenta
de imaginea pe care participantii la procesul de luare a deciziilor si-o fac asupra realitatii.
Imaginea
Oamenii actioneaza si reactioneaza in functie de imaginea pe care si-o fac despre situatia
in care se gasesc, despre chestiunea pe care trebuie sa-I gaseasca o rezolvare. Prin imaginea
intelegem:
Atitudinile
Atitudinile pot fi in general descrise ca afirmatii evaluative asupra unor obiecte, fapte sau
situatii, ce pozitioneaza factorii de decizie fata de respectivele eobiective, fapte sau situatii in
termeni de bine sau rau, prietenie sau ostilitate, incredere sau neincredere. In orice situatie,
factorii de luare a deciziilor opereaza in interiorul unui cadru de asumptii evaluative cu privire la
situatia data, la actiunile celorlalte parti implicate in proces, sau a tertelor parti asupra carora
decizia luata urma sa aiba impact
Valorile
Valorile reprezinta standarde in baza carora sunt judecate actiuniile proprii si ale celorlalti
si servesc ca fundament al latitudiniilor. Ele sunt rezultate ale educatiei, social;izarii,
indoctrinarii si a experientelor personale, fiind un criteriu de evaluare al propriilor actiuni sau
ale altora, oponenti sau recipienti deopotriva.
Valorile nu prescriu un anumit tip de decizie intr-o situatie data, dar stabilesc atitudiniile
cu privire la situatiile cu care se confrunta factorii de luare a deciziilor, creionand potentiale
obiective si servind ca justificari ale anumitor decizii. Valorile nu determina, deci, in mod direct,
o anumita decizie intr-o situatie data, dar sunt utilizate ca ghid al deciziilor si actiunilor luate,
respectiv, intreprinse.
Credintele
Credintele pot fi definite simplu ca propozitii considerate aprioric adevarate, chiar fara a
putea verifica valoarea lor de adevar. Ele constituie fundamentul miturilor nationale si al
ideologiilor si sunt extrem de dificil de chestionat. Nationalismul se construieste pe baza acestor
credinte non- verificabile si este unul din factorii ce influenteaza consistent procesele
decizionale in intreaga epoca moderna si contemporana.
Doctrinele si ideologiile
Doctrinele pot fi in mod obijnuit definite ca un set de credinte care au ca scop explicarea
realitatii si care, de obicei, prescriu obiectivele actiunii politice. Obiectivele cuprinse in doctrine
sunt puse sub forma de slogane. La randul lor, ideologiile pot fi privite ca fiind un set coerent de
doctrine.
Carl Friederich defineste ideologia ca fiind un corp coerent de idei privitoare la mijloacele
practice de schimbare, mentinere, reformare sau distrugere a unei ordini socio-economice
date.
Doctrinele si ideologiile reprezinta astfel cadrul intelectual prin care factorii de decizie
observa, inteleg si semnifica realitatea.
Analogiile
Personalitatea
Prin atribute nationale intelegm acele caracteristici generale ale statului ce il definesc
aparte in peisajul international, ii contureaza identitatea si intaresc deciziile politice cu
precadere in anumite directii particulare. Dintre aceste atribute putem releva ca semnfificative
urmatoarele:
Dimensiunea teritoriului;
Dimensiunea populatiei;
Performanta sistemului economic;
Nivelul de dezvoltare economica.
Secolele modernitatii ne demonstreaza ca marile puteri sunt mai dispuse sa utilizeze forta
in urmarirea si promovarea interesului national decat statele mici si mijlocii.
- Cu cat mai mare si mai dezvoltat statul, cu atat mai mare este puterea de care
dispune;
- Cu cat mai mare este puterea unui stat cu atata mai diverse vor fi obiectivele sale;
- Cu cat mai diverse interesele de aparat cu atat mai mari sansele de a fi implicat in
conflict cu alte state;
- Statele mari puteri isi aroga responsabilitati speciale in crearea regulilor sistemului
international si in impunerea lor.
Structura guvernamantului
Kissinger imparte regimurile in: charismatic-revolutionare, precum cele ale lui Hitler,
Castro, Nasser, Milosevic etc; si birocratic-pragmatice, care ofera un spectru mai larg de
alternative datorita lipsei de constangeri de natura ideologica sau personala.
Ideologia ce sta la baza regimurilor charismatic-revolutionare contine ca un dindicator de
politici ideea de schimbare, de revolutie in plan international si national. Regimurile
charismatic-revolutionare isi propun, in general, sa schimbe realitatea prezenta in functie de
prescriptiile si viziunea integrala a ideologiei ce le defineste.
Regimurile birocratic-pragmatic sunt regimuri in care rezultatele depind mai mult de
puterea de persuasiune a actorilor implicati in procesul luarii deciziilor. Alte caracteristici ale
acestui tip de regimuri sunt reactivitatea fata de probleme externe si interne, posibilitatea
rezolvarii oricarei probleme prin munca si negociere, si o puternica diviziune a muncii cu o
ampla specializare, care duce la o sporita capacitate de analiza si de productie a alternativelor.
Opinia publica
Influenta opiniei publice asupra deciziilor politice ale guvernelor este o problema de
discutat si depinde de:
Gradul de informare si de educatie la nivel general al opiniei publice;
Gradul de militantism si de participare a opiniei publice la procesul decizional
institutional si guvernamental;
Imaginea pe care opinia publica si-o formeaza asupra problemei in discutie.
Tipul sistemului:
In cadrul sistemului bipolar, nu exista actori neutrii, fie de-o parte, fie de cealalata, toti
actorii scenei internationale trebuind sa-si aprecieze pozitia in conflict si loialitate fata de unul
sau altul dintre polii de putere ai sistemului. Odata precizata aceasta loialitate, de bunavoie sau
sub amenintare, actorii nu o pot schimba in functie de propria vointa, astfel incact libertatea de
actiune a factorilor nationali de decizie este restransa, deciziile si actiunile lor trebuind sa
respecte termenii loialitatii de bloc.
In cadrul unui sistem difuz functioneaza o balanta d putere multipolara, care ofera
statelor posibilitatea unor politici mai flexibile si o mai larga libertate de decizie si actiune.
Aliantele si coalitiile ce se formeaza in cadrul unui astfel de sistem sunt relaxate, statele putand
sa-si modifice loialitatile si sa se pozitioneze conjunctural, in functie de interesele lor nationale
de moment, nu numai de cele strategice de lunga durata.
Distributia puterii in sistem:
Intr-un sistem unde exista discrepante mari intre puterea statelor, statele mici nu au
sansa de a-si impune problemel lor in atentia marilor puteri, si nu au ca atare decat posibilitati
limitate in a-si promova interesele nationale.
In majoritatea cazurilor, guvernele raspund actiunilor altor guverne, mai precis raspund
actiunilo altor guverne care sunt percepute a avea un impact asupra intereselor, principiilor sau
preferintelor guvernului respectiv. Intr-un sistem international al interdependentelor multiple si
complexe, actiunile fiecarui stat, chiar si a celor mai insignifiante pe are internationala, au efect
asupra proceselor de luare a decizilor din toate celelalte state din sistem, cu atat mai mult
asupra marilor puteri ce au, prin definitie, interese globale. In acelasi timp, statele raspunde la
provocarile venite din mediul intern al altor state, nu doar la politicile lor guvernamentale
oficiale.