Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Facultatea de Istorie
1
Prenumele mamei împărătesei Elisabeta.
2
Motivul fiind Războiul de Șapte ani, conflict grupat în două tabere: Marea Britania și Prusia împotriva Austriei,
Franței, Spaniei, Suediei și Rusiei (sursă: https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/razboiul-de-sapte-
ani-si-ascensiunea-prusiei) .
3
Dixon, Simon, Ecaterina cea Mare, Editura Artemis, București, 2004, pg.12.
4
Șerbii plăteau o taxă pe cap de locuitor, care l-a ajutat pe Petru să continue războaiele.
5
Noua capitală a Rusiei, fost teritoriu suedez.
Totuși, în anii de dinaintea Revoluției, au existat și monarhi cu inițiative de reforme radicale,
fiind numiți despoți iluminați. Printre ei numărându-se și Ecaterina cea Mare. Așa cum afirma
și Derek Beales ”un regim în care domnitorul posedă sau își asumă dreptul de a pune în operă
legislația fără accept, care exercită acest drept exclusiv și în aceasta este influențat de ideile
Iluminismului”6.
Monarhia absolutistă a reprezentat un sistem de guvernare, unde biserica avea raportul
cel mai mare în influențarea societății, datorită credinței oamenilor în Divinitate. Biserica își
făcea simțită prezența și în ceremonialul de încoronare, întărind natura semidivină a
monarhiei. Puterea monarhului era prea mare pentru a fi subjugată, singura alternativă fiind
un război civil sau o guvernare exercitată de nobilime. Rousseau afirma că ”despotismul e
corupt și despoții egoiști au nevoie de supunere oarbă, tratând legea după bunul plac” 7. Cele
patru schimbări care au dus la modernizarea Europei au fost:” influența marilor descoperiri
geografice, efectele războaielor religioase din secolele al XVI-lea și al XVII-lea, revoluția
științifică din secolul al XVII-lea, dar și impactul ”glorioasei revoluții” din Anglia, din
1688”8.
În perioada de tranziție dintre Petru cel Mare și Ecaterina, Rusia a decăzut, prin
prisma măsurilor luate de țari și țarine, care au îmbunătățit doar viața de la palat, prin diverse
intrigi și comploturi, fără a le păsa de traiul mizer din restul țării. Totuși, nu e nevoie de o
expunere negativă a acestei perioade, deoarece au existat și părți bune. Petru al III-lea a
desființat poliția secretă, alături de serviciul de stat obligatoriu în cadrul guvernului sau
forțelor militare, dar a micșorat și dările țăranilor.
Atmosfera s-a schimbat odată cu venirea Ecaterinei la putere. Aceasta avea o viziune
iluministă și dorea să aducă Rusia pe linia europeană. Inspirația sa a venit din operele marilor
filosofi, Voltaire, Montesquieu, Locke, citite în copilărie. Un prim pas făcut de Ecaterina a
fost înființarea unei mari adunări, o Zemstvo, care să reprezinte toate categoriile sociale din
Rusia, din care, ulterior, deputații să pregătească noile legi. Se crede că țarina dorea să își
justifice postura prin acordul populației. O problemă în acest proiect a fost lipsa unui
reprezentant al șerbilor.
Prezența unei nemțoaice pe tronul Rusiei nu a le-a surâs nobililor, mai exact Nikitei
Panin, șeful Colegiului pentru Afaceri Externe, care a completat pentru a-i limita puterea prin
intermediul unui Consiliu Imperial. Impulsionată de aceste negativități din jurul ei, a vrut să
demonstreze în continuare că Rusia nu era ”despotismul temperat prin asasinate din
vechime”9. Zemstvo s-a întrunit pentru prima dată în anul 1767, pentru a discuta propunerile
legislative ale Ecaterinei. Tot prin același decret, ea a anunțat și propunerile proprii pe care le
avea în privința Rusiei, care ulterior, au alcătuit vestitul Nakaz, unde în anul 1767, au fost
publicate cele mai importante secțiuni. Nakaz-ul conținea 526 de articole 10, ce conțineau mai
degrabă idei în privința principiilor care se urmăreau a sta la baza legilor rusești. Aceste idei l-
au intrigat pe Voltaire, care a început să o îndrăgească pe regină, aducându-i servicii toată
6
Derek. Beales, Was Joseph II au enlightened despot, în R. Robertson și E. Timms (ed.), Austrian Studies, vol.2:
The Austrian Enlightnement and its Aftermath, Edinburg, 1991, pg. 2.
7
Dixon, Walter, Ecaterina cea Mare, Ed. Artemis, București, 2004, pg. 95.
8
Walter, Oppenheim, Europa și despoții luminați, Ed. All, București, 1998, pg.4.
9
Ibidem referința 8.
10
Din întreg conținutul, 294 de articole s-au bazat pe cartea lui Montesquieu, ”Spiritul legilor”, iar alte 108, au
fost preluate din opera ”Crimă și pedeapsă” a lui Beccaria.
viața. Contrar a ce se crede, el nu a vizitat niciodată Rusia, scriind dar din scrisorile primite de
la Ecaterina. Consiliul se va întâlni pentru ultima oară, în 1768, datorită izbucnirii războiului
cu Turcia.
Ideile iluministe s-au învârtit în jurul abrogării șerbiei. Ecaterina în ciuda denumirii de
despot luminat, nu a încercat să elibereze țăranii, datorită presiunilor burgheziei, dar și a
scăderii economiei care ar fi urmat după acest act. Nakaz-ul se pronunța vag asupra șerbiei,
continuându-se a fi biciuiți oamenii în vârstă care nu puteau munci destul, iar fetele tinere
erau pus la vânzare. În plus, șerbia a fost extinsă și în Ungaria, ultima zonă populată a Rusiei
care avea un număr important de țăranii liberi.
Motivul pentru care nu ar fi ajutat șerbii, se consideră a fi răscoala lui Pugaciov.
Ecaterina a continuat să împartă șerbi pe post de daruri prietenilor săi. Dar cu toate acestea a
instituit și elemente favorabile șerbilor, precum: modalități legale prin care nobilii își puteau
elibera șerbii, dar și înființarea unor școli pe domeniile regale, pentru copiii acestora. Au
existat dovezi prin care se intenționa editarea unei Cărții a țărănimii, prin care li se stabileau
drepturile. În paralel, viața nobilimii a crescut în timpul domniei Ecaterinei.
Pe plan economic, interesul Ecaterinei a fost îndreptat spre creșterea populației țării și
aprovizionări cu materialele necesare războiului, promovând liberul schimb. Aceasta a
încurajat imigrația calificată, prin acordarea de pământuri. A existat o încercare de restrângere
a dărilor țăranilor pe sare și creșterea taxei pe băutură. Dar cu toate acestea, în 1794, Rusia s-a
aflat în fața unei crize financiare. Chiar dacă iluminismul, promova dezvoltarea industriei, în
spațiul rusesc, acest lucru stagnează. Pe plan religios, țarina a favorizat toleranța religioasă și
a susținut reducerea atribuțiilor bisericești11. Educația a reprezentat un alt aspect important. În
1763, s-a fondat primul colegiu de medicină din Rusia, iar în 1764, a fost clădită prima școală
de fete, sub denumirea de Institutul Smolnîi. Iar în 1783, s-a înființat primul colegiu de
pregătire a profesorilor. În urma răscoalei lui Pugaciov, s-au înființat 50 de gubeni, fiecare
având 800.000 de locuitori, ce urmau a fi conduse de un guvernator numit de împărăteasă.
Ultimii ani de domnie ai Ecaterinei cea Mare au fost marcați de teama Revoluției
franceze. Așadar, încercările de punere în practică a ideilor iluministe în Rusia, nu au eșuat
lamentabil, din contră, au dat startul modernizării, țara nefiind încă, în stare să perceapă
ideologia europeană occidentală.
11
Iluminismul promova tăierea atribuțiilor bisericești în spațiul laic.