STUDIU DE CAZ

Prof. Inv. primar Alina Ioana Mera

Definirea problemei

Modul de manifestare a subiectului în activitatea cotidiană

Dragoș are 8 ani şi nu mai poate fi stăpânit. Dragoș este mai scund pentru vârsta lui, fiind
cel mai mic din clasă, are probleme la şcoală cu scrisul şi cititul; este hiperactiv, nu se
concentrează la teme, uneori refuză să le facă; se ceartă şi se bate cu ceilalţi copii. Părinţii spun
că este atât de neastâmpărat încât nu mai ştiu ce să facă cu el. Părinţii precizează că pentru aceste
comportamente îl ceartă tot timpul, chiar l-au şi bătut, în special tatăl, dar fără nici un rezultat,
Dragoș continuă să fie ,,tot mai rău”.

Date despre mediul familial

Evaluarea părinţilor s-a realizat pe baza interviului, de unde am putut observa că situaţia
părinţilor e mai problematică, mama este casnică, cu un comportament impulsiv ,,mă enervez
repede când ceva nu merge, mai ales în cazul lui Dragoș”, tatăl are loc de muncă, dar problemele
de la serviciu îl determină adesea să fie tensionat, ,,mă enervez când la serviciu sau în familie
lucrurile nu merg aşa cum ar trebui”. În familie sunt conflicte permanente din cauza
neajunsurilor. Mama este dornică să găsească modalităţi de educare a copilului, pentru ,,a deveni
un copil normal”.

Date privind dezvoltarea lui Dragoș

Dezvoltare fizica : bună, mai scund pentru vârsta lui 

Percepţie : lacunară
Atenţie : instabilă, se concentrează mai greu în activitate
Memorie: predominant mecanică şi de scurtă durată; viteză de memorare lentă
Gândirea : concret- intuitivă, nu face abstractizări.
Limbaj si comunicare  :
Volum vocabular : sărac
Tip de comunicare : verbală, mimico-gesticulară
Semantica : înţelege informaţia verbală
Structura gramaticala : construieste propozitii scurte, acordul gramatical nu este bine format
Imaginatie: săracă, îndreptată spre lumea desenelor animate pentru că urmăreşte aceste
programe la televizor
Afectivitate: emotivitate- instabil, imatur emoţional; reacţii emotive cu caracter exploziv (ţipete,
plâns, aruncarea jucăriilor)
Psihomotricitate : coordonare motrică generală- bună
Stabilitatea conduitei, echilibru: instabil
Intensitatea reacţiei: intensă, rapidă
Aptitudini:  aptitudini pentru activităţile practice
Pentru ajutarea acestor părinţi am întocmit un program pentru rezolvarea dificultăţilor din
cadrul familiei şi rezolvarea problemelor copilului.

Etapa 1. De ce sunt copiii neascultători

Scopul acestei etape este de a-i învăţa pe părinţi despre cauzele tipice comportamentelor
inadecvate ale copiilor, despre modul în care interacţionează şi despre ceea ce pot face părinţii
pentru a identifica existenţa unor asemenea cauze la băiatul lor. Încurajarea părinţilor de a căuta
remedii pentru cauzele comportamentului noncompliant din cadrul familiei, care pot fi
schimbate.

Unii copii traversează întreaga perioadă a copilăriei fără a prezenta comportamente

problematice, în timp ce alţii prezintă o problemă constantă pentru părinţii lor, aşa cum este şi
cazul lui Dragoș. În ceea ce priveşte comportamentele copilului acestea sunt ghidate în funcţie de
recompensele pe care le primeşte în urma unui comportament fie el dezirabil sau indezirabil.
Părinţii se pot trezi în situaţia în care recompensează un comportament indezirabil din
,,neatenţie”, iar comportamentul copilului poate deveni mai puternic. De exemplu: În cazul în
care Dragoș, băiatul dumneavoastră depăşeşte ora obişnuită de culcare şi se pune pe plâns,
dumneavoastră pentru a-l opri din plâns îi spuneţi că poate să mai stea o jumătate de oră, atunci
recompensaţi comportamentul indezirabil.” În cazul în care nu recompensaţi acest comportament
şi îl puneţi la somn, chiar dacă el plânge în continuare, acest comportament va deveni mai slab şi
va fi puţin probabil să apară în viitor.
 În ceea ce priveşte creşterea copiilor, regulile ni se par de obicei simple, dar uneori ne
dăm seama că este dificil să fim consecvenţi şi eficienţi în ceea ce priveşte creşterea copiilor, de
aceea o să vă prezint cele ,,Trei reguli de creştere a copilului” (SOS-Ajutor pentru părinţi, pag.7)

1. Recompensarea unui comportament dezirabil ( ,,pentru că ai dus gunoiul poţi să îl inviţi

pe Ionuţ prietenul tău, la noi”). Părinţilor li s-au prezentat câteva recompense pentru realizarea
unui comportament dezirabil:
a) Recompense sociale: zâmbet, îmbrăţişare, atingere, atenţie, mângâieri, bătutul palmei,
lauda verbală (Foarte bine!).
b) Activităţi recompensă: cititul unei poveşti cu tata, vizionarea desenelor animate preferate
cu mama, invitarea unui prieten acasă, ieşire la o plimbare în parc cu părinţii, jucatul
fotbalului cu tata.
c) Recompense materiale: o îngheţată, o minge, un cd cu jocuri, un penar nou, o jucărie.
Recompensele trebuie stabilite în funcţie de posibilităţile părinţilor, nu e recomandat ca
părinţii să promită recompense pe care nu le pot oferi.
2. Nu recompensaţi din greşeală un comportament indezirabil ( ,,nu vreau să dorm, vreau
să mai stau la calculator”, ,,bine poţi să mai stai o jumătate de oră”). Când un părinte
recompensează un comportament indezirabil nu face decât să creeze probleme viitoare pentru el
şi pentru copilul său (SOS-Ajutor pentru părinţi, pag. 10).
3. Pedepsiţi unele comportamente indezirabile (,, pentru că nu ţi-ai scris temele, nu ai voie
să te joci cu mingea două zile”, ,,pentru că te-ai bătut cu copii, nu ai voie să te plimbi cu bicicleta
2 zile”, ,,pentru fiecare înjurătură o să fii amendat cu câte un leu”, amenda o va plăti din banii de
buzunar pe care îi primeşte de la părinţi).
Temă de casă:
Chestionar de evaluare a problemelor familiale

Etapa 2. Acordaţi-le atenţie!

În această etapă părinţii au fost informaţi despre modul în care stilul lor de interacţionare
cu copilul afectează în mare măsură motivaţia copilului de a colabora cu ei. Tot acum le-au fost
prezentate metode de observare a comportamentelor pozitive ale copilului.
Pentru a ajuta copilul să îşi înţeleagă, să îşi exprime, să ne împărtăşească sentimentele, şi
să facă faţă celor legate de experienţe neplăcute, părinţii pot folosi ascultarea reflexivă.
,,Ascultarea reflexivă presupune sumarizarea şi reformularea atât a sentimentelor descrise de
copil, cât şi a situaţiei care pare să fi condus la acele sentimente” (SOS-Ajutor pentru părinţi,
pag.164).
Abilităţile de bază ale ascultării reflexive:
1. Acceptaţi şi respectaţi toate sentimentele copilului, acest lucru se poate realiza ascultând
copilul în linişte, cu atenţie şi fără al judeca. Copilul trebuie încurajat în exprimarea
sentimentelor neplăcute faţă de părinţi, accentuând faptul că nu veţi tolera abuzurile
verbale.
2. Demonstraţi-i că ascultaţi ceea ce vă spune. În momentul în care copilul este dispus să vă
împărtăşească ideile şi sentimentele lui, întoarceţi-vă către copil, menţineţi contactul
vizual şi ascultaţi cu atenţie.
3. Spuneţi copilului ce aţi auzit că aţi auzit că a spus şi ce credeţi că simte. Încercaţi să
reformulaţi ceea ce vă spune copilul, fără a repeta mot-a-mot ce vă spune.
O metodă pentru observarea comportamentelor pozitive a copilului este ,,Jurnalul
evenimentelor plăcute”, jurnal care va fi completat în paralel de copil şi părinţi, acordând o mai
mare atenţie aspectelor pozitive.
Temă de casă:
Completarea ,,Jurnalului cu evenimente plăcute”

Etapa 3. Dezvoltarea complianţei şi a jocului independent

Părinţii au fost învăţaţi cum să utilizeze abilităţile de alocare a atenţiei ca să sporească
complianţa imediată a copilului la comenzile parentale şi cum să formuleze comenzile eficiente.
De cele mai multe ori părinţii dau comenzi copiilor, după care încep să se ocupe de alte
lucruri, dar în această etapă părinţilor li se cere să rămână lângă copil până acesta face ce are de
făcut, timp în care părintele poate face comentarii de apreciere referitoare la complianţa
copilului, de exemplu ,,îmi place când te comporţi aşa cum îţi spun”.
Părinţilor li s-a spus cum să formuleze comenzile eficiente, cu ajutorul exemplelor:
,,Dragoș, te rog să îţi pui ghiozdanul la loc!”, ,,Vino înapoi şi puneţi haina pe care ai aruncat-o
jos, în cuier!”.
Tema de casă:
Părinţii ar trebui să încerce să laude şi să aprecieze copilul atunci când se supune
comenzilor.

Etapa 4. Când lauda nu este suficientă

De această dată părinţii sunt învăţaţi ce pot face în momentul în care lauda nu este
eficientă pentru Dragoș. Când lauda nu este eficientă se poate implementa un sistem de
recompense cu puncte, deoarece copiilor le place să îndeplinească anumite sarcini pentru a primi
puncte, punctele pot fi transformate în recompense materiale sau recompense activităţi în funcţie
de posibilităţile părinţilor. Punctele pot fi folosite şi pentru îmbunătăţirea sau unui
comportament.
Pentru oferirea de puncte recompense trebuie urmăriţi următorii paşi:
1. Selectarea comportamentului ţintă.
2. Stabilirea meniului de recompense: 30 puncte primesc mingea preferată; 8 puncte mă joc
la calculator cu mama sau cu tata; 4 puncte pot să beau suc; 9 puncte pot să mă joc cu
Paul; 7 puncte mănânc o îngheţată.
3. Evidenţa punctelor câştigate şi a celor utilizate.
4. Adaptarea programului de recompense.
5. Folosirea discontinuă a programului.
Tema de casă:
Realizarea calendarului de puncte-recompensă

Etapa 5. Metoda Time-Out

În cadrul acestei etape li s-a prezentat părinţilor metoda Time-Out sau Pauza, ca formă de
pedeapsă pentru unele comportamente specifice ale copilului.
Părinţii lui Dragoș au optat pentru folosirea acestei metode în ceea ce priveşte
comportamentul agresiv al lui Dragoș, faptul că se bate cu prietenii lui.
a.Stopaţi comportamentul, certaţi scurt copilul şi denumiţi explicit comportamentul
indezirabil. ,,Dragoș să nu te mai baţi niciodată cu Paul!”, folosind un ton puternic şi ferm.
b. Trimiteţi imediat copilul în pauză după ce aţi stopat comportamentul periculos.
În cazul în care comportamentul indezirabil se petrece în afara casei, nu este neapărat nevoie să
mergeţi acasă pentru aplicarea pauzei. Puteţi găsi un loc anume pentru aplicarea pauzei, cum ar fi
un copac, o bancă din apropiere, iar ceasul deşteptător va fi plasat în apropiere, copilul trebuie să
ştie ce înseamnă pauza şi cât timp durează.
c.Discutaţi cu copilul despre comportamentele sale periculoase. Aceste discuţii se vor
realiza după terminarea timpului de pauză. În acest moment părintele trebuie să îi spună copilului
ce anume din comportamentul său este periculos sau agresiv, precizând că un astfel de
comportament este inacceptabil, rugându-l să repete cu cuvintele lui ce a fost periculos, fără a
promite nimic sau a-şi cere scuze în acest moment. I se va cere copilului să găsească alternative
pentru un astfel de comportament, fiindu-i încurajate ideile. ,,Data viitoare când Paul nu va vrea
să se joace cu tine ce ai putea să faci? Aş putea să vin şi să îţi spun! Aş putea să te rog pe tine să
ne jucăm cu mingea!”
d. Administrarea unei consecinţe logice sau a unei penalizări comportamentale nu
prea dure. ,,Pentru că te-ai bătut cu Paul nu mai ai voie cu bicicleta 2 zile.”
e.Ascultarea reflexivă în cazul în care copilul este dispus să discute cu părinţii.

Tema de casă:
Părinţii vor trebui să scrie într-un jurnal fiecare situaţie în care s-a apelat la metoda Time-
Out şi motivul pentru care aceasta a fost implementată.

Etapa 6. Îmbunătăţirea comportamentului şcolar de acasă

Identificarea împreună cu părinţii a comportamentelor problematice pe care le are Dragoș
la şcoală şi instrurea părinţilor cum să folosească fişa de comportament şcolar zilnic, deoarece
Dragoș întâmpină dificultăţi şi la şcoală. În această etapă i s-a cerut ajutorul şi învăţătoarei.
Această fişă de lucru presupune conceperea unei fişe de comportament şcolar zilnic, al cărui
obiectiv este identificarea problemelor comportamentale specifice ale lui Dragoș la şcoală.
Această fişă va trebui completată şi semnată de învăţătoare în fiecare zi, putând fi utilizată şi
pentru comunicarea temelor de casă ale lui Dragoș, care mai tot timpul uita de teme, scriind pe
spatele fişei temele copilului. Părinţii sunt sfătuiţi să se întâlnească cu învăţătoarea din 2 în 2
săptămâni, pentru a verifica împreună aceste fişe, învăţătoarea fiind mulţumită că părinţii se
interesează de adaptarea copilului la mediul şcolar şi că sunt dispuşi să stabilească consecinţe de
care copilul va beneficia şi acasă, pentru a încuraja dezvoltarea unui comportament şcolar
adecvat.
Fişa se poate folosi şi pentru acumularea de puncte, moment în care părinţii mai pot
adăuga recompense noi ( pe lista de recompense).
 Tema de casă:
Completarea fişei de comportament şcolar zilnic.

Etapa 7. Managementul problemelor comportamentale viitoare

În această etapă părinţii sunt încurajaţi să identifice posibile probleme pe care le pot
întâmpina în viitor şi modul în care vor putea folosi cele învăţate anterior, fiind provocaţi să
găsească singuri modalităţi de rezolvare a unor probleme care vor putea apărea.

Etapa 8. Rezultate
În urma acestui program părinţii au observat îmbunătăţiri semnificative în ceea ce priveşte
comportamentul lui Dragoș, fiind demonstrate de comentariile lor.

BIBLIOGRAFIE

Lynn Clark, SOS-Ajutor pentru părinţi, Editura RTS, 2003;

Manfred Döpfer, Stephanie Schȕrmann, Jan Frölich, Program terapeutic pentru copiii cu
probleme comportamentale de tip hiperchineticşi opzant THOP, Editura RTS, 2002;
Russell A. Barkley, Copilul dificil Manualul terapeutului pentru evaluare şi trainingul
părinţilor, Editura ASCR, 2009