Traian Vuia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol se referă la o persoană. Pentru o
localitate din județul Timiș, vedeți Traian Vuia, Traian Vuia
Timiș. Pentru alte sensuri, vedeți Traian Vuia
(dezambiguizare).

Traian Vuia (n. 17 august 1872, Traian Vuia, Traian

Vuia, Timiș, Austro-Ungaria – d. 3 septembrie 1950,
București, România) a fost un inventator român,
pionier al aviației mondiale. În data de 18 martie
1906, a realizat unul din primele zboruri
autopropulsate (fără catapulte sau alte mijloace
exterioare) cu un aparat mai greu decât aerul.[1]

Cuprins
Date biografice
Vuia I
In memoriam
Note Date personale
Născut 17 august 1872
Bibliografie
Traian Vuia, Traian Vuia, Timiș,
Vezi și Austro-Ungaria
Decedat 3 septembrie 1950 (78 de ani)
Legături externe
București, România
Înmormântat Cimitirul Bellu
Părinți Ana Vuia și Simion Popescu
Date biografice Cetățenie România
Franța
Traian Vuia s-a născut în 1872 în satul Surducu Mic Ocupație aeronautical engineer[*]
(parte a fostei comune Bujoru, astăzi Traian Vuia, inginer
județul Timiș) din (fostul comitat) Caraș-Severin, fost inventator
în Austro-Ungaria, în prezent în România. Părinții săi inginer aerospațial[*]
avocat
au fost preotul Simion Popescu și Ana Vuia; aceasta aviator
fiind cea de-a doua lui soție. A urmat cursurile Activitate
primare la Bujor (azi Traian Vuia) și Făget. Între 1884 Domiciliu Timiș
și 1892 a urmat Liceul Romano-Catolic din Lugoj. Alma mater Universitatea „Eötvös Loránd” din
La Lugoj a petrecut mult timp în mijlocul familiei lui Budapesta
Coriolan Brediceanu, care-l va sfătui, ajuta și încuraja
mai târziu în cariera sa. Membru de onoare al
Academiei Române
Vuia dovedește de când urma cursurile primare, și
apoi secundare, o atracție irezistibilă și o predilecție Modifică date / text (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?tit
le=Traian_Vuia&action=edit&section=0)
pentru mecanica aplicată și de fizică.[1] (https://ro.wikip
edia.org/wiki/Traian_Vuia#endnote_TV_lipovan) La zece
ani asistă la primele manifestări cu caracter aviatic, iar
micul Vuia dezvoltă o pasiune pentru zmeie. El urmărește atent detaliile lor și încearcă să construiască altele
mai perfecționate. Ajuns la liceu, Vuia își însușește noțiuni de fizică și mecanică și nu se mai mulțumește să
construiască zmeie, ci încearcă să explice ce se petrece în jurul aparatului, forțele care acționează la lansarea
și menținerea lui în aer, condițiile de echilibru, etc. Voia să înțeleagă zborul și, mai ales, voia să mânuiască
zmeie, să le facă a se mișca în văzduh după propriul gând.[2] A absolvit Liceul Romano-Catolic din Lugoj
cu calificativul „eminent”.[3]

După bacalaureat, în 1892, Vuia s-a înscris la Politehnica din Budapesta. A urmat pentru un an cursurile
Politehnicii, secția mecanică, la seral. Neavând destui bani, se va înscrie la Drept și va practica în birouri de
avocatură din Banat pentru a-și putea asigura mijloacele de trai. Astfel o bună parte din studenția lui Vuia
este deviată de la adevăratele lui aspirații și aptitudini. Tânărul reușește însă și în domeniul științelor
juridice. La 6 mai 1901 Traian Vuia își ia doctoratul în Științe Juridice cu teza: „Militarism și industrialism,
regimul de Status și contractus”.

După terminarea facultății Traian Vuia se întoarce la Lugoj. Aici continuă să studieze problema zborului
uman și începe să-și construiască primul aparat de zbor, pe care-l numește aeroplan-automobil. Din cauza
lipsurilor financiare, nu reușește să-și ducă la capăt proiectul și decide în schimb să plece la Paris, în iulie
1902. Vuia spera că aici va găsi pe cineva interesat să-i finanțeze proiectul, mai ales a pasionaților de
aerostate însă s-a lovit de mult scepticism asupra ideii că o mașină zburătoare cu o densitate mai mare decât
cea a aerului ar putea zbura. Vuia merge la Victor Tatin,[4] un cunoscut teoretician care construise în 1879
un model experimental de aeroplan. Tatin este imediat interesat de proiect dar încearcă și să-l convingă pe
Vuia că nu este nimic de făcut pentru că-i lipsește un motor adecvat și este instabil. Vuia însă continuă să-și
promoveze proiectul și-l trimite Academiei de Științe de la Paris pe 16 februarie, 1903, prezentând
posibilitatea de a zbura cu un aparat de zbor mai greu decât aerul cât și procedura de decolare. Academia îi
respinge proiectul cu motivația că ar fi prea utopic, cu mențiunea că:

Problema zborului cu un aparat care cântărește mai mult decât aerul nu poate fi rezolvată
și nu este decât un vis.

În ciuda acestor obstacole, Vuia nu renunță la proiect și se înscrie pentru un brevet, acordat pe 17 august
1903 și publicat pe 16 octombrie 1903. Invenția brevetată se numește aeroplan automobil.

La 4 august 1919 a fost inițiat, în loja masonică pariziană „Ernest Renan”, împreună cu Alexandru Vaida-
Voievod și cu ceilalți membri ai delegației române participanți la Conferința de Pace de la Paris.

Vuia I
În ziua de 1 iulie 1902, el sosea la Paris, aducând în bagajele sale proiectul unui original „aeroplan-
automobil”, conceput în perioada studenției, și macheta aferentă, realizată pe parcursul ultimelor
douăsprezece luni. În iarna lui 1902/1903, Vuia începe construcția aparatului, perfecționând până în minime
detalii planurile originale la care lucrase cu un an înainte la Lugoj. Se lovește din nou de probleme de
natură financiară, dar reușește să le depășească, ajutat și de mentorul său Coriolan Brediceanu. În toamna
lui 1904 începe să-și construiască și un motor, tot invenție personală. În 1904 obține un brevet pentru
această invenție în Marea Britanie. Întreaga parte mecanică e terminată în februarie 1905. Aparatul este gata
în decembrie, după ce i se montează motorul, și este numit Vuia I, poreclit Liliacul, din cauza formei sale.
Avea prevăzută o greutate totală de 250 kg, o suprafață de susținere de 14 m² și un motor de 20 CP.
Primele experimente au început în 1905, ca pe un automobil, cu aripile demontate, pentru a căpăta
experiență în manevrarea lui.
Pe 18 martie 1906 la Montesson, lângă Paris, aparatul
Vuia I a zburat pentru prima dată. După o accelerație
pe o distanță de 50 de metri, aparatul s-a ridicat la o
înălțime de aproape un metru, pe o distanță de 12 m,
după care paletele elicei s-au oprit, iar avionul a
aterizat.

Multe ziare din Franța, Statele Unite și Marea Britanie

au scris despre primul om care a zburat cu un aparat
mai greu decât aerul, echipat cu sisteme proprii de
decolare, propulsie și aterizare. De atunci a fost scoasă
în evidență și propagată ideea că Vuia a reușit cu
aparatul său să decoleze de pe o suprafață plată,
folosind numai mijloace proprii, "la bord", fără "ajutor
extern" (pantă, cale ferată, catapultă, etc.). Totuși, au
fost și mai există multe contradicții și dezbateri asupra
definiției de primul aeroplan. Avionul „Vuia I”
pe data 18 martie 1906
În continuare va mai breveta și construi diferite
invenții, spre exemplu un generator de abur în 1925,
sau două elicoptere între 1918 și 1922. La 3 septembrie 1950 se stinge din viață la București.

A fost ales membru de onoare al Academiei Române,

pe 27 mai 1946.
Este înmormântat la cimitirul Bellu din București.

In memoriam
Aeroportul internațional din Timișoara poartă
numele Traian Vuia.
În fața Aeroportului Internațional Traian Vuia
din Timișoara este amplasată macheta
aeroplanului Vuia 1, la scara 1:1, realizată
Carte poștală cu Vuia și avionul său „Vuia II”
de către Fundația Academică Culturală
Timișoara.[5]
În ziua de 14 septembrie 2013, la Montesson, autoritățile franceze locale au dezvelit o placă
în memoria lui Traian Vuia.[6]

Note
1. ^ Dicționar enciclopedic (2009), vol. VII, T-Z
2. ^ Simona Lazăr (17 august 2012). „Traian Vuia, de la zmeie de hârtie la aeroplane” (http://jur
nalul.ro/vechiul-site/calendar/traian-vuia-de-la-zmeie-de-hartie-la-aeroplane-621307.html).
Jurnalul Național.
3. ^ Traian Vuia, inventator și lider politic (http://www.tvr.ro/traian-vuia-inventator-i-lider-politic_1
0284.html), tvr.ro, 27 noiembrie 2014. Accesat la 1 mai 2019.
4. ^ Victor Tatin a fost un inventator francez, care a creat un model de avion, în 1879.
5. ^ Vuia 1 - Macheta aeroplanului (http://www.banaterra.eu/romana/vuia-1-macheta-aeroplanu
lui)
6. ^ O placă memorială în cinstea lui Traian Vuia, inaugurată în Franța Spre text, online (http://
www.cotidianul.ro/o-placa-memoriala-in-cinstea-lui-traian-vuia-inaugurata-in-franta-222412/)
 Cotidianul.ro (Consultat la 14 septembrie 2013)

Bibliografie
Dicționar enciclopedic, vol. VII, T-Z, Editura Enciclopedică, București, 2009 ISBN 978-973-
45-0578-4
^ George Lipovan, Traian Vuia - un pionier al aviației moderne, Editura Facla, Timișoara
1972

Vezi și
Listă cu primele zboruri
Hermann Oberth

Legături externe
Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – V (http://acad.ro/bdar/armembriLit.p
hp?vidT=V)
Expoziția Memorială Traian Vuia (http://www.muzeulbanatului.ro/puncte_muzeale/traian_vui
a/traian_vuia.htm)
Biografie (http://www.ici.ro/romania/ro/stiinta/vuia.html)
Traian Vuia (http://www.bar.acad.ro/Vuia.htm) la situl Bibliotecii Academiei Române
(documente reproduse)
Despre Traian Vuia, la Aviatori.ro. (http://www.aviatori.ro/v2/dict_pers.php?sel=V)
en Despre Traian Vuia pe site-ul Early aviators (http://www.earlyaviators.com/evuia.htm)
en Biografia lui Traian Vuia pe site-ul Dr. Russell Naughton (http://www.ctie.monash.edu.a
u/hargrave/vuia.html)
en 1920 Patent: US1347424 "Propelling, tractive, and supporting apparatus" (http://v3.espa
cenet.com/textdoc?IDX=US1347424&CY=ep&LG=en&DB=EPODOC)
en 1922 Patent: US1423636 "Flying machine " (http://l2.espacenet.com/espacenet/viewer?
PN=US1423636&CY=ep&LG=en&DB=EPD)
en Alte patente ale lui Traian Vuia (http://v3.espacenet.com/results?sf=a&CY=ep&LG=en&
DB=EPODOC&TI=&AB=&PN=&AP=&PR=&PD=&PA=&IN=trajan+vuia&EC=&IC=&=&=&=
&=&=&PGS=10&FIRST=11)
fr Montesson, berceau de l’aviation mondiale (http://www.montesson.fr/montesson/mo01_
TraianVuia01.asp)
Mormântul lui Traian Vuia (http://www.pbase.com/camorobu/image/27906090)
O scrisoare a lui Traian Vuia către George Dobrin din 1922 (http://www.provincia.ro/pdf_rom
an/r000215.pdf)
Traian Vuia s-a opus "Unirii fără condițiuni" (http://www.evz.ro/detalii/stiri/traian-vuia-s-a-opu
s-unirii-fara-conditiuni-956138.html), 2 decembrie 2011, Marius Ghilezan, Evenimentul zilei -
hydepark.ro (http://hydepark.ro/articol/articol/traian-vuia-s-a-opus-unirii-fara-conditiuni-245.ht
ml)
Traian Vuia, renumitul inventator și pionier al aviației mondiale, are muzeu în localitatea în
care s-a născut GALERIE FOTO (http://www.adevarul.ro/locale/timisoara/Traian-Vuia-renum
itul-inventator-localitatea_0_688731365.html), 25 aprilie 2012, Ștefan Both, Adevărul
Vuja Trajan: calificativ eminent de promovare (http://www.jurnalul.ro/redescoperirea-romanie
i/vuja-trajan-calificativ-eminent-de-promovare-513483.htm), 4 iulie 2009, Anca Alexe,
Jurnalul Național
 Sa ne amintim: Primul zbor al lui Vuia (http://www.ziare.com/cultura/documentar/sa-ne-amint
im-primul-zbor-al-lui-vuia-1057451), 27 noiembrie 2010, Laurentiu Dologa, Ziare.com
130 de ani de la nașterea lui Traian Vuia (http://www.amosnews.ro/arhiva/130-ani-nasterea-l
ui-traian-vuia-17-08-2002), 17 august 2002, Amos News
http://www.biblacad.ro/UPC-Vuia.html
Traian Vuia, avocatul care i-a convins pe toți că poți zbura (http://playtech.ro/2015/traian-vuia
-aniversare-zbor/)

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Traian_Vuia&oldid=13749336

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 11 decembrie 2020, ora 09:51.

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și
clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.