Catedra de igienă generală 2021

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

Nicolae Testemiţanu
CATEDRA DE IGIENA GENERALĂ

Referat
,,Igiena apei potabile’’

Elaborat: studenta grupei M2013

Vișan Dana
Controlat: Rusu Radu
Nota:

CHIȘINĂU, 2021
 GENERALITĂȚI
Apa este un lichid inodor, insipid și incolor, de cele mai multe ori, sau
ușor albăstrui sau chiar verzui în straturi groase. Apa este o substanță
absolut indispensabilă vieții, indiferent de forma acesteia, fiind unul
dintre cei mai universali solvenți.
Datorită creșterii populației mondiale și a altor factori, tot mai puțini
oameni beneficiază de apă potabilă. Problema apei poate fi rezolvată
prin creșterea producției, o distribuție mai bună, și economisirea
resurselor deja existente.
Nu încape nici o îndoială , că dintre toate substanțele care intră în corpul
omenesc si în cel al animalelor , apa stă pe primul loc în ceea ce privește
cantitatea .
Apa este unul din cei mai importanţi factori ai mediului ambiant, de care
depinde viața omului, animalelor şi plantelor şi participă la structurile
tisulare ale organismului uman, e necesară pentru funcţiile fiziologice
normale. Cantitatea de apă din organism constituie circa 65% din masa
corpului.
În afară de asigurarea necesităţilor fiziologice, cantităţi considerabile de
apă se consumă cu scop igienic, de gospodărie şi în sfera de producţie.
Apa e necesară pentru menţinerea curăţeniei corpului, spălarea rufelor şi
vaselor, pregătirea bucatelor, pentru a face curăţenie în încăperi, stropitul
străzilor, pieţelor, zonelor verzi. apa îşi poate exercita funcţia igienică
numai în cazul, când are anumite calităţi organoleptice, chimice şi
bacteriologice.
Indicii organoleptici caracterizează transparenţa, culoarea, gustul,
mirosul şi temperatura apei.
Apa care are calităţi organoleptice nesatisfăcătoare este neplăcută la
băut, nu potoleşte setea, provoacă dezgust.

Componenta chimică a apei:

Apele naturale sunt diferite după compoziţia chimică şi
gradul de mineralizare. La majoritatea apelor naturale cantitatea de
săruri dizolvate depăşeşte 1000 mg/l (ape dulci), dar sunt regiuni
(Donbass, Kazahstan, Caucazul de Nord, Siberia de Vest), apa cărora se
caracterizează printr-o mineralizare abundentă, de la 3000 până la 5000
mg/l.
Apa conţine săruri din cationii de Ca, Mg, Na, K,Fe, şi anionii de
HC03, CI, S04 , NO3, F. În decurs de o zi omul consumă circa 20 g de
săruri minerale în fond cu produsele alimentare.
Din apă omul primeşte numai 2— 5% din cantitatea necesară de săruri,
de aceea importanţa fiziologică a sărurilor minerale, care se conţin în
apă, nu e prea mare. In caz de folosire a apelor mineralizate în organism
nimereşte circa 10—30% din cantitatea totală de săruri.
Apa care conţine peste 1000 mg/l de săruri poate avea un gust sărat-
amărui, sălciu, sărat, poate înrăutăţi secreţia gastrică, spori motrica
stomacului şi intestinelor, deci influenţează negativ asupra digestiei în
genere, cauzând diaree.

EXIGENŢELE IGIENICE FAŢA DE APA POTABILĂ

Apa care este folosită de populaţie cu scop de menaj şi de băut trebuie să

corespundă anumitor condiţii igienice şi anume :
1. Apa trebuie să aibă calităţi organoleptice(senzoriale) satisfăcătoare,
adică să aibă temperatura de 7—15°C, să fie limpede, fără culoare, să nu
aibă gust sau miros.
2. Să aibă componenta chimică cuvenită din punct de vedere fiziologic.
Compuşii toxici nu vor depăşi concentraţiile admisibile, adică nu vor
prezenta pericol pentru sănătate şi nici nu se va limita folosirea apei cu
scop uzual.
3. Apa nu trebuie să conţină agenţi patogeni sau alte vietăţi care
periclitează sănătatea. Calitatea apei depinde în mare măsură de sursa de
apă, de starea ei sanitară.

Corespunderea calităţii apei din sursa exigenţelor înaintate se determină

pe baza :
1) inspecţiei sanitaro - topografice a sursei de apă
2) rezultatelor analizei de laborator a apei.
Inspecția sanitară include inspecţia terenului din jurul sursei de apă,
inspecţia nemijlocită a sursei, captajului de apă, surselor posibile de
impurificare a apei. O concluzie bine argumentată despre starea sanitară
a sursei şi despre calitatea apei poate fi făcută numai comparând
rezultatul analizei cu normativele sanitare şi analizând datele inspecţiei
sanitaro topografice.

Reguli cheie pentru a asigura o bună calitate a apei potabile

Nu depozitați apă!
Pentru a evita formarea biofilmului, instalațiile de
alimentare cu apă potabilă trebuie planificate cât mai mici
posibil. Iar cu unitățile de interfață termice, apa de la
robinet este încălzită la cerere.
 Mențineți temperatura corectă a apei!
Apa rece trebuie să aibă o temperatură <25 °C
Apa caldă trebuie să aibă o temperatură > 55 °C
Tehnologia și metoda de proiectare a țevilor
Uponor contribuie la menținerea temperaturii apei
sub 25 °C și evită încălzirea în conducta de
alimentare cu apă rece.

Apa trebuie să curgă!

Instalațiile igienice de alimentare cu apă potabilă
trebuie să fie planificate pentru a asigura un
schimb suficient de apă la fiecare 72 de ore / cel
puțin la fiecare 7 zile. Montajul în buclă de la
Uponor și unitățile de spălare automate ajută la
menținerea curgerii apei și evită stagnarea în orice
moment.

Apa potabilă este de obicei colectată la izvoare sau este extrasă din
puțuri artificiale. Construirea mai multor asemenea puțuri ar fi o metodă
pentru a produce mai multă apă, presupunând că pânza de
apă freatică poate să asigure un debit adecvat. Alte surse de apă sunt
ploile și apa din râuri și lacuri. Apa de suprafață trebuie însă
purificată înaintea consumului de către om.

Planeta noastră este alcătuită în principal din apă. Ecosistemele acvatice

acoperă mai mult de două treimi din suprafața Pământului.
Cu toate acestea, poluarea apei este o amenințare foarte reală pentru
supraviețuirea noastră. Este considerat de majoritatea savanților și
politicienilor cel mai mare risc pentru sănătate din lume, amenințând nu
numai oamenii, ci și nenumăratele alte plante și animale care se bazează
pe apă pentru a trăi.
Definiția poluării apei
Poluarea apei apare atunci când un corp de apă devine
contaminat. Contaminarea ar putea fi cauzată de resturi fizice, cum ar
fi sticlele de apă din plastic sau anvelopele de cauciuc, sau ar putea fi
chimică, cum ar fi scurgerea care se îndreaptă spre căile navigabile din
fabrici, ferme, orașe, mașini, instalații de tratare a apelor uzate și
poluarea aerului. Poluarea apei apare de fiecare dată când contaminanții
sunt descărcați în ecosistemele acvatice care nu au capacitatea de a le
absorbi sau elimina.

Poluanți de natură fizică:

Depuneri radioactive.
Ape folosite în uzine atomice; Scurgeri de petrol.
Deșeuri radioactive.
Ape termale.

Poluanți de natură chimică:

Îngrățămintele chimice.
Pesticide organofosforice.
Detergenți.
Pesticidele, insecticidele.

Poluanți de natură biologică:

Microorganismele patogene.
Substanțele organice fermentescibile.

PLOAIA ACIDĂ
Este o forma de poluare a apei în care acizii din aer, produșii de uzine
de producer a energiei electire și alte surse cad pe Pamânt î diferite
regiuni. Acțiunea corozivă a ploii acide provoacă pagube inegalabile
mediului înconjurător.
Datorită ploilor abundente se pot produce inundații.
ATENȚIE: Nu se folosește apa după inundații!!!
 Apa provenită după inundații
poate fi contaminată cu
substanțe chimice, toxice sau cu
diverse deșeuri.
Dacă venim în contact cu apa
provenită din inundații, trebuie
să ne spălăm pe mâini cu apă și
săpun.

Cum afectează poluarea apei asupra mediului?

Poluarea apei afectează toate ființele vii de pe această planetă.
De la cea mai mică plantă până la cel mai mare mamifer și da, chiar și
oamenii din mijloc, toți ne bazăm pe apă pentru a supraviețui. Apa de la
robinet poate fi filtrată de o instalație de tratare a apei înainte de a ajunge
la noi, dar în cele din urmă provine fie din surse de apă de suprafață, fie
subterane.

 Consecințele asupra mediului:

 Posibilitatea contaminării sau poluarea chimică a animalelor acvatice.
Peștii care trăiesc în ape poluate devin
ei înșiși poluați. Pescuitul este deja
restricționat sau interzis.
 Contaminarea bacteriologică, chimică
a legumelor, fructelor sau
zarzavaturilor.
 Distrugerea florei microbiene proprii a
apei, ceea ce determină micșorarea
capacității de debarasare față de diverși
poluanți prezenți la un moment dat.

 Asupra sănătății:
 Majoritatea bolilor din organism sunt cauzate de faptul că oamenii nu
beau suficientă apă sau apa băută nu are cele mai bune calități.
 Apar bolile infecțioase precum; dezinteria, holera, febra tifoidă.
 Intoxicații cu plumb, mercur, azotați, pesticide.

 Asupra calității apei:

În medie, în 24 de ore, un om adult consumă în scopuri alimentare 2-10 l
de apă. Mirosul apei provine de la substanțele volatile pe care le conține
ca rezultat al încărcării cu substanțe organice în descompunere, al
poluării cu substanțe chimice sau ape reziduale. Cu cît apa conține mai
multe substanțe organice, chimice cu atît mirosul este mai ușor de
 perceput.Culoarea apei deasemenea poate da indicații asupra modificării
calității ei.

Măsuri împotriva poluării apei

o Construcția de zone de protecție a apelor.
o Construcția unor stații de epurare a apelor reziduale ale localităților.
o Execuția lucrărilor de indiguire și de construire a unor baraje.
o Controlul depozitării deșeurilor solide, astfel înât acestea să nu fie
antrenate sau purtate în sursele de apă de suprafață sau subterane.
o Să nu se arunce și să nu se depoziteze pe maluri sau in albiile râurilor,
deșeurilor de orice fel.
o Distrugerea prin dezinfecție a germenilor patogeni conținuți în ape
reziduale ale unor instituții, spitale.
o Interzicerea evacuării la întâmplare a reziduurilor de orice fel care ar
putea polua apa și, în primul rând a apelor reziduale, comunale,
idustriale. Acestea trebuie colectate și îndepărtate prin sisteme de
canalizare sau instalații locale de colectare.
 Direcţia Monitoring al Calităţii Mediului din cadrul Serviciului
Hidrometeorologic de Stat efectuează monitoringul ecologic privind
calitatea apelor de suprafaţă pe teritoriul țării.
Observaţiile au fost iniţiate în anul 1964, avînd ca scop principal
supravegherea calităţii apei rîurilor transfrontaliere Nistru şi Prut.
În prezent activitatea de monitoring s-a extins prin efectuarea
observaţiilor sistematice asupra calităţii apelor de suprafaţă în 67 puncte
amplasate pe 30 râuri interne şi transfrontaliere, 6 lacuri de acumulare şi
2 lacuri naturale după 72 parametri hidrochimici și 6 grupe de elemente
hidrobiologice, conform programului de activitate şi convenţiilor
internaţionale.
În conformitate cu Regulamentul bilateral
de colaborare dintre Administraţia Naţională
"Apele Române", Iaşi, România și SHS, se
monitorizează în comun calitatea apei r. Prut
prin prelevarea de probe de apă în 7 locații
de-a lungul rîului şi se evaluează rezultatele
efectuate de către părţi.
Rîurile Prut şi Nistru reprezintă principalele
artere ale Republicii Moldova, apa cărora
este folosită conform necesităţilor
populaţiei. Calitatea apei acestor rîuri pe parcursul anilor 2013 – 2015
corespunde claselor de calitate III - IV (poluată pînă la moderat-poluată).

Figur
a 1.
Numărul de cazuri de depășiri ale CMA în r. Nistru pe parcursul anului 2015

Ca rezultat al investigațiilor desfășurate pe parcursul anului 2015,

calitatea apei r. Nistru corespunde clasei a III-a (poluată moderat) în
toate secțiunile monitorizate, cu excepția celor din or. Vadul lui Vodă și
s. Palanca - clasa a IV-a (poluată), datorită conținutului redus de oxigen
dizolvat.
 Pe parcursul anului 2015, în apa r. Bîc au fost depistate: 3 cazuri de
poluare excepțional de înaltă: insuficiență de oxigen dizolvat (mun.
Chișinău, aval și s. Gura Bîcului); 29 poluări înalte pentru oxigen
dizolvat, CBO5, CCOCr, azot de amoniu, azot de nitrit, fosfor mineral, și
152 cazuri de depășire a CMA.

22 martie Ziua Mondială a Apei

La 22 decembrie 1992, în cadrul

Conferinţei Naţiunilor Unite asupra
Mediului Înconjurător de la Rio de
Janeiro a fost adoptată hotărîrea prin
care 22 martie a fost declarată Ziua
Mondială a Apei.

Pentru Ziua Mondială a Apei, UN – Water a stabilit tema anului 2017

”Apa menajeră”.
Sărbătoarea este de o reală importanţă, mai ales, pentru că apa este una
din resursele indispensabile pentru viaţa omenirii. De asemenea, această
festivitate este un bun prilej de a reaminti cât de periculoasă este absenţa
sau poluarea apei. Conform statisticilor mondiale, în fiecare secundă,
populația urbană crește cu două persoane. În fiecare lună, cinci milioane
de oameni vin să locuiască la oraș, iar 27% din populația urbană din
lumea întreagă nu beneficiază de sisteme de alimentare. Anual, între
250-500 mc de apă potabilă se risipesc fără rost în marile orașe de pe
glob. Dacă această cantitate de apă nu s-ar mai risipi, încă 10-20
milioane de oameni ar avea apă de băut. Zilnic, 2 milioane de tone de
ape uzate ajung neepurate sau insuficient epurate în cursurile de apă din
lumea întreagă. Unul din patru locuitori ai orașelor de pe glob nu au
acces la instalații sanitare adecvate.

De Ziua Mondială a Apei, se reamintește cetățenilor că este mult mai

ieftin să protejezi resursele de apă decât să le aduci la o calitate
corespunzătoare, după ce au fost poluate deja.

„Apa este mai mult decât

o condiţie a vieţii, ea este
izvorul vieţii, este sângele
albastru al Pământului.”
 BIBLIOGRAFIE
1. https://www.slideserve.com/jerod/poluarea-apei
2. https://www.slideshare.net/violetacorbu/poluarea-apei-
47556855
3. https://www.greelane.com/ro/%c8%99tiin%c8%9b%c4%83-
tehnologie-math/%c5%9ftiin%c5%a3%c4%83/water-
pollution-causes-effects-and-solutions-1140786/
4. http://www.meteo.md/images/uploads/pages_downloads/Ziua_
apelor_2017.pdf
5. https://www.uponor.ro/proiectanti/sisteme-igienice-de-
alimentare
6.