Mass-media

Educația media nu înlocuiește educația „clasică", ci o îmbogățește cu elemente

diferite care contribuie la dezvoltarea profilului cetățeanului adaptat secolului 21. Educația
media dezvoltă competențe critice de bază, precum abilitatea de a identifica conceptele-
cheie, de a face conexiuni între idei, de a pune întrebări pertinente, de a formula răspunsuri
sau de a identifica erori logice.

Creșterea capacității oamenilor de a evalua credibilitatea și valoarea mesajelor care

ajung la ei, indiferent de sursa sau mijlocul de comunicare folosit este o parte esențială a
educației media. Atunci când judecăm valoarea de adevăr a unor surse sau mesaje media,
tindem să luăm în considerare criterii subiective. Cu cât o idee este prezentată cu mai mult
profesionalism, mai elegant, mai atractiv, cu atât avem mai multe șanse să o considerăm
serioasă, chiar dacă nu este logică. Cu cât un mesaj întărește viziunea noastră despre un
anumit subiect sau despre lume, sau este mai apropiat de credințele și valorile noastre, cu
atât îl vom credita ca fiind mai „de încredere". Familia, grupul de prieteni sau „bula”
noastră construită pe rețelele sociale reprezintă surse mai de încredere uneori decât
experții, mai ales atunci când vine vorba de subiecte complexe și greu de înțeles. Până la
apariția noilor tehnologii, media tradițională funcționa ca un arbitru al conținutului -
decidea ce este important, verifica informațiile, intervieva experții pe care îi considera
potriviți și ne împacheta informațiile într-un material final. Internetul și rețelele sociale au
schimbat această dinamică.

În prezent, termenul are mai multe semnificații. Poate reprezenta varianta

prescurtată a massmedia, desemnând deci mijloacele de comunicare în masă (ziare,
televiziune, radio, cărți sau internet/rețele sociale). De asemenea, poate însemna conținut
media: produse jurnalistice, reclame, jocuri, muzică, podcasturi, vloguri sau filme. În al
treilea rând, când cineva folosește acest termen se poate referi și la producătorii de
conținut: jurnaliști, fotografi, cameramani sau chiar companiile media. („Voi, media", de
exemplu).

În accepțiunea clasică. atunci când vorbim despre media sau despre mass-media, de
cele mai multe ori ne referim Ia instituțiile media, care au scopul de a ne informa sau de a
ne distra.

Tipuri de mass-media:

 Ziare tipărite, reviste, cărți;

 Emisiuni radio și tv, știri;
 Ziare online, bloguri;
 Vloguri, muzică, jocuri, podcasturi, fotografii;
 Reclame in presa tipărită, radio sau tv, în online, pe stradă (afișaj stradal);
 Afișe, flyere;
 Rețele sociale (Facebook, Instagram, YouTube, TikTok etc.).