Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Accesoriile pentru protectie sunt mijloace care se folosesc in scopul protejarii personalului pe
timpul actiunilor de interventie la incendii, calamitati naturale, precum si pe timpul sedintelor de
instructie la tehnica ca de lupta, instructie tactica si pregatire fizica de specialitate.
Din grupa accesoriilor pentru protectie fac parte: casca, costumul de protectie contra apei,
costumul de protectie anticalorica, masca contra fumului si gazelor, aparatele izolante cu oxigen,
aparatele izolante cu aer comprimat, trusa cu butelii si cartuse filtrante, aparatul pentru cercetare chimica,
trusa electrica, cizmele de cauciuc electroizolante, cizmele de protectie cu talpi neperforabile, manusile de
cauciuc si ochelarii pentru sudura.
Casca
Casca (fig. 26) are greutatea de cca 600 g si se prezinta in doua variante: casca fara vizor si casca
cu vizor.
Descriere
Este confectionata din straturi de tesatura de bumbac impregnate cu un lac special. Ca materiale
pentru tesatura se mai pot folosi fibre de sticla sau sintetice.
In interiorul castii se gaseste sistemul de protectie si fixare compus din tampoane de masa plastica
sau cauciuc spongios, cureluse de panza, rama din mesina si snur textil pentru ajustare.
Pentru fixare pe cap, casca este prevazuta cu doua cureluse din piele si o catarama.
In varianta cu vizor, casca este prevazuta cu aparatoare impermeabila (1) pentru gat si un vizor
din stiplex (2).
Intretinere
Dupa folosire, casca se curata prin stergere cu apa in care este dizolvat cu sapun, se remediaza
eventualele defectiuni ale sistemului de protectie si fixare pe cap.
Costumul de protectie contra apei (fig. 27) este confectionat din material de foaie de cort, pe talii
de la 0 la 4 si grosimi cuprinse intre 44 si 58. Se compune din urmatoarele parti:
Dupa folosire se curata prin periere si se fac repartitiile necesare. Periodic, cand este cazul, se
spala cu apa si sapun.
Asigura protectia pompierilor in conditiile impuse de lucru in vecinatatea surselor foarte intense
de caldura radianta si a contactului accidental cu flacarile. Este confectionat din panza de azbest
aluminizata, captusit cu panza de bumbac rezistenta la actiunile mecanice.
Asigura protectia pompierilor la incendii in conditiile trecerii prin culoare, flacari sau in timpul
lucrului in incinta cu temperatura de pana la 250ºC, al contactului caloric intermitent si atmosfera
respirabila.
La fel ca si costumul de apropiere normala, este confectionat din panza de azbest aluminizata
captusit cu panza de bumbac.
Se compune din bluza cu gluga atasata, etansa pe talie, cu casca interioara si vizor duplex
metalizat si locas dorsal pentru aparat de respiratie, precum si din pantaloni, manusi si cizme de aceeasi
constructie ca in cazul costumului de protectie anticalorica tip apropiere normala. Greutatea costumului
este de cca 10 kg.
- gluga detasabila cu casca interioara din textolit si vizori din geam duplex antisol (fumuriu);
- combinezon cu gluga si cizme etanse avand practicata o deschizatura dorsala cu locas pentru
aparat de respiratie;
- gluga este prevazuta cu casca interioara si vizor metalizat, iar cizmele sunt dublate in interior cu
pasla;
Intretinere
Dupa intrebuintare se curata, se cos cu fire de azbest eventualele rupturi si se inlocuiesc vizorii
daca s-au spart.
Masca contra fumului si gazelor
Masca exterioara este executata din cauciuc rezistent la actiunea substantelor toxice. Are o forma
ce permite mularea si etansarea perfecta pe cap. Etansarea este asigurata si de o rama de cauciuc care
urmareste conturul fetei. Pe masca exterioara se gasesc montate: masca interioara, blocul supapei de
inspiratie, blocul supapei de expiratie, vizoarele, cordelele si cataramele de fixare si cordeaua de purtare.
a) masca interioara
Este confectionata tot din cauciuc, prevazuta cu doua supape dispuse lateral (supapele de
inspiratie); are rolul, pe langa realizarea celei de a doua linii de etansare pe figura, de a micsora la
maximum spatiul mort. De asemenea, este prevazuta cu o piesa din material plastic ce are rolul de a-i
impiedica deformarea pe timpul pastrarii;
Este executat din material plastic rezistent si are montat pe el supapa de inspiratie si o garnitura
de cauciuc. Prezinta un filet interior si este fixat de masca exterioara printr-un colier metalic;
Este realizat din acelasi material ca blocul supapei de inspiratie, (avand montata supapa de
expiratie la exterior) si este prevazut cu un capac de protectie, perforat. Fixarea la masca exterioara se
realizeaza tot printr-un colier metalic;
d) vizoarele
Au forma aproximativ triunghiulara si sunt executate din sticla duplex. Ele sunt fixate etans ca
masca exterioara prin doua rame metalice crestate. Protejarea vizoarelor contra aburirii atat pe timp de
vara cat si pe timp de iarna se asigura prin modul de constructie al mastii. Aerul de inspiratie spala
vizoarele in interior la fiecare ciclu respirator, iar aerul de expiratie nu vine in contact cu acesta intrucat
este izolat de masca interioara;
e) cataramele si coardelele de fixare
Masca are 8 catarame din care 6 cu doua traverse pe care se monteaza cordelele de fixare (doua
frontale, doua temporale, doua maxilare) si doua catarame cu trei traverse pe care se monteaza cordeaua
de purtare.
Cataramele sunt executate din material plastic rezistent si se fixeaza la masca exterioara in
prelungirile acesteia, iar cordelele de fixare sunt executate din cauciuc si prezinta pe ambele suprafete
insemne de reglaj al mastii pe figura. Toate se unesc intr-o placa occipitala;
f) cordeaua de purtat
Este executata tot din cauciuc se serveste la sustinerea mastii de gatul purtatorului in pozitie de
asteptare.
Cartusul filtrant
- racordul filetat (1) pentru racordarea la blocul supapelor, prevazut cu capac de protectie;
- orificiul pentru intrarea aerului (2) prevazut cu filet, la care se poate insuruba dopul metalic de
inchidere sau cartusul contra fumului
- incarcatura formata din stratul de uscare inferior (4) din clorura de calciu, stratul de hopcalita
(amestec de oxid de cupru si bioxid de mangan cu cantitati mici de argint si cobalt 5) care are rolul de a
oxida oxidul de carbon la temperatura noramala, transformandu-l in bioxid de carbon, si stratul de uscare
superior (6).
b) polivalent
De forma cilindrica, menit sa asigure protectia respiratiei impotriva fumului, aerosolilor si a unor
noxe diverse, avand ca incarcatura straturi superioare de filtre fum, aerosoli, precum si noxe diverse (acid
cianhidric, clor, oxizi de azot, parathion-nicotox). De mentionat ca acest tip de cartus nu retine oxidul de
carbon.
Sacul port-masca
Sacul port-masca este confectionat din masa plastica pe suport textil si constituie ambalajul
subansamblurilor ce alcatuiesc masca contra fumului si gazelor. In interior are trei compartimente pentru
masca exterioara si cartusele filtrante. Este prevazut cu o cordea de sustinere, o bentita cu carabiniera si o
eticheta pentru scrierea numelui.
Functionarea mastii
In cazul cand se lucreaza in prezenta oxidului de carbon se racordeaza mai intai cartusul filtrant
pentru oxid de carbon si la acesta, cartusul filtrant polivalent.
In raport de caracteristicile fetei purtatorului, mastile sunt fabricate pe talii indicate printr-o cifra
romana imprimata pe masca exterioara, deasupra vizoarelor. Pentru stabilirea taliei se executa masurarea
inaltimii fetei purtatorului (distanta dintre radacina nasului si barbie). Rezultatul in mm se foloseste la
stabilirea taliei conform datelor de mai jos:
Intretinere
Dupa intrebuintare, masca exterioara se curata in exterior prin stergere si se usuca in interior prin
tampoane cu o carpa moale, iar supapele se curata de impuritati cu o perie sau pensula moale; dupa
uscare, fata mastii se pudreaza cu talc. Cartusele filtrante, se sterg si li se pune capacul sau dopurile de
protectie. De asemenea, se verifica starea fetei mastii, a vizoarelor si existenta supapelor.
Aparatele izolante
Se utilizeaza in medii in care procentul de oxigen este sub 17%, cand concentratia substantelor
toxice este mare, iar cartusul filtrant si masca nu pot asigura protectia decat un timp foarte scurt sau cand
se lucreaza in atmosfera viciata cu vapori si substante pe care cartusul filtrant al mastii nu le poate retine.
Tipurile de aparate izolante cu oxigen cu raspandire in unitatile de pompieri sunt: MEDI tip
B.Z.A. 495-B/400, MEDI tip 17108 si MEDI tip 17117, fapt pentru care le vom face o descriere mai
amanuntita.
In afara lor se mai gasesc in dotare aparate tip: DRAGER, AUER si CH-146.
Aparate izolante cu oxigen
a) carcasa aparatului
Este confectionata din tabla de aluminiu sau din material plastic presat cu fibre de sticla pe o
plasa din sarma, serveste la fixarea tuturor subansamblurilor din aparat, precum si la protejarea lor.
Capacul carcasei este detasabil si prevazut cu nervuri longitudinale care au rolul de a-i conferi o
rezistenta mai mare la diferite solicitari, ajutand si la impingerea aparatului in fata la trecerea prin spatii
inguste. In aceasta ultima situatie, servantul trebuie sa dea jos aparatul de pe spate si sa-l aseze cu capacul
pe vatra lucrarii prin care circula.
Partea posterioara a carcasei este prevazuta cu orificii pentru ventilarea aparatului pe timpul
functionarii, atunci cand in interiorul lui temperatura aerului creste ca urmare a reactiei chimice exoterme
care are loc in cartus, la care se adauga temperatura din zona, in special cand se lucreaza la incendii.
Inchiderea si deschiderea carcasei aparatului izolant se realizeaza prin intermediul a doua clapete
laterale.
b) butelia de oxigen
Contine, sub presiune, oxigenul necesar regenerarii aerului expirat si este confectionata din otel
aliat sau duraluminiu, are forma cilindrica, bombata la ambele capete, cu o prelungire filetata interior
pentru fixarea robinetului buteliei. Este vopsita in albastru, culoarea conventionala a oxigenului.
Robinetul buteliei asigura retinerea oxigenului sub presiune din recipient. In partea opusa rozetei,
ventilul are o terminatie filetata la exterior ce se racordeaza la reductorul de presiune si prin intermediul
unei piulite hexagonale. O sita din metal asezata la iesirea din butelie impiedica antrenarea o data cu
oxigenul a eventualelor particule de rugina care ar putea infunda reductorul de presiune.
c) Reductorul de presiune
Reducerea presiunii oxigenului din butelie se realizeaza cu ajutorul unor membrane, parghii si
arcuri, asupra constructiei si functionarii carora nu insistam intrucat demontarea reductorului se realizeaza
numai de catre specialisti in vederea reglarii si repararii lui.
Dozarea continutului de oxigen se realizeaza astfel:
- dozajul fix are valoarea de 1,5 ± 0,15 – 1,35 – 1,65 CO2/min., si intra in functiune in momentul
in care se deschide butelia de oxigen, indiferent daca aparatul se foloseste sau nu;
- dozajul prin suplimentare manuala are aceeasi valoare ca in cazul celui automat si intra in
functiune prin actionarea butonului aflat langa rozeta buteliei si tinut in pozitia „inchis” de un resort
metalic. Actionarea se realizeaza prin apasari scurte pentru eliminarea consumului suplimentar de oxigen.
- conducta finimetrica (a) pe care oxigenul circula cu presiunea existenta in butelie. Aceasta
conducta merge pe langa butelie si iese din aparat pe sub bratul stang al servantului;
- conducta de alimentare (b) pe care oxigenul circula cu presiunea de 3 atm. si care merge tot pe
langa butelie pana la cutia supapelor unde se termina prin capul dispersor prevazut cu patru orificii
dispuse in cruce si in plane diferite pe unde oxigenul este dispersat in camera de inspiratie. Aceasta
conducta are sectiunea mai mare pentru ca la intrarea in ea oxigenul sa-si micsoreze viteza cu care
urmeaza sa intre in camera de inspiratie a cutiei cu supape;
- conducta sirenei de alarma ce merge pe sub cartus la partea superioara a cutiei de supape si prin
care oxigenul circula cu aceeasi presiune de 3 atm.
d) cutia supapelor
Are rolul de a separa, in aparatul izolant, procesul de respiratie in cele doua faze: faza de
inspiratie si faza de expiratie.
- supapa de inspiratie
- capul dispersor
- sirena de alarma
- supapa de expiratie ;
- membrana de cauciuc
- resortul metalic
- lamelele metalice
e) cartusul filtrant
Are rolul de a retine bioxidul de carbon din aerul expirat, este confectionat din tabla si la el se
deosebesc:
- doua orificii cu dispozitiv filetat pentru racordarea la cutia supapelor, respectiv la sacul de
respiratie;
- incarcatura formata din straturi de granule de hidroxid de sodiu (soda caustica), separate intre
ele prin site de sarma ondulate si plane;
- sageata care indica sensul de circulatie a aerului expirat si care la montare trebuie sa corespunda
ca sens cu cea de pe suportul cartusului.
f) sacul de respiratie
Are rolul de a inmagazina o cantitate de aer mai ales in timpul depunerii unui efort mai redus.
Este confectionat din panza cauciucata si are capacitatea de 4 – 6 l, fiind prevazut cu doua orificii prin
care se racordeaza la cartusul filtrant (printr-o piesa numita cot striat) si la cutia de supape.
- retine eventualele impuritati scapate si care odata ajunse in sac cad in partea inferioara a
acestuia;
Prin supapa de preaplin se elimina aerul din sac in cazul unei umpleri exagerate evitandu-se astfel
spargerea sa. Supapa se deschide la o presiune de 20 – 40 mm col. H2O cand sacul, umplandu-se, impinge
supapa de preaplin intr-o placa metalica (4) de pe aparat eliminand aerul in exces.
Pe partea posterioara sacul de respiratie (sacul pulmonar) este prevazut cu un manson prin care se
trece un cadru de sarma ce fixeaza sacul de aparat.
Cadrul se fixeaza la partea superioara in doua orificii ale aparatului izolat, iar la partea inferioara
se trece pe dupa conducta de
g) Furtunurile de respiratie
Sunt confectionate din cauciuc gofrat, cu una sau doua insertii din material textil in interior,
pentru marirea rezistentei la rupere.
Fiind gofrat, cauciucul permite indoirea furtunurilor fara riscuri de obturare si face ca acestea sa fie mai
flexibile pentru a nu jena miscarile corpului.
- furtunul de inspiratie, aflat la partea inferioara, compus din doua elemente racordate intre ele
printr-o piesa metalica la care se gaseste fixata cutia de saliva, ce are rolul de a colecta saliva si de a
umezi aerul inspirat; de aceea, se fixeaza, atunci cand sunt montate furtunurile la aparat, perfect orizontal
si in jos pentru a nu deranja in timpul lucrului;
- furtunul de expiratie aflat la partea superioara, cele doua furtunuri fiind cuplate intre ele printr-o
piesa metalica la care se fixeaza masca de etansare sau mustiucul.
Aceasta piesa metalica are doua orificii interioare ce corespund celor doua furtunuri. Orificiul de
la furtunul de expiratie are un prag mai inalt obligand astfel saliva sa circule prin furtunul de inspiratie
pentru a se colecta cu cutia special destinata.
Un manson de piele tine apropiate intre ele cele doua furtunuri. O catarama fixata pe manson
serveste la legarea cu cureaua umerara stanga care astfel preia greutatea furtunurilor.
h) finimetrul (manometrul)
Serveste la masurarea in orice moment a presiunii oxigenului din butelie la parametrii cuprinsi
intre 0 – 250 atm. Pe cadran este trasata o liniuta de reper in dreptul diviziunii de 150 sau 200 atm.,
corespunzatoare presiunii maxime de incarcare cu oxigen. Finimetrul este prevazut cu un cap de racord la
furtunul finimetric.
Pe capul furtunului finimetrului, sub imbinarea lui cu manometrul, este asezat dispozitivul de
fixare (montura metalica) pe cureaua umerara.
i) harsamentul
Este confectionat din piele si serveste la fixarea aparatului pe spatele purtatorului. Se compune
din doua curele umerare, centura de mijloc si cureaua de piept.
j) mustiucul
Este format dintr-o piesa metalica in forma de pipa prevazut cu o membrana din cauciuc, care se
fixeaza intre buze si gingii, si doua proeminente ce se tin intre dinti. De mustiuc este fixata clema nazala
pentru obturarea nasului, respiratia facandu-se numai pe gura.
k) masca de etansare
Confectionata din panza cauciucata, este prevazuta cu un vizor panoramic din sticla securit sau
sticla flexibila cu un orificiu de fixare la furtunuri.
- se deschide robinetul buteliei de oxigen si se controleaza la finimetru daca presiunea din butelie
este de 150 sau 200 atm.; in caz ca aceasta este sub 145 respectiv 195 atm., butelia se schimba;
- se racordeaza tubul striat si conducta supapei de expiratie la cartusul filtrant, avand grija ca la
imbinari garnitura sa fie pusa corect;
Functionare
Dupa echiparea cu aparatul izolant (fixarea aparatului izolant pe spatele purtatorului, potrivirea
bretelelor si strangerea centurii curelei de piept) se da drumul la oxigen, se inspira si se fixeaza mustiucul
sau masca de etansare.
Aerul expirat paraseste mustiucul (masca de etansare) prin tubul de expiratie, trece pe langa
sirena de alarma si prin supapa de expiratie si merge la cartusul filtrant. Aici are loc retinerea bioxidului
de carbon rezultand carbonat de sodiu si vapori de apa, dupa reactia:
Reactia dintre NaOH si CO2 avand caracter exoterm, aerul care iese din cartus are in final o
temperatura de cca 80 – 85ºC. Incalzirea cartusului pe intreaga suprafata este un indiciu ca incarcatura
este nealterata si functionarea aparatului este normala.
Din cartusul absorbant, aerul purificat dar sarac in oxigen, intra in sacul de respiratie de unde
urmeaza sa treaca in camera de inspiratie pentru a fi imbogatit cu oxigen.
In camera de inspiratie vine, din sacul de respiratie prin supapa de inspiratie, aer ce contine 17%
oxigen si se amesteca cu oxigenul venit prin capul dispersor si regenerat merge prin furtunul de inspiratie
la caile respiratorii ale servantului.
Oxigenul care vine cu presiunea de 3 atm., pe conducta sirenei de alarma, apasa asupra
membranei de cauciuc comprimand resortul metalic si astfel tija este impinsa in jos o data cu sirena de
alarma cu care tija este racordata.
In acest fel aerul expirat are posibilitatea sa treaca pe langa sirena de alarma spre cartusul filtrant.
In timpul repausului sau in cazul depunerii unui efort mediu, consumul de aer fiind normal, sacul
de respiratie se umple cu aer aproape complet pana la finele ciclului de expiratie si se goleste cca 0,3 – 0,5
din capacitatea sa in timpul ciclului de inspiratie. Parghia face miscari relativ mici, astfel ca tija din
interiorul automatului pulmonar nu deschide supapa de dozare pentru cedarea unei cantitati suplimentare
de oxigen. In tot acest timp supapa de supraplin este inchisa, impiedicand iesirea aerului din interiorul
sacului de respiratie.
Daca purtatorul aparatului izolant depune un efort mai mare si constant, consumul de de oxigen
creste si, in consecinta, sacul de respiratie se goleste treptat, fetele sale se apropie, antrenand totodata
parghia ce este racordata la triunghiul metalic de la sca si care la un moment dat apasa asupra tijei din
interiorul automatului pulmonar, deschizand astfel supapa de dozare si cedand oxigen suplimentar. In
acest caz, supapa de supraplin ramane inchisa.
Atunci cand presiunea oxigenului pe conducta sirenei de alarma scade sub 3 atm., resortul
metalic, a carui rezistenta estre invinsa la cel putin 3 atm., se destinde tragand in sus tija si sirena de
alarma. Astfel se obtureaza trecerea pe langa sirena de alarma, aerul expirat trebuind sa strabata interiorul
sirenei punand in miscare lamelele metalice care scot un sunet ca de muzicuta ce avertizeaza scaderea
presiunii in butelie.
- butelia de oxigen a fost deschisa doar printr-o singura rotatie a rozetei si la trecerea printr-un
spatiu ingust s-a frecat in sens invers inchizand butelia. De aceea se recomanda ca deschiderea buteliei sa
se faca prin mai multe rotiri ale rozetei.
Pentru ca aparatul izolant sa asigure protectia servantului pana la parasirea zonei periculoase, el
trebuie sa procedeze astfel:
- citeste presiunea oxigenului la manometru dupa ce a pus masca pe figura si a deschis robinetul
buteliei;
- citeste din nou presiunea oxigenului la manometru dupa ajungerea la locul de lucru si retine
diferenta.
Pentru a afla momentul in care trebuie sa se retraga in afara zonei periculoase servantul face, de
exemplui, urmatorul calcul:
- daca pentru deplasare la punctul de lucru presiunea in butelie a scazut sub 5 atm., pentru
inapoiere vor fi necesare 7,5 atm. tinand seama de gradul de oboseala necesita un surplus de oxigen de
cca 50%, fata de cel consumat la ducere);
- pentru asigurarea functionarii normale a aparatului, presiunea din butelie trebuie sa fie de
minimum 3 atm.;
- este necesara si o rezerva de siguranta de 10 atm. pentru factori neprevazuti ce pot aparea pe
timpul retragerii.
Insumand cantitatile respective (7,5 + 3 + 10) se obtin 20,5 atm. ce reprezinta presiunea minima
la care servantul trebuie sa inceapa retragerea.
Insusirea principiului de calcul al rezervei este obligatorie pentru fiecare servant in vederea
protejarii propriei vieti deoarece intrarea in functiune a sistemului de alarmare nu indica momentul cand
trebuie sa inceapa retragerea ci lipsa de oxigen in reductor.
Timpul
Pe timpul cat aparatul izolat se afla pe masina, orificiile cartusului absorbant vor avea capacele de
protectie infiletate si sigilate. Dupa intrebuintare aparatul izolant se curata de apa condensata si saliva, de
praf, se inlocuieste cartusul absorbant, precum si butelia de oxigen. De asemenea, se verifica starea
mastii, a vizorilor, a mustiucului, a tuburilor de legatura si a sacului pulmonar.
Cantareste cca 15 kg, este mai plat decat modelul descris anterior permitand trecerea prin spatii
inguste, gabaritul sau dandu-i posibilitatea inscrierii sale intre umerii salvatorului.
a) carcasa aparatului
Este confectionata din poliester si fibra de sticla, material ce permite o mai rapida cedare a
caldurii spre exterior. Capacul carcasei nu este detasabil ci fixat printr-o montura metalica care, pentru
inchidere, trebuie pliata spre interior.
b) butelia de oxigen
Isi pastreaza aceiasi parametri ca la buteliile cunoscute, cu singura deosebire ca se incarca la 200
atm., inmagazinand in acel moment 400 l O2. Rozeta se prezinta sub forma unui cilindru metalic.
c) reductorul de presiune
A suferit modificari esentiale din punct de vedere constructiv, avand urmatoarele doua functii:
- conducta finimetrica care iese din aparat pe sub bratul drept al purtatorului, cu presiunea
existenta in butelie. Este prevazuta, la partea superioara a reductorului cu o supapa de retinere ce
declanseaza automat atunci cand, accidental, conducta finimetrica se agata si se smulge. In aceasta
situatie servantului trebuie sa paraseasca urgent punctul de lucru deoarece nu mai are control asupra
presiunii oxigenului din butelie.
- dozajul fix are valoarea ± 0,2 = 1,3 – 1,7 l O2 min. si intra in functiune in momentul in care se
deschide butelia de oxigen;
- dozajul prin automatul pulmonar are valoarea de 0 – 50 l O2/min. si intra in functiune atunci
cand servantul depunand un efort mai mare, inspira adanc din aparat in care se creeaza o depresiune.
Suplimentarea se face prin apasari scurte si se foloseste si atunci cand una din supape nu se
deschide normal.
Supapa de inspiratie este asezata la iesirea aerului din sac si este pusa in functiune la depresiunea
de 2 mm col. H2O.
Supapa de expiratie se afla inainte de intrarea in cartusul filtrant si intra in functiune la presiunea
de 2 mm col. H2O. Membranele lor sunt confectionate din placi de mica, tinute in pozitia „inchis” de un
aer fin care deschide la valorile mentionate mai sus.
Asezata lateral fata de sac si intre cele doua supape mentionate se gaseste supapa de supraplin
care intra in functiune la presiunea de 20 – 40 mm col. H2O prin apasarea sacului de respiratie asupra ei.
d) cartusul filtrant
Este de tipul deschis la modelul anterior indiferent daca este de 2 sau 4 ore.
e) sacul de respiratie
Este confectionat din panza cauciucata, are capacitatea de 4,5 l si in aparatul izolant indeplineste
urmatoarele functii:
f) furtunul de respiratie
Este confectionat din cauciuc gofrat, identic cu cele de la aparatul izolant MEDI B.Z.A.
495/B/400, cu deosebirea ca mansonul din piele care tine apropiate furtunurile, a fost inlocuit cu o piesa
din material plastic.
g) finimetrul
Este asezat pe cureaua umerara dreapta de care se gaseste fixat printr-o bretea din cauciuc care-i
usureaza citirea.
Finimetrul trebuie citit la intervale de 10-15 min. sarcina ce revine servantului si solidar cu
acesta, comandantul de grupa.
h) harnasamentul
Este confectionat din material textil se compune din doua curele umerare, centura de mijloc,
cureaua de piept (confectionata din piele) si triunghiul de spate.
a) carcasa aparatului
b) butelia de oxigen
Are capacitatea de 0,8 – 1,0 l si poate fi incarcata pana la presiuneade 200 atm.
c) reductorul de presiune
Dozajul fin are valorile cuprinse intre 1,3 ± 0,1 = 1,2 – 1,4 l O2/min.
Aparatul izolant MEDI tip 17117 poate fi folosit cu eficienta indeosebi pentru executarea
evacuarilor din zone cu gaze toxice sau pe timpul lucrului de scurta durata in mediul toxic de la
instalatiile aflate la suprafata.
Aparatul izolant cu aer comprimat
Este destinat protectiei servantilor la interventiile in medii toxice pe durata de pana la o ora.
Caracteristici tehnice:
- dimensiunile 610x270x135 mm
- masa 16 kg.
Descriere
In constructia aparatelor cu aer comprimat intra urmatoarele elemente principale: butelia cu aer
comprimat, regulatorul de presiune cu dispozitiv de semnalizare a rezervei de retragere si un automat
pulmonar racordat la masca direct sau prin intermediul unui furtun gofrat. La acestea se adauga un
manometru pentru controlul presiunii, toate elementele fiind fixate pe un sasiu cu harnasament de purtare
in spate.
Intrebuintare
Aparatele de respiratie cu aer comprimat le pot inlocui pe cele cu oxigen la interventiile cu durata
de pana la o ora, fiind preferate in mediile care prezinta pericol de contact cu uleiuri si grasimi.
Trusa cu butelii si cartuse filtrante (fig. 31) este accesoriul folosit in scopul crearii unei rezerve de
butelii pentru oxigen si cartuse filtrante necesare inlocuirii celor consumate pe timpul lucrului cu
aparatele izolante.
Descriere
Ansamblul trusei se compune dintr-o cutie de forma paralelipipedica confectionata din lemn,
prevazuta cu sistem de inchidere si maner pentru transport, in interiorul careia se gasesc doua butelii
pentru oxigen si doua cartuse filtrante pe suporti, nituri si chei speciale.
Intretinere
Dupa folosire se inlocuiesc buteliile pentru oxigen, cartusele absorbante si garniturile consumate.
Aparatul pentru cercetare chimica (fig. 32) se foloseste pentru detectarea gazelor toxice (oxid de
carbon, fosgen, difosgen, acid cianhidric etc.) si, in raport de acestea, pentru statbilirea masurilor de
protectie a servantilor si a restului personalului care actioneaza in zone cu toxicitate.
Descriere
Aparatul pentru cercetare chimica se compune din urmatoarele parti (fig. 32 a):
- manerul pompei (5) cu dispozitivul pentru deschidere fiolelor (6) format dintr-un cutit
circular pentru taierea tuburilor indicatoare, un orificiu pentru ruperea capetelor tuburilor taiate si opt cuie
din otel pentru spargerea fiolelor din tuburile indicatoare;
In dotarea aparatului se gasesc 5 bucati casete tuburi indicatoare (CO, fosgen, difosgen, clor, acid
cianhidric), fiecare cu un numar de 10 tuburi indicatoare. Tuburile indicatoare sunt niste fiole de sticla in
care se gasesc substante ce reactioneaza cu gazele toxice dand coloratii caracteristice. Fiecare tub
indicator are o marcare conventionala pentru determinarea carei substante toxice este destinat.
- filtrele contra fumului si cetii, rondele de hartie speciala care la trecerea aerului restin particulele
de fum, precum si pe cele fine de apa (ceata);
- suportul ajutajului;
- suportul filtrelor;
Functionare
- se trece aparatul din pozitia de „mars” in pozitia de „lucru”, deplasandu-l catre in fata;
- se taie ambele capete ale tuburilor indicatoare cu ajutorul cutitului si se rup in orificiul special al
cutitului; daca tuburile au in interior pe langa incarcatura granulata si substante reactive lichide infoliate,
fiolele respective se sparg prin introducerea tubului in orificiul prevazut cu un cui de otel, avand grija sa
nu se foloseasca acelasi cui pentru spargerea fiolelor diferite. La spargerea fiolelor cuiul trebuie sa apese
de sus in jos, pentru a nu se scurge lichidul afara din tub;
- se introduc cu capatul nemarcat in corpul colectorului, dupa ce obturatorul acestuia a fost reglat
pentru un numar de orificii deschise in functie de numarul de tuburi care se folosesc concomitent;
detectarea cu mai multe tuburi deodata se face in cazul cand se presupune existenta unui amestec de mai
multe gaze toxice sau cand nu se stie ce gaz toxic poate exista la locul actiunii;
- se monteaza ajutajul cu sau fara filtru contra fumului sau cetii dupa caz;
In cazul cand se folosesc mai multe tuburi simultan, se executa 30 pompari, verificandu-se apoi in
care tub substanta a intrat in reactie. Se inlatura tuburile, se pune obturatorul pe o singura deschidere si se
introduce un tub nou, similar cu cel intrat in reactie. In continuare se procedeaza ca in cazul lucrului cu un
singur tub.
In cazul cand se foloseste filtrul contra fumului si cetii numarul de pompari se dubleaza.
Pe timpul pomparii, cand pistonul este tras catre inapoi, supapa lui se inchide si in corpul pompei
se creeaza o depresiune ce obliga aerul atmosferic sa patrunda prin ajutaj in tuburile indicatoare si de aici
in corpul pompei. In cazul cand in aer exista gaze toxice la care sunt sensibile tuburile respective, atunci
substantele din tub capata o coloratie corespunzatoare celei etalon, de pe caseta. Cand pistonul este
impins inainte, supapa lui se deschide permitand iesirea aerului din corpul pompei prin orificiile din capul
pistonului.
Intretinere
Dupa folosire, aparatul se curata, se indeparteaza cioburile de sticla, se verifica starea pieselor
aparatului si, la nevoie, se fac reparatiile necesare; se curata unsoarea veche de pe garnitura din piele, iar
interiorul corpului pompei se greseaza din nou.
Trusa electrica
Trusa electrica (fig. 33) se compune dintr-o cutie din lemn, prevazuta in interior cu locasuri
pentru fixarea pieselor componente:
Dupa intrebuintare, piesele din trusa se sterg si apoi se fixeaza la loc in locasurile lor.
Cizmele de cauciuc
Cizmele de cauciuc, electroizolante (fig. 34), se folosesc pentru protectia servantilor ce lucreaza
la autospecialele pentru fum, gaze si iluminat, precum si la intreruperea curentului electric de joasa
tensiune.
Descriere
Intretinere
Cizmele de protectie cu talpi neperforabile (fig. 35) asigura protectia contra apei, noroiului si
obiectelor penetrante pe timpul lucrului la interventii.
Sunt confectionate din cauciuc poliizoprenic si au talpile neperforabile dat fiind brantul metalic,
inclus in constructia lor.
Manusile de cauciuc
Manusile din cauciuc (fig. 36) se folosesc pentru protectia servantilor pe timpul lucrului la
autospeciala de fum, gaze si iluminat si la intreruperea curentului de joasa tensiune.
Descriere
Intetinere
Ochelarii pentru sudura (fig. 37) se folosesc pentru protectia ochilor servantilor care executa
lucrari de sudura sau taieri cu aparatul de sudat si taiat autogen sau electric.
Descriere
Sunt confectionati din metal si sunt prevazuti cu 2 vizori rabatabili din sticla colorata, protejati in
interior si exterior cu sticla alba. Ei au un sistem reglabil de fixare pe cap, orificii de aerisire si garnituri
din piele pentru etansarea pe fata.
Intretinere