CURSUL ȘI SEMINARUL –XIV

Stilul picturii monumentale din perioada paleologă și analogiile cu cea din

Țara Românească, veacul al XIV-lea
Formată pe teritoriul metropolitan în ultima parte a sec. al XIII- lea şi cu forţă expansivă în
sec. al XIV-lea → pătrunde în toată lumea creştin-orientală;

Poartă pecetea întreruperii picturii murale la Constantinopol sub Imperiul latin, mozaicul a
cedat locul frescei(sărăcirii vistieriei imperiale, răspundea în mai mică măsură exigentelor
esteticii noi).

Frescele, substituindu-se mozaicului, vor acoperi de acum înainte toată suprafaţa pereţilor şi
bolţilor, mascându-le funcţia structurală;

unt dispuse în registre suprapuse, formând frize neîntrerupte sau o serie de diverse scene
închise, separate de rame de un roşu brun;

iminuarea decorativă a suprafeţei, ca şi redusele dimensiuni ale edificiilor, dau interiorului
bisericii un caracter intim;

urmăreşte să emoţioneze prin exprimarea simţămintelor şi a emoţiilor cu ajutorul gesturilor,
atitudinilor (influenţa arhitecturii baroce);

privirile sunt expresive, fizionomiile diversificate, iar impresiile pe care artiştii caută adesea
să le producă sunt cele de duioşie sau de melancolie, atunci când nu evoca vreo dramă;

pictorii din vremea Paleologilor nu au fost preocupaţi de problemele perspectivei lineare, nici
de naturalisme, bizantinii nu au

căutat exactitatea anatomică