Diploma - WWW - Tocilar

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Studiu privind contabilitatea activelor circulante in cadrul

societatilor comerciale
Contabilitatea activelor circulante de natura stocurilor de materii prime si materiale

ale unei societati comerciale.
Studiu de caz la Societatea Comerciala PIRITEX SA.
INTRODUCERE
Unitatile economice producatoare de bunuri si servicii isi desfasoara activitatea in

contextul actiunii legilor specifice economiei de piata, unde mecanismul economico financiar
ofera instrumente si posibiliatati de actiune specifice, dar impune in acelasi timp si anumite
restrictii.Oportunitatile si restrictiile generate de mediul financiar permit definirea sistemului
de contabilitate din Romania.
Dezvoltarea sistemului de contabilitate din Romania a avut ca obiectiv de baza
armonizarea legislatiei in vigoare cu directivele europene in domeniu, in vederea aderarii la
Uniunea Europeana, precum si alinierea la Standardele Internationale de Contabilitate,
situatie impusa de procesul de globalizare economica si de dezvoltarea pietei de capital.
Ne aflam in prezent in plin proces de modernizare a contabilitatii, astfel incat
normalizatorii romani decid reorientarea doctrinei contabile spre un sistem contabil armonizat
atat cu prevederile Directivei a IV – a a Uniunii Europene, cat si cu Standardele
Internationale de contabilitate.
In acest context a fost emis Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 1752/2005
pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene. Ordinul
modifica prezentarea si continutul situatiilor financiare de sinteza, acest aspect fiind
important pentru societatile mici care vor trebui sa prezinte o informatie mai detaliata. In
plus, conducerea societatii trebuie sa faca o declaratie privind conformitatea acestor situatii
Pagina 1 din 49
cu directivele europene, iar raportul administratorului va depasi statutul de formalitate. Ca

element de noutate, auditorul extern va emite o opinie si asupra conformitatii raportului
administratorului cu situatiile financiare. In acest sens, modificarile introduse de Ordinul
1752 vizeaza, pe acest palier al informatiei financiare, apropierea de principiile guvernarii
corporatiste, acestea din urma facand deja obiectul unor viitoare completari la Legea
sociatatilor comerciale.
Noile reglementari prevad un plan unic de conturi, un pic mai sarac pentru societatile
care aplicau deja standardele internationale si foarte bogat pentru majoritatea agentilor
economici, inclusiv microintreprinderi. Noile dispozitii inlocuiesc planurile contabile
prevazute in anexele Ordinelor 306/2002 si 94/2001 (pe care le si abroga) cu un singur
referential, bazat pe o structura apropiata de directivele europene. Raman in afara domeniului
de aplicare a ordinului fundatiile, asociatiile si alte structuri similare care aplica in continuare
un normativ simplificat.
S-au adus modificari si Standardelelor Internaţionale de Contabilitate aplicabile cu 1
ianuarie 2006, modificari ce au adus atingere si Standardul Internaţional de Contabilitate nr. 2
(IAS 2) – “Stocuri”.Standardul are ca obiectiv descrierea tratamentului contabil al stocurilor
in sistemul costului istoric. Standardul oferă indicaţii referitoare la recunoaşterea valorii
stocurilor la data bilanţului, determinarea costului stocurilor şi recunoaşterea cheltuielilor cu
stocurile, considerând orice înregistrare la valoarea realizabila netă.
Avand in vedere cele mentionate mai sus, lucrarea de fata isi propune, prin continutul
sau atingerea cat mai
1. PARTICULARITATILE ACTIVITATII SOCIETATII COMERCIALE

“PIRITEX” SA. INFLUENTA ACESTOR PARTICULARITATI IN ORGANIZAREA
CONTABILITATII STOCURILOR DE MATERII PRIME SI MATERIALE
1.1 Prezentarea generala a societatii comerciale
Societatea comercială PIRITEX S.A. cu sediul în Com. Filipestii de Targ, Str. Cuza
Voda nr. 137, jud. Prahova, este o societate înfiinţată acum aproximativ sapte ani, în anul
1998, în baza unui contract de asociere între cinci persoane fizice.
Pagina 2 din 49
Societatea este înregistrată la Camera de Comerţ şi Industrie a judeţului Prahova –

Registrul Comerţului prin Certificatul de Înmatriculare nr J 29/3110 din 10.01.1998 vol. 6, şi
la Ministerul Finanţelor sub nr. 571/1998, având codul fiscal R12553330 şi codul SIRUES
291461512.
Conform Actului de constituire a societăţii, forma juridica de organizare a acesteia
este Societate Comerciala pe Actiuni, persoană juridică de naţionalitate română.
Forma juridică, durata, scopul, obiectul de activitate, capitalul social, modul de
funcţionare, exonerarea de răspunderi, conducerea, reprezentarea, controlul, fuziunea,
dizolvarea şi lichidarea societăţii sunt reglementate în statutul societăţii şi în actele adiţionale
de modificare a acestuia.
Durata iniţială a societăţii a fost fixată la 5 ani, ulterior aceasta fiind stabilita, printr-
un act adiţional la actul de constituire a societăţii, pe perioada nedeterminată.
Capitalul social a fost fixat la 2.500 lei, vărsat în numerar, divizat în 25 actiuni, a câte
100 lei fiecare şi este deţinut în proporţie de 90% de dl. BADEA DOREL, restul de 10% fiind
deţinut de ceilalti patru asociati.
Conducerea executivă a societăţii este exercitată de dl. BADEA DOREL, ca
Presedinte al Consiliului de Administratie, numit prin actul de constituire a societăţii, si
Director General conform contractului de munca incheiat cu societatea.
Societatea isi desfasoara efectiv activitatea prin urmatoarele puncte de lucru :
Com. Filipestii de Targ, Str. Cuza Voda nr. 137, jud. Prahova - sediu social si spatiu
de depozitare a materiilor prime si materialelor detinute de societate, precum si spatiul de
productie, in suprafata totala de cca. 2.000 mp.
Ploiesti, Str.Mihai Bravu nr. 29, jud. Prahova, spatiu de prezentare (showroom) – cca.
55mp;
Bucuresti, Sector 6, Str. Preciziei Nr. 14, spatiu de prezentare – cca.80 mp.
Brasov, Str. Piata Victoriei nr. 3-5, jud. Brasov, spatiu de prezentare - cca 40mp;
Constanta, Bd. Tomis Nr. 236, jud. Constanta, spatiu de prezentare – cca.60mp.
Compartimente functionale ale firmei sunt structurate astfel : comercial, tehnic-
administrativ si financiar-contabilitate a caror functionare este prezentata in detaliu la punctul
1.3 din lucrare.
Unitatea dispune de o retea Windows NT compusa din 10 calculatoare din generatia
‘99-01’ unde cu ajutorul unui pachet de programe specializate se urmareste miscarea
intregului patrimoniu al societatii (fluxuri de numerar in banci si caserie, fluxuri de marfa
Pagina 3 din 49
cantitativ si valoric, miscarea mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar, salarizarea

personalului).
Ideea de a demara o astfel de afacere a avut la baza şi câteva motive simple şi
transparente :
- piaţa binalelor – uşi si ferestre – a existat, există şi va exista în continuă ascensiune
datorată lipsei acute de locuinţe din România. Creditul ipotecar si funcţionarea Agenţiei
Naţionale a Locuinţelor (ANL) – au relansat piata construcţiilor civile având ca efect o cerere
mereu în ascensiune pentru aceste produse;
- posibilitatea de a prelua tehnologii moderne şi utilaje de prelucrare a profilelor de
aluminiu si pvc de la parteneri externi cu mare experienţă în domeniu din Italia, Germania si
Franta;
- forţa de muncă locala, ieftină şi calificată apărută din disponibilizările făcute de
fostele firme de stat;
1.2 Prezentarea particularitatilor activitatii societatii comerciale si influenta acestora

asupra organizarii contabilitatii stocurilor si operatiilor cu materii prime si materiale
Descrierea produsului
Produsele fabricate de S.C. PIRITEX S.A. sunt destinate locuintei si incearca

inlocuirea vechiului sistem de tamplarie din lemn cu tamplaria din aluminium si pvc, pentru o
mai buna protejarea a spatiului de locuit cat si a imbunatatirii conditiilor de incalzire sau
racire ale acestuia.
Principalele categorii de produse fabricate de S.C. PIRITEX S.A. sunt urmatoarele :
Tamplarie aluminiu cu (fara) bariera termica :
- usi
- ferestre
- luminatoare
- pereti cortina
Tamplarie PVC :
- usi
- ferestre
- gradini de iarna
- inclusiv elemente pe curb
Pagina 4 din 49
Geam termoizolant
- geam float
- geam reflexiv
- geam duplex, triplex, antiefractie
Distributie materiale de constructii:
- tavane false
- placi gips-carton
- accesorii
- geam
- profile aluminiu
- PAL melaminat
Toate produsele comercializate de S.C. PIRITEX S.A. sunt confectionate conform cu

standardele europene si in functie de destinatia lor sunt aceentuate unele sau altele din
urmatoarele caracteristici :
rezistenta la uzura;
rezistenta la agenti termici (ignifugare);
rezistenta la lumina (persistenta culorilor);
izolare termica;
rezistenta la agenti chimici;
Piata tinta a societatii
Segmentul de piata. Gama completa de marfuri si servicii oferite in domeniul

prezentat permite abordarea tuturor categoriilor de consumatori (casnici, institutii,
laboratoare, hale industriale).
Activitatea sustinuta de promovare a adus societatea in situatia de furnizor pentru
circa 20-35% din achizitiile de tamplarie de aluminium si/sau pvc pe teritoriul judetului
Prahova.
Tendintele actuale a pietii. Avantajele evidente ale inlocuiri tamplariei de lemn cu
tamplarie de aluminiu si/sau pvc constau in :
pret relativ scazut;
usoara inlocuire;
colorit si modele extrem de variate adaptabile la orice exigente.
Pagina 5 din 49
Strategia de comercializare
Politica de preturi. Societatea are o politica de preturi verificata in timp reciproc

avantajoasa pentru firma si clienti care asigura recuperarea costurilor cat si realizarea unui
profit constant care sa sustina politica de dezvoltare propusa.
Politica de distribuire. Tehnicile moderne de distribuire constituie o preocupare
permanenta a societatii. Pentru realizarea acestui obiectiv au fost organizate cursuri intensive
de formare si perfectionare a personalului din departamentul de vanzari care zi de zi urmaresc
cu insistenta si profesionalism oportunitatile de vanzare.
Cresterea volumului desfacerilor prin spatiile proprii de vanzare este, de asemenea, un
obiectiv prioritar urmarit de compartimentul comercial prin colaborarea cu terte firme
detinatoare de spatii atractive de comercializare.
Modalitati de vanzare. In prezent vanzarea produselor fabricate de societatea noastra
se realizeaza astfel :
cu plata la livrare sau la termen catre utilizatorii finali (consumatori casnici si diverse
persoane juridice), pe baza comenzilor personalizate pentru fiecare client in parte;
cu plata in rate pentru consumatori casnici ;
cu plata la termen pentru o categorie redusa de societati comerciale revanzatoare
(intermediari), care beneficiaza pentru acest mod de lucru de preturi preferentiale.
1.3 Structura organizatorica a societatii si implicatiile ei in organizarea contabilitatii.
Organizarea si functionarea inteprinderii comerciale sunt orientate spre realizarea

obiectivelor sale, in sensul ca fiecare componenta organizatorica sau actiune trebuie sa
corespunda unor cerinte clar definite, reiesite si din obiectivele acesteia.Structura
inteprinderii comerciale depinde de numerosi factori ca: istoria si evolutia sa, sectorul de
activitate, tipul de management.
Sistemul de conducere al unei intreprinderi comerciale reprezinta totalitatea

elementelor componente si a relatiilor dintre acestea, structurate intr-un anumit cadru
organizatoric in care se desfasoara procesele de conducere ale activitatii in ansamblu sau.
Se contureaza astfel, urmatoarele subsisteme componente:
subsistemul decizional (conducator), care cuprinde ansamblul functiilor de conducere;
Pagina 6 din 49
subsistemul operational (condus), care cuprinde ansamblu functiilor de executie;

subsistemul informational (de legatura), care permite actiunile de dirijare a
subsistemului operational de catre cel decizional.
Ca expresie a organizarii formale, structura organizatorica poate fi definita ca
reprezentand ansamblul persoanelor, subdiviziunilor organizatorice si al relatiilor dintre
acestea, orientate spre realizarea obiectivelor prestabilite ale intreprinderii comerciale
Structura organizatorica poate fi definita ca reprezentand ansamblul persoanelor,

subdiviziunilor organizatorice si al relatiilor dintre acestea, orientate spre realizarea
obiectivelor prestabilite ale intreprinderii comerciale.
Aprecierea structurii organizatorice a intreprinderii comerciale reprezinta un proces
de cunoastere, intelegere si explicare a situatiei existente prin analiza detaliata a factorilor
care influenteaza starea ei, cum sunt: strategia dezvoltarii intreprinderii comerciale; tipul si
complexitatea produselor comercializate; dimensiunea afacerii; calitatea resurselor umane
utilizate; cadrul juridic etc.
Structura de conducere (functionala) este definita ca reprezentand ansamblu cadrelor
de conducere si compartimentele tehnice, economice, administrative, modul de constituire si
grupare a acestora, precum si relatiile dintre ele necesare desfasurarii corespunzatoare a
procesului managerial si a proceselor de executie.
Structura operationala (productie si conceptie) reprezinta acea componenta a structurii
organizatorice definite prin numarul si componenta unitatilor de productie, prin marimea si
modul amplasarii spatiale a acestora, prin modul de organizare interna, precum si relatiile ce
se stabilesc intre acestea in vederea realizarii directe a obiectului de activitate al intreprinderii
comerciale.
La societatea comerciala “PIRITEX” SA structura organizatorica este prezentata in
anexa la acest capitol.
Pe scurt, despre structura organizatorica se pot spune urmatoarele:
este o structura organizatorica de tip piramidal, cu trei nivele ierarhice;
contine principalele compartimente necesare bunei functionari a societatii, dat fiind
obiectul de activitate al acesteia, respectiv un compartiment comercial, un compartiment
administrativ si un compartiment financiar – contabilitate.
este prin numarul relativ mic de nivele ierarhice, o structura flexibila, aflata intr-o
continua adaptare la cerintele pietei, deci ale clientilor, in cadrul careia comunicarea la nivel
Pagina 7 din 49
formal, ca si la nivel informal, se realizeaza cu foarte multa usurinta, intre compartimente

realizandu-se un schimb permanent de informatii in timp real.
Principalele sarcinii ale acestor compartimente sunt:
Compartimentul administrativ
asigura aprovizionarea cu materii prime si materiale pentru realizarea produselor, in
baza comenzilor confirmate de furnizori ; gestionarea si manipularea stocurilor cat si
efectuarea formalitatilor legale necesare pentru intrarea stocurilor in gestiunea societatii;
urmareste in permanenta existenta unui stoc optim realizarii la timp a produselor in
baza unor precalcule realizate de tehnician;
primeste, verifica si prelucreaza comenzile intocmite de agenti de vanzari la nivelul
atelierelor specifice comenzilor;
asigura transportul materiei prime de la furnizor; si al produselor la locul de montaj in
cazul clientilor care indeplinesc anumite conditii contractuale.
rezolva la nivel tehnic si mecanic orice problema aparuta in cadrul societatii
asigura paza sediului si depozitului
Compartimentul finaciar – contabilitate
asigura resursele financiare necesare desfasurarii in conditii bune a activitatii, in
primul rand a incasarii la termenele contactuale a tuturor creantelor societatii si plata tuturor
obligatiilor fata de terti;
realizeaza legatura cu celelalte doua compartimente, prin intermediul contabilitatii
analitice a furnizorilor, clientilor si stocurilor.;
intocmeste studii periodice asupra pietei valutare si monetare interne;
tine corect si la termenele legale contabilitatea societatii.
Aceasta organizare a societatii are numeroase implicatii asupra contabilitatii, intre
care semnificative sunt urmatoarele:
necesitatea cunoasterii permanente a resurselor financiare existente, ca si a valorilor
de incasat necesita un control strict asupra clauzelor referitoare la conditii si modalitati de
plata din contractele incheiate de agentii de vanzari pe cele doua canale de distibutie. Acesta
implica un schimb permanent de informatii intre compartimente.
de respectarea acestor clauze contractuale deriva si un control strict asupra livrarilor
de produse catre clienti, serviciul economic supervizand livrarea in functie de incasarea la
termen a echivalentului banesc al produselor contractate;
necesitatea cunoasterii permanente a stocurilor disponibile, pentru a putea face
comenzi catre furnizori si pentru a putea avansa termene de livrare care pot fi respectate
Pagina 8 din 49
pentru toate reperele comandate, implica o permanenta colaborare intre compartimentele

contabilitate si administrativ, in vederea tinerii la zi si corecte a contabilitatii analitice a
stocurilor materii prime si materiale.
Compartimentul comercial
agenti de vanzari directe tine legatura cu clienti (consumatori casnici si diverse
persoane juridice) preiau de la acestia comenzi de produse, realizeaza masuratori, oferta
consultanta de specialitate in domeniu, incheie contracte cu acestia si ofera sau nu montajul
produselor.
agenti de vanzari indirecte isi desfasoara activitatea in spatiile de prezentare si
incearca distributia produselor firmei printr-o serie de intermediarii (societati revanzatoare)
care beneficiaza de un regim preferential si in functie de volumul vanzarilor au parte de o
anumita cota de discont.Produsele distribuite prin reteaua de indirecte sunt fabricate la
dimensiunile si volumul cerute de intermediari.
directorul comercial, impreuna cu agentii , aproba design-ul expozitiei din fiecare
spatiu de prezentare in parte; stabilesc, in functie de studiile de piata efectuate de acesta,
planul anual; cu defalcare lunara, de vanzari; urmaresc realizarea campaniilor publicitare la
nivel local si studiaza efectele acesteia, alaturi de cele ale campaniilor publicitare la nivel
national.
participa la manifestari expozitionale de profil din tara, efectueaza studii de piata la
nivel national, pe zone geografice ale tarii.
Pagina 9 din 49
PRESEDINTE
1 DIRECTOR GENERAL
ST
COMISIA DE
3 CENZORI
DIRECTOR DIRECTOR
1 ECONOMIC 1 ADMINISTRATIV
TAMPL.ALUM.
GEAM. TERM.
SEF ATELIER
SEF ATELIER
SEF ATELIER
ECONOMIST
TAMPL.PVC.
SEF COMP.
CONTABIL
ADM.
1 3 1 1 1 1
MUNCITOR
MUNCITOR
MUNCITOR
MAISTRU
MAISTRU
MAISTRU
PAZNIC
SOFER
1 6 1 6 1 4 4 3
Pagina 10 din 49
2. CONSIDERATII GENERALE ASUPRA STOCURILOR

CA PARTE COMPONENTA A ACTIVELOR SOCIETATII
2.1 Active circulante. Generalitati, evaluarea activelor circulate, stocuri si costul

stocurilor1
a. Generalitati. Recunoasterea activelor circulante

Un activ se clasifica ca activ circulant atunci cand :
este achizitionat sau produs pentru consum propriu sau in scopul comercializarii si se
asteapta sa fie realizat in termen de 12 luni de la data bilantului;
este reprezentat de creante afereante ciclului de exploatare;
este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a caror utilizare nu este
restrictionata.
Ciclul de exploatare al unei entitati reprezinta perioada de timp dintre achizitionarea
materiilor prime care intra intr-un proces de transformare si finalizarea acestora in trezorerie
sau sub forma unui echivalent de trezorerie.
Echivalentele de trezorerie reprezinta investitiile financiare pe termen scurt, extrem de
lichide, care sunt usor convertibile in numerar si sunt supuse unui risc nesemnificativ de
schimbare a valorii.
b. Clasificare
stocuri
creante
investitii pe termen scurt
casa si conturi la banci.
c. Evaluarea activelor circulante

Activele circulante trebuie evaluate la costul de achizitie sau la costul de productie,
dupa caz, ajustarile de valoare se fac pentru activele circulante in vederea prezentarii acestora
la cea mai mica valoare de piata sau, in circumstante speciale, la o alta valoare minima
1
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu
directivele europene , publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.080 din 30 noiembrie 2005.
Pagina 11 din 49
atribuibila acestora la data bilantului.In situatia in care ajustarea devine total sau partial fara
obiect, atunci acea ajustare trebuie reluata corespunzator la venituri.
Daca activele circulante fac obiectul ajustarilor de valoare cu caracter exceptional,
exclusiv in scop fiscal, suma ajustarilor si motivele pentru care acestea au fost efectuate
trebuie prezentate in notele explicative.
Stocuri
Stocurile sunt active circulante:
- detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii;
- in curs de executie in vederea vanzarii in procesul desfasurarii normale a activitatii;
- sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile care urmeaza sa fie
folosite in procesul de productie sau pentru prestarea de servicii.
In stocuri sunt cuprinse:
marfurile, si anume bunurile pe entitatea le cumpara in vederea revanzarii sau
produsele predate spre vanzare magazinelor proprii;
materiile prime, care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in
produsul finit integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata;
materialele consumabile(materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat,
piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale consumabile), care
participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare fara a se regasi, de regula, in
produsul finit.
materiale de natura obiectelor de inventar
produse, si anume:
- semifabricate, prin care se intelege produsele al caror proces tehnologic a fost
terminat intr-o sectie(faza de fabricatie) sau se livreaza tertilor;
- produsele finite, adica produsele care au parcurs in integime fazele procesului de
fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul entitatii putand a fi depozitate
in vederea livrarii sau expediate direct clientilor;
- rebuturile, materialele recuperabile si deseurile;
animalele si pasarile, respectiv animalele nascute si cele tinere de orice fel crescute si
folosite pentru reproductie, aminalele si pasarile la ingrasat pentru a fi valorificate, coloniile
de albine, precum si animalele pentru productie- lana, lapte si blana;
Pagina 12 din 49
ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achizitionate sau fabricate, destinate

produselor vandute si care in mod temporar pot fi pastrate de terti, cu obligatia restituirii in
conditiile prevazute in contracte.
productia in curs de executie, reprezentand productia care nu a trecut prin toate fazele
de prelucrare, prevazute in procesul tehnologic, precum si produsele nesupuse robelor si
receptiei tehnice sau necompletate in intregime.In cadrul productiei n curs de executie se
cuprind, de asemenea, lucrarile si serviciile, precum si studiile in curs de executie.
In cadrul stocurilor se includ si bunurile aflate in custodie, pentru prelucrare sau in
consignatie la terti, care inregistreaza distinct in contabilitate pe categorii de stocuri.
Detinerea, cu orice titlu de bunuri materiale, precum si efectuarea de operatiuni
economice, fara sa fie inregistrate in contabilitate, sunt interzise.
e. Costul stocurilor
Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii,
precum si alte costuri suportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care se gasesc.
Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor, precum si costul de productie al
imobilizarilor cuprind cheltuielile directe aferente productiei, si anume: materiale directe,
energie consumata in scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de
productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocata in mod rational ca fiind
legata de fabricatia acestora.
Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera si alte cheltuieli legate
de personalul direct angajat in furnizarea serviciilor, inclusiv personalul insarcinat
supravegherea, precum si regiile corespunzatoare.
Materiile prime si materialele consumabile care sunt in mod constant inlocuite si a
caror valoare totala este de o importanta secundara pentru entitate pot fi prezentate la active
la o valoare si cantitate fixe, daca valoarea, cantitatea si structura acestora nu variaza in mod
semnificativ.
Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile si al acelor bunuri sau servicii
produse si destinate unor comenzi distincte trebuie determinat prin identificarea specifica a
costurilor individuale.
Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natura care nu se pot distinge in mod
substantial unele de altele.
Pagina 13 din 49
Identificarea specifica a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor

identificabile ale stocurilor. Acest tratament contabil este adecvat pentru acele elemente care
fac obiectul unei comenzi distincte, indiferent daca au fost cumparate sau produse.
Identificarea specifica nu poate fi folosita in cazurile in care stocurile cuprind un
numar mare de elemente, care sunt de regula fungibile.
In functie de specificul activitatii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de
asemenea, metoda costului standard, in activitatea de productie sau metoda pretului cu
amanuntul, in comertul cu amanuntul.
Costul standard ia in cosiderare nivelurile normale ale materialelor si consumabilelor,
manoperei, eficientei si capacitatii de productie.Aceste niveluri trebuie revizuite periodic si
ajustate, daca este necesar in functie de conditiile existente la un moment dat.
Diferentele de pret fata de costul de achizitie sau de productie trebuie evidentiate
distinct in contabilitate, fiind recunoscute in costul activului.
Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor se
efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel:
Soldul initial al diferentelor Diferente de pret aferente

de pret + intrarilor in cursul perioadei,
cumulat de la inceputul exercitiului
financiar pana la finele per. de ref.
Coeficient de = *100
repartizare Stocul initial al stocurilor Valoarea intrarilor in
cursul
la pret de inregistrare + perioadei la pret de inregistrare,
cumulat de la inceputul
exercitiului financiar pana la
finele periodei de referinta.
Acest coeficient se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret de

inregistrare, iar suma rezulatata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost
inregistrate bunurile iesite. Coeficientii de repartizare a diferentelor de pret pot fi calculati la
nivelul conturilor sintetice de gradul I si II, prevazute in planul general de conturi, pe grupe
sau categorii de stocuri.
Pagina 14 din 49
La sfarsitul perioadei, soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile

conturilor de stocuri, la pret de inregistrare, astfel incat aceste conturi sa reflecte valoarea
stocurilor la costul de achizitie sau costul de productie, dupa caz. Diferentele de pret se
inregistreaza proportional atat asupra valorii bunurilor iesite, cat si asupra bunurilor ramase in
stoc.
In comertul cu amanuntul poate fi utilizata metoda pretului cu amanuntul, pentru a
determina costul stocurilor de articole numeroase si cu miscare rapida, care au marje similare
si pentru care nu este practic sa se foloseasca alta metoda.
In acesta situatie, costul bunurilor vandute se calculeaza prin deducerea valorii marjei
brute din pretul de vanzarea la stocurilor.Orice modificare a pretului de vanzare presupune
recalcularea marjei brute.
La iesirea din gestiune a stocurilor si altor active fungibile, acestea se evalueaza si se
inregistreaza in contabilitate prin aplicarea uneia din urmatoarele metode:
metoda primului intrat – primul iesit – FIFO
metoda costului mediu ponderat – CMP
metoda ultimului intrat – primului iesit – LIFO
Daca valoarea prezentata in bilant, rezultata dupa aplicarea metodelor specificate
difera in mod semnificativ, la data bilantului, de valoarea determinata pe baza ultimei valori
de piata cunoscute inainte de data bilantului, valoarea acestei diferente trebuie prezentata in
note explicative ca total pe categorie de active.
Potrivit metodei primul intrat – primul iesit, bunurile iesite din gestiune se evalueaza
la costul de achizitie sau productie al primei intari.Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite
din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau productie al lotului urmator, in ordine
cronologica.
Metoda costului mediu ponderat presupune calcularea costului fiecarui element pe
baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate in stoc la inceputul perioadei si
a costului elementelor similare produse sau cumparate in timpul perioadei.Media poate fi
calculata periodic sau dupa fiecare receptie.
Potrivit metodei ultimul intrat – primul iesit, bunurile iesite din gestiune se evalueaza
la costul de achizitie sau de productie al ultimei intrari.Pe masura epuizari lotului, bunurile
iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al lotului anterior, in
ordine cronologica.
Metoda aleasa trebuie aplicata cu consecventa pentru elementele similare de natura
stocurilor si a activelor fungibile de la un exercitiu financiar la altul. Daca, in situatii
Pagina 15 din 49
exceptionale, administratorii decid sa schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri

sau alte active fungibile, in notele explicative trebuie sa se prezinte urmatoarele informatii:
- motivul schimbarii metodei
- efectele sale asupra rezultatului
O entitate trebuie sa utilizeze aceleasi metode de determinare a costului pentru toate
stocurile care au natura si utilizare similare.Pentru stocurile cu natura sau utilizare diferita,
folosirea unor metode diferite de calcul al costului poate fi justificata.
Productia in curs de executie se determina prin inventarierea productiei nedeterminate
la sfarsitul perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului
de efectuare a operatiilor tehnologice si evaluarea acesteia la costurile de productie.
Contabilitatea stocurilor se tine cantitativ si valoric sau numai valoric prin folosirea
inventarului permanent sau inventarului intermitent.
In conditiile folosirii inventarului permanent, in contabilitate se inregistreaza toate
operatiunile de intrare si iesire, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a
stocurilor, atat cantitativ cat si valoric.
Inventarul intermitent consta in stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate
pe baza inventarierii stocurilor la sfarsitul perioadei.In acest caz, iesirile se determina ca
diferenta intre valoarea stocului initial plus valoarea intrarilor si valoarea stocului final,
determinat pe baza inventarierii.
Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate in bilant la o valoare mai mica decat
valoarea care se poate obtine prin utilizarea sau vanzarea lor.In acest scop, valoarea stocurilor
se diminueaza pana la valoarea realizabila neta, prin reflectarea unei ajustari pentru
depreciere.
Prin valoare realizabila neta se intelege pretul de vanzare estimat care ar putea fi
obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, minus costurile estimate pentru
finalizarea bunului, atunci cand este cazul, si costurile estimate necesare vanzarii.
f. Recunoaşterea stocurilor pe cheltuieli

Atunci când stocurile sunt vândute, valoarea contabilă a stocurilor trebuie recunoscută
ca o cheltuială în perioada în care a fost recunoscut venitul corespunzător. Valoarea oricărei
diminuări a stocurilor până la valoarea realizabilă netă şi toate pierderile de stocuri trebuie
recunoscute drept cheltuială în perioada în care are loc diminuarea sau pierderea de valoare.
Valoarea oricărei stornări a diminuării valorii stocurilor ca urmare a unei creşteri a valorii
Pagina 16 din 49
realizabile nete trebuie recunoscută ca o reducere a cheltuielii cu stocurile în perioada în care

a avut loc stornarea.
Procesul de recunoaştere ca o cheltuială a valorii stocurilor vândute duce la
conectarea costurilor la veniturile din activitatea curentă.
Stocurile încorporate într-un alt activ imobilizat realizat în regie proprie sunt
recunoscute drept cheltuieli pe parcursul duratei utile de viaţă a acelui activ.
g. Prezentarea informaţiilor
Situaţiile financiare trebuie să prezinte cel puţin următoarele informaţii:
Politicile contabile adoptate la evaluarea stocurilor, inclusiv metodele folosite pentru
determinarea costului;
- Valoarea contabilă totală a stocurilor şi valoarea contabilă a categoriilor de stocuri,
grupate într-un mod adecvat întreprinderii;
- Valoarea contabilă a acelor stocuri care au fost evaluate la valoarea realizabilă netă;
- Valoarea oricăror stornări ale diminuărilor valorii stocurilor;
- Circumstanţele sau evenimentele care au dus la apariţia unor astfel de stornări ale
diminuării valorii stocurilor;
- Valoarea stocurilor gajate în contul datoriilor
Informaţiile privind valoarea contabilă a diverselor categorii de stocuri, precum şi
dimensiunea modificărilor acestor active sunt utile beneficiarilor situaţiilor financiare. Cele
mai întâlnite clasificări ale stocurilor cuprind: mărfuri, materii prime, materiale, producţia în
curs şi produse finite. Stocurile unui prestator de servicii pot fi descrise ca producţie în curs
de execuţie.
Situaţiile financiare trebuie să prezinte una dintre următoarele informaţii:
- costul stocurilor recunoscut ca o cheltuială în cursul perioadei;
- costurile de exploatare imputabile veniturilor din activităţile curente, clasificate după
natura lor recunoscute ca o cheltuială în cursul perioadei.
Costul stocurilor recunoscute ca o cheltuială în cursul perioadei constă în acele costuri
care fuseseră incluse în evaluarea stocurilor vândute, regia de producţie nealocată şi valoarea
anormală a costurilor de producţie a stocurilor.
2.2 Probleme de evaluare si gestiune a stocurilor
Evaluarea si comunicarea financiara privind stocurile.
Pagina 17 din 49
Pentru stocurile din productie proprie (produsele finite, semifabricate, ambalaje,

productia in curs de executie si alte stocuri produse de unitatea patrimoniala), evaluarea se
face la cost de productie.
Costul de productie include, conform definitiei date de IASC, cheltuielile directe de
productie1 si o cota parte de cheltuieli indirecte de productie, fixe si variabile 2, ocazionate de
transformarea materilor prime in produse finite. Obligatia includerii unei cote din cheltuielile
indirecte de productie in costul de productie interzice, in principiu, evaluarea numai la
costurile directe sau variabile.Incorporarea cheltuielilor fixe indirecte in costul de productie
trebuie bazata pe capacitatea normala de productie a inteprinderii.
IASC defineste capacitatea normala de productie ca fiind productia ce se poate obtine,
in medie, pe mai multe perioade si in circumstante normale, tinand cont de pierderile
ocazionate de lucrarile de mentinere (reparatii si revizii) prevazute.
Exemplu : pentru fabricatia a 40 buc. produs A, in cursul exercitiului N s-au efectuat
urmatoarele cheltuieli:
-cheltuieli directe 80.000 u.m
-cheltuieli indirecte de productie, din care: 50.000 u.m
-cheltuieli variabile 20.000 u.m
-cheltuieli fixe 30.000 u.m
Capacitatea normala de productie este de: 100 buc
Cost productie total:
-cheltuieli directe(cheltuieli variabile) 80.000 u.m
-cheltuieli indirecte variabile 20.000 u.m
-cheltuieli indirecte fixe: 12.000 u.m
112.000 u.m
Cost de productie unitar = 112.000/40buc=2.800 u.m

In contabilitate se iregistreaza intrarea stocurilor de produse finite la cost de
productie:
[ 345”Produse finite”= 711 “Variatia stocurilor”] 112.000
Includerea cheltuielilor fixe indirecte in costul de productie in functie de utilizarea

capacitatii normale de productie are drept scop evaluarea unui cost de productie unitar
independent de nivelul de activitate.
1
Cheltuielile directe se identifica, in momentul efectuarii lor, pe purtatorii de costuri: produse, lucrari, servicii,
activitati, comenzi etc.Cheltuielile indirecte nu se pot identifica, in momentul efecuarii lor, fiind imputate
costurilor prin intermediul unor criterii de repartizare.
2
Cheltuielile fixe raman relativ constante fata de volumul productiei, ele variaza in functie de volumul
productiei
Pagina 18 din 49
Conform IASC sunt incluse in costul stocurilor numai cheltuielile suportate de

inteprindere pentru aducerea stocurilor in locul si starea in care se afla, fiind excluse din
valoarea stocurilor cheltuielile excesive generate de ineficienta productiei cat si cheltuielile
posterioare constituirii stocurilor, cum sunt:
-consumurile anormale de materii prime, manopera si alte cheltuieli de productie
-costurile de stocaj, altele decat cele care separa doua etape ale procesului de
productie;
-cheltuielile generale, care nu contribuie la aducerea stocurilor in locul si starea in
care se afla;
-costurile de distributie
Norma contabila IAS 2 autorizeaza evaluarea stocurilor si dupa metoda costului
standard, cu conditia ca acestea sa fie bazate pe ipoteze normale privind consumul de materii
prime si materiale, cheltuielile cu manopera cat si eficacitatea si utilizarea capacitatii de
productie.
La finele periodei de gestiune, stocurile sunt prezentate in bilantul contabil la costul
de achizitie sau de productie, dupa caz, chiar daca evaluarea curenta s-a facut pe baza
metodei costului standard.
Evaluarea iesirilor de stocuri, prin consum (materii prime, materiale etc) sau vanzare
(marfuri, produse finite), se face in functie de natura elementului considerat.In acest sens,
trebuie facuta distinctia intre stocurile (bunurile identificabile si stocuri (bunuri)
interschimbabile sau fungibile.
Stocurile identificabile sunt bunuri individualizate pentru fiecare articol sau categorie
de bunuri, atat in momentul intrarii in patrimoniu cat si al stocarii si iesirii din stoc.
Astfel de elemente identificabile, cum sunt produsele si servicile destinate unor
proiecte specifice, trebuie sa faca obiectul unei evaluari individuale specifice.
Stocurile interschimbabile sau fungibile sunt bunuri care in interiorul fiecarei
categorii nu sunt in mod unitar identificabile, dupa intrarea lor in depozit.Sunt considerate
bunuri fungibile spetele care apartin aceluiasi sort de bun, achizitionate sau fabricate la date
si preturi(costuri) diferite. Pentru stocurile fungibile norma contabila internationala IAS 2
admite evaluarea iesirilor de stocuri pe baza a trei metode: metoda costului mediu ponderat
(CMP); metoda primei intrari – primei iesiri (FIFO); metoda ultimei intrari primei iesiri
(LIFO).
Pentru exemplificare plecam de la urmatoarele informatii privind un element fungibil,
stocul de marfa X, pentru luna ianuarie:
Pagina 19 din 49
01.01 Sold initial 400 buc*120 lei/buc

03.01 intrare 300 buc*122lei/buc
04.01 iesire 150 buc
17.01 intrare 100 buc*125lei/buc
28.01 iesire 80 buc
Evaluarea iesirilor din stoc dupa metoda costului medie ponderat (CMP).
Costul mediu ponderat (CMP) se poate calcula lunar sau dupa fiecare intrare, ca
raport intre valoarea totala a stocului initial plus valoarea intrarilor in stoc si cantitatea
existenta in stocul initial plus cantitatile intrate in stoc, adica:
n
∑ qipi
i=1 , unde: qi = cantitatea de stoc i
CMP= n
∑ qi pi = pretul unitar pt stocul i
i=1
Pentru exemplu nostru CMP, calculat lunar la finele perioadei este:
40*120+300*122+100*125 53.900
CMP= = =122.5 lei/buc
40+300+100 440
Fisa de stoc pentru marfa X se prezinta astfel:

Data Expli- Intrari Iesiri Stoc
Cant. Pret Val. Cant. Pret Val. Cant. Pret Val.
catii
(buc) unit. (buc) unit. (buc) unit.
01.01 SI 40 120 4800 40
03.01 Intr. 300 122 36.600 340
04.01 Ies. 150 122.5 18.375 190
17.01 Intr. 100 125 12.500 290
28.01 Ies. 80 122.5 9.800 210
440 122. 53.900 230 122.5 28.175 210 122.5 25.725
5
Pagina 20 din 49
In varianta evaluarii iesirilor din stoc la cost mediu ponderat, calculat lunar, in cursul
lunii iesirile nu sunt evaluate, ci sunt urmarite numai cantitativ sau se pot evalua la costul
mediu ponderat al lunii precedente.
In cazul determinarii costului mediu ponderat dupa fiecare intrare, situatia se prezinta
astfel:
La 03.01 :
40*120+300*122 41.400
CMP = = = 121.76 lei/buc
40+300 340
La 17.01 :
[(40+300-150)*121.76)]+(100*125) 35.636
CMP = = = 122.88 lei/buc
40+300- Expli- Intrari Iesiri Stoc
150+10 catii
0
290
Data
01.01 SI 40 120 4.800 40 120 4.800
03.01 Intr. 300 122 36.600 340 121,76 41.400
04.01 Ies. 150 121.7 18.264 190 121,76 23.136
6
17.01 Intr. 100 125 12.500 290 122,88 35.636
28.01 Ies. 80 122.8 9.830 210 122,88 25.806
8
440 53.900 230 28.094 210 122,88 25.806
Din cele constatate putem concluziona ca evaluarea iesirilor din stoc dupa metoda
costului mediu ponderat calculat lunar prezinta avantajul unui calcul mai simplu, dar nu
permite valorizarea iesirilor in cursul lunii. In schimb metoda costului mediu ponderat,
calculat dupa fiecare intrare, ofera posibilitatea evaluarii iesirilor in cursul perioadei de
gestiune (lunii).
Evaluarea iesirilor din stoc dupa metoda primei intrari primei iesiri (FIFO).
Pagina 21 din 49
FIFO consta in valorizarea iesirilor de stocuri in ordinea in care au intrat, la costul de

achizitie (sau productie) al primei intari (lot). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din
gestiune se evalueaza la costul de achizitie (sau productie) al lotului urmator, in ordine
cronologica. In consecinta, stocul final este format din elementele evaluate la valorile cele
mai recente.
catii
01.01 SI 40 120 4.800 40 120 4.800
03.01 Intr. 300 122 36.600 40 120 4.800

300 122 36.600
04.01 Ies. 40 120 4.800 190 122 23.180
110 122 13.420
17.01 Intr. 100 125 12.500 190 122 23.180
100 125 12.500
28.01 Ies. 80 122 9.760 110 122 13.420
100 125 12.500
440 53.900 230 27.980 210 25.920
Evaluarea iesirilor din stoc dupa metoda ultimei intrari primei iesiri (LIFO).
Tratamentul contabil alternativ, respectiv metoda „ultimul intrat, primul-ieşit” (LIFO)

nu mai este permisă de noua varianta a IAS 2.1
Metode de gestiune a stocurilor: inventarul permanent si inventarul intermitent.
Inventarul permanent presupune contabilizarea fiecarei intrari de stocuri, cantitativ si

valoric, la cost istoric (care poate fi cost de achizitie sau cost de productie, dupa caz),
pretul stabilit in functie de valoarea de utilitate(pentru stocurile aduse ca aport la capitalul
social, plusuri la inventar, primite ca donatie sau obtinute cu titlu gratuit) sau la o alta valoare
de inregistrare (pret standard, pret de vanzare).De asemenea, fiecare iesire din stoc este
conatabilizata fizic si valoric, ceea ce permite cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat
1
Modificari aduse IAS-ului 2 “Stocuri” si care se aplica situatiilor financiare care acopera perioade incepand cu
1 ianuarie 2006.
Pagina 22 din 49
cantitativ cat si valoric.Normele contabile din tara noastra 1prevad ca, in cazul folosirii
inventarului permanent, contabilitatea analitica a stocurilor sa se poata organiza, in functie de
specificul activitatii si necesitatile proprii ale fiecarei unitati patrimoniale, dupa una dintre
urmatoarele metode:
metoda operativ – contabila(pe solduri):la locul de depozitare a stocurilor se
organizeaza o evidenta cantitativa, pe categorii de stocuri(cu ajutorul documentului “Fisa de
magazie”), iar in contabilitate stocurile sunt iregistrate valoric, pe gestiuni, iar in cadrul lor,
pe grupe sau subgrupe de stocuri, dupa caz.Verificarea concordantei dintre evidenta
depozitelor si inregistrarile din contabilitate se asigura lunar, prin evaluarea stocurilor
cantitative transcrise din fisele de magazie in registrul stocurilor.
metoda cantitativ – valorica (pe fise de cont analitic): la locul de depozitare stocurile
sunt urmarite cantitativ, pe categorii, iar in contabilitate se organizeaza evidenta cantitativ
valorica.Verificarea concordantei dintre evidenta locurilor de depozitare si contabilitate se
face prin punctajul periodic dintre cantitatile inregistrate in fisele de depozit si cele din fisele
de cont analitic din contabilitate.
metoda global – valorica presupune organizarea evidentei valorice atat la nivelul
gestiunii, cat si in contabilitate. Verificarea concordantei dintre evidenta gestiunii si cea din
contabilitate se face periodic, prin inventariere.Prelucrarea informatizata a informatiei
permite utilizarea metodei cantitativ – valorice de organizare a contabilitatii analitice a
stocurilor.
Inventar permanent pentru stocurile din cumparaturi evaluate la cost de achizitie
Exemplu:O societate comerciala prezinta urmatoarele informatii privind stocul de

materii prime pentru exercitiul N:
- stoc initial de materii prime: 250
- achizitii de materii prime:
pret de cumparare: 1.100 cost

cheltuieli de transport: 300 de achizitie =1.400
Tva: 1400*19% 266
- consum de materii prime: 1.200
Iregistrarile din cursul exercitiului:
- Achizitia de materii prime:
1
Regulamant de aplicarea Legii contabilitatii nr.82/1991.
Pagina 23 din 49
% = 401”Furnizori” 1.666
“Materi prime”301 1.400
“TVA deductibila”4426 266
- Iesirea din stoc a materiilor prime, prin consum (sau descarcarea gestiunii cu
valoarea materiilor prime consumate:
“Cheltuieli cu materii prime”601 = 301”Materii prime” 1.200

La sfarsitul exercitiului se compara soldul scriptic al contului de stocuri cu
situatia faptica rezultata in urma inventarieri.Pe exemplu nostru avem
urmatoarea situatie:
Stoc scriptic(sold cont 301”Materii prime”..............................450
Stoc faptic (conform invrentarului fizic)................................420
Minus la inventar(minus gestiune).............................................30
Se iregistreaza:
- Minus la inventar:
“Cheltuieli cu materii prime”601 = 301”Materii prime” 30

In varianta a doua situatia la inventar se prezinta astfel:
Stoc scriptic(sold cont 301”Materiale”)....................................450
Stoc faptic(conform inventarului fizic).....................................500
Plus la inventar (plus in gestiune)...............................................50
Se inregistreaza:
- Plus la inventar:
“Materii prime”301 = 601”Cheltuieli cu materii 50

prime”
In urma contabilizarii acestor operatii, contul de stocuri reflecta, la inchiderea
exercitiului, marimea reala a stocului, evaluat la cost de achizitie, adica:
D 301”Materii prime” C 1.200

Sold initial 250
1.400
SD 450
(minus) 30
SFD 420
Pagina 24 din 49
Inventar permanent pentru stocurile din cumparari evaluate la pret de cumparare

(numit si pret de facturare).
Conform acestei tehnici de inregistrare, in cursul exercitiului functioneaza doua

conturi in care se contabilizeaza valoarea achizitiei de stocuri: un cont de stoc, care de
debiteaza cu pretul de cumparare(facturare) al intrarilor si se crediteaza cu pretul de
cumparare al iesirilor si un cont rectificativ, denumit “Diferente de pret aferente stocurilor”,
care se debiteaza cu cheltuielile accesorii (taxe vamale, cheltuieli de transport-manipulare,
comisiaone, alte taxe nedeductibile) aferente cumpararilor de stocuri si se crediteaza cu
cheltuielile accesorii repartizate asupra stocurilor iesite din gestiune, prin vanzare sau
consum. Soldul contului de “Diferente de pret” aferente stocurilor reflecta cheltuielile
accesorii aferente bunurilor existente in stoc (materii prime, materiale). Repartizarea
cheltuielilor accesorii asupra valorii stocurilor iesite din gestiune se face cu ajutorul unui
coeficient K, care se calculeaza astfel:
K cont de = (Sold initial + Rulaj debitor) cont de dif. de pret aferente

stocurilor
diferente de pret (Sold initial + Rulaj debitor) cont de stocuri, evaluate la pret de
cumparare
aferente stocurilor
Valoarea cheltuielilor accesorii aferente stocurilor iesite din gestiune, prin vanzare sau
consum, se determina astfel:
Cheltuieli accesorii
aferente stocurilor = Rulaj creditor cont de stocuri, * K cont de diferente de pret
iesite din gestiune evaluate la pret de cumparare aferente stocurilor
Exemplu:O societate comerciala prezinta urmatoarele informatii privind stocul de

materii prime pentru exercitiul N:
- stoc initial de materii prime: 250
(la pret de cumparare)
- Cheltuieli accesorii aferente 25
materiilor prime aflate in stoc
- achizitii de materii prime:
pret de cumparare: 1.100
Pagina 25 din 49
cheltuieli de transport: 300

Tva: 1400*19% 266
- consum de materii prime la 1.200
pret cumparare:
- Contabilizarea cumpararilor de materii prime:

% = 401”Furnizori” 1.666
“Materii prime”301 1.100
“Diferente de pret la materii
prime si materiale”308 300
- Iesirea din stoc a materiilor prime, la pret de cumparare:

“Cheltuieli cu materii prime”601 = 301”Materii prime” 1.200
- Calculul si contabilizarea cheltuielilor accesorii af. materiilor prime consumate:
K = (Si + Rd)ct.308 = 25 +300 = 0.24

308 (Si + Rd)ct.300 250 + 1.100
Cheltuieli accesorii aferente

= Rc ct.301 * K=1.200*0.24= 288
iesirilor de materii prime
“Cheltuieli cu materii prime”601 = 308”Diferente de pret 288

la materii prime si materiale”
In urma acestor operatii situatia din conturi se prezinta astfel:

D 301”Materii prime” C
Sold initial 1.200
250
1.100
SFD 150
Valoarea stocului final de materii
prime, la pret de cumparare
D 308”Diferente de pret la 288
materii prime si materiale” C
Sold initial 25
300
Pagina 26 din 49
SFD 37
Suma cheltuielilor accesorii
aferente stocului de materii
prime si materiale.
Inventar permanent pentru stocurile din cumparari evaluate la cost standard.
In aceasta varianta conturile de stocuri din cumparari se debiteaza cu valoarea

intrarilor, la cost de achizitii standard (prestabilit) si se crediteaza cu iesirile evaluate tot la
cost de achizitii standard.Abaterile intre costurile de achizitie standard (prestabilit) si costul
de achizitie efectiv sunt reflactate de un cont rectificativ denumit “Diferente de pret.....”,
deschis pentru fiecare categorie de stocuri de cumparari.
Exemplu:Materii prime (sortiment A) existente in stoc la inceputul lunii 1.000kg,
evaluate si inregistrate in contabilitate la pretul prestabilit de 0.05lei/kg.(1.000kg * 0.05lei/kg
= 50lei)
Diferente favorabile existente la inceputul lunii – 10 lei (in rosu).
- In cursul lunii au loc aprovizionarii cu
materii prime de la furnizori: 10.000 kg,
pret factura 0.04lei/kg (10.000kg *
0.04lei/kg= 400 lei)
- cheltuieli de transport facturate : 20 lei
- TVA deductibil 19%
- pretul prestabilit este 0.05 lei/kg
Inregistrarea va fi:
% = 401”Furnizori” 499.8
“Materii prime”301 500
“Diferente de pret la materii prime
si materiale”308 -80
“TVA deductibila”4426 79.8
-In cursul lunii se inregistreaza consumul de materii prime (sortiment A) astfel:
6000kg*valoarea la pret prestabilit
6000kg*0.05lei/kg = 300lei
“Cheltuieli cu materiile prime”601 = 301”Materii prime” 300
D 301”Materii prime” C 300
Pagina 27 din 49
Si 50
500
SD 250
D 308”Diferente de pret la -48.9

materii prime si materiale” C
Si -10
-80
SD -41.1
- La finele lunii se repartizeaza diferentele de pret aferente materiilor prime date in
consum.
Calculul coeficientului de repartizare pe baza situatiei din conturi :
-10 + (-80) -90
K = = = 0.163
308 50 + 500 550
Diferentele de repartizat vor fi: 300 * 0.163 = 48.9

Diferentele astfel calculate se repartizeaza asupra consumurilor de materii prime
facandu-se inregistrarile in rosu:
“Cheltuieli cu materiile prime”601 = 308”Diferente de pret la -48.9
materii prime si materiale”
Inventarul intermitent se poate aplica in intrepriderile mici si mijlocii. Conform

acestei
metode, evaluarea si contabilizarea iesirilor din stoc se fac pe baza unei inventarieri
fizice a stocurilor, la finele perioadei. Astfel, iesirile din stoc se determina prin calcul
extracontabil, ca diferenta intre valoarea stocurilor initiale plus valorea intrarilor si valoarea
stocurilor finale, stabilite prin inventariere fizica.
Desi mai simplu si mai putin costisitor decat inventarul permanent, inventarul
intermitent
prezinta cateva inconveniente: o eroare sau omisiune in inventarul fizic duce la
deformarea informatiei contabile, prezentata in documnetele contabile de sinteza (valoarea
stocurilor din bilant, cheltuielile su stocurile si respectiv rezultatul din contul de profit si
pierdere); nu permite stabilirea plusurilor sau minusurilor in gestiune; creeaza tentatia de
Pagina 28 din 49
“subevaluare” a stocurilor la inventar, din motive fiscale, in vederea cresterii nereale a

cheltuielilor cu stocurile si diminuarii profitului impozabil.
In conditiile inventarului intermitent , intrarile de stocuri din cumparaturi ( materii
prime si materiale, obiecte de inventar, animale, marfuri si ambalaje) sunt contabilizate direct
in conturile de cheltuieli cu stocurile respective (materii prime si materiale, marfuri etc.), la
cost de achizitie (sau pret stabilit in functie de valoarea de utilitate).
In cursul perioadei de gestiune (exercitiul financiar) iesirile din stocuri din gestiune,
prin consum sau vanzare, nu sunt contabilizate.
La sfarsitul exercitiului, dupa efectuarea inventarierii fizice, este inregistrata variatia
stocurilor (sold initial – sold final), neafectata de eventualele provizioane pentru depreciere.
Inventarul intermitent nu ridica problema regularizarilor plusurilor sau minusurilor la
inventarul fizic, deoarece soldul contului de stoc reflecta marimea stocului real, constatat prin
inventariere fizica. Soldul contului de cheltuieli privind un anumit stoc din cumparaturi
( materii prime, materiale, marfuri, etc.), reflecta cheltuielile cu achizitia elementului de stoc
influentate cu variatia stocului (adica valoarea iesirilor din stoc).
Exemplu:Se dispune din urmatoarele informatii privind operatiile cu materii prime, in
conditiile practicarii metodei inventarului intermitent:
- stoc initial de materii prime 200

- cumparaturi de materii prime aferente exercitiului N,
la cost de achizitie 1.000 TVA 19%
- stoc final de materii prime, stabilit prin inventar fizic ,
conform listelor de inventariere 460
In cursul exercitiului se procedeaza numai la inregistrarea achizitiei de materii prime,

ca o cheltuiala;
% = 401”Furnizori” 1.190
“Cheltuieli cu materii prime”601 1.000
- La finele exercitiului se inregistreaza variatia stocului, prin:
a. anularea stocului initial:
“Cheltuieli cu materii prime”601 = 301”Materi prime” 200
b. constatarea stocului final:

“Materii prime”301 = 601”Cheltuieli cu 460
Pagina 29 din 49
materii prime”
D 301”Materii prime” C 200

Si 200
460
TSD 660 TSC 200
SFD 460
D 601”Cheltuieli cu materiile 460

prime” C
Si 1.000
200
TSD 1.200 TSC 460
SFD 740
Valoarea iesirilor de materii prime se poate determina si extracontabil, plecand de la

relatia:
Iesiri = Stoc initial + Cumparari – Stoc final = 200 + 1.000 – 460 = 740
3. ORGANIZAREA CONTABILITATII STOCURILOR SI OPERATIILOR

CURENTE CU MATERII PRIME SI MATERIALE LA SOCIETATEA COMERCIALA
“PIRITEX” SA.
3.1 Prezentarea operatiilor cu materii prime si materiale si a documentelor specifice.
In practica societatilor comerciale se intalnesc forme comune si obligatorii de

documente de achizitie si vanzare, si forme specifice fiecarei societatii comerciale.
Astfel, documentele care reflecta circuitul materiilor prime si materialelor pot fi
impartite in doua categorii:
documente de uz intern, din aceasta categorie facand parte marea majoritate a
documentelor specifice fiecarei societatii comerciale;
documentele cu uz extern, interfata cu furnizorii sau clientii societatiilor comerciale,
din aceasta categorie facand parte toate documentele comune.
Pagina 30 din 49
Totodata, in functie de scopul pe care il servesc, putem clasifica documentele astfel:

documente specifice aprovizionari cu materii prime si materiale;
documentele specifice stocarii si circulatiei interne a materiilor prime si materialelor
in cadrul societatii comerciale.
Forme comune si specifice ale aprovizionarii cu materii prime si materiale.
Achizitia de materii prime si materiale se face de la societatiile comerciale

producatoare, din tara, prin import direct sau in comision, sau de la alte societatii
comerciale.In cazul SC.PIRITEX.SA, achizitia se face preponderent de la producatorii
autohtoni.
Acest proces de achizitie se desfasoara fie in baza comenzilor emise catre furnizori si
confirmate pentru livrare de catre acestia, fie pe baza de contracte incheiate cu furnizorii, in
care se specifica materiile prime care se aprovizioneaza , descrierea exacta a standardelor pe
care acestea trebuie sa le respecte, cantitatile si termenele de ferme de livrare, termenele si
modalitatile de plata, conditiile de livrare, transport si ambalare s.a.m.d.
Pentru materiile prime si materialele achizitionate de la producatori autohotoni se
practica , fie sistemul de achizitie prin delegat propriu, fie cu delegat al furnizorului.
In cazul sistemului de achizitie prin delegat propriu, SC.PIRITEX.SA imputerniceste
un salariat propriu printr-o “Delegatie de ridicare a marfurilor” sa procedeze la receptia
materiilor si materialelor comandate sau contractate la sediul furnizorului, sa primeasca si sa
semneze “Avizul de insotire al marfii” si “Factura fiscala” care insotesc materiile si
materialele si sa o aduca la hala de productie.La sosirea lui se procedeaza la receptionarea
materiilor si materialelor de catre comisia de receptie si la intocmirea “Notei de receptie si
constatare de diferente”. Astfel, toate riscurile privind achizitia de materii si materiale se
transmit de la furnizor la persoana imputernicita pentru receptia lor.. In acest caz, daca se
constata diferente cantitative in minus sau diferente calitative fata de documentele de insotire
a marfurii, acestea se imputa persoanei delegate pentru receptia materiilor si materialelor la
furnizor.Pentru diferentele constatate in plus fata de documentele de insotire a marfii se
intocmeste “Proces verbal de luare in custodie” si, fie se returneaza furnizorului, fie se
solicita de la acesta eliberarea unei “Facturi fiscale” pentru aceste catitati.
Sistemul de achizitie cu delegat al furnizorului se practica, cel mai adesea, atunci cand
furnizorul se ocupa si de transportul materiilor si materialelor la client, caz in care suporta
toate riscurile privind acestea pana cand clientul o receptioneaza.
Pagina 31 din 49
Astfel in cadrul acestui sistem, marfa este insotita de un delegat al furnizorului pana la
depozitul clientului, asista la receptia marfii, alaturi de comisia de receptie a acestuia. In acest
caz, daca se constata diferente cantitative in minus sau diferente caliatative fata de
documentele de insotire a marfii, acestea se suporta de catre furnizor sau de catre persoana
delegata de furnizor sa insoteasca marfa la depozitul clientului. Pentru diferentele in plus fata
de documentele de insotire ale marfii se intocmeste “Proces verbal de luare in custodie” si, fie
se returneaza furnizorului,fie se solicita de la acesta eliberarea unei “Facturi fiscale”.
3.2 Analiza si functionarea conturilor implicate in reflectarea operatiunilor cu materii

prime si materiale.
La nivelul contabilitatii financiare regasim urmatoarele structuri de conturi pentru

reflectarea operatiunilor cu stocuri de materii prime si materiale:
conturi implicate in contabilizarea operatiilor privind stocurile de materii prime si
materiale, cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor obtinute;
conturi implicate in contabilizarea decontarilor cu furnizorii;
conturi implicate in reflectarea obligatiilor fata de bugetul statului.
Conturi implicate in contabilizarea operatiilor privind stocurile de materii prime si
materiale1:
1. Contul 301”Materii prime “se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de
materii prime.
Contul 301”Materii prime” este un cont de activ.

In situatia aplicarii inventarului permanent:
In debitul contului 301”Materii prime” se inregistreaza :
valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime achizitionate (401,408,542,446)
valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime aduse de la terti (351,401)
valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime reprezentand aport in natura al
actionarilor si asociatilor (456)
valoarea materiilor prime constatate plus la inventar si a celor primite cu titlu gratuit
(601;758)
1
Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr. 306/2002 pentru aprobarea Reglemantarilor contabile simplificate,
armonizate cu directivele europene
Pagina 32 din 49
valoarea la pret de inregistre a semifabricatelor si produselor retinute si consumate ca

materie prima in aceasi unitate(341,345).
valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime primite de la societatile din grup,
alte societati legate prin participatii, unitate sau subunitati (451,452,481,482).
In creditul contului 301”Materii prime” se inregistreaza:
valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime incluse pe cheltuieli, constatate lipsa
la inventar, si pierderile din deprecieri (601);
valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime vandute ca atare (371);
valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime livrate societatilor din grup, altor
societati legate prin participatii, unitate sau subunitati (451, 452, 481,482);
valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime trimise spre prelucrare sau in
custodie la terti (351).
Soldul contului reprezinta valoarea materiilor prime existente in stoc.
2. Contul 302”Materiale consumabile”
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de materiale

consumabile ( materiale auxiliare, combustibili, ambalaje, piese de schimb, seminte si
materiale de plantat, furaje si alte materiale consumabile).
Contul 302”Materiale consumabile” este un cont de activ.
In situatia aplicarii inventarului permanent:
In debitul contului 302“Materiale consumabile” se inregistreaza:
valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile achizitionate (401, 408,
542, 446)
valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile aduse de la terti (351, 401).
valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile reprezentand aport in
natura al actionarilor si asociatilor (456)
valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile constatate plus de inventar
si a celor primite cu titlu gratuit (602, 758);
valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor si produselor retinute si consumate
ca materiale in aceeasi unitate ( 341, 345);
valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile primite de la societatile din
grup, alte societati legate prin participatii, unitate sau subunitati (451, 452, 481, 482).
In creditul contului 302”Materiale consumabile” se inregistreaza:
Pagina 33 din 49
valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile incluse pe cheltuieli,

constatate lipsa la inventar, si a pierderilor din deprecieri (602).
valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile livrate la societatile din
grup, alte societati legate prin participatii, unitate sau subunitati (451, 452, 481, 482)
valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile donate si pierderile din
calamitati (658, 671)
valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile trimise spre prelucrare sau
custodie la terti (351).
Soldul contului reprezinta valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile
existente in stoc.
3.Contul 308”Diferente de pret la materii prime si materiale”
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta diferntelor ( in plus sau minus) intre pretul de
inregistrare standard ( prestabilit) si costul de achizitie, aferente materiilor prime, materialelor
consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar.
Contul 308”Diferente de pret la materi prime si materiale” este un cont rectificativ al
valorii de inregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura
obiectelor de inventar.
In debitul contului 308”Diferente de pret la materii prime si materiale” se
inregistreaza:
diferentele de pret in plus (costul de achizitie este mai mare decat pretul standard)
aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de
inventar intrate in gestiune (401,542);
diferentele de pret in minus aferente materiilor prime, materialelor consumabile si
materialelor de natura obiectelor de inventar iesite din gestiune (601, 602, 603).
In creditul contului 308”Diferente de pret la materii prime si materiale” se
inregistreaza:
diferentele de pret in minus aferente materiilor prime, materialelor consumabile si
natura obiectelor de inventar achizitionate (301, 302, 303).
diferentele de pret in plus aferente materiilor prime, materialelor consumabile si
materialelor de natura obietelor de inventar iesite din gestiune (601, 602, 603).
Pagina 34 din 49
Soldul contului reprezinta diferente de pret aferente materiilor prime, materialelor

consumabile si materialelor de natura obiectelor de natura obiectelor de inventar existente in
stoc.
In situatia aplicari inventarului intermitent:
Stocurile existente la inceputul exercitului financiar, precum si intrarile in cursul
perioadei de materii prime, materiale consumabile si materiale de natura obiectelor de
inventar se inregistreaza direct in debitul conturilor 601”Cheltuieli cu materiile prime”,
602”Cheltuieli cu materialele consumabile”, 603”Cheltuieli privind materialele de natura
obiectelor de inventar”.
Conturile 301”Materii prime”, 302”Materiale consumabile” si 303”Materiale de
natura obiectelor de inventar” se debiteaza la sfarsitul perioadei cu valoarea la pret de
inregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de
inventar , existente in stoc, stabilita pe baa inventarului, prin creditul conturilor
601”Cheltuieli cu materiile prime”, 602”Cheltuieli cu materialele consumabile”,
603”Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar”.
4.Contul 351”Materii si materiale aflate la terti”
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de materii

prime, materiale cosumabile si materiale de natura obiectelor de inventar trimise la terti.
Contul 351 “Materii prime si materiale aflate la terti” este un cont de activ.
In debitul contului 351”Materii si materiale aflate la terti” se inregistreaza:
valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile si
materialelor de natura obiectelor de inventar aflate la terti ( 301, 302, 303, 401).
In creditul contului 351 “Materii prime si materiale aflate la terti” se inregistreaza:
valoarea materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura
obiectelor de inventar intrate in gestiune (301, 302, 303).
scaderea din gestiune a materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de
natura obiectelor de inventar aflate la terti, constate lipsa la inventar, distruse de calamitati
(601, 602, 603, 671).
Soldul contului reprezinta valoarea materilor prime, materialelor consumabile si
materialelor de natura obiectelor de inventar trimise la terti.
Pagina 35 din 49
5.Contul 601”Cheltuieli cu materiile prime”
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor cu materiile prime.

In debitul contului 601”Cheltuieli cu materiile prime” se inregistreaza:
valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime incluse pe cheltuieli, constatate lipsa
la inventar, pierderile din deprecieri ireversibile, precum si diferentele de pret aferente (301,
308).
valoarea la pret de inregistarare a materiilor prime aprovizionate, in c azul folosirii
metodei inventarului intermitent (401).
6. Contul 602”Cheltuieli cu materialele consumabile”
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor cu materialele consumabile.
In debitul contului 602”Cheltuieli cu materialele consumabile” se inregistreaza:
valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile incluse pe cheltuieli,
constate lipsa la inventar, pierderile din deprecieri ireversibile, precum si diferentele de pret
aferente (302, 308);
valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile aprovizionate, in cazul
folosirii metodei inventarului intermitent (401).
Conturi implicate in contabilizarea decontarilor cu furnizorii.
1. Contul 401”Furnizori”
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta datoriilor si decontarilor in relatiile cu
furnizorii pentru aprovizionarile de bunuri, lucrari executate sau serviciile prestate.
Contul 401”Furnizori” este un cont de pasiv.
In creditul contului 401”Furnizori” se inregistreaza:
valoarea la pret de cumparare sau standard (prestabilit) a materiilor prime,
materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, animalelor tinere si la
ingrasat, marfurilor si ambalajelor intrate in patrimoniu, achizitionate cu titlu oneros de la
terti pe baza de facturi (301, 302, 341, 346, 351, 354, 356, 357, 358, 361, 371, 381), precum
si diferentele de pret nefavorabile aferente, in cazul in care evidenta acestora se tine la preturi
standard ( 308, 348, 368, 378, 388);
valoarea materialelor achizitionate, nestocate si consumul de energie si apa (604,
605);
valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate de furnizori (409);
Pagina 36 din 49
valoarea materiilor prime, materialelor consumabile, marfurilor, ambalajelor, etc.

achizitionate, in cazul folosirii metodei inventarului intermitent (601, 602, 607, 608);
valoarea facturilor primite, in cazul in care acestea au fost evidentiate anterior ca
facturi nesosite (408);
taxa pe valoare adaugata inscrisa in facturile furnizorilor (4426, 4428);
valoarea timbrelor fiscale si postale, biletelor de tratament si calatorie si a altor valori
achizitionate (532);
diferentele nefavorabile de curs valutar la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea
soldului in valuta (665).
In debitul contului 401”Furnizori” se inregistreaza:
platile efectuate catre furnizori (162, 512, 531, 541, 542);
valoarea acceptata a efectelor comerciale de platit (403);
diferentele favorabile de curs valutar aferente datoriilor catre furnizori la decontare
sau evaluare la sfarsitul exercitiului (765);
valoarea avansurilor acordate furnizorilor, cu ocazia regularizarilor platilor cu acestia
(409);
sumele nete achitate colaboratorilor si impozitul retinut (512, 531, 444);
valoarea la pret de inregistrare a produselor cuvenite unitatilor prestatoare ca plata in
natura potrivit prevederilor contractuale (345);
datorii prescrise sau anulate (758)
valoarea sconturilor obtinute de la furnizori (767);
valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, predate furnizorului (409).
Soldul contului reprezinta sumele datorate furnizorilor.
2. Contul 408”Furnizori – facturi nesosite”
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu furnizorii pentru

aprovizionarile de bunuri, lucrarile executate si prestarile de servicii, pentru care nu s-au
primit facturi.
Contul 408”Furnizori – facturi nesosite” este un cont de pasiv.
In creditul contului 408”Furnizori – facturi nesosite” se inregistreaza :
valoarea bunurilor aprovizionate, a lucarilor executate sau a serviciilor prestate de
catre furnizori (301, 302, 303, 361, 371, 381, 4428, 604, 605, 611 la 626, 628);
Pagina 37 din 49
diferentele nefavorabile de curs valutar inregistrate la inchiderea exercitului, aferente

datoriilor catre furnizorii pentru care nu s-au primit facturile ( 665).
In debitul contului 408”Furnizori – facturi nesosite” se inregistreaza:
valoarea facturilor sosite (401);
diferentele favorabile de curs valutar inregistrate la inchiderea exercitiului (765);
Soldul contului reprezinta sumele datorate furnizorilor pentru care nu s-au primit
facturi.
Conturi implicate in reflectarea obligatiilor fata de bugetul statului.
1. Contul 4426”Taxa pe valoare adaugata deductibila”
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta taxei pe valoarea adaugata deductibila,

potrivit legii.
Contul 4426”Taxa pe valoare adaugata deductibila” este un cont de activ.
In debitul contului 4426”Taxa pe valoare adaugata deductibila” se inregistreaza:
sumele reprezentand taxa pe valoarea adaugata deductibila, potrivit legii ( 401, 404,
512, 542)
sumele reprezentand taxa pe valoarea adaugata evidentiata anterior ca amanata la
plata (4428 )
In creditul contului 4426”Taxa pe valoare adaugata deductibila” se inregistreaza:
sumele compensate din taxa pe valoarea adaugata colectata ( 4427 )
diferentele rezultate la sfarsitul perioadei intre taxa pe valoare adaugata deductibila si
taxa pe valoare adaugata colectata ( 4424 ).
prorata din taxa pe valoarea adaugata deductibila devenita nedeductibila ( 635 ).
La sfarsitul perioadei contul nu prezinta sold.
2. Contul 4428”Taxa pe valoarea adaugata neexigibila”
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta taxei pe valoarea adaugata neexigibila.

Contul 4428”Taxa pe valoarea adaugata neexigibila” este un cont bifunctional.
In creditul contului 4428”Taxa pe valoarea adaugata neexigibila” se inregistreaza:
taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarilor de bunuri, prestarilor de servicii si
executarilor de lucrari cu plata in rate conform prevederilor legale ( 411);
Pagina 38 din 49
taxa pe valoarea adaugata aferenta marfurilor din unitatile comerciale cu amanuntul

( 371);
taxa pe valoare adaugata aferenta livrarilor de bunuri, prestarilor de servicii si
executarilor de lucrari pentru care nu s-au intocmit facturi ( 418);
taxa pe valoarea adaugata aferenta garantiilor pentru buna executie, retinuta de
beneficiarii lucrarilor ( 4427 )
taxa pe valoarea adaugata aferenta cumpararilor efectuate cu plata in rate, precum si
cea aferenta facturilor sosite devenita deductibila ( 4426 ).
In debitul contului 4428”Taxa pe valoarea adaugata neexigibila” se inregistreaza:
taxa pe valoarea adaugata aferenta cumpararilor efectuate cu plata in rate conform
prevederilor legale ( 401, 404 );
taxa pe valoarea adaugata aferenta vanzarilor de marfuri din unitatile comerciale cu
amanuntul ( 371 );
taxa pe valoarea adaugata aferenta vanzarilor de bunuri si servicii sau prestarilor de
lucrari cu plata in rate, devenita exigibila in cursul exercitiului ( 4427 );
taxa pe valoarea adaugata amanata la plata ( 446).
Soldul contului reprezinta taxa pe valoarea adaugata neexigibila.
4. CONTABILITATEA OPERATIILOR SPECIFICE CU MATERII PRIME SI

MATERIALE
4.1 Contabilitatea stocurilor si operatiilor cu materii prime si materiale la societatea

comerciala “PIRITEX”SA
Contabilitatea stocurilor si operatiunilor cu materii prime si materiale trebuie abordata

prin prisma sistemului care, evidentiaza, pornind de la anumite reguli, atat stocurile cat si
operatiile care le influenteza.
capacitatea de a identifica si reflecta in mod continuu sau doar la anumite momente
nivelul stocurilor;
structurile de conturi utilizate in reflectarea stocurilor si operatiilor care le determina
Pagina 39 din 49
modalitatea de a privi intrarile, fie ca pe o afectare directa a nivelului stocurilor, fie ca

pe o cheltuiala determinata de procurarea unui bun.
Insa, indiferent de metodele aplicate, privite in ansamblu, toate converg spre

cunoasterea
unor elemente esentiale atat pentru intocmirea bilantului, cat si pentru intocmirea
contului de rezultate, care trebuie sa reflecte in mod obiectiv, alaturi de celelalte elemente
patrimoniale inscrise in bilant, situatia reala a stocurilor de materii prime si materiale, in
bilant si anume:
1.Nivelul stocurilor
ca obiect al inventarului in scopul evaluarii si controlului gestionar;
ca element bilantier care defineste o marime patrimoniala;
pentru calculul provizioanelor in cazul deprecierilor de valoare.
2.Calculul rezultatelor generate de activitate:

dimensionarea costului de achizitie al materiilor prime si marialelor achizitionate.
Astfel, fata de aceste elemente, in functie de obiectivele urmarite, contabilitatea

stocurilor si operatiunilor cu materii prime si materiale se poate aborda folosind:
1. metoda inventarului permanent: caz in care se poate detalia in:
metoda inventarului permanent la cost de achizitie
metoda inventarului permanent la cost prestabilit sau standard
metoda inventarului permanent la pret de vanzare
2.metoda inventarului intermitent.
Exemplificare privind aplicarea metodei inventarului permanent la cost de achizitie
Pe baza facturii 521214 din 10.10.2004, s-a achizitionat o cantitate de 50 ml profil din
pvc marca GEALAN la pret de factura 10 lei/ml, cheltuieli de transport facturate 50 lei, TVA
19%.Costul de achizitie va fi format din pretul de factura plus cheltuielile de transport -
aprovizionare.
- stoc initial de materii prime 200 lei
- pret de facturare 500 lei cost de achizitie 550
Pagina 40 din 49
- cheltuieli de transport 50 lei

- TVA 19% 104.5
- Inregistrarile din cursul exercitiului sunt:
- achizitia de materii prime:
% = 401”Furnizori” 654.5
“Materii prime”301 550
“TVA deductibila”4426 104.5
-In cursul lunii se dau in consum 5 ml de profil pentru realizarea unei usi de pvc
cu dimensiunile L=1.5 ml, l = 1 ml, pentru care se intocmeste bon de consum
nr.101 din 15.10.2004. Inregistrarile contabile pe baza documentelor sunt,
urmatoarele:
”Cheltuieli cu materiile prime”601 = 301”Materii prime” 11
Pentru a putea calcula la finele perioadei productia vanduta este necesara
determinarea costului materiilor prime si materialelor consumate pentru
realizarea produselor finite dupa una din urmatoarele metode:
1.Evaluarea iesirii din stoc a materii prime dupa metoda costului mediu ponderat,
astfel rezulta relatia:
CMP calculat la sfarsitul lunii a 10- a este:
CMP = 10*20 + 50*10 = 700 = 11.67

10 + 50 60
Situatia materiilor si materialelor intrate si iesite, evaluate la cost de achizitie, se

prezinta conform datelor din fisa de stoc de mai jos :
catii
01.01 SI 10 20 200 10
10.10 Intr. 50 10 500 60
15.10 Ies. 5 11.67 58.35 55
60 11.6 700 5 11.67 58.35 55 11.67 641.85
7
2.Evaluarea iesirilor din stoc dupa metoda primei intrari – primei iesiri (FIFO).
Pagina 41 din 49
In cazul utilizarii acestei metode se presupune ca iesirile au fost efectuate in ordinea

intrari lor in gestiunea societatii si sunt evaluate la costul de achizitie al acestora.
Folosind aceste informatii, situatia intarilor si iesirilor de materii prime, evaluate la
cost de achizitie, se prezinta ca in fisa de stoc de mai jos:
catii
01.01 SI 10 20 200 10 20 200
10.10 Intr. 50 10 500 10 20 200
50 10 500
15.10 Ies. 5 20 100 5 20 100
50 10 500
60 700 5 100 55 600
3. Evaluarea iesirilor din stoc dupa metoda ultimei intrari – primei iesiri ( LIFO).
In cazul utilizari acestei metode se presupune ca iesirile au fost efectuate in ordinea

inversa a intrarii lor in gestiunea societatii si sunt evaluate la costul de achizitie al acestora.
Folosind aceste informatii, situatia intrarilor si iesiriilor de materii prime, evaluate la
cost de achizitie, se prezinta ca in fisa de stoc de mai jos:
catii
01.01 SI 10 20 200 10 20 200
10.10 Intr. 50 10 500 10 20 200
50 10 500
15.10 Ies. 5 10 50 10 20 200
45 10 450
60 700 5 50 55 650
Concluzionand, rezulta ca in urma aplicarii fiecarei metode in parte rezulta valori

diferite ale
materiilor prime date in consum, si in consecinta o valoare diferita a stocului de
materii prime la sfarsitul perioadei, dupa cum rezulta si din tabelul comparativ de mai jos:
Pagina 42 din 49
Procedeul Valoarea stocului

CMP 641.85
FIFO 600.00
LIFO 650.00
Grafic, situatia de prezinta astfel;
Situatia comparativa a valorii stocului de materie prima la sf.perioadei
650
641.85
650
640
630
620
610 600
600
590
580
570
FIFO CM P LIFO
4.2 Contabilitatea materiilor si materialelor trimise spre prelucrare la terti.
Contabilitatea materiilor si materialelor trimise spre prelucrare sau reconditionare la

terti se organizeaza pentru materiile si materialele dezafectate temporar la alte intreprinderi in
vederea transformarii in alte sortimente ( prelucrarii) sau refacerea paramentrilor calitativi
(reconditionare).
Prelucrarea presupune obtinerea unor sortimente noi de materii si materiale, in timp
ce reconditionarea presupune mentinerea sortimentelor si aducerea lor la calitatea initiala.
Cheltuielile presupuse de aceste operatii constau in : costul prelucrarii sau
reconditionarii facturate de societatile care efectueaza aceste operatii, cheltuieli de transport
dus-intors la si de la furnizori, cheltuieli de manipulare, pierderi de materii prime si materiale
pe timpul transportului s.a.m.d.
Contabilitatea sintetica a materiilor si materialelor trimise spre prelucrare sau
reconditionare la terti se organizeaza cu ajutorul contului 351”Materii si materiale aflate la
terti”.
Contul 351”Materii si materiale aflate la terti” este un cont de activ.
In debitul contului 351”Materii si materiale aflate la terti” se inregistreaza:
Pagina 43 din 49
valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile si

materialelor de natura obiectelor de inventar aflate la terti (301, 302, 303, 401).
In creditul contului 351”Materii si materiale aflate la terti” se inregistreaza:
valoarea materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura
obiectelor de inventar intrate in gestiune ( 301, 302, 303)
scaderea din gestiune a materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de
natura obiectelor de inventar aflate la terti, constatate lipsa la inventar, distruse de
calamitati( 601, 602, 603, 671).
Soldul contului reprezinta valoarea valoarea materiilor prime, matrialelor
consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar trimise la terti.
Exemplificare privind trimiterea spre prelucrare la terti.

SC.PIRITEX.SA trimite spre prelucrare la SC.BORSA COM.SRL 100buc profile de
aluminum la dimensiunea de 2 m, si la valoarea de 10lei/buc pentru arcuirea acestora
la diferite unghiuri pe baza “Bonului de predare – transfer, restituire” nr. 10 din
15.10.2004.Din factura remisa de furnizor reiese ca valoarea servicilor prestate este de 595lei,
TVA 19%.
daca stocurile si operatiile cu materii si materiale se inregistreaza prin metoda

inventarului permanent la cost de achizitie, filiera inregistrarilor in contabiliatate este
urmatoarea:
- trimiterea vechiului sortiment la prelucrare:
“Materii prime si materiale 351 = 301”Materii prime” 1.000

aflate la terti”
- valoarea lucrarilor efectuate de terti pentru prelucrarea profilelor:

% = 401”Furnizori” 595
“Alte cheltuieli cu serviciile 628 500
executate de terti”
“TVA deductibil” 4426 95
- intoarcerea in unitate a noilor sortimente de la prelucrare:
“Materii prime”301 = 351”Materii si materiale 1.000
aflate la terti”
Pagina 44 din 49
daca stocurile si operatiile cu materii si materiale se inregistreaza prin metoda

inventarului intermitent, filiera inregistrarilor in contabiliatate este urmatoarea:
- trimiterea vechiului sortiment la prelucrare:
“Cheltuieli cu materiile prime”601 = 351”Materii si materiale -1.000
aflate la terti”
- intoarcerea in unitate a noilor sortimente de la prelucrare:
“Cheltuieli cu materiile prime”601 = 351”Materii si materiale 1.000
aflate la terti”
4.3 Contabilitatea materiilor prime si materialelor aflate in custodie la terti.
Desi achizitionate si achitate furnizorului, uneori materiile prime si materialele raman

si pastrarea acestuia, din lipsa spatiilor de depozitare proprii sau a mijloacelor de transport. In
aceasta situatie, pe langa “Factura fiscala” se mai intocmeste si un “Proces verbal de predare
– primire in custodie”, in care se precizeaza eventualul tarif ( pe zi, pe unitatea de masura a
materiilor si materialelor depozitate, pe suprafata de spatiu de depozitare), care se percepe de
furnizor pentru pastrarea acestora. Pretul unui stocaj la furnizor majoreaza costurile totale si
unitare de achizitie a materiilor si materialelor.
Pe baza facturii fiscale emise de furnizor, se inregistreaza intrarea materiilor prime in
patrimoniul societatii, precum si achitarea contravalorii lor. La sosirea materiilor si
materialelor in societate, pe baza avizelor de insotire primite de la furnizor, se face o
inregistrare de transfer intre cele doua conturi implicate in aceasta operatiune( “Materii
prime”301 = = 351”Materii si materiale aflate la terti”).
Dupa sosirea materiilor si materialelr se constata diferentele cantitative intre datele
inscrise in factura si in avizul de insotire al marfii si materiile si materielele primite si acestea
se solutioneaza astfel:
plusurile cantitativ valorice se inregistreaza ca o intrare folosind contul 408”Furnizori
facturi nesosite” si 4428”Tva neexigibila”, daca sunt acceptate, iar daca nu sunt acceptate, se
constituie custodie.
minusurile cantitativ – valorice, in functie de provenienta lor, se trateaza astfel:
daca provin din vina furnizorului, in conditiile in care receptia nu se face la sediul
furnizorului, efectuandu-se iregistrarea transfer “Materii prime”301=351”Materii si materiale
aflate la terti” cu valoarea aferenta cantitatii de materii si materiale efectiv primite.
Pagina 45 din 49
daca provin din vina transportatorului sau din vina delegatului pentru receptia
materiilor si materialelor la furnizor, se imputa acestuia, efectuandu-se urmatoarele
inregistrari: ”Materii prime”301= 351”Materii si materiale aflate la terti”, “Cheltuieli cu
materiile prime”601= 301”Materii prime” si “Debitori diversi”461= 758”Alte venituri din
exploatare” cu valoarea afaerenta cantitatii constatate minus la receptie;
Exemplificare privind materiile si materialele achizitionate si lasate in custodia

furnizorului.
SC.PIRITEX.SA achizitioneaza de la SC.LAROCA.SRL, in baza facturii fiscale nr.

5445646 din 10.10.2004, 50 ml profile din pvc marca GEALAN la pret de factura 10 lei/ml,
valoarea facturii fiind de 595 lei, TVA 19% si incheie cu acesta un “Proces verbal de predare
– primire in custodie” pentru stocarea timp de 3 zile la furnizor.
daca stocurile si operatiile cu materii prime si materiale se inregistreaza dupa metoda

inventarului permanent la cost de achizitie, inregistrarile efectuate in contabilitate pe baza
documentelor primite de la furnizor sunt urmatoarele:
% = 401”Furnizori” 595
“Materii si materiale 351 500
aflate la tertii”
“TVA neexigibil”4428 95
- la primirea materiilor si materialelor se vor face urmatoarele inregistrari
contabile:
- daca nu se constata diferente intre factura, avizul de insotire si cantitatile predate,
se efectueaza urmatoarea inregistrare:
“Materii prime”301 = 351”Materii si materiale 500
aflate la terti”
- si concomitent:
“TVA deductibil”4426 = 4428”TVA neexigibil” 95
- daca se constata un plus de 3 ml se efectueaza urmatoarele inregistari:

“Materii prime”301 = 351 “Materii si materiale 500
aflate la terti”
% = 408”Furnizori facturi 35.7

“Materii prime”301 nesosite” 30
Pagina 46 din 49
“TVA neexigibila”4428 5.7

- daca se constata un minus, provenit din vina furnizorului, de 3 ml se efectueaza
urmatoarele inregistrari contabile:
aflate la terti”
- daca se constata un minus, provenit din vina transportatorului sau a persoanei

delegate pentru receptia materiilor si materialelor la furnizor, de 3 ml , se
efectueaza urmatoarele inregistrari contabile:
aflate la terti”
“Cheltuieli cu materiile prime”601 = 301”Materii prime” 30
“Debitori diversi”461 = % 35.7
758”Alte venituri din 30
exploatare”
4427”TVA colectata” 5.7
5. CONCLUZII, PROPUNERI
5.1 Posibilitati de perfectionare a contabilitatii stocurilor de materii prime si materiale

la SC.PIRITEX.SA
Dat fiind faptul sa echipa contabilitatii acestei societati comerciale a beneficiat de

sprijinul logistic al asociatului principal, si la nivelul structurii oraganizatorice acesta a impus
cateva proceduri obligatorii, existente dealtfel in toate societatile comerciale pe care le
controleaza, practic, se contureaza urmatoarele posibilitati de perfectionare a contabilitatii
stocurilor si operatiilor cu materii prime si materiale:
elaborarea unui manual de proceduri interne, intocmit pe baza legislatiei in vigoare,
privind contabilitatea stocurilor de materii prime si materiale, care sa cuprinda date
referitoare la documentele tipizate prevazute de normele legale ca si setul de documente
elaborate de societate pentru a reflecta starea si miscarea stocurilor in si din patrimoniul
societatii, ca si integrarea acestui set de reguli in manualul calitatii elaborat la nivelul
societatii;
Pagina 47 din 49
divizarea, alocarea si urmarirea costurilor cu materiile prime si materialele

consumabile pe centre de profit si cost, astfel incat sa se asigure o calculatie a costurilor in
stricta conformitate cu scopul in care au fost angajate;
integrarea intru-un sistem informatic, adaptat cerintelor actuale ale economiei
romanesti, a tuturor procedurilor care reflecta starea si miscarea stocurilor ca elemente
patrimoniale;
accelerarea efectuarii inregistrarilor in contabilitatea analitica si in cea sintetica, in
contabilitatea financiara, cat si in cea de gestiune, a tuturor operatiunilor economice care au
ca obiect starea si miscarea stocurilor de materii prime si materiale, astfel incat
managementul societatii sa poata obtine informatiile “ on-line” din sistemul informatic si pe
baza acestora sa poata lua deciziile in ceea ce priveste aceasta categorie de active ale
societatii;
evitarea achizitiei de materii prime si materiale consumabile peste necesarul pentru
realizarea si onorarea la timp a comenzilor catre clienti, adoptand astfel, gradual, sistemul de
achizitii “ just in time” fata de nevoile de productie, sistem care va conduce la diminuarea
stocurilor si posibilitatea alocarii fondurilor ( resurselor ) financiare catre alte activitati.
SC.PIRITEX.SA
GRAFIC DE CIRCULATIE A DOCUMENTELOR

CONTABILITATE STOCURILOR SI OPERATIILOR CU MATERII PRIME SI
MATERIALE
Nr.crt Lucrari, operatii, documente Termen Cine executa Se trimit la

1 Primirea comenzilor de la clienti zilnic Agent vz. directe
Agentvz.indirecte
2 Prelucrarea si verificarea comenzilor zilnic Agent vz. directe
primite de la clienti Agentvz.indirecte
3 Intocmirea notelor de comanda a zilnic Agent vz. directe Sefii de
produselor Agentvz.indirecte ateliere
4 Primirea avizelor de insotire a materiilor si zilnic Gestionar
materialelor, facturilor, chitantelor fiscale Comisia de
si intocmirea notei de receptie si receptie
conatatare de diferente si a bonurilor Sef de depozit
consum, transer restituire
Pagina 48 din 49
5 Prelucrarea si verificarea legalitatii zilnic Contabil

avizelor si facturilor
6 Intocmirea situatiei stocurilor intrate in zilnic Contabil Director
depozit si pe conturi de stocuri Administrativ
7 Inregistrarea in contabilitatea sintetica, pe zilnic Contabil
conturi, a stocurilor intrate in gestiuni
8 Inregistrarea in contabiliatatea sintetica , zilnic Contabil
pe conturi, a stocurilor iesite din gestiuni
9 Confruntarea fiselor de magazie cu situatia lunar Contabil
stocurilor intrate si iesite in si din gestiuni Sef depozit
10 Intocmirea balantei stocurilor: lunar Economist Dir. Ec
deschiderea, pe baza fiselor de magazie Dir.Adm
completarea, evaluarea si totalizarea Dir.Com
punerea in acord a datelor in cazul
diferentelor
11 Verificarea concordantei intre conturile lunar Economist
sintetice si cele analitice de stocuri, pe
categorii si pe gestiuni
12 Primirea de la comisia de inventariere a anual Economist Dir.Ec
actelor privind inventarierea stocurilor Director
(declaratie de inventar, liste inventariere, Administrativ
proces verbal cu rezultatele inventarierii)
13 Inregistrarea plusurilor si minusurilor anual Dir.Economic
constatate la inventariere( valorificarea
listelor de inventar)
Pagina 49 din 49

Diploma - WWW - Tocilar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Diploma - WWW - Tocilar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Studiu privind contabilitatea activelor circulante in cadrul

Contabilitatea activelor circulante de natura stocurilor de materii prime si materiale

Unitatile economice producatoare de bunuri si servicii isi desfasoara activitatea in

cu directivele europene, iar raportul administratorului va depasi statutul de formalitate. Ca

1. PARTICULARITATILE ACTIVITATII SOCIETATII COMERCIALE

1.1 Prezentarea generala a societatii comerciale

Societatea este înregistrată la Camera de Comerţ şi Industrie a judeţului Prahova –

cantitativ si valoric, miscarea mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar, salarizarea

1.2 Prezentarea particularitatilor activitatii societatii comerciale si influenta acestora

Produsele fabricate de S.C. PIRITEX S.A. sunt destinate locuintei si incearca

Toate produsele comercializate de S.C. PIRITEX S.A. sunt confectionate conform cu

Piata tinta a societatii

Segmentul de piata. Gama completa de marfuri si servicii oferite in domeniul

Politica de preturi. Societatea are o politica de preturi verificata in timp reciproc

1.3 Structura organizatorica a societatii si implicatiile ei in organizarea contabilitatii.

Organizarea si functionarea inteprinderii comerciale sunt orientate spre realizarea

Sistemul de conducere al unei intreprinderi comerciale reprezinta totalitatea

subsistemul operational (condus), care cuprinde ansamblu functiilor de executie;

Structura organizatorica poate fi definita ca reprezentand ansamblul persoanelor,

formal, ca si la nivel informal, se realizeaza cu foarte multa usurinta, intre compartimente

pentru toate reperele comandate, implica o permanenta colaborare intre compartimentele

2. CONSIDERATII GENERALE ASUPRA STOCURILOR

2.1 Active circulante. Generalitati, evaluarea activelor circulate, stocuri si costul

a. Generalitati. Recunoasterea activelor circulante

c. Evaluarea activelor circulante

ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achizitionate sau fabricate, destinate

Identificarea specifica a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor

Soldul initial al diferentelor Diferente de pret aferente

Acest coeficient se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret de

La sfarsitul perioadei, soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile

exceptionale, administratorii decid sa schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri

f. Recunoaşterea stocurilor pe cheltuieli

realizabile nete trebuie recunoscută ca o reducere a cheltuielii cu stocurile în perioada în care

2.2 Probleme de evaluare si gestiune a stocurilor

Evaluarea si comunicarea financiara privind stocurile.

Pentru stocurile din productie proprie (produsele finite, semifabricate, ambalaje,

Cost de productie unitar = 112.000/40buc=2.800 u.m

Includerea cheltuielilor fixe indirecte in costul de productie in functie de utilizarea

Conform IASC sunt incluse in costul stocurilor numai cheltuielile suportate de

01.01 Sold initial 400 buc*120 lei/buc

Pentru exemplu nostru CMP, calculat lunar la finele perioadei este:

Fisa de stoc pentru marfa X se prezinta astfel:

FIFO consta in valorizarea iesirilor de stocuri in ordinea in care au intrat, la costul de

03.01 Intr. 300 122 36.600 40 120 4.800

Tratamentul contabil alternativ, respectiv metoda „ultimul intrat, primul-ieşit” (LIFO)

Metode de gestiune a stocurilor: inventarul permanent si inventarul intermitent.

Inventarul permanent presupune contabilizarea fiecarei intrari de stocuri, cantitativ si

Inventar permanent pentru stocurile din cumparaturi evaluate la cost de achizitie

Exemplu:O societate comerciala prezinta urmatoarele informatii privind stocul de

pret de cumparare: 1.100 cost

“Cheltuieli cu materii prime”601 = 301”Materii prime” 1.200

“Cheltuieli cu materii prime”601 = 301”Materii prime” 30

“Materii prime”301 = 601”Cheltuieli cu materii 50

D 301”Materii prime” C 1.200

Inventar permanent pentru stocurile din cumparari evaluate la pret de cumparare

Conform acestei tehnici de inregistrare, in cursul exercitiului functioneaza doua

K cont de = (Sold initial + Rulaj debitor) cont de dif. de pret aferente

Exemplu:O societate comerciala prezinta urmatoarele informatii privind stocul de

cheltuieli de transport: 300

- Contabilizarea cumpararilor de materii prime:

- Iesirea din stoc a materiilor prime, la pret de cumparare:

- Calculul si contabilizarea cheltuielilor accesorii af. materiilor prime consumate:

CMP = 1020 + 5010 = 700 = 11.67