Volei KT Metodica

VOLEI
METODICA ÎNVĂȚĂRII
FORMELOR SPECIFICE DE
JUCARE A MINGII ŞI A
ACŢIUNILOR DE JOC
Pentru o abordare logică şi coerentă a metodicii însuşirii acţiunilor
individuale în jocul de volei am considerat necesară o sistematizare a acţiunilor
după scopul în care acestea sunt efectuate pe parcursul derulării jocului bilateral.
În acest sens, am considerat oportună disocierea între ceea ce înseamnă forme
specifice de jucare a mingii în jocul de volei şi acţiunile de joc propriu-zise.
Astfel, considerăm utilă abordarea şi prezentarea în următoarea ordine:
❖ Metodica învăţării principalelor forme specifice de jucarea a

mingii;
❖ Metodica învăţării acţiunilor tehnico-tactice individuale:
- De apărare;
- De atac.
Toate aspectele teoretice ce vizează procesul de învăţare în general cât şi

particularităţile acestuia în jocul de volei fiind prezentate anterior în detaliu, ne
vom referi în continuare la aspectele de ordin practic ale învăţării. Astfel, vom
prezenta traseul metodic pentru învăţarea principalelor forme specifice de jucare
a mingii şi pentru învăţarea acţiunilor tehnico-tactice individuale de joc.
Totodată, fiecare mijloc propus va fi însoţit de o serie de indicaţii metodice prin
care vom încerca să motivăm anumite coordonate care sunt folosite în derularea
exerciţiilor şi să explicăm în ce mod sarcinile propuse pentru a fi rezolvate
influenţează formarea deprinderilor specifice acţiunilor de joc.
1. METODICA ÎNVĂŢĂRII FORMELOE SPECIFICE DE JUCARE A
MINGII
Învăţarea formelor specifice de jucare a mingii reprezintă un aspect

extrem de important, datorită faptului că jocul de volei se bazează pe deprinderi
nenaturale, jucarea mingii fiind efectuată prin respingere.
În jocul de volei mingea poate fi jucată prin regulament, cu orice parte a
corpului, dar cele mai sigure forme de jucare a mingii sunt: lovirea cu două
mâini de sus şi cu două mâini de jos. Mai apare frecvent lovirea cu o mână
specifică unor acţiuni de joc precum lovitura de atac. Lovirea cu o mână apare
frecvent şi în afara acestui context, generată de acţiuni greşite sau derulate la
limita greşelii. În aceste cazuri jucarea mingii cu o mână are rolul de a menţine
mingea în joc (preluarea serviciului sau atacului cu o mână sau ridicare cu o
mână), iar în această situaţie această formă de jucare a mingii o considerăm
dependentă de principalele forme menţionate anterior. În acest context
considerăm că o bună însuşire a lovirii de sus şi de jos cu două mâini va conduce
la formarea unui simţ al mingii care va genera un control optim al mingii şi în
cazul intervenţiei cu o mână, fără a fi nevoie pentru aceasta de o abordare
specială pe traseul metodic al învăţării acţiunilor de joc. Totodată, aceste forme
de jucare a mingii întră în constituţia acţiunilor de joc, iar eficienţa acestora este
condiţionată de nivelul de însuşire a acestor forme pe care le aducem în discuţie.
Apreciem că principalele forme specifice de jucare a mingii sunt integrate de
acţiunile de joc, fiecare dintre acestea stând la baza derulării uneia sau a mai
multor acţiuni. Astfel, lovirea cu două mâini de sus stă la baza ridicării, a
preluării serviciului şi uneori a preluării atacului. Lovirea cu două mâini de jos
stă la baza efectuării preluării serviciului, a preluării atacului, a preluării din
plasă, a preluărilor efectuate în cadrul dublajului sau autodublajului în atac şi
în apărare şi chiar a ridicării pe fondul unor preluări imprecise. În acest context,
iese în evidenţă importanţa însuşirii corecte a principalelor forme specifice de
jucare a mingii, acestea condiţionând în mod direct acţiunile de joc fiind
responsabile de derularea eficientă a acestora.
Din acest motiv, considerăm că în plan metodic este necesară o abordare
disociată a acestora în vederea formării unor deprinderi corecte la acest nivel.
1.1. PASA ÎNAINTE CU DOUĂ MÂINI DE SUS
Aspect dominant – cupă adâncă şi elastică, înainte, în timpul şi după

transmiterea mingii
Pasa cu două mâini de sus este prima formă specifică de jucare a mingii
care se învaţă. Este considerată a fi cea mai importantă verigă a procesului de
învăţare deoarece însuşirea acesteia permite trecerea foarte rapidă la organizarea
jocului bilateral prin abordarea unor forme simplificate de joc. În cadrul acestora
lovirea de sus este folosită pentru jucarea mingii la fiecare dintre cele trei
lovituri permise de regulament.
Prin organizarea jocului la începători creşte emulaţia şi implicit este
stimulată implicarea copiilor în lecţie. Aspectul cel mai important însă constă în
faptul că toate acţiunile care vor fi învăţate ulterior vor fi folosite în cadrul
acestor jocuri simple, iar operarea cu acestea pe fondul unor coordonate
variabile va conduce la formarea capacităţii de adaptare a modului de jucare a
mingii în raport cu fiecare zonă a terenului.
O1. - exersarea pasei de sus în condiţii uşoare sau foarte uşoare
• Pe perechi, 3 m distanţă între parteneri, preluare de sus din minge oferită la

nivelul frunţii partenerului.
Indicaţii metodice:
- Se execută serii de câte 5 acţiuni
consecutive, apoi se schimbă rolurile;
- În cazul în care apar probleme de execuţie, se recomandă exersarea în
condiţii foarte uşoare pentru a ajuta formarea stereotipului motric;
- Exersarea în condiţii foarte uşoare nu se realizează cu tot colectivul ci
strict pe linia individualizării.
• Pe perechi, 3 m distanţă între parteneri, prinderea în cupă la nivelul frunţii a

mingii oferite de către partener urmată de autoaruncare şi pasare cu două
mâini de sus spre partener.
consecutive după care se schimbă
rolurile;
• Preluare cu două mâini de sus din aşezat pe o bancă, din minge oferită de la o
distanţă de 3 m cât mai aproape de fruntea executantului.
- Se execută serii de câte 20 de acţiuni
rolurile;
- Sarcina este aceea de a efectua preluarea de sus cât mai precis şi cu
traiectorie înaltă astfel încât să poată fi recepţionată prin preluare de
control şi prindere. Preluarea de control a celui care oferă mingea
reprezintă un reper important al eficienţei preluării, ceea ce înseamnă că
greşeala tinde să se corecteze.
• Preluare de sus prin ridicare din aşezat, din minge oferită cât mai precis în
„cupa” executantului de la cca. 3 m distanţă.
- Se execută serii de 10 – 15 repetări după
care se schimbă rolurile;
- Distanţa de la care se oferă mingea este mică pentru a conferi
siguranţă în transmiterea acesteia.
• Pe perechi, cca. 4 m distanţă între parteneri, preluare de sus din minge oferită
spre stânga şi spre dreapta executantului, cu precizarea locului.
- Se execută serii de câte 8 – 10 acţiuni
rolurile;
- Precizarea locului în care va fi
transmisă mingea se va face prin
dirijarea direcţiei, prin întoarcerea „instructorului” uşor cu faţa spre
direcţia respectivă;
- Mingea se oferă cu o traiectorie suficient de înaltă astfel încât să fie
facilitată intervenţia corectă.
• Pe perechi, cca. 4 m distanţă între parteneri, pasă de control – pasă spre

partener.
- Se execută serii de câte 15 – 20 de acţiuni consecutive;
- Sarcina fiecăruia este aceea de a transmite mingea cât mai precis spre
partener, cu o traiectorie înaltă care
să permită reluarea acţiunii în
condiţii optime asigurându-se
continuitatea în exersare.
• Pe perechi perpendicular pe fileu, cca. 5 – 6 m distanţă între parteneri,

preluare de sus din minge oferită spre stânga şi spre dreapta executantului, cu
precizarea locului.
- Se execută serii de câte 10
acţiuni consecutive după
care se schimbă rolurile
dar obligatoriu şi locurile;
- Pentru a încadra exersarea
în faza de joc, mingea va fi
oferită de la fileu, iar
preluarea efectuată de la
linia de fund cu faţa spre
plasă;
- Scopul este acela de a transmite mingea spre jucătorul de la fileu cât mai
precis şi cu traiectorie înaltă;
- Se poate lucra cu colective mai numeroase, pe câte o jumătate de teren sau
chiar pe culoare, în ambele terenuri în acelaşi timp.
• Pe perechi perpendicular pe fileu, cca. 6 m distanţă între parteneri, preluare

de sus din minge transmisă prin pasă de control – pasă spre partener.
- Se execută serii de câte
10 acţiuni după care se
schimbă rolurile şi
locurile;
- Exersarea se derulează pe coordonatele descrise anterior.
O2. - exersarea pasei de sus cu accent pe consolidarea cupei adânci

şi elastice, înainte, în timpul şi după lovirea mingii.
Organizarea exersării pentru consolidare se realizează în baza unor exerciţii

simple ca structură, folosite în etapa anterioară şi la care s-a produs un anumit
tip de adaptare. Această adaptare permite creşterea volumului de repetări fără
riscul apariţiei unor greşeli de execuţie.
Din punct de vedere al exersării, aceste mijloace pot fi abordate frontal
sau în circuit. Mijloacele folosite în această etapă a învăţării sunt:
• Pase de control din stând.

- Se execută serii de 25 - 30 repetări;
- Se pune accent pe menţinerea cupei la nivelul
frunţii între intervenţiile la minge. Să se evite
coborârea mâinilor de la nivelul frunţii deoarece
grăbeşte revenirea la nivelul frunţii pentru o nouă execuţie, aspect ce duce
la precipitare şi la apariţia unor greşeli de execuţie la nivelul aspectului
dominant.
• Pase de control din aşezat (pe sol sau pe

bancă).
- Se exersează pe aceleaşi coordonate ca în
varianta anterioară.
• Pasă de control pasă spre partener executat pe perechi la distanţă mică între
parteneri, cca. 3 m.
- Se execută serii de 25 – 30 de
acţiuni consecutive;
- Se pune accent pe intrarea sub
traiectoria mingii şi realizarea contactului la nivelul frunţii.
• Pasă de control - pasă spre perete executat de la cca. 3 m de
acesta.
- Se execută serii de 25 – 30 de acţiuni
consecutive;
- În cazul în care mingea revine în condiţii
dificile care obligă la o acţionare pe coordonate greşite, aceasta va fi
prinsă şi se va continua exersarea după o autoaruncare;
- După ce se îmbunătăţeşte controlul mişcării care va genera continuitate în
exersare, pe parcursul derulării seriei de repetări se va modifica distanţa
faţă de perete prin deplasare înainte – înapoi, pentru a obliga la o adaptare
permanentă a modului de acţionare asupra mingii.
Mijloacele prezentate se pot constitui în elemente ale unui circuit care se
organizează după reguli simple care conducă la operativitate în exersare şi la
eliminarea unor timpi morţi generaţi de necesitatea unor explicaţii sau de
fragmentarea exersării.
Indicaţii metodice privind organizarea unui circuit:

- Se vor alterna mijloacele în care se acţionează individual cu cele pe
perechi pentru a dinamiza exersarea;
- Fiecare exerciţiu va include în exersare câte doi sportivi;
- Nu se fixează repere cifrice privind numărul de repetări de efectuat pentru
a preveni instalarea oboselii;
- Se alege un exerciţiu la nivelul căruia se stabileşte o dozare fixă (10, 15,
20, 30 de repetări), care va creşte progresiv în timp pe măsură ce sportivii
se adaptează la acest regim de lucru;
- Acest exerciţiu reprezintă reperul de bază în organizarea exersării şi la
nivelul acestuia se va da semnalul de începere şi încetare a exersării;
- La nivelul celorlalte exerciţii ce compun circuitul se vor face cât mai
multe repetări pe repriza de efort prin transmiterea mingii la o înălţime
mică – medie, astfel încât să revină foarte repede la executant;
- Datorită faptului că se alternează exersare individuală cu cea pe perechi,
pentru a evita circulaţia mingilor dintr-o parte în alta, după încetarea
exersării fiecare sportiv lasă mingea în locul în care a lucrat după care
rotează. În acest fel când se exersează în perechi vor găsi o minge, iar
dacă urmează exersarea individuală, două mingi.
Exemple de mijloace care pot compune un circuit:

1. Preluare de sus din minge oferită spre stânga şi spre dreapta fără precizarea
locului (organizat eventual perpendicular pe fileu cu schimbarea obligatorie a
locurilor pentru execuţie). Reprezintă exerciţiul de bază la care stabilim
numărul fix de repetări şi care va da semnalul de începere şi încetare a
exersării după ce ambii sportivi au efectuat seria de repetări. (Exersare pe
perechi);
2. Pase de control din aşezat. (Exersare individuală);
3. Pasă de control - pasă spre partener. (Exersare pe perechi);
4. Pasă de control - pasă spre perete de la distanţă mică. (Exersare individuală);
5. Pase de sus pe perechi la distanţă mică între parteneri. (Exersare pe perechi);
6. Pase de control din stând. (Exersare individuală).
O3. - exersarea pasei de sus în condiţii apropiate de joc.
• Pe perechi, cca. 4 m distanţă între parteneri, preluare de sus din minge oferită
spre stânga şi spre dreapta executantului, fără precizarea locului.
- Se execută serii de câte 15 – 20 de acţiuni consecutive după care se
schimbă rolurile;
- Mingea se oferă printr-o mişcare scurtă (care să nu dea posibilitatea
anticipării direcţiei de transmitere) cu o traiectorie mai înaltă decât în
exerciţiul anterior, astfel încât să fie create condiţiile pentru execuţii
corecte.
• Pasarea mingii cu două mâini de sus în trei jucători organizaţi în triunghi la 3

- 4 m distanţă între parteneri.
Acest exerciţiu coincide cu trecerea la următoarea
etapă în învăţarea jocului de volei şi anume aceea
de exersare a organizării celor trei lovituri în
condiţii uşoare sau foarte uşoare.
- Se execută serii de câte 15 – 20 de acţiuni
consecutive;
- Transmiterea mingii se realizează spre dreapta deoarece această direcţie
este desprinsă din modelul final de joc.
1.2. ORGANIZAREA CELOR TREI LOVITURI
Aspect dominant: transmiterea mingii spre dreapta.
Date fiind dificultăţile de adaptare ce apar la mulţi începători, se va începe

exersarea direct în condiţii foarte uşoare pentru a fi siguri că formarea
deprinderilor specifice se va realiza corect.
O1. - exersarea organizării celor trei lovituri în condiţii uşoare sau foarte
uşoare;
• Câte trei organizaţi în triunghi la 3 - 4 m distanţă între parteneri, preluarea
mingii transmise de partener în cupă la nivelul frunţii, întoarcere pe noua
direcţie şi transmiterea mingii prin auto aruncare şi pasare de sus.
- Se execută serii de 8 – 10 acţiuni consecutive;
- Mingea va fi transmisă spre dreapta;
- În momentul prinderii mingii în cupă în poziţie
joasă, executantul este orientat cu faţa spre zona
de unde vine mingea, apoi urmează o întoarcere
spre noua direcţie şi transmiterea mingii.
• Pase de sus în triunghi la fileu, cu baza triunghiului pe plasă şi vârful la 4 - 5

m distanţă de aceasta.
- Se execută serii de 10 - 15
acţiuni consecutive după
care se rotează astfel încât
fiecare să treacă prin toate
zonele de contact cu mingea. În felul acesta toţi vor învăţa să adapteze
modul de jucare a mingii în raport cu coordonatele specifice fiecărei zone
de acţionare;
- În cazul unei execuţii greşite se reia exersarea prin prindere, autoaruncare
şi pasare de sus în condiţii de corectitudine;
- Se va pune accent pe transmiterea înaltă a primei lovituri şi pe execuţia
înaltă, paralelă cu fileul şi cât mai precisă a celei de-a doua lovituri.
• Acelaşi exerciţiu dar cu transmiterea celei de-a treia lovituri pentru vârful
triunghiului, lateral stânga – dreapta.
- Se execută serii de 10 - 15 în aceleaşi condiţii prezentate anterior.
O2. - exersarea organizării celor trei lovituri cu accent pe consolidarea
transmiterii mingii spre dreapta
• În triunghi la fileu, pasare „dă şi du-te” cu deplasare în direcţia de

transmitere a mingii, executat în 4 jucători.
acţiuni consecutive; .
- Se organizează cu 4 jucători
dispuşi în triunghi,
întotdeauna cu doi jucători în locul de unde pleacă mingea şi cu deplasare
în direcţia transmiterii mingii.
• Organizarea celor trei lovituri din minge transmisă din terenul advers cu
trecerea înapoi peste fileu a acesteia.
- Se execută serii de 15 acţiuni 3
1
.
consecutive după care se
2
efectuează o rotaţie care îl
include şi pe „instructor”.
Trecerea prin zona instructorului conduce la responsabilizarea copiilor şi
ajută la o mai bună cunoaştere a acestora şi la descoperirea calităţilor de
lider;
- Pentru a facilita trecerea mingii peste fileu din a treia lovitură, jucătorul
nu va mai fi poziţionat lângă fileu ci va fi retras după linia de 3 m;
- În cazul în care se lucrează
3
cu colective numeroase, se 1 .
poate lucra pe câte o 2
2
jumătate de teren, cu . 3
1
dispunerea triunghiurilor în
terenuri opuse pentru ca jucătorii să aibă spaţiu şi să nu se incomodeze în
cazul unor mingi transmise imprecis.
Pentru o mai mare operativitate, putem organiza o structură de exerciţii

folosindu-l pe acesta din urmă drept reper. Variantele vor fi stabilite în baza
modificării unor coordonate precum modalitatea de punere a mingii în joc sau
sarcini suplimentare stabilite pentru jucători. Astfel, ca variante posibile ale
acestei structuri de mijloace se pot propune:
1. Organizarea celor trei lovituri din minge oferită precis cu traiectorie înaltă
de către „instructor”;
2. Organizarea celor trei lovituri din minge transmisă precis prin auto aruncare
- pasare spre vârful triunghiului;
3. Organizarea celor trei lovituri din minge transmisă precis prin pasă de
control - pasare de sus spre vârful triunghiului. După ce exersarea devine
suficient de sigură, pentru dinamizare, instructorul nu va mai prinde mingea
venită din a treia lovitură ci va executa o pasă de control (prin care îi dă timp
executantului celei de-a treia lovituri să se retragă din fileu) şi o va pasa de
sus în terenul advers pentru reluarea exersării;
4. Organizarea celor trei lovituri din minge transmisă înalt dar imprecis (stânga
– dreapta, înainte - înapoi) prin auto aruncare - pasare sau prin pasă de
control - pasare de sus spre vârful triunghiului;
5. Organizarea celor trei lovituri din minge transmisă precis prin pasare directă
cu două mâini de sus spre vârful triunghiului;
6. Organizarea celor trei lovituri din minge transmisă imprecis prin pasare
directă cu două mâini de sus spre vârful triunghiului.
- Indiferent de varianta folosită, sarcină principală pentru fiecare constă în
transmiterea cât mai precisă a mingii pentru cel care urmează să
intervină indiferent de condiţiile în care se efectuează jucarea mingii;
- Prin abordarea variantelor cu transmitere imprecisă pentru prima lovitură,
sunt aduse în cadrul exersării coordonate specifice jocului.
• Organizarea celor trei lovituri din mingi transmise din terenul advers
alternativ de către doi instructori, cu trecerea acesteia înapoi peste fileu.
- Se execută serii de 15 acţiuni 3 .
după care se efectuează o 1
rotaţie care include pe toţi 2 .

jucătorii;
- De fiecare dată, a treia lovitură va fi orientată precis la instructorul de la
care a plecat mingea pentru a asigura continuitatea în exersare;
- Pentru a dinamiza exersarea, de fiecare dată mingea va fi transmisă de
instructor în momentul în care a fost efectuată a doua lovitură în cadrul
triunghiului.
De asemenea, pentru operativitate putem organiza o structură de exerciţii după
modelul anterior, variantele fiind stabilite prin modificarea modului în care este
transmisă mingea de către cei doi instructori şi prin stabilirea unor sarcini
suplimentare în modul de jucare a mingii în cadrul fiecăreia din cele trei lovituri.
O3. - exersarea organizării celor trei lovituri în condiţii apropiate de joc
• Organizarea celor trei lovituri din minge transmisă din terenul advers din Z1,
cu trecerea înapoi peste fileu a acesteia prin săritură.
Indicaţii metodice: 3
.
- Se execută serii de 10 acţiuni
1
după care se efectuează o 2
rotaţie care îl include şi pe

instructor;
- În exersare se păstrează încă ordinea succesiunii intervenţiilor pentru
consolidarea intervenţie alternative;
- Trecerea mingii peste fileu din a treia lovitură se va efectua din săritură pe
două picioare şi întoarcere cu faţa spre instructor.
• Acelaşi exerciţiu dar cu plasarea instructorului în Z5.
De asemenea, pentru operativitate putem organiza după modelul anterior,

structuri de exerciţii folosind ca punct de pornire cele trei mijloace de bază
descrise mai sus.
• Organizarea celor trei lovituri din minge transmisă din Z1 a terenului advers
spre doi jucători, cu trecere peste fileu din săritură.
.
după care se efectuează o
rotaţie care îl include şi pe
instructor;
- Pentru a apropia şi mai mult exersarea de condiţiile de joc, prima lovitură
poate fi efectuată şi de cel care execută trecerea mingii peste fileu.
Orientarea mingii pentru preluare va fi efectuată aleator de către instructor
fără o ordine prestabilită.
• Acelaşi exerciţiu cu poziţionarea instructorului în Z5.
După modelele anterioare, putem organiza structuri de exerciţii în baza

mijloacelor descrise, folosind variante diferite de punere a mingii în joc.
• Organizarea celor trei lovituri din mingi transmise din terenul advers
alternativ de către doi instructori poziţionaţi în zone diferite, cu trecerea
înapoi peste fileu a acesteia din săritură.
- Se execută serii de câte 10 acţiuni consecutive organizate de către fiecare
dintre instructori după care se efectuează o rotaţie;
- Exersarea se derulează pe coordonate descrise în variantele anterioare.
De asemenea, după modelele anterioare şi acest exerciţiu poate sta la baza
organizării unei structuri.
• Organizarea celor trei lovituri în două triunghiuri, de-o parte şi de cealaltă a

fileului cu trecerea mingii peste fileu din săritură.
3
- Se execută serii de 10 acţiuni 2
1
. 1
consecutive după care se
2 3
efectuează o rotaţie;
- Pentru asigurarea
continuităţii se recomandă ca mingea să fie transmisă peste fileu cu o
traiectorie înaltă care să permită intrarea în posesia mingii în condiţii
optime;
• Acelaşi exerciţiu, dar cu trecerea mingii peste fileu din săritură aleator spre
oricare din cei doi jucători poziţionaţi pentru preluare.
- Se execută pe coordonatele descrise anterior dar la prima lovitură poate
interveni şi jucătorul care trece mingea peste fileu. Pentru a facilita acest
aspect, jucătorul va fi retras şi poziţionat pe linie cu vârful triunghiului.
1.3. PRELUAREA CU DOUĂ MÂINI DE JOS
Aspect dominant – lovirea mingii cu treimea inferioară a

antebraţelor (cu manşeta) şi întinderea braţelor la nivelul coatelor
Consolidarea pasei de sus în condiţii de joc determină transmiterea mingii

la adversar cu traiectorii mai joase, viteză mai mare de zbor a mingii, aspecte ce
induc unele greşeli de execuţie. A lăsa jocul liber în aceste condiţii generează
instalarea ca deprinderi a acestor greşeli de execuţie. Pentru prevenirea acestui
fenomen este momentul în care este necesar să introducem în învăţare lovirea de
jos.
O1. - exersarea preluării de jos în condiţii uşoare sau foarte uşoare;
• Individual, intrare în poziţie specifică pentru lovire cu două mâini de jos,

verificarea şi corectarea acesteia cu accent pe priza la nivelul mâinilor şi
poziţionarea braţelor într-un unghi optim (cca. 45 grade în articulaţia
umărului) care să determine o ricoşarea a mingii din suprafaţa de contact,
înalt şi spre înainte.
- Se urmăreşte poziţia joasă cu un picior mai înainte. Nu se recomandă
poziţionarea picioarelor pe aceeaşi linie deoarece extensia trenului inferior
în momentul preluării va genera o ridicare pe verticală şi va influenţa
negativ controlul direcţiei şi traiectoriei;
- Flexia cubitală a mâinilor şi poziţionarea corectă braţelor se controlează
prin sprijin cu o mână la nivelul zonei dorsale a antebraţelor, deasupra
articulaţiei pumnilor şi exercitarea unei presiuni de sus în jos pe pumni
pentru a forţa realizarea flexiei.
• Pe perechi, 3 m distanţă între parteneri, preluare de jos din minge oferită

înaintea partenerului.
- Se execută câte 5 acţiuni consecutive
după care se schimbă rolurile;
- În cazul în care apar probleme de execuţie, se recomandă exersarea în
condiţii foarte uşoare pentru a ajuta formarea stereotipului motric pe
coordonate corecte.
• Preluare cu două mâini de jos prin ridicare din aşezat pe o bancă, din minge
oferită înaintea executantului de la 3 – 4 m distanţă.
- Se execută serii de 10 repetări după care se
schimbă rolurile;
- Executantul este aşezat pe bancă în poziţie
specifică, execuţia fiind însoţită de ridicare
de pe bancă, poziţia de flexie la nivelul genunchilor ce precede contactul
cu mingea marcând o poziţie iniţială corectă.
• Pe perechi, cca. 4 m distanţă între parteneri, preluare cu două mâini de jos

din minge oferită stânga - dreapta executantului, cu precizarea locului.
rolurile;
- Precizarea locului în care va fi
transmisă mingea se va face prin dirijarea direcţiei şi prin întoarcerea celui
care oferă mingea cu faţa spre direcţia respectivă.
• Pe perechi, cca. 4 m distanţă între parteneri, preluare cu două mâini de jos

executat alternativ.
- Se execută câte 20 de acţiuni consecutive
de către fiecare dintre parteneri cu accent
pe continuitate asigurată de transmiterea
mingii cât mai precis cu o traiectorie.
O2. - exersarea preluării de jos cu accent pe consolidarea lovirii cu

treimea inferioară a antebraţului („manşeta”);
Exerciţiile folosite pentru consolidare vor fi simple ca structură şi au fost
folosite în etapa anterioară. Astfel, creşterea volumului de repetări, principala
condiţie pentru consolidarea deprinderilor, devine posibil ca urmare a adaptării
la tipul de mişcare şi regimul de efort. De asemenea, exersarea poate fi abordată
frontal sau în circuit, iar mijloacele folosite în această etapă a învăţării sunt:
• Preluare de control cu două mâini de jos din stând executat individual.

- Mingea se transmite la o înălţime
medie care să permită păşirea spre
minge şi intrare în poziţie specifică cu orientarea suprafeţei de contact sub
traiectoria acesteia la fiecare intervenţie.
• Pe perechi, preluare de control – preluare cu două mâini de jos spre partener

din minge oferită de partener de la o distanţă de 3 m.
consecutive după care se schimbă rolurile;
- Se pune accent pe execuţii corecte. Dacă apar
greşeli de execuţie mingea va fi prinsă şi se va relua exersarea pe
coordonate corecte ale mişcării.
• Pe perechi, preluare de control – preluare cu două mâini de jos spre partener

executat de la cca. 3 m distanţă.
consecutive în aceleaşi condiţii ca cele anterioare.
• Preluare de control – preluare cu două mâini de jos spre perete, executat de la

cca. 4 m de acesta.
- Se execută serii de 25 – 30 de acţiuni consecutive;
- După ce se îmbunătăţeşte controlul mişcării asigură continuitate în
exersare, în cadrul seriei de repetări se va modifica distanţa faţă de perete
prin deplasare înainte – înapoi, pentru a obliga la o adaptare permanentă a
modului de acţionare asupra mingii.
Mijloacele prezentate pot fi integrate ca elemente ale unui circuit care se

organizează după aceleaşi reguli ca în cazul consolidării pasei de sus.
Indicaţii metodice privind organizarea unui circuit:
- Se alternează mijloacele în care se acţionează individual cu cele pe
perechi pentru dinamizarea exersării;
- Fiecare exerciţiu din cadrul circuitului va include în exersare câte doi
jucători;
- Se alege un exerciţiu la nivelul căruia se stabileşte o dozare fixă (10, 15,
20, 30 de repetări), care va creşte progresiv în timp pe măsură ce se
produce adaptarea la regimul de lucru şi care reprezintă reperul de bază la
nivelul căruia se va da semnalul de începere şi încetare a exersării;
- În cadrul celorlalte exerciţii se vor face cât mai multe repetări posibile;
- Datorită alternării exersării individuale cu cea pe perechi, pentru a evita
circulaţia inutilă a mingilor, după încetarea exersării fiecare sportiv lasă
mingea în locul în care a lucrat după care rotează.
Exemple de mijloace care pot compune un circuit:
1. Perpendicular pe fileu, preluare cu două mâini de jos din minge oferită de la

fileu stânga - dreapta fără precizarea locului. Reprezintă exerciţiul de bază la
care se stabileşte dozare fixă şi care va da semnalul de începere şi încetare a
exersării după ce ambii sportivi au efectuat seria de repetări. (Exersare pe
perechi);
2. Preluare de control cu două mâini de jos. (Exersare individuală);
3. Preluare de control – preluare cu două mâini de jos spre partener. (Exersare
pe perechi);
4. Preluare de control – preluare cu două mâini de jos spre perete de la distanţă
mică. (Exersare individuală);
5. Preluare cu două mâini de jos executat alternativ pe perechi la distanţă mică
între parteneri. (Exersare pe perechi);
O3. - exersarea preluării de jos în condiţii apropiate de joc;
• Pe perechi perpendicular pe fileu, 4 - 5 m distanţă între parteneri, preluare cu

două mâini de jos din minge oferită de la fileu stânga – dreapta fără
precizarea locului.
- Se execută câte 15 – 20
de acţiuni consecutive
după care se schimbă
rolurile şi locurile;
- Se poate lucra cu colective numeroase, pe câte o jumătate de teren sau
chiar pe culoare.
• Acelaşi exerciţiu dar pentru dinamizarea exersării mingea este transmisă prin
pasă de control – pasare de sus stânga – dreapta fără precizarea locului.
- Se execută pe aceleaşi coordonate ca varianta descrisă anterior;
- Pasa de control are rolul a dinamiza exersarea şi de a permite celui care a
efectuat preluarea revenirea în locul iniţial.
1.4. PASA ÎNAPOI CU DOUĂ MÂINI DE SUS
Aspect dominant – extensia accentuată a trunchiului şi capului

Pasa înapoi cu două mâini de sus este o formă specifică de jucare a mingii
asociată cu acţiunea de ridicare. Datorită faptului că jocul bilateral se derulează
în baza unor modele intermediare fără specializare pe zone şi pe posturi
considerăm necesară însuşirea acestei forme de jucare a mingii de către toţi
jucătorii.
O1. - exersarea pasei înapoi în condiţii uşoare sau foarte uşoare.
• Pe perechi, 4-5 m distanţă între parteneri, preluare de control de sus şi

prinderea mingii transmise de partener, întoarcere 180ْ cu spatele şi pasarea
mingii înapoi spre partener precedată de auto aruncare, executat alternativ.
- Se execută câte 8 - 10 acţiuni
consecutive de către fiecare, cu accent
extensia trunchiului şi capului;
- De asemenea, privirea urmăreşte mingea
cu pentru o direcţionare mai precisă a acesteia, iar mingea este condusă
prin întinderea completă a braţelor în momentul pasării.
• Individual cu minge la cca. 3 m distanţă de perete, întoarcere cu spatele spre

perete şi pasarea mingii spre acesta precedată de autoaruncare, întoarcere
spre perete şi preluare de control de sus cu prindere în cupă la nivelul frunţii.
- Se execută câte serii de câte 8- 10 acţiuni;
- Autoaruncarea se face în aşa fel încât
picioarele să depăşească proiecţia mingii pe
sol, aspect ce favorizează extensia de
trunchi şi cap în momentul execuţiei şi
permite o direcţionare mai bună a mingii.
• Pe perechi faţă în faţă, perpendicular pe perete la cca. 3 m distanţă între
parteneri şi 4 m de perete, pasare înapoi spre perete din minge transmisă de
partener.
- Se execută 10 acţiuni consecutive după
care se schimbă rolurile;
- Pasarea înapoi spre perete se face astfel
încât să ajungă înapoi la cel care a transmis-o şi care execută o preluare de
control şi prinderea în cupă la nivelul frunţii.
O2. - exersarea pasei înapoi cu accent pe consolidarea extensiei la nivelul

trunchiului şi capului în momentul execuţiei.
Procesul de consolidare a deprinderii se bazează pe exerciţii simple

folosite în etapa anterioară şi care permit creşterea numărului de repetări. Aceste
mijloace pot fi exersate frontal sau pot sta la baza organizării unui circuit.
Acesta prezintă avantajul că putem mări numărul de repetări pe fondul alternării
condiţiilor de efectuare a pasei înapoi şi a formelor de organizare a exersării,
aspecte ce conduc la instalarea mai târzie a stării de oboseală care conduce la
apariţia unor greşeli de execuţie.
• Pe perechi perpendicular pe perete, 3-4 m distanţă între parteneri, cel dinspre

perete orientat cu spatele spre acesta. Pasă înapoi spre perete precedată de
pasă de control – pasă de sus efectuată de partenerul poziţionat cu faţa spre
perete.
- Se execută serii de 20 - 25 de repetări cu
accent pe continuitate în exersare;
- În situaţia în care mingea revine în
condiţii dificile care nu permit reluarea exersării, aceasta va fi prinsă
exersarea fiind reluată prin auto aruncare şi pasare de sus spre cel care
efectuează pasa înapoi;
• Câte trei organizaţi în şir, pasă înapoi efectuată de jucătorul din centru din
minge transmisă prin pasă de control – pasă de sus de către una din extreme,
urmată de întoarcere spre minge şi reluarea exersării cu pasare înapoi în
direcţia opusă.
- Se execută serii de 20 - 25 de acţiuni
consecutive de pasare înapoi cu
accent pe continuitate;
- În cazul în care exersarea este întreruptă, mingea va fi recuperată şi
exersarea va fi reluată prin autoaruncare – pasă de sus spre cel din centru.
• Câte trei organizaţi în şir, pasă înapoi efectuată de jucătorul din centru spre
una din extreme din minge transmisă prin pasă de control – pasă de sus de
jucătorul situat în faţa acestuia. După execuţie, cel care a realizat pasa înapoi
face schimb de locuri cu cel care a recepţionat mingea, după ce acesta a
transmis-o prin pasă de sus spre cel de la care a pornit, jocul fiind astfel
reluat.
- Se execută serii de 20 de acţiuni
consecutive de către fiecare dintre
cei doi jucători care schimbă
locurile între ei, după care se efectuează o rotaţie în cadrul grupei.
O3. - exersarea pasei înapoi în condiţii apropiate de joc.
În această secvenţă se va continua consolidarea deprinderii pe fondul

introducerii unor coordonate care sunt desprinse din joc şi prin care solicitările
sunt apropiate de specificul acestuia.
• Câte trei organizaţi în şir, pasă înapoi efectuată de jucătorul din centru spre
una din extreme din minge oferită pe direcţii diferite cu traiectorii şi viteze de
zbor variabile.
consecutive după care jucătorii
schimbă locurile între ei;
- Se va pune accent pe transmiterea mingii cât mai precis spre jucătorul
poziţionat în spatele executantului, indiferent de zona din care este
efectuată pasa înapoi.
• Pasă înapoi din mingi oferite alternativ, pe direcţii diferite şi cu traiectorii
variabile, de către doi instructori poziţionaţi lateral în faţa executantului.
- Se execută 15 acţiuni consecutive din
mingi oferite aleator, alternativ de către
cei doi instructori;
- Această variantă conferă avantajul că în
cazul pierderii unei mingi poate fi asigurată continuitatea în exersare până
la recuperarea acesteia.
METODICA ÎNSUŞIRII ACŢIUNILOR TEHNICO – TACTICE
INDIVIDUALE DE JOC
2. METODICA ÎNSUŞIRII ACŢIUNILOR DE ATAC
2.1. SERVICIUL DE JOS
Aspect dominant – blocarea articulaţiei pumnului şi punctul de lovire pe

minge situat sub linia mediană, spre polul inferior
Pentru a derula joc bilateral în condiţii regulamentare, mingea se va pune

în joc conform regulamentului. Dat fiind faptul că în planul învăţării nu a fost
abordată decât o singură formă de jucare a mingii, pasa de sus, se recomandă să
începem învăţarea serviciului de jos care are o traiectorie înaltă şi o viteză mică
de zbor a mingii şi permite acţionarea cu două mâini de sus pentru preluare
jocului.
O1. - exersarea serviciului de jos în condiţii uşoare sau foarte uşoare
• Serviciu de jos în terenul advers de la linia de fund a terenului.

- Se execută serii de câte 8 acţiuni consecutive;
- Exersarea globală pe care se pune accent în învăţarea acţiunilor de joc
presupune acţionarea în condiţii regulamentare, deci de la linia de fund a
terenului, oriunde în suprafaţa ternului advers;
- Linia de fund a terenului se situează la 8 m distanţă de fileu deoarece se
raportează la terenul de minivolei în care se derulează primele forme de
joc bilateral.
Regulamentul de joc permite efectuarea serviciului din orice punct al liniei de

fund a terenului. În aceste condiţii deprinderile se formează în raport cu toate
coordonatele posibile, iar jucătorii vor fi capacitaţi să – şi adapteze modul de
acţionare în raport cu anumite cerinţe de natură tactică. Aceste coordonate devin
repere importante pentru constituirea unui sistem de mijloace pornind de la
exerciţiul de bază descris anterior.
1. - Serviciu de jos în terenul advers de la linia de fund a terenului din dreptul

Z1.
acţiuni consecutive;
- Se execută de la linia de .
fund a terenului fără ca
aceasta să fie călcată, oriunde în suprafaţa ternului advers;
- Pe parcursul derulării seriilor de repetări se măreşte progresiv distanţa faţă
de lini de fund, astfel încât executantul să fie obligat să acţioneze diferit
asupra mingii. În acest mod se acţionează asupra controlului mişcării şi se
formează capacitatea de adaptare a serviciului;
2. – Acelaşi exerciţiu cu serviciu de jos efectuat în terenul advers de la linia din

dreptul Z6.
3. - Acelaşi exerciţiu cu serviciu de jos efectuat în terenul advers de la linia din

dreptul Z5.
În cadrul exersării în condiţii uşoare, dacă apar probleme de trecere a

mingii peste fileu, după caz, se execută serviciul în condiţii foarte uşoare, prin
reducerea distanţei faţă de fileu.
• Serviciu de jos executat pe culoar de la linia de fund a terenului.
- Se execută serii de câte 8 - .
10 acţiuni de la linia de
fund a terenului;
.
- Zonele de serviciu sunt corespondente Z1 şi Z5, pentru a favoriza
orientarea pe culoar mingii;
- După realizarea a 2 -3 serii de repetări, jucătorii din acelaşi teren vor
schimba locurile între ei astfel încât deprinderea să se formeze în raport
cu ambele zone de serviciu.
• Serviciu de jos executat pe diagonală de la linia de fund a terenului.

.
- Se execută în baza
aceloraşi indicaţii şi pe
aceleaşi coordonate ca şi .
exerciţiul anterior.
O2. - exersarea serviciului de jos cu accent pe consolidarea blocării

articulaţiei pumnului şi a lovirii mingii sub linia mediană
Ca şi în cazul altor aspecte specifice jocului de volei consolidarea serviciului de

jos se bazează pe exerciţii simple care să conducă la realizarea uni număr mare
de repetări în cadrul exersării.
• Serviciu de jos spre perete de la 6 m distanţă şi recepţionarea acesteia prin

preluare de control şi prindere.
consecutive de la 6 m de perete, distanţă
ce corespunde celei din teren;
- Exerciţiile individuale efectuate spre
perete conduc la realizarea unei densităţi mari prin faptul că mingea
revine foarte repede la executant.
• Serviciu de jos pe culoar – preluare din serviciu cu două mâini de sus,
realizat pe grupe de trei
.
jucători.
Indicaţii metodice: .
- Un jucător se află la
serviciu, un altul este
situat în terenul advers la preluare, iar al treilea este poziţionat la fileu în
dreapta celui care va executa preluarea serviciului. Acest jucător de la
fileu prinde mingile preluate şi le retransmite pe sub fileu cât mai precis
jucătorului de la serviciu;
- Se execută serii de câte 10 acţiuni după care se efectuează o rotaţie în
cadrul grupei, astfel încât fiecare să treacă prin cele trei zone de contact cu
mingea.
• Acelaşi exerciţiu efectuat cu două tip bandă rulantă.
- O minge se va afla la jucătorul de la serviciu, iar a doua la ajutorul
poziţionat la fileu. În momentul executării serviciului jucătorul de la fileu
va trimite mingea celui aflat la serviciu şi se pregăteşte să primească
mingea rezultată din preluarea serviciului;
- În cazul în care se
lucrează cu colective . .
numeroase, exersarea se
.
.
poate organiza pe cele trei
. .
culoare ale terenului. În
această variantă, pentru ca
jucătorii să nu se incomodeze reciproc, în aceeaşi jumătate de teren vor fi
alternate zonele în care acţionează un jucător (cel de la serviciu) cu zona
în care se regăsesc doi jucători (cel de la preluarea serviciului şi cel aflat
la fileu).
O3. - exersarea serviciului de jos în condiţii apropiate de joc
• Serviciu de jos din Z1 aleator spre jucători plasaţi pe cele trei culoare ale
terenului advers care efectuează preluarea de sus a serviciului spre un jucător
poziţionat la fileu între Z2 şi Z3, efectuat tip bandă rulantă.
- 15 servicii consecutive, .
.
rotaţie;
- În derularea exerciţiului sunt folosite 2 mingi, una la serviciu, iar a doua
la jucătorul de la fileu. După execuţia serviciului jucătorul de la fileu îi
transmite a doua minge.
• Acelaşi exerciţiu dar cu serviciu de jos din Z5.

• Serviciu de jos din Z1 şi Z5 efectuat alternativ şi aleator spre jucători plasaţi
pe cele trei culoare ale terenului advers care efectuează preluarea de sus a
serviciului spre un jucător poziţionat la fileu între Z2 şi Z3.
- Fiecare jucător de la . .
serviciu execută câte 10
acţiuni, după care se
.
efectuează o rotaţie, fiind
parcurse succesiv toate zonele de contact cu mingea;
- În derularea exerciţiului sunt folosite 3 mingi, 2 la serviciu, iar a treia la
jucătorul de la fileu.
• Joc 3x3 pe o jumătate de teren cu serviciu de jos, cu accent pe efectuarea
serviciului în serii de acţiuni consecutive.
- Mingea este pusă în joc prin serviciu de jos;
- Fiecare echipă dispune de
2
câte 5 mingi aşezate în 3 .1
. 1 3
afara spaţiului de joc în . 2 .
apropierea zonei de . .
. .
serviciu;
.
- Indiferent de cine câştigă faza de joc, se reia jocul prin serviciul de jos
realizat de aceeaşi echipă, până la epuizarea celor 5 mingi. Apoi jocul este
reluat în baza celor 5 mingi de care dispune cealaltă echipă;
- Rotaţia jucătorilor se efectuează după ce echipa adversă realizează seria
de 5 servicii.
După ce jocul 3x3 cu punerea mingii în joc prin serviciu de jos capătă
continuitate, se poate aborda primul model intermediar de joc, model de joc 4x4,
folosit în sistem competiţional la nivel de copii. Fără a descrie caracteristicile
acestui model de joc, aspect ce face obiectul altui capitol, vom descrie câteva
mijloace care vizează serviciul.
• Joc 4x4 pe teren regulamentar (8 / 6 m) cu temă – „serviciul de jos”.

- Mingea este pusă în joc prin serviciu de jos;
- Jocul se desfăşoară în condiţii regulamentare;
- Copii sunt stimulaţi să efectueze tema prin acordarea de 2 puncte pentru
fiecare fază de joc câştigată pe baza serviciului de jos.
2.2. SERVICIUL DE SUS
Aspect dominant – blocarea articulaţiei pumnului şi punctul de lovire pe

minge situat sub linia mediană
Pe parcursul procesului de învăţare, atunci când serviciul de jos nu mai

pune probleme de intrare în posesia mingii în timpul jocului datorită consolidării
preluării serviciului, putem începe învăţarea serviciului de sus care este mult mai
solicitant, datorită coordonatelor sale.
O1. - exersarea serviciului de sus în condiţii uşoare sau foarte uşoare
Regulamentul de joc permite efectuarea serviciului din orice punct al

liniei de fund a terenului fără a limita distanţa faţă de aceasta. În aceste condiţii,
în formarea deprinderilor trebuie să avem în vedere aceste aspecte care trebuie
incluse în cadrul mijloacelor folosite în pregătire. În acest fel jucătorii vor putea
să – şi adapteze modul de acţionare în raport cu anumite sarcini tactice.
• Serviciu de jos în terenul advers de la linia de fund a terenului din dreptul Z1.
servicii consecutive;
- Pe parcursul derulării
.
seriilor de repetări se
măreşte progresiv distanţa
faţă de lini de fund, astfel încât executantul să fie obligat să acţioneze
diferit asupra mingii pentru ca aceasta să ajungă în terenul advers, pentru
dezvoltarea controlului mişcării.
• Serviciu de jos în terenul advers de la linia de fund a terenului din dreptul

Z6.
• Serviciu de sus în terenul advers de la linia de fund a terenului din dreptul

Z5.
Dacă apar probleme de trecere a mingii peste fileu în etapa de exersare în

condiţii uşoare, se execută serviciul în condiţii foarte uşoare prin reducerea
distanţei faţă de fileu, strict pe linia individualizării.
• Serviciu de sus în terenul advers de la distanţe mai mici de fileu.

- Se execută încercări
.
consecutive micşorând
.
progresiv distanţa faţă de .
fileu până la nivelul la care
mingea poate fi trecută în terenul advers;
- După ce s-a ajuns la o distanţă de fileu de la care permite efectuarea
serviciului, se realizează 6 – 8 repetări consecutive, după care se măreşte
distanţa progresiv până se ajunge la linia de fund;
- Derularea exersării în condiţii foarte uşoare trebuie să includă şi alternarea
zonei de serviciu.
• Serviciu de sus executat pe culoar de la linia de fund a terenului.

.
- 10 acţiuni de la linia de
fund a terenului în .
condiţii regulamentare;
- Pentru dinamizarea exersării se execută din ambele
terenuri în acelaşi timp, jucătorii corespondenţi reprezentând repere
vizuale care ajută la orientarea serviciului;
- După realizarea a 2 -3 serii de repetări, jucătorii din acelaşi teren vor
schimba locurile între ei astfel încât deprinderea să se formeze în raport
cu ambele zone de serviciu.
• Serviciu de sus executat pe diagonală de la linia de fund a terenului.

.
- Se execută serii de câte
8 - 10 servicii în
condiţiile precizate la
.
varianta anterioară, cu accent pe orientarea cu faţa spre zona de
transmitere a serviciului astfel încât să poată fi controlate traiectoria şi
direcţia serviciului.
O2. - exersarea serviciului de sus cu accent pe consolidarea blocării

articulaţiei pumnului şi a lovirii mingii sub linia mediană
Ca şi în cazul serviciului de jos consolidarea acestei acţiuni se bazează pe

exerciţii simple care să conducă la realizarea uni număr mare de repetări în
cadrul exersării.
• Serviciu de sus spre perete de la 5 m distanţă şi recepţionarea acesteia prin

preluare de control şi prindere.
consecutive;
- Pentru apropierea de condiţiile de joc se
poate trasa o linie pe sol din spatele căreia să se execute serviciul, iar
mingea se transmite deasupra unui reper care marchează înălţimea
fileului.
• Pe perechi, serviciu de sus spre perete de la 5 m distanţă şi recepţionarea

acesteia e către partener prin preluare de control şi prindere, executat
alternativ.
consecutive de către fiecare dintre parteneri,
de la 9 m de perete;
- Preluarea de control a serviciului executat de partener, solicită
componente implicate în preluarea serviciului.
• Serviciu de sus pe culoar – preluare din serviciu cu două mâini de sus realizat
pe grupe de trei jucători cu două mingii, tip bandă rulantă.
.
acţiuni, după care se
.
.
.
- O minge se va afla la
jucătorul de la serviciu, iar
a doua la ajutorul poziţionat la fileu. În momentul executării serviciului
jucătorul de la fileu va trimite mingea celui aflat la serviciu şi se
pregăteşte să primească mingea rezultată din preluarea serviciului;
- În cazul în care se lucrează cu colective numeroase, exersarea se poate
derula pe cele trei culoare ale terenului.
• Pe perechi, serviciu de sus executat pe culoar cu accent pe continuitate.

- Zonele de serviciu sunt
... ...
... ...
corespondente Z1 şi Z5,
pentru a favoriza orientarea
pe culoar mingii;
- Se execută serii de câte 20 de acţiuni după care se schimbă zona de
serviciu;
- Pentru asigurarea continuităţii, fiecare jucător va avea în apropiere câte 3
mingi la care poate apela în cazul în care nu poate recupera mingile
servite de corespondenţii lor din terenul advers.
• Pe perechi, serviciu de sus executat pe diagonală cu accent pe continuitate.
- Se execută în aceleaşi condiţii de mai sus, serii de câte 20 de acţiuni după
care se schimbă zona de serviciu pentru a consolida deprinderea de a servi
pe ambele diagonale ale terenului.
O3. - exersarea serviciului de sus în condiţii apropiate de joc
• Serviciu de sus din Z1 aleator spre jucători plasaţi pe cele trei culoare ale
poziţionat la fileu între Z2 şi Z3.
- Se execută serii de câte 10 - 15 servicii consecutive, tip bandă rulantă,
rotaţie;
- Sunt folosite 2 mingi, una .
la serviciu, iar a doua la
.
jucătorul de la fileu, iar

după execuţia serviciului
jucătorul de la fileu transmite a doua minge spre cel de la serviciu.
• Serviciu de sus din Z5 aleator spre jucători plasaţi pe cele trei culoare ale
poziţionat la fileu între Z2 şi Z3.
- Se execută serii de câte 10 - 15 servicii consecutive în condiţiile
prezentate anterior.
• Serviciu de sus din Z1 şi Z5 efectuat alternativ şi aleator spre jucători plasaţi

pe cele trei culoare ale terenului advers care efectuează preluarea de sus a
serviciului spre un jucător poziţionat la fileu între Z2 şi Z3.
.
.
.
- Fiecare jucător de la serviciu execută câte 10 acţiuni, după care se
efectuează o rotaţie, fiind parcurse succesiv toate zonele de contact cu
mingea;
- În derularea exerciţiului sunt folosite 3 mingi, 2 la serviciu, iar a treia la
jucătorul de la fileu. După execuţia serviciului, jucătorul de la fileu
transmite mingea spre cel care a efectuat serviciul, deci care a rămas fără
minge.
• Joc 3x3 pe o jumătate de teren cu serviciu de jos, cu accent pe reluarea

serviciului.
2
. .....
3
1
3
- Jocul începe prin serviciu 1
.....
de sus;
- Fiecare echipă dispune de
câte 5 mingi aşezate în
afara spaţiului de joc în apropierea zonei de serviciu;
- Indiferent de cine câştigă faza de joc, se reia jocul prin serviciul de jos
realizat de aceeaşi echipă, până la epuizarea celor 5 mingi. Apoi jocul este
reluat în baza celor 5 mingi de care dispune cealaltă echipă;
- Rotaţia jucătorilor se efectuează după ce echipa adversă realizează seria
de 5 servicii.
• Joc cu temă „serviciul de sus”, 6x6 derulat în baza modelului 1 de joc, joc
6x6 fără specializare pe zone şi posturi, cu Z3 ridicător.
- Mingea este pusă în joc prin serviciu de sus;
- Jocul se desfăşoară în condiţii regulamentare;
- Pentru a stimula aplicarea temei, se acordă 2 puncte în cazul în care jocul
se întrerupe ca urmare a unui serviciu reuşit.
2.3. RIDICAREA ÎNAINTE
Aspect dominant: orientarea mingii spre zona de atac indiferent de locul

de efectuare al ridicării
De la început, considerăm necesar să precizăm că numai mijloacele

organizate în teren se adresează acţiunii de ridicare. Ridicarea se reglează în
raport cu zona de atac şi cu fileu.
În modelul intermediar de joc cu Z3 ridicător, organizarea atacului se
realizează cu ridicare înainte spre Z4 sau spre Z2. Astfel, din punct de vedere
metodic este necesar să abordăm diferenţiat aceste două direcţii de ridicare
datorită faptului că implică: mecanisme diferite de percepţie a principalilor
indici din teren, orientarea diferită faţă de reperele fixe (linii ale terenului, fileu,
antene, stâlpi) şi mobile (coechipieri şi minge). În acelaşi timp, avem de a face şi
cu moduri diferite de a acţiona asupra mingii prin prisma coordonatelor
menţionate.
2.3.1. RIDICAREA DIN Z3 SPRE Z4
O1 – exersarea ridicării din Z3 spre Z4 în condiţii uşoare sau foarte

uşoare.
Recomandăm în prima parte a procesului de formare a deprinderii,

utilizarea unor mijloace simple ca structură care să ajute formarea stereotipului
motric specific acţiunii de ridicare.
• Ridicare spre Z4 la un partener poziţionat lângă fileu, din minge oferită cât
mai precis de către un jucător situat la 5 m de fileu în Z4.
3
...
.
4
- Se execută serii de 8 - 10 repetări după care se efectuează o rotaţie;
- Cel care oferă mingea este poziţionat la cca. 5 m de fileu în Z4, poziţie
desprinsă din dispozitivul de preluare a serviciului.
• Acelaşi exerciţiu dar din minge oferită cât mai precis de către un jucător
situat Z5, la distanţă mare de fileu.
- Se execută serii de 8 - 10 repetări în condiţiile prezentate în varianta
anterioară.
O2 – exersarea ridicării din Z3 spre Z4 cu accent pe consolidarea

orientării precise a mingii.
Consolidarea ridicării presupune executarea unui număr mare de repetări

în cadrul exersării. Astfel, ne vom baza pe mijloace exersate până în acest
moment, mijloace cu care colectivul s-a familiarizat.
• Ridicare din Z3 spre Z4 din minge oferită precis spre ridicător din Z4,
exersare tip „bandă rulantă”cu
utilizarea a două mingi.
...
.
... .
- Se realizează serii de 25 de . 4
ridicări consecutive cu accent

pe constanţă;
- O minge se află la jucătorul din Z4 retras din fileu (în zona corespondentă
celei din dispozitivul de preluare a serviciului) care pune mingea în joc,
iar a doua la cel de la fileu în Z4;
- În momentul în care este transmisă mingea spre ridicător, cel de la fileu
transmite a doua minge spre cel retras în Z4;
- Cel care pune mingea în joc mai are în apropiere plasate mai multe mingi
prin care se va asigura continuitatea în exersare în cazul în care se pierde
mingea.
• Ridicare din Z3 spre Z4 din minge oferită precis spre ridicător din Z5,
exersare tip „bandă rulantă”cu utilizarea a două mingi.
- Se realizează serii de 25 de ridicări consecutive în condiţiile menţionate la
• Ridicare din Z3 spre Z4 din minge oferită imprecis spre ridicător din Z5,
exersare tip „bandă rulantă” cu utilizarea a două mingi.
- Se realizează serii de 25
3
...
.
de ridicări consecutive în ... .
5
condiţiile menţionate la .
4
exerciţiul anterior;
- Se va pune accent pe întoarcerea cu faţa spre zona de transmitere a mingii
în momentul acţionării.
• Ridicare din Z3 spre Z4 din mingi oferite alternativ pe coordonate diferite din
Z5 şi Z6 de doi coechipieri, tip „bandă rulantă”.
- Se execută serii de 25 de
.
ridicări consecutive cu 3
...
.
6
.
accent pe constanţă; .
4 . .5
- În joc sunt permanent 3
mingi, două la cei care oferă mingile, iar a treia la jucătorul din Z4 de la
fileu. De fiecare dată cel din Z4 transmite mingea celui care a oferit-o
ridicătorului;
- În spatele jucătorilor din Z5 şi Z6 mai sunt câteva mingi care pot fi
folosite pentru asigurarea continuităţii;
- Ridicătorul este solicitat pe coordanate variate. Mingea nu se oferă de
fiecare dată foarte precis astfel încât acesta să fie obligat să se deplaseze
spre minge şi să adapteze ridicarea în raport cu zona de acţionare.
O3 – exersarea ridicării din Z3 spre Z4 în condiţii apropiate de joc.
Deşi ridicarea apare prezentă în joc în ambele structuri, după preluarea

serviciului şi după preluarea atacului, dat fiind faptul că suntem la începutul
procesului de învăţare a jocului de volei, iar atacul nu a fost abordat, o să
exemplificăm mijloace legate doar de preluarea serviciului.
• Ridicare din Z3 spre Z4 precedată de preluarea din Z5 a serviciului de jos
efectuat de la distanţă mică de fileu.
- Se execută serii de 15
... 3
ridicări consecutive cu ... 5
accent pe constanţă în
4
orientarea mingii, după
care se efectuează o rotaţie, fiecare ajungând şi în postura de ridicător;
- Serviciul se efectuează de la cca 7 m de fileu, încadrând exersarea în
regulamentul jocului de minivolei.
• Acelaşi exerciţiu dar cu retransmiterea mingii la instructor prin atac plasat.

- Se execută în condiţiile ... 3
menţionate anterior. ... 5
serii de 15 ridicări 4
• Acelaşi exerciţiu dar cu ridicare după preluarea serviciului de sus efectuat de

la linia de fund a terenului.
3
...
5
...
. 4
- Se execută pe aceleaşi coordonate prezente în exerciţiul anterior.
• Ridicare din Z3 spre Z4 după preluarea serviciului de sus efectuat alternativ

din Z1 şi Z5, aleator în Z4 şi Z5.
- Se execută pe aceleaşi coordonate prezente în exerciţiul anterior;
- Se alternează zona de
...
efectuare a serviciului ...
3
.
modificând condiţiile de ... 5
intrare în posesia mingii, ... 4
.
aspect ce obligă la
adaptarea ridicării;
- Alternarea aleatoare a zonelor de serviciu cu cele de preluare a serviciului
apropie şi mai mult exersarea de condiţiile de joc şi induce necesitatea
adaptării ridicării la o multitudine de coordoante specifice.
- Atacul se efectuează plasat spre jucătorul care a servit, pentru a asigura
2.3.2. RIDICAREA DIN Z3 SPRE Z2
O1 – exersarea ridicării din Z3 spre Z2 în condiţii uşoare sau foarte uşoare.
mai precis de către un jucător situat la 5 m de fileu în Z2.
2
...
.
repetări după care se 3
efectuează rotaţie;
- Cel care oferă mingea este
poziţionat la cca. 5 m de fileu în Z2, poziţie desprinsă din dispozitivul de
preluare a serviciului.
mai precis de către un jucător situat Z1, la distanţă mare de fileu.
- Se execută serii de 8 - 10 2
...
.
1
repetări după care se
3
efectuează rotaţie;
- Cel care oferă mingea
este poziţionat în Z1 mai departe de fileu, poziţie desprinsă din
dispozitivul de preluare a serviciului.
• Se reia exerciţiul anterior însă mingea este oferită spre ridicător înalt dar
imprecis.
2
...
.
- Se execută pe aceleaşi 3
coodoanate prezentate
anterior;
- Mingea se oferă imprecis dar cu traiectorie înaltă, la 3 - 4 m de fileu
pentru a -l obliga pe ridicător să iasă din fileu la preluările imprecise şi a -
i forma astfel deprinderea de a se întoarce cu faţa spre zona de atac în
momentul execuţiei.
O2 – exersarea ridicării din Z3 spre Z2 cu accent pe consolidarea

orientării precise a mingii spre zona de atac.
Pentru consolidarea ridicării pe această direcţie putem folosi aceleaşi
mijloace care au stat la baza consolidării ridicării spre Z4.
• Ridicare din Z3 spre Z2 (la un jucător poziţionat lângă fileu) din minge
oferită precis spre ridicător din Z1, exersare tip „bandă rulantă” cu utilizarea
a două mingi.
- Se realizează serii de 25 de ridicări consecutive cu accent pe constanţă;
• Ridicare di Z3 spre Z2 din minge oferită imprecis spre ridicător din Z1
exersare tip „bandă rulantă”cu utilizarea a două mingi.
- Exersarea se derulează în condiţiile prezentate anterior;
- Se va pune accent pe întoarcerea cu faţa spre zona de transmitere a mingii
în momentul execuţiei ridicării.
• Ridicare din Z3 spre Z2 din mingi oferite alternativ pe coordonate diferite din
Z1 şi Z6 de doi coechipieri, exersare tip “bandă rulantă”.
Indicaţii metodice: 2 . . .
- Se execută serii de 25 de .
...
.
3 .
ridicări consecutive cu
accent pe constanţă
- Pentru asigurarea continuităţii, în joc sunt permanent 3 minigi, două la cei
care oferă mingile, iar a treia la jucătorul din Z2 de la fileu. De asemenea,
în sptele jucătorilor din Z1 şi Z6 mai sunt câteva mingi care pot fi folosite
dacă este cazul.
O3 – exersarea ridicării din Z3 spre Z2 în condiţii apropiate de joc.
Ca şi în cazul ridicării spre Z4 şi în această situaţie apropierea de

condiţiile de joc se realizează prin asociere cu preluarea serviciului.
• Ridicare din Z3 spre Z2 precedată de preluarea serviciului de jos efectuat de

la distanţă mică de fileu în Z1.
- Se execută serii de 15 2
ridicări consecutive cu ... 1

3
...
accent pe constanţă în
orientarea mingii în Z4
pentru atac;
• Acelaşi exerciţiu dar cu serviciu de sus efectuat da la linia de fund a terenului

din Z5 în Z1.
- Se execută serii de 15 ridicări consecutive pe coordonatele prezentate
anterior.
• Ridicare din Z3 spre Z2 după preluarea serviciului de sus efectuat alternativ

din Z1 şi Z5, aleator în Z1 şi Z2.
- Se execută serii de 15 ridicări consecutive cu accent pe constanţă;
- Se alternează zona de efectuare a serviciului modificând condiţiile de
intrare în posesia mingii, aspect ce obligă la adaptarea ridicării;
2.4. RIDICAREA ÎNAPOI
Aspect dominant: orientarea mingii spre zona de atac indiferent de locul

de efectuare al ridicării
Însuşirea pasei de sus spre înapoi face posibil începerea demersului de

învăţare a ridicării înapoi. Facem precizarea că din punct de vedere al însuşirii
acţiunilor de joc ridicarea înainte este deja consolidată. Având în vedere faptul
că distribuţia ridicării se realizează din Z3 spre extreme, considerăm oprtună
introducerea în învăţare a ridicării înapoi.
O1 – exersarea ridicării îanpoi din Z3 spre Z2 în condiţii uşoare sau

foarte uşoare.
• Ridicare înapoi spre Z2 la un partener poziţionat lângă fileu, din minge
transmisă din Z4 prin pasă de control - pasă de sus, urmată de efectuarea
schimbului de locuri între jucătorii din Z2 şi Z3.
- Se execută de către
2
fiecare jucător serii de 8 -

10 repetări după care se 3
rotează astfel încât fiecare

să treacă şi prin zona
instructorului;
- Mingea se oferă precis şi comod pentru ridicător pentru a crea condiţii
optime de realizare a unor execuţii corecte din punct de vedere tehnic;
- Jucătorul din Z2 va retransmite mingea spre cel din Z4 prin pasare de sus
şi va asigura astfel continuitate în exersare. Dacă ţinem cont de faptul că
şi jucătorul din Z4 este poziţionat lângă fileu, iar în transmiterea mingii
spre acesta vom introduce ca sarcină traiectoria înaltă, putem concluziona
că începem deja pregătirea pentru trecerea la următorul model intermediar
de joc (cu Z2 ridicător) în care organizarea atacului se realizează cu
ridicare din Z2.
• Ridicare înapoi spre Z2, din minge transmisă din Z5 prin autoaruncare - pasă
de sus.
2
3 .
repetări pe coordonatele 5
descrise la exerciţiul
anterior, după care se
rotează.
• Acelaşi exerciţiu, dar cu prin transmiterea imprecis a mingii spre ridicător.

- Se execută serii de 8 - 10 repetări în condiţiile menţionate anterior;
- Mingea transmisă imprecis solicită deplasarea ridicătorului pentru a
interveni, aspect ce aduce în exersare coordonate desprinse din joc.
O2 – exersarea ridicării înapoi din Z3 spre Z2 cu accent pe consolidarea

orientării precise a mingii spre zona de atac.
Consolidarea ridicării înapoi se bazează pe acelaşi principiu care

guvernează această etapă a învăţării şi anume, exersarea în regimul unui volum
mare de repetări asigurat de exerciţii repetate anterior sau asemătoare ca
structură la care s-a produs adaptarea ce face ca oboseala să se instaleze mai
târziu.
• Ridicare înapoi din Z3 spre Z2 din minge oferită precis spre ridicător de către
un jucător situat în Z4 la 4m de fileu, exersare tip „bandă rulantă” cu
utilizarea a două mingi.
2
...
.
- Se realizează serii de 25 de 3
..
ridicări consecutive; . . 4
- O minge sa află la jucătorul

retras din Z4, iar a doua la cel de lângă fileu în Z4;
- Jucătorul din Z2 spre care este efectuată ridicarea va transmite mingea
prin pasă de sus spre un jucător poziţionat în Z4 lângă fileu;
- Pentru a asigura continuitatea în exersare, în apropierea jucătorului care
pune mingea în joc sunt plasate mai multe mingi care pot fi utilizate în
cazul în care mingea se pierde.
• Acelaşi exerciţiu dar mingea este pusă în joc din Z5.

- Se realizează serii de 25 de acţiuni consecutive în condiţiile prezentate
anterior.
• Ridicare înapoi din Z3 spre Z2 din minge transmisă prin autoaruncare şi
pasare de sus alternativ spre ridicător de către doi jucători situaţi în Z4 la 4m
de fileu şi în Z5, exersare tip „bandă rulantă”.
- Se realizează 25 - 30 de
...
.
..
acţiuni consecutive pe 3
. 5
coordonatele menţionate .
4
anterior;
- Jucătorul dn Z4 de lângă fileu, transmite de ficare dată mingea celui de la
care a plecat, fiind asigurată astfel continuitatea pe fondul transmiterii
alternative spre ridicător.
- Pasarea mingii spre ridicător nu are aceeaşi constanţă în ceea ce priveşte
coordonatele transmiterii, aspect ce obligă la adaptarea permanentă a
ridicării la modificările de situaţie.
O3 – exersarea ridicării înapoi din Z3 spre Z2 în condiţii apropiate de

joc.
Ca şi în cazul ridicării înainte, apropierea de condiţiile de joc presupune

asocierea acestei acţiuni cu preluarea serviciului şi chiar cu preluarea din atac.
Din punct de vedere metodic, abordarea ridicării înapoi se face după
consolidarea ridicării înainte. Aceasta presupune ca în cadrul mijloacelor
utilizate şi în cadrul jocului să legăm ridicarea de acţiunea de atac, aspect ce
pregăteşte implicit şi preluarea din atac.
RIDICAREA ÎNAPOI ÎN CONDIŢII APROPIATE DE JOC

DUPĂ PRELUAREA SERVICIULUI
• Ridicare înapoi din Z3 spre Z2 după preluare din Z4 din minge oferită în loc
de serviciu de la 6m de fileu din dreptul Z1, exersare tip „bandă rulantă”.
.
ridicări consecutive cu accent ... 3
...
pe orientarea precisă a mingii 4
spre Z2;
- După fiecare serie de repetări se efectuează o rotaţie, fiecare jucător
inclus în structură ajungând şi în postura de ridicător;
- Sunt folosite două mingi, una la instructor şi a doua la jucătorul din Z2. În
momentul punerii mingii în joc, cel din Z2 transmite pe sub fileu
instructorului a doua minge asigurând continuitatea exersării.
• Ridicare înapoi din Z3 spre Z2 precedată de preluare din Z4 a mingii

transmise din terenul advers, urmată de atac spre instructor.
2
- Se efecutează 15 repetări în ...
aceleaşi condiţii şi pe ... 3
aceleaşi coordonate ca şi 4
variantele anterioare;
- Zona de preluare a mingii, Z4 reprezintă una din zonele dispozitivului de
preluare a serviciului. Distanţa mică dintre zona de preluare şi ridicător
cât şi unghiul optim de transmitere a mingii spre acesta facilitează
condiţiile de realizare a ridicării;
- Pentru asigurarea continuităţii, atacul va fi efectuat plasat spre instructor
astfel încât recuperarea mingii să fie favorizată. De asemenea, în
apropierea instructorului vor fi plasate mai multe mingi care pot fi
folosite în cazul în care mingea aflată în joc se pierde pe fondul unei
execuţii greşite.
Acest exerciţiu poate fi folosit ca mijloc de bază pentru organizarea unei
structuri de exerciţii în care variantele utilizate vor consta în modul diferit şi
locul de transmitere a mingii spre zona de preluare.
1. Ridicare înapoi din Z3 spre Z2 precedată de preluare din Z4 a mingii oferite

din terenul advers din Z1 de la 6 – 7 m de fileu, urmată de atac spre
instructor.

instructor.
3. Ridicare înapoi din Z3 spre Z2 precedată de preluare din Z4 a serviciului de

jos executat din Z1.
4. Acelaşi exerciţiu dar cu preluarea serviciului de sus.

• Ridicare înapoi din Z3 spre Z2 precedată de preluarea din Z5 a mingii

transmise din terenul advers, urmată de atac spre instructor.
2
- Se efecutează 15 repetări în ...
aceleaşi condiţii şi pe ... 3
5
aceleaşi coordonate ca şi
variantele anterioare;
- Zona de preluare a mingii, Z5 reprezintă o altă zonă specifică
dispozitivului de preluare a serviciului. Astfel ridicarea înapoi va fi
pregătită în condiţiile altei coordonate ce poate apărea în joc, ceea ce
înseamnă că deprinderea va fi consolidată în condiţiile specifice jocului.
În acest mod jucătorii vor fi pregătiţi să acţioneze oportun şi eficient în
timpul derulării jocului.
După modelul anterior şi acest exerciţiu poate fi folosit ca mijloc de bază pentru
organizarea unei structuri în care variantele utilizate vor consta în modul diferit
şi locul de transmitere a mingii spre zona de preluare. Mijloacele pe care le
propunem pentru organizarea acestui sistem menţionăm:

instructor.
instructor.
• Ridicare înapoi din Z3 spre Z2 precedată de preluarea serviciului executat

alternativ din Z1 şi Z5, aleator spre Z4 sau Z5, urmată de atac spre jucătorul
care a efectuat serviciul.
Indicaţii metodice: ..
2
- Se efecutează 15 repetări cu ..
accent pe orientarea cât mai 3
5
precisă a mingii spre zona ..
4
..
de atac în condiţiile descrise
la exerciţiile precedente.
• Joc cu temă: „ridicare înapoi după preluarea serviciului din Z3 spre Z2” în
cadrul derulării jocului bilateral.
- Se stimulează realizarea temei pe parcursul derulării jocului, prin
acordarea din mers (fără a opri jocul) a unui punct de fiecare dată când se
efectuează o ridicare înapoi care poate fi valorificată prin atac. O ridicare
eficientă, cu caracteristici optime ca traiectorie şi distanţă faţă de fileu,
chiar dacă nu va fi urmată de finalizare prin atac, va beneficia de
acordarea punctului.
RIDICAREA ÎNAPOI ÎN CONDIŢII APROPIATE DE JOC

DUPĂ PRELUAREA ATACULUI
Legat de exersarea ridicării înapoi în cea de-a doua structură de joc,

subliniem faptul că pentru a continua consolidarea cât este necesară asigurarea
continutăţii.
Menţionăm faptul că apropierea exersării de condiţiile de joc are la bază
transpunerea în cadrul exerciţiilor a coordonatelor specifice sistemului de
apărare specific modelului intermediar de joc cu Z3 ridicător.
• Ridicare înapoi din Z3 spre Z2 după preluarea atacului efectuat din auto
aruncare pe culoar, în Z5.
- Se efecutează 15 ...
... 3
repetări cu accent pe
5
orientarea cât mai
precisă a mingii spre zona de atac;
- Pentru a crea condiţii optime de efectuare a ridicării, atacul va fi plasat
precis spre jucătorul din preluare. O intrare facilă în posesia mingii crează
condiţii optime de derulare a întregii structuri;
- De asemenea, circuitul la drumul mingii se va închide prin efectuarea
atacului de către jucătorul din Z2 pe culoar spre un jucător fără minge
care după recuperare va trece la coada şirului de atacanţi.
• Ridicare înapoi din Z3 spre Z2 după preluarea atacului efectuat din

autoaruncare pe diagonală scurtă spre Z4.
... 3
repetări cu accent pe
4
orientarea cât mai
precisă a mingii spre zona de atac, în condiţiile menţionate la exerciţiul
anterior.
• Ridicare înapoi din Z3 spre Z2 după preluarea atacului efectuat din

autoaruncare pe diagonală lungă spre Z5.
2
- Se efecutează 15
...
repetări cu accent pe ... 3
orientarea cât mai 5
precisă a mingii spre

zona de atac, în aceleaşi condiţii şi pe aceleaşi coordonate menţionate la
• Ridicare înapoi din Z3 spre Z2 precedată de preluare din atac din

autoaruncare efectuat alternativ din Z2 pe culoar şi Z4 aleator pe diagonală
scurtă sau lungă.
...
- Se efecutează 15
... 3
repetări cu accent pe 5
4
orientarea cât mai
precisă a mingii spre zona de atac;
- Pentru asigurarea continuităţii în exersare, jucătorul din Z2 va ataca pe
culoar spre Z5 sau spre diagonală lungă spre Z1 la jucători fără minge
care după recuperarea acesteia se deplasează la coada şirului de atacanţi.
• Ridicare înapoi din Z3 spre Z2 după preluare din atac din Z4 cu ridicare din
Z3, efectuat pe diagonală scurtă spre Z4.
2
repetări cu accent pe ... 3 3

zona de atac, în condiţiile menţionate la exerciţiul anterior.
- Continuitatea este asigurată de un instructor poziţionat în Z5 care are în
apropiere mai multe mingii. Acesta oferă mingea înalt spre un ridicător
poziţionat în Z3 care efectuează ridicare spre Z4 unde avem un şir de
jucători care execută atacul pe diagonală scurtă;
- Tot pentru asigurarea continuităţii circuitul la drumul mingii se va închide
prin efectuarea atacului de către jucătorul din Z2 precis spre instructorul
care o prinde şi o repune rapid în joc. În cazul pierderii mingii pe traseu,
instructorul va folosi mingile situate în apropierea sa.
• Acelaşi exerciţiu dar cu efectuarea atacului pe diagonală lungă spre Z5.

2

zona de atac, în aceleaşi condiţii şi pe aceleaşi coordonate menţionate la
• Ridicare înapoi din Z3 spre Z2 după preluare din atac din Z2 cu ridicare din
Z3, efectuat pe culoar spre Z5.
2
...
repetări cu accent pe 3

zona de atac în condiţiile menţionate mai sus;
- Diferenţa constă în efecuarea ridicării pentru atacul pe culoar tot spre
înapoi, amplificând astfel efectul consolidării ridicării înapoi.
• Ridicare înapoi din Z3 spre Z2 precedată de preluare din atac efectuat

alternativ din Z2 pe culoar şi Z4 aleator pe diagonală scurtă sau lungă.
2

5

zona de atac;
- Pentru asigurarea continuităţii în exersare, jucătorul din Z2 va ataca plasat
spre instructor astfel încât mingea să poată fi reintrodusă rapid în joc. În
cazul pierderii acesteia, acesta va folosi mingile plasate în apropierea sa.
• Joc cu temă: „ridicare înapoi după preluarea atacului din Z3 spre Z2” în
cadrul derulării jocului bilateral.
- Ca şi în situaţia anterioară specifică celeilalte structuri de joc, se
stimulează realizarea temei prin acordarea din mers a unui punct de
fiecare dată când se efectuează o ridicare înapoi eficientă care poate fi
valorificată prin atac, chiar dacă nu este finalizată prin atac.
2.5. ATACUL
Aspect dominant – ultimul pas de elan lung şi punct înalt de lovire
Atacul este o acţiune complexă constituită din mai multe componente:

elan, bătaie, desprindere, lovirea mingii şi aterizarea.
Datorită complexităţii sale atacul este una dintre puţinele acţiuni din jocul
de volei care este descompusă şi abordată analitic în planul învăţării. În acest
context, învăţarea atacului începe cu învăţarea elanului, mai precis a ultimului
pas care reprezintă unul dintre cele mai importante aspecte ale acestei acţiuni.
Corectitudinea tehnică şi eficienţa atacului nu sunt determinate de piciorul care
execută ultimul pas ci de poziţionarea avansată în momentul bătăii a piciorului
opus braţului de atac, pentru a avea o orientare optimă faţă de minge. După
însuşirea elanului se învaţă lovirea mingii, iar apoi se trece la exersarea globală a
acţiunii de atac în cadrul unor mijloace în condiţii uşoare sau foarte uşoare.
O1. - exersarea atacului în condiţii uşoare sau foarte uşoare
• Pas lung peste un spaţiu delimitat de două linii paralele marcate pe sol cu
apropierea picioarelor în poziţie de flexie la nivelul trenului inferior.
- Se execută serii de 6 – 8 repetări cu accent pe contact pe călcâi în
momentul efectuării pasului şi trecere pe toată talpa într-o poziţie de
flexie la nivelul trenului inferior în momentul apropierii picioarelor;
- Pentru a facilita execuţia pasului, piciorul opus celui care realizează
ultimul pas va fi aşezat pe sol pe linia care delimitează spaţiul peste care
se păşeşte;
- Se execută cu viteză redusă urmărind ca ultimul pas să nu se execute în
înălţime ci razant cu solul;
- Efectuarea pasului este însoţită de retroducţia braţelor pentru pregătirea
elanului de braţe, foarte important pentru o desprindere mai înaltă.
• Acelaşi exerciţiu dar cu derularea în viteză a pasului urmat de bătaie şi o
desprindere uşoară.
- Se realizează atât bătaie alternativă (contact cu piciorul care efectuează
ultimul pas – apropierea celuilalt, realizat în doi timpi) cât şi simultană
(pe ultimul pas se apropie şi celălalt picior şi se execută bătaia pe un
singur timp) pentru ca fiecare să descopere varianta comodă.
• Efectuarea elanului pentru atac cu doi paşi, cu realizarea ultimului pas lung
peste spaţiul delimitat de două linii paralele marcate pe sol, urmat de bătaie şi
desprindere.
- Pentru a facilita execuţia elanului, executantul se retrage puţin faţă de
linie. Piciorul care stătea pe linie acum calcă pe aceasta printr-un pas mic,
urmând declanşarea accelerată a ultimului pas de elan;
- Pentru a pune accent pe elanul cu ambele braţe şi pe execuţia desprinderii
pe verticală, acest exerciţiu se poate efectua sub panoul de baschet cu
atingerea panoul cu ambele mâini.
• Individual la cca 4 – 5 m de perete, lovirea mingii în sol spre perete cu accent

pe acoperirea mingii prin acţionarea cu braţul întins şi finalizarea mişcării la
nivelul articulaţiei pumnului.
- Se execută serii de 10 repetări cu accent pe
poziţionarea înainte a piciorului opus braţului
care loveşte mingea;
- Mingea se oferă cu ambele mâini. Ridicarea
ambelor braţe marchează finalul elanului de braţe.
• Pe perechi la distanţă de cca 6 m între parteneri, transmiterea mingii spre
partener prin lovire de pe picioare specifică loviturii de atac, executat
alternativ.
- Se execută serii de 10 repetări
consecutive cu accent pe mişcarea activă de acoperire a mingii însoţită de
acţionarea asupra mingii cu trunchiul şi cu braţul care loveşte mingea,
apăsând energic pe minge în momentul lovirii.
• Pe perechi la distanţă de cca. 6 m de perete, atac spre perete din minge ţinută
de partener.
- Se execută serii de 5 repetări consecutive
de către fiecare cu accent pe lovire cu
braţul întins şi pe acoperirea acesteia la .
nivelul articulaţiei pumnului;

- Pentru a facilita execuţia, ajutorul se poziţionează pe partea braţului care
loveşte mingea.
2.5.1. ATAC DIN ZONA 4 CU RIDICARE DIN ZONA 3
Se continuă exersarea atacului în cadrul exersării în condiţii uşoare sau

foarte uşoare (O1) în cadrul unor mijloace organizate la fileu.
• La fileu, atac din minge ţinută de profesorul situat pe o bancă.

- Se execută serii de 5 repetări 4 .
3
consecutive cu accent pe
lovire cu braţul întins (punct
înalt de lovire) şi pe
acoperirea mingii la nivelul articulaţiei pumnului în finalul acţiunii;
- Pentru a facilita execuţia, ajutorul se poziţionează pe partea braţului care
loveşte mingea.
• Atac din Z4 din minge oferită din Z3.

.. .. 4 ..
- Fiecare executant deţine
două mingi şi execută 2 3
repetări consecutive cu
accent pe lovire cu braţul
întins şi pe acoperirea acesteia în finalul acţiunii.
• Atac din Z4 cu ridicare din Z3.

- Fiecare deţine o minge pe . . 4.
care o transmite cu două 3
mâini de sus spre Z3 şi
execută atac din ridicare
medie – înaltă efectuată de către profesor pentru a asigura codiţii uşoare şi
sigure de execuţie.
O2. - exersarea atacului cu accent pe consolidarea ultimului pas de elan -

lung şi a punctului înalt de lovire
• Atac din Z4 cu ridicare din Z3, cu executarea ultimului pas de elan peste o
zonă delimitată prin două linii paralele marcate în apropierea fileului.
- Primul executant deţine o
... ... .
minge, iar următorii câte trei.
În acest fel, fiecare va
efectua câte trei acţiuni
consecutive de atac, prima din mingea proprie, iar următoarele două din
mingi transmise de coechipierul care urmează. Acesta va rămâne cu o
singură minge pentru a continua exerciţiul;
• Serii de 5 acţiuni de atac consecutive din Z4 cu ridicare din Z3, prima din
mingea proprie, iar următoarele patru din mingi oferite de către instructor.
- Fiecare executant deţine o . .
... ...
minge pe care o pasează spre
...
ridicător;
- După atac se retrage rapid şi
execută un alt atac din minge oferită din Z6, urmând să repete această
acţiune până la realizarea celor 5 acţiuni consecutive.
O3. - exersarea atacului din Z4 în condiţii apropiate de joc
În ceea ce priveşte exersarea atacului în condiţii apropiate de joc, mijloacele

folosite în pregătire pot fi sistematizate în funcţie de cele două situaţii de joc în
care se regăseşte această acţiune:
• organizarea atacului după preluarea serviciului;
• organizarea atacului după preluarea atacului.
Fiecare dintre aceste situaţii de joc se derulează în condiţii diferite generate de
intrarea în posesia mingii, iar aceste condiţii este necesar să se regăsească în
cadrul mijloacelor folosite în pregătire.
1. Atac din zona 4 cu ridicare din Z3 după preluarea serviciului
În sistematizarea mijloacelor vom

4
5
porni de la dispozitivul de preluare
3
a serviciului specific modelului de 6
joc cu Z3 ridicător şi mai exact,

vom lua în calcul zonele de unde mingea vine spre ridicător obligându-l să se
orienteze cu faţa spre Z4. Fiecare dintre aceste zone de preluare va reprezenta
un criteriu de sistematizare a mijloacelor.
• Atac din Z4 cu ridicare din Z3 precedată de preluare efectuată de către

jucătorul din Z5.
4
Indicaţii metodice: ...
5
- Se vor executa serii de 8 - 10 3
...
atacuri consecutive;
- În cazul în care apar
dereglări datorate unor execuţii imprecise, se reia exersarea până sunt
realizate acţiunile propuse;
- Mingea va fi atacată precis spre cel care a pus mingea în joc astfel încât să
fie organizat un circuit închis la drumul mingii care asigură continuitatea
în exersare. Acest aspect, asociat cu un număr mai mare de repetări
contribuie la continuarea procesului de consolidare a deprinderii în
condiţii apropiate de joc;
- Cel care pune mingea în joc va avea în apropierea sa mai multe mingi prin
se poate relua rapid exersarea în cazul în care atacul este imprecis.
Acest exerciţiu poate sta la baza organizării unei structuri în care putem mări
complexitatea şi dificultatea modificând doar un singur parametru, modul cum
este pusă mingea în joc.
1. Atac din Z4 cu ridicare din Z3, precedată de preluare din minge oferită spre
Z5 în loc de serviciu de la cca. 5 m de fileu.
2. Atac din Z4 cu ridicare din Z3, precedată de preluare din serviciu de jos
executat de la 7 m de fileu dinspre Z5.
4. Atac din Z4 cu ridicare din Z3, precedată de preluare din serviciu de sus
executat de la linia de fund din Z5.

jucătorul din Z4.
4
Indicaţii metodice: ...
- Mingea va fi atacată 3
...
precis spre cel care a pus
mingea în joc astfel încât
să se asigure continuitatea în exersare;
- Această variantă este cea mai dificilă datorită faptului că cel care va ataca
efectuează şi preluarea, dar fiind o situaţie care apare în joc considerăm
util şi absolut necesar ca deprinderea să fie construită şi pe această
coordonată.
De asemenea, şi acest exerciţiu poate sta la baza organizării unei structuri

conform modelului anterior.
1. Atac din Z4 cu ridicare din Z3, precedată de preluare din minge oferită în loc
de serviciu de la cca. 5 m de fileu.
executat de la 7 m de fileu din mijlocul terenului.
2. Atac din zona 4 cu ridicare din Z3 după preluarea atacului
Atacul fiind la început ca nivel de abordare, poate fi folosit în joc fără a

pune încă probleme deosebite. În aceste condiţii, mijloacele pentru însuşirea
atacului după preluare din atac vor fi asemănătoare cu cele efectuate anterior,
singura coordonată modificată fiind locul din care va fi pusă mingea în joc şi
care va fi reprezentat de Z2 şi Z4, zone din care în timpul jocului se va efectua
atacul.

jucătorul din Z5, din minge transmisă din Z4.
- Se execută serii de 8 – 10 5
3
atacuri consecutive;
..
- Mingea va fi atacată 4 ...
precis spre jucătorul din
Z4 din terenul advers care a pus mingea în joc astfel încât să fie organizat
circuitul închis la drumul mingii care asigură continuitatea în exersare.
Acesta va avea în apropierea sa mai multe mingi prin care se poate relua
rapid exersarea în cazul în care atacul este imprecis.
După modelele anterioare, în baza acestui exerciţiu putem alcătui o structură de

mijloace cu variante care sunt date de transmiterea diferită a mingii pentru
jucătorul care efectuează preluare.
1. Atac din Z4 cu ridicare din Z3, precedat de preluare efectuată de jucătorul
din Z5 din minge plasată cu o mână din auto aruncare din Z4 a terenului
advers.
2. Atac din Z4 cu ridicare din Z3,

4
precedat de preluare efectuată 5
de jucătorul din Z5 din atac 3
efectuat de pe o bancă, din Z4 a . ...

terenului advers.

din Z5 din atac din Z4 precedat de ridicare din Z3.
4
- Se organizează un şir care 5
atacă din Z4 spre Z5 din 3
ridicare din Z3; . .

- După execuţia atacului se
deplasează în Z5 unde va recepţiona mingile atacate de adversar, iar apoi
se reaşează la coada şirului.
• Atac din Z4 cu ridicare din Z3 precedată de preluare mingii transmise din

Z4 pe diagonală scurtă.
- Se execută serii de 8 – 10
3
atacuri consecutive, în ..
...
condiţiile prezentate în
structura anterioară.
- Este o variantă mai dificilă datorită faptului că cel care execută atacul
efectuează şi preluarea;
- Sarcina este aceea de a găsi soluţii pentru rezolvarea atacului indiferent de
condiţiile concrete apărute.
Şi acest exerciţiu poate constitui baza de alcătuire a unei structuri prin variantele
căreia se gradează dificultatea şi complexitatea pentru apropierea de condiţiile
specifice jocului.
2.5.2. ATAC DIN ZONA 2 CU RIDICARE DIN ZONA 3
Datorită faptului că atacul din Z2 se abordează după însuşirea atacului din

Z4, baza deprinderii este stabilizată astfel încât putem trece direct la exersarea
unor mijloace organizate la fileu. De asemenea, greşelile de execuţie au fost
corectate înainte de consolidarea aspectelor dominante prin atac din Z4.
O1. - exersarea atacului din Z2 în condiţii uşoare sau foarte uşoare.
• Atac din Z2 din minge oferită din Z3.

- Fiecare executant deţine două mingi şi execută 2 repetări consecutive cu
accent pe urcarea punctului de lovire prin acţionare cu braţul întins şi pe
acoperirea mingii în finalul acţiunii;
- Accentul se va pune pe orientarea elanului spre minge pentru a se asigura
poziţionarea optimă şi echilibrată în raport cu mingea;
• Atac din Z2 cu ridicare din Z3.

- Fiecare deţine o minge pe
care o pasează de sus spre Z3
. .
şi execută atac din ridicare
efectuată de către profesor pentru a asigura codiţii uşoare şi sigure de
execuţie.
O2. - exersarea atacului din Z2 cu accent pe consolidarea ultimului pas de

elan - lung şi a punctului înalt de lovire
Consolidarea fiind realizată în cazul atacului din Z4, iar aspectele dominante la
atac fiind aceleaşi indiferent de locul şi direcţia de execuţie, considerăm că în
momentul abordării atacului pe alte coordonate secvenţa de consolidare poate fi
restructurată prin organizarea unor mijloace strict pe coordonatele respective.
• Atac din Z2 cu ridicare din Z3 executat la fileu mai înalt, cu accent pe punct
înalt de lovire.
- Primul executant deţine o
minge, iar următorii câte trei. ... ... .
În acest fel, fiecare va
efectua câte trei acţiuni consecutive de atac, prima din mingea proprie, iar
următoarele două din mingi transmise de coechipierul care urmează;
- Se forţează urcarea punctului de lovire a mingii prin ridicarea fileului. va
fi pus pe acoperirea activă a mingii.
• Serii de 5 acţiuni de atac

consecutive din Z2, prima din .
...
mingea proprie, iar următoarele
...
patru din mingi oferite de către
.
instructor spre ridicătorul aflat
în Z3.
- Fiecare executant deţine o minge pe care o pasează spre ridicător;
- După atac se retrage rapid şi execută un alt atac din minge oferită din Z6,
urmând să repete această acţiune până la realizarea celor 5 acţiuni.
O3. - exersarea atacului din Z2 în condiţii apropiate de joc

Ca şi în cazul anterior (de atac din Z4) şi exersarea atacului din Z2 în
condiţii apropiate de joc presupune sistematizarea mijloacele în funcţie de cele
două situaţii de joc în care se regăseşte această acţiune:
• organizarea atacului după preluarea serviciului;
• organizarea atacului după preluarea atacului.
ATAC DUPĂ PRELUAREA SERVICIULUI
1. Atac din zona 2 cu ridicare din Z3 după preluarea serviciului
În sistematizarea mijloacelor vom

porni tot de la dispozitivul de
3
preluare a serviciului specific 6
1
modelului de joc cu Z3 ridicător şi 2
mai exact, vom lua în calcul zonele

de unde mingea vine spre ridicător obligându-l să se orienteze cu faţa spre Z2.
Fiecare dintre aceste zone de preluare va reprezenta un criteriu de sistematizare
a mijloacelor.

jucătorul din Z1.
...
- Se vor executa serii de 5 1
...
atacuri consecutive; 2
- Atacul se orientează precis spre cel care a pus mingea în joc

pentru a asigura continuitatea în exersare. Instructorul deţine mai multe
mingi prin care se poate relua rapid exersarea în cazul în care se pierde
mingea.
La fel ca în situaţiile prezentate anterior, acest exerciţiu poate sta la baza

organizării unor structuri în care utilizăm aceeaşi formă de organizare a
colectivului şi se modifică doar modul cum se pune mingea în joc.
1. Atac din Z2 cu ridicare din Z3, precedată de preluare din minge oferită în loc
de serviciu de la cca. 5 m de fileu.
executat din Z5.
executat din Z6.
executat din Z1.
jucătorul din Z2 (cel care execută atac).
- Exersarea se derulează în
...
3
...
aceleaşi condiţii ca în
varianta anterioară; 2
- Din punct de vedere al

gradării, această variantă este cea mai dificilă datorită faptului că cel care
va ataca efectuează şi preluarea, dar fiind o situaţie care apare în joc
considerăm util şi absolut necesar ca deprinderea să fie construită şi pe
această coordonată.
La fel ca în variantele anterioare şi acest exerciţiu poate sta la baza organizării

unei structuri în care putem utiliza aceeaşi formaţie de lucru şi putem spori
complexitatea şi dificultatea modificând modul cum este pusă mingea în joc.
2. Atac din zona 2 cu ridicare din Z3 după preluarea atacului
Mijloacele pentru însuşirea atacului după preluare din atac vor fi

asemănătoare cu cele efectuate anterior.

jucătorul din Z1, din minge transmisă din Z2.
...
- Se execută serii de 8 – 10 .
atacuri consecutive; 3
- Mingea va fi atacată precis 1 2
spre jucătorul din Z2 care a

pus mingea în joc, fiind asigurată astfel continuitatea în exersare. De
asemenea, în locul din care este pusă mingea în joc sunt mai multe mingi
prin care se poate relua rapid exersarea.
Pe principiul deja cunoscut, putem alcătui o structură de mijloace cu variante

care sunt date de transmiterea diferită a mingii. În acest fel realizăm o gradare
din punct de vedere al dificultăţii şi complexităţii care ne apropie tot mai mult de
condiţiile de joc.

din Z1 din minge plasată cu o mână din auto aruncare din Z4 a terenului
advers.

din Z1 din atac pe diagonală lungă efectuat de pe o bancă, din Z2 a terenului
advers.

din Z1 din atac din Z pe diagonală lungă precedat de ridicare din Z3.
• Atac din Z2 cu ridicare din Z3 precedată de preluare mingii transmise din Z2

pe diagonală scurtă.
. ...
3
2
- Se execută serii de 8 – 10 atacuri consecutive;
- Mingea va fi atacată precis spre jucătorul care a pus mingea în joc astfel
încât să fie asigurată continuitatea în exersare. Cel care pune mingea în
joc va avea în apropiere mai multe mingi prin care se poate relua rapid
exersarea dacă se pierde mingea;
- Este o variantă mai dificilă datorită faptului că cel care execută atacul
efectuează şi preluarea, aspect ce devine mult mai solicitant, iar sarcina
este aceea de a găsi soluţii pentru rezolvarea atacului.
Şi în acest caz putem alcătui o structură de mijloace cu variante prin care se

gradează dificultatea şi complexitatea.
1. Atac din Z2 cu ridicare din Z3, precedat de preluare efectuată de cel care
atacă din minge plasată cu o mână din auto aruncare din Z2.
2. Atac din Z2 cu ridicare din Z3, precedat de preluare din atac efectuat de pe o
bancă din Z2 a terenului advers.
- Exersarea se derulează . .
conform regulilor şi pe 3
coordonatele anterioare;
2
- Atacul se realizează pe
diagonala lungă spre Z1 în spatele băncii unde se află un alt jucător care
recepţionează mingea. Acesta are iniţial o minge pe care o transmite celui
care atacă de pe bancă, aşteptând apoi să recepţioneze mingea atacată de
adversar.
4. Atac din Z2 cu ridicare din Z3, precedat de preluare din atac din Z2 cu
ridicare din Z3.
Indicaţii metodice: . .
3
2
- Se organizează un şir care atacă din Z2 spre Z2 advers;
- După execuţia atacului se deplasează în Z1 unde va recepţiona mingea
atacată de adversar, iar apoi se reaşează la coada şirului.
• Joc bilateral cu temă: „atacul”.

- Pentru a stimula aplicarea temei, la finalizare prin atac se acordă 2 puncte.
3. METODICA ÎNSUŞIRII ACŢIUNILOR DE APĂRARE
3.1. PRELUAREA SERVICIULUI
Aspect dominant – transmiterea mingii spre zona ridicătorului cât mai

precis şi cu o traiectorie optimă.
Mijloacele specifice pregătirii preluării din serviciu implică în mod
obligatoriu acţionarea în teren din zone specifice dispozitivului de preluare. De
asemenea, având în vedere aspectul dominant al acestei acţiuni apare evidentă
necesitatea organizării mijloacelor în aşa fel încât coordonatele preluării să se
raporteze la zona ridicătorului şi la fileu.
Primul dispozitiv de
4
preluare este specific modelului de
6
joc cu efectiv redus unde 1 2
dimensiunile terenului sunt

reduse (7x7 m). La acest nivel se
4
6 3
1
2
cunoaşte o singură formă de jucarea a mingii, lovire de sus, care este folosită în
joc pentru preluarea serviciul de jos care se învaţă la început. Apoi, pe măsură ce
jocul evoluează şi capătă continuitate ca urmare a însuşirii lovirii de jos şi a
consolidării unor acţiuni, se trece la învăţarea modelelor intermediare de joc cu
efectiv complet. Între timp se învaţă serviciul de sus care implică acţionarea jos
la preluarea, iar ulterior forma de jucare a mingii la preluare va fi corelată cu
traiectoria serviciului.
În acest context se impune abordarea separată în plan metodic a preluării
celor două forme de serviciu, mai ales datorită perioadelor diferite în care
acestea sunt tratate.
3.1.1. PRELUAREA SERVICIULUI DE JOS
O1. - exersarea preluării din serviciu în condiţii uşoare sau foarte uşoare
• Preluare din Z4 a serviciului de jos.

preluări consecutive, cu două .

2
mâini de sus;
- Preluarea va fi orientată spre
dreapta, zona ridicătorului în
condiţii cât mai bune;
- Acesta prinde mingea rezultată din preluarea serviciului şi o retransmite
pe sub fileu jucătorului care a servit pentru a relua exersarea;
- După realizarea seriei de repetări jucătorii efectuează o rotaţie pentru a
trece prin toate cele trei zone de contact cu mingea.
Folosind exerciţiul descris ca mijloc de bază putem organiza o structură de

exerciţii cu variante prin care gradăm progresiv dificultatea.
1. Preluare din Z4 a serviciului de jos efectuat de la distanţă mică din mijlocul
terenului advers.
2. Preluare din Z4 a serviciului de jos efectuat de la linia de fund a terenului de

minivolei, din Z1.
3. Preluare din Z4 a serviciului de jos efectuat de la linia de fund a terenului de

minivolei din Z5.
• După modelul prezentat, se pot constitui mijloace pentru fiecare zonă a

dispozitivului de preluare a serviciului în modelul de joc 4x4 (Z6 şi Z1).
Aceste mijloace pot fi organizate în structuri cu un exerciţiu de bază şi cu
variante organizate conform aceluiaşi principiu.
O2. - exersarea preluării din serviciu cu accent pe consolidarea

transmiterii mingii spre zona ridicătorului în condiţii variate
Ca şi în cazul celorlalte acţiuni de joc, consolidarea preluării serviciului

necesită realizarea unui număr mare de repetări în cadrul exersării.
• Serviciu - preluare din serviciu executat în trei cu două mingi tip bandă
rulantă.
- Un jucător se află la serviciu, . .
al doilea la preluare, iar al
treilea la fileu în dreapta . .
celui aflat la preluare;
- O minge se află la serviciu,
iar a doua la fileu. După execuţia serviciului, cel de la fileu transmite a
doua minge la serviciu.
- Se execută serii de câte 20 de preluări din serviciu consecutive, cu două
mâini de sus fiind înregistrate doar preluările corecte.
• Preluare din Z4 a serviciului de jos din Z1, executat cu două mingi tip bandă
rulantă.
.
. 2
preluări consecutive, cu
două mâini de sus în
aceleaşi condiţii ca şi varianta descrisă anterior.
rulantă.
rulantă.
rulantă.
rulantă.
rulantă.
O3. - exersarea preluării din serviciu în condiţii apropiate de joc
• Preluare din Z4 a serviciului de jos executat alternativ din Z1 şi Z5.

.. 1
preluări consecutive cu două
. 2 ..
mâini de sus spre zona 5
ridicătorului;
- Serviciul se execută alternativ din cele două zone, de doi jucători care au
mai multe mingi la dispoziţie pentru asigurarea continuităţii, iar jucătorul
de la fileu mai are o minge pe care o transmite de fiecare dată celui care a
servit;
- Adaptarea celui din preluare la coordonate diferite ale serviciului
(executat din direcţii diferite) apropie exersarea de condiţiile de joc.
• Preluare din serviciu executat alternativ din Z1 şi Z5, efectuat în doi jucători
care îşi împart terenul în două.
Indicaţii metodice: .. 1
- Se execută de către fiecare
. 2 ..
jucător serii de 10 – 15 5
acţiuni consecutive de
preluare a serviciului cu două mâini de sus;
- Serviciul se execută alternativ şi aleator din Z1 şi Z5, astfel încât să
solicite suplimentare atenţia jucătorilor de la preluare care nu cunosc
ordinea şi direcţia serviciului.
3.1.2. PRELUAREA SERVICIULUI DE SUS
Învăţarea preluării serviciului de sus se raportează la modelele de joc, în

cazul de faţă, modelul intermediar
4
cu Z3 ridicător. Toate mijloacele se
5
vor constitui în raport cu zonele de 6 3
1
acţionare din dispozitivul de 2
preluare a serviciului.
O1. - exersarea preluării din serviciu în condiţii uşoare sau foarte uşoare
• Preluare din Z4 a serviciului de sus.

4
preluări consecutive, cu 3 .
două mâini de jos;
- Se organizează în trei
jucători, unul la preluarea serviciului în Z4, altul la serviciu în terenul
advers şi al treilea în Z3, zona ridicătorului;
- Preluarea va fi orientată spre jucătorul din Z3 cât mai precis şi cu o
traiectorie înaltă. Acesta prinde mingea rezultată din preluare şi o
retransmite pe sub fileu la serviciu.
Folosind acest exerciţiu ca reper putem organiza o structură cu variante prin care
se gradează progresiv dificultatea exersării.
1. Preluare din Z4 a serviciului de sus efectuat de la 7 - 8 m din mijlocul

terenului advers.
2. Preluare din Z4 a serviciului de sus efectuat din Z6.
• După modelul prezentat, se pot constitui mijloace pentru fiecare zonă a

dispozitivului de preluare a serviciului (Z5, Z6, Z2 şi Z1), cu un exerciţiu de
bază şi cu variante organizate conform aceluiaşi principiu.
O2. - exersarea preluării serviciului de sus cu accent pe consolidarea

transmiterii mingii spre zona ridicătorului în condiţii variate
• Preluarea din Z5 a serviciului executat pe culoar, în trei cu două mingi tip

bandă rulantă, de la cca. 7 m.
.
- Serviciul se realizează la
.
început de la distanţă mai .
mică deoarece se urmăreşte constanţa serviciului pentru realizarea unui
număr mare de preluării;
- Un jucător se află la serviciu, al doilea la preluare în terenul advers, iar al
treilea la fileu, în Z3;
- O minge se află la serviciu, iar a doua la cel de la fileu. După execuţia
serviciului, cel de la fileu transmite a doua minge celui care a servit;
- Se execută serii de câte 20 de preluări consecutive, cu două mâini de jos,
numărându-se doar preluările reuşite.
• Acelaşi exerciţiu cu preluarea serviciului din Z1.
Pentru consolidarea preluării serviciului de sus considerăm inoportună

sistematizarea mijloacelor în funcţie de fiecare zonă a dispozitivului de preluare.
Este importantă direcţia de unde vine mingea spre ridicător astfel încât,
acţionarea la preluare în jumătatea stângă a terenului influenţează deprinderile
specifice preluării serviciului în Z4 şi Z5, iar acţionarea în jumătatea dreaptă va
influenţa deprinderile specifice
preluării în Z2 şi Z1. De 5
4
asemenea, acoperirea unei zone 3 3 6
mai mari, formează deprinderea 1

2
de a se deplasa spre minge
pentru a o intercepta şi influenţează pozitiv capacitatea de decizie rapidă de a
acţiona.
• Preluare de jos din jumătatea stângă a serviciului efectuat din Z1, în trei
jucători cu două mingi, tip bandă rulantă.
- Se execută serii de 20 de preluări consecutive, cu două mâini de jos;
- Se organizează în trei
jucători cu două mingi tip
.
.
bandă rulantă; 3 .....
- Pentru continuitate, lângă
zona de serviciu se mai
află 5 mingi care pot fi folosite dacă este nevoie.
• Acelaşi exerciţiu dar cu efectuarea serviciului din Z5.
• Preluare de jos din jumătatea dreaptă a serviciului efectuat din Z1, în trei
jucători cu două mingi, tip bandă rulantă.
• Preluare de jos din Z6 a serviciului efectuat din Z1, în trei jucători cu două
mingi, tip bandă rulantă.
.
3 .....
preluări consecutive, cu două .
mâini de jos, pe aceleaşi
coordonate ca şi variantele
anterioare.
O3. - exersarea preluării din serviciu în condiţii apropiate de joc
În etapa exersării în condiţii apropiate de joc este foarte important ca

executantul să decidă rapid asupra modului în care acţionează asupra mingii, de
sus sau de jos, în funcţie de coordonatele serviciului. Este util ca la acest nivel
sarcinile să vizeze constanţa şi eficienţa preluării, în acest fel executantul va
hotărî singur în funcţie de situaţie în ce fel va juca mingea. Astfel, va fi
influenţată capacitatea de adaptare a modului de acţionare.
• Preluarea din jumătatea stângă de teren a serviciului efectuat aleator din Z1 şi

Z5.
- Se execută serii de 10 - 15 .
. .....
preluări din serviciu 3
.....
efectuat aleator. Astfel se
.
solicită atenţia celui din
preluare;
- Pentru asigurarea continuităţii, jucătorul de la fileu are o minge pe care o
transmite rapid pe sub fileu jucătorului care a executat serviciul, iar
fiecare jucător de la serviciu are în apropiere 3 – 5 mingi pe care le poate
folosi dacă se impune.
• Acelaşi exerciţiu dar cu efectuarea preluării din serviciu din jumătatea

dreaptă a terenului.
• Preluare din Z6 a serviciului efectuat aleator din Z1, Z6 şi Z5.

. ..
- Se execută serii de 10 –
15 preluări consecutive; 3
. . ..
- Apare şi Z6 ca zonă de
. ..
serviciu, deoarece fiind o
situaţie care poate apărea în timpul jocului, este necesar să pregătim
acţionarea şi pe această direcţie.
• Preluare în doi jucători poziţionaţi în ambele jumătăţi de teren a serviciului

efectuat aleator din Z1 şi Z5.
. .
.... ....
.3 3 .
.... ....
. .
Dacă se lucrează cu colective mai numeroase toate mijloacele se pot organiza în
ambele terenuri. Pentru a evita circulaţia mingilor pe sub fileu spre zonele de
serviciu, cei de la fileu vor transmite mingile spre zonele de serviciu din propriul
teren.
• Preluare serviciului executat aleator din Z1, Z6 şi Z5, în dispozitiv complet

specific modelului intermediar cu Z3 ridicător.
4
. ..
25 de acţiuni, cu accent 6 3
. . ..
1
pe eficienţa preluării;
2 . ..
- Pentru continuitate se
utilizează mingi suplimentare în fiecare zonă de serviciu şi o minge la
jucătorul de la fileu pe care acesta o transmite la serviciu.
3.2. BLOCAJUL
Aspect dominant – poziţia controlată a palmelor (în flexie dorsală,

paralele cu fileul), apropierea antebraţelor şi acţiunea palmelor pe
minge.
În derularea jocului bilateral când atacul devine destul de puternic şi pune

probleme de preluare jocul fiind întrerupt frecvent este necesar să
introducem în învăţare acţiuni prin care să ne opunem direct atacului. În acest
context, blocajul reprezintă cea mai importantă acţiune de apărare deoarece ne
putem opune în mod direct atacului advers. Pe de altă parte, în funcţie de blocaj
se organizează toţi jucătorii în apărare, fiecare dintre aceştia primind sarcini
precise specifice sistemului de apărare utilizat de echipă.
O1. - exersarea blocajului în condiţii uşoare sau foarte uşoare

Fiind vorba despre o acţiune complexă cu multe componente extrem de
importante, se exersează în cadrul unor mijloace în condiţii foarte uşoare pentru
ca aspectele esenţiale ce intră în constituţia stereotipului motric să fie însuşite în
mod corect.
• Pe perechi faţă în faţă, blocaj de pe sol la minge ţinută de partener.

- Se execută serii de 8 - 10 acţiuni după care se
.
schimbă rolurile;
- Cel cu minge o ridică oblic-înainte având braţele întinse, celălalt execută
blocaj de pe sol, fără desprindere. Porneşte cu mâinile din dreptul
pieptului din poziţie specifică, ridică braţele cu degetele desfăcute,
poziţionează palmele pe minge şi apasă pe ea acţionând la nivelul
articulaţiei pumnului.
• Blocaj cu uşoară desprindere la minge ţinută de un partener care stă pe o

bancă.
- Se execută serii de 8 - 10 acţiuni consecutive după care .
se schimbă rolurile;
.
- Mingea nu se ridică exagerat de sus accentul nefiind
pus pe săritură ci pe acţionarea corectă a palmelor pe
minge.
• Blocaj la minge ţinută de un partener care stă pe o bancă, precedat de
deplasare stânga – dreapta şi poziţionare în dreptul mingii.
- Se execută serii de 8 - 10 acţiuni consecutive după care
se schimbă rolurile;
.
- Jucătorul cu minge face un pas lateral stânga – dreapta
prin care îl obligă pe executantul blocajului să se
poziţioneze în dreptul mingii pentru o nouă execuţie.
• Blocaj la fileu la minge ţinută de un partener care stă pe o bancă.

.
consecutive după care se .
schimbă rolurile;
- Se va pune accent pe poziţia
mâinilor în momentul iniţial şi pe acţionarea corectă a palmelor pe minge
fără ca fileul să fie atins.
• Blocaj succesiv cu deplasare spre dreapta la mingi ţinute de trei coechipieri

poziţionaţi pe câte un scaun în terenul advers, în cele trei zone ale liniei întâi.
- Se execută 3 – 4 serii de .
acţiuni consecutive de .
blocaj;
.
- Fiind distanţe mici între
zonele de acţionare, deplasarea se face cu paşi adăugaţi urmată de oprire
în dreptul mingii şi declanşarea blocajului.
• Acelaşi exerciţiu cu deplasare în sens invers, spre stânga.
• Pe perechi de-o parte şi de cealaltă a fileului, blocaj la minge oferită pe fileu

de către partener.
.
- Se execută serii de câte 10 .
acţiuni de blocaj; .
- Mingea este oferită cu două
mâini de jos pentru a avea o siguranţă mai mare în transmiterea ei;
- Se încearcă proiectarea mingii spre sol în terenul advers prin acţiunea
agresivă a palmelor asupra mingii.
• Pe perechi de-o parte şi de cealaltă a fileului, blocaj simultan executat de
ambii jucători la minge oferită
pe fileu de către unul dintre
.
parteneri. .
.
acţiuni, mingea fiind oferită cu două mâini de jos pentru a avea o
siguranţă mai mare în transmiterea ei;
- Se încearcă acţionarea agresivă prin împingere cu tot cu adversar a mingii
pentru transmiterea ei în terenul advers.
• Blocaj la atac din auto aruncare, direct în blocaj.

.
acţiuni consecutive; .
- Mingea este transmisă .
intenţionat în blocaj pentru a
stimula execuţia blocajului pe coordonate specifice jocului;
- Acest gen de exersare cu sarcini de atac direct în blocaj se recomandă să
fie folosite doar la începutul învăţării cu un număr mic de repetări. În felul
acesta se previne riscul formării unor deprinderi greşite care pot conduce
la instalarea obişnuinţei de a căuta mâinile blocajului în atac.
• Blocaj la atac din Z4 cu ridicare din Z3.

- Se execută serii de câte 8 -
. 4.
10 acţiuni consecutive; 3
- Se pune accent pe
poziţionare în dreptul mingii
pentru a facilita execuţia blocajului;
- Este foarte importantă coordonarea momentului de declanşare a blocajului
în funcţie de traiectoria ridicării. În cazul ridicărilor medii – înalte,
declanşarea blocajului se produce mai târziu decât atacul.
• Acelaşi exerciţiu cu blocaj la atac din Z2.
O2. - exersarea blocajului cu accent pe consolidarea poziţiei palmelor

în momentul iniţial, apropierii antebraţelor şi a acţiunii palmelor
asupra mingii.
Condiţia consolidării este numărul mare de repetări. Drept urmare, se vor utiliza
mijloace simple ca structură care să genereze o densitate mare.
• Pe perechi de-o parte şi de cealaltă a fileului, ambii jucători situaţi pe bancă,

blocaj la minge care apare deasupra plasei cu accent pe apropierea
antebraţelor şi pe acţionare activă la nivelul articulaţiei pumnului.
- Se execută serii de câte 25 – 30 de execuţii consecutive cu accent pe
acoperirea agresivă a
mingii; .
- Execuţiile sunt fără .
desprindere pentru a nu
.
creşte solicitarea şi a limita
acţiunea strict la nivelul braţelor şi mâinilor. În acest fel nu există riscul
instalării oboselii care ar putea influenţa negativ calitatea mişcării;
- În acelaşi timp se urmăreşte acţiunea de retragere a palmelor după
acţionarea asupra mingii, în aşa fel încât să nu fie atins fileul şi revenirea
mâinilor în poziţie iniţială cu coatele pe lângă corp;
• Blocaj de două ori consecutiv în fiecare zonă din linia întâi la minge care
apare stânga-dreapta, urmată de deplasare succesivă spre dreapta.
.
.
- Se repetă traseul de 4 ori consecutiv;
- Jucătorii cu minge se află poziţionaţi pe o bancă în cele trei zone ale liniei
întâi, marcând cele trei zone de atac de pe fileu;
- Se pune accent pe poziţia controlată a palmelor în deplasare şi în
momentul declanşării blocajului.
• Acelaşi exerciţiu cu deplasare în sens invers, spre stânga.
- Se derulează pe aceleaşi coordonate ca exerciţiul anterior;
- Efectuarea blocajului cu deplasare în ambele sensuri se realizează datorită
faptului că în timpul jocului este solicitată deplasarea în ambele sensuri
pentru poziţionare în dreptul mingii, iar mai târziu pentru gruparea
blocajului colectiv.
O3. - exersarea blocajului în condiţii apropiate de joc
• Blocaj la atac pe culoar din Z4 cu ridicare din Z3.

. 4.
acţiuni de blocaj cu accent pe 3
acţionarea asupra mingii;

- Faptul că este cunoscută
direcţia de atac uşurează sarcina blocajului care se poziţionează în raport
cu aceasta şi se poate adapta mai uşor accentuând acţiunile specifice de
închidere prin introducerea peste fileu a palmei din exterior;
- Deşi coordonatele sunt cunoscute jucătorul în atac nu urmăreşte
transmiterea mingii în blocaj ci urmăreşte depăşirea acestuia.
• Blocaj la atac pe diagonală din Z4 cu ridicare din Z3.

. 4.
3
- Se execută pe aceleaşi coordonate ca exerciţiul anterior.
• Blocaj la atac pe culoar din Z2 cu ridicare din Z3.

- Se derulează pe aceleaşi coordonate ca şi variantele anterioare.
• Blocaj la atac pe diagonală din Z2 cu ridicare din Z3.
• Blocaj la atac din Z4 cu ridicare din Z3, din minge transmisă din Z5 a
dispozitivului de preluare a serviciului.
4
- Se execută serii de câte 10 . . 3
3
acţiuni de blocaj cu accent pe . .
poziţionarea în dreptul 4
mingii cu intenţia clară de a

opri mingea;
- Jucătorul care execută atacul nu are minge. Aceasta porneşte de la
jucătorii poziţionaţi în Z5. După atac, jucătorul din Z4 recuperează
mingea şi trece la coada şirului din Z5 a terenului advers.
• Acelaşi exerciţiu dar cu efectuarea blocajului la atac din Z2.
• Blocaj la atac aleator din Z4 şi Z2 cu ridicare din Z3, din minge oferită din
Z6.
- Se execută serii de câte 10 4
acţiuni consecutive ... 3
cumulate de către fiecare

...
2
jucător de la blocaj;
- Zona de atac este hotărâtă de ridicător, astfel încât ambii jucători de la
blocaj trebuie să fie atenţi şi pregătiţi pentru a declanşa acţiunea;
- Se va pune accent pe coordonarea momentului de declanşare a blocajului
în funcţie de coordonatele ridicării.
• Blocaj la atac din Z4 cu ridicare
2 .
din Z3 după preluarea ...
serviciului de jos, executat 3
. ...
aleator de la 7 m de fileu din Z1
şi Z5.
- Se execută serii de câte 10 acţiuni de blocaj consecutive în care se
urmăreşte realizarea unui blocaj la minge.
• Blocaj la atac din Z2 cu ridicare din Z3 după preluarea serviciului de jos,

executat aleator de la 7 m de fileu din Z1 şi Z5.
- Se execută serii de câte 10 acţiuni de blocaj consecutive în care se
urmăreşte efectuarea blocajului la minge.
• Blocaj la atac din Z4 cu ridicare din Z3 după preluarea atacului pe diagonală

lungă din auto aruncare.
4
- Se execută serii de câte 10 5
acţiuni de blocaj în care 3
urmărim efectuarea . .
blocajului la minge;
- Atacul din auto aruncare este direcţionat pe diagonală lungă spre Z5 astfel
încât să uşureze preluarea, iar direcţia acesteia să faciliteze ridicarea spre
Z4;
- Prin acest gen de exersare, apropiem exersarea şi mai mult de condiţiile
de joc prin faptul că exersăm blocajul în cealaltă structură de joc, la atac
după preluarea atacului.
• Blocaj la atac din Z2 cu ridicare din Z3 după preluarea atacului pe diagonală

lungă din auto aruncare.
• Joc bilateral cu temă „blocaj individual la corespondent”.
- Stimularea jucătorilor să aplice tema în timpul jocului se realizează prin
acordarea a 2 puncte în cazul în care jocul se întrerupe ca urmare a

acţiunii blocajului.
3.3. PRELUAREA DIN ATAC
Aspect dominant – transmiterea mingii din zonele de apărare spre zona

ridicătorului cât mai precis şi cu o traiectorie optimă care să faciliteze
acţiunea de ridicare.
Acţionarea se va face conform sistemului de apărare în raport cu zonele

din care se efectuează atacul advers, iar mingea se orientează în condiţii optime
spre zona ridicătorului, acesta fiind de fapt scopul în care se efectuează
preluarea. Având în vedere aceste aspecte putem aprecia cu certitudine că nu
există exerciţii pentru preluarea atacului organizate în afara terenului respectiv
în absenţa principalelor coordonate în funcţie de care se reglează execuţia.
Datorită faptului că în modelul intermediar de joc utilizat la acest nivel
organizarea atacului se efectuează cu ridicare din Z3 spre Z4 şi Z2, implicit
organizarea apărării se face în raport cu aceste două zone de atac.
3.3.1. PRELUAREA ATACULUI DIN ZONA 4
O1. - exersarea preluării atacului din Z4 în condiţii uşoare sau

foarte uşoare
Începem învăţarea acestei acţiuni având drept prim reper Z4 ca zonă de

atac, datorită faptului că este o coordonată cu care colectivul este familiarizat
din cadrul modelului de joc cu efectiv redus în care trecerea mingii peste fileu se
efectuează din această zonă.
• Preluare în Z1 din atac plasat pe culoar de un jucător situat pe o bancă în Z4
a terenului advers.
- Se execută serii de 10 acţiuni consecutive cu accent pe calitatea
preluării, după care se
...
- Se lucrează cu două mingi .
3
pentru asigurarea
1 4
continuităţii în exersare, una .
la cel care atacă, iar a doua la ridicător. De asemenea, în caz de preluare
imprecisă, mai există în apropierea jucătorului din Z3 câteva mingi care
pot fi introduse în exersare în caz de nevoie;
- Atacul este plasat cu forţă redusă şi viteză mică de zbor a mingii ca să
favorizeze preluarea atacului.
• Acelaşi exerciţiu dar preluare se face în Z5 din atac plasat pe diagonală

lungă.
scurtă.
• Preluare în Z1 din atac efectuat pe culoar din auto aruncare, din Z4 a
terenului advers.
3
acţiuni consecutive cu
1 . .
accent pe calitatea preluării;
- În zona de atac sunt doi jucători pentru a fi asigurată continuitatea în
exersare în cazul pierderii mingii.
• Acelaşi exerciţiu dar preluare se face în Z5 din atac pe diagonală lungă.
scurtă.
O2. - exersarea preluării atacului din Z4 cu accent pe

consolidarea transmiterii precise a mingii spre zona ridicătorului.
Pentru realizarea volumului mare de repetări necesar consolidării ne vom baza

pe mijloacele exersate anterior la care subiecţii s-au adaptat. Astfel,
coordonatele mişcării fiind cunoscute putem creşte numărul de repetări fără
riscul instalării unor greşeli de execuţie.
• Preluare din atac pe culoar, la atac din Z4 efectuat de un jucător situat pe o

bancă.
- Se execută serii de 20 -25 de 3
...
.....
.....
preluări din atac cu accent pe
1 4
calitatea preluării;
.
- În jurul zonei de atac sunt 3 jucători şi mai multe mingi care prin care se
asigură continuitatea. Jucătorul din Z3 recepţionează mingile şi le
transmite pe sub fileu jucătorilor din terenul advers;
- Atacul este realizat cu caracteristici diferite de forţă şi viteză de zbor a
mingii ca să creeze condiţii optime de adaptare a modului de jucare a
mingii la preluarea atacului.

scurtă.
• Preluare atacului efectuat aleator pe culoar şi pe diagonală lungă din Z4, de

un jucător situat pe o bancă în terenul advers.
- Se execută serii de 20 de preluări cumulate de fiecare jucător cu accent pe
- Derularea exersării se realizează pe coordonatele variantelor anterioare.
• Preluare atacului efectuat aleator pe diagonală lungă şi pe diagonală scurtă

din Z4, de un jucător situat pe o bancă în terenul advers.
- Se execută serii de 20 de preluări pe aceleaşi coordonate şi în aceleaşi
condiţii ca şi varianta anterioară.
• Preluare atacului efectuat aleator pe diagonală lungă şi pe diagonală scurtă

din Z4, de un jucător situat pe o bancă în terenul advers.
- Se execută serii de 20 de preluări pe aceleaşi coordonate şi în aceleaşi
condiţii ca şi varianta anterioară.
- Apărarea simultană a celor două diagonale necesită acţionarea în baza
unor reguli prestabilite pentru a evita apariţia unor neconcordanţe în
acţionarea celor doi jucători. Spre exemplu, în cazul atacului între cei doi
jucători să se acţioneze în baza regulii mâinii drepte (execută preluarea cel
care are mingea spre dreapta) care clarifică cine acţionează în aceste
situaţii.
• Preluare atacului pe culoar efectuat dinauto aruncare din Z4.

- Se execută serii de 20 -25 de
preluări din atac consecutive
3
cu accent pe calitatea
1 . . . .
preluării;
- În zona de atac se află 4-5 jucători cu minge care asigură continuitatea
exersării. De asemenea, jucătorul din Z3 recepţionează preluarea şi
transmite mingea pe sub fileu celui care a atacat;
- Atacul este realizat cu caracteristici diferite de forţă şi viteză de zbor a
mingii ca să creeze condiţii optime de adaptare a modului de jucare a
mingii la preluarea atacului.

scurtă.
O3. - exersarea preluării din atac din Z4 în condiţii apropiate de joc
Consolidarea bazei deprinderii specifice preluării din atac continuă prin exersare
în condiţii apropiate de joc.
• Preluare atacului pe culoar şi pe diagonală lungă efectuat aleator din Z4 cu

ridicare din Z3.
5
3
- Se execută serii de 10-15 3
acţiuni de preluare din atac 1 . . .

cumulate de
fiecare jucător, cu accent pe calitatea acesteia;
- Mingea recepţionată de jucătorul din Z3 va fi retransmisă pe sub fileu la
cel care a atacat, iar în cazul în care aceasta se pierde, atacantul
recuperează mingea şi revine la coada şirului;
- Alternarea aleatoare a zonelor de atac cu orientarea acestuia în mod variat
solicită jucătorii pe coordonate specifice jocului şi consolidează
deprinderile în acord cu acestea. Variabilitatea în atac include şi plasarea
mingii pe culoar pentru preluare în cadrul dublajului
• Acelaşi exerciţiu dar preluare se face pe culoar şi pe diagonală scurtă.

• Acelaşi exerciţiu dar preluare se face pe diagonală lungă şi diagonală scurtă
(acţionarea simultană pe aceste direcţii îmbunătăţeşte relaţiile de joc pe
cupluri în apărare).
• Preluarea atacului din Z4 cu ridicare din Z3 efectuat aleator pe cele trei

direcţii principale de atac.
- Se execută serii de 10-15 acţiuni de preluare din atac cumulate de fiecare
jucător, cu accent pe calitatea acesteia;
- Derularea exersării se va face pe aceleaşi coordonate ca în exerciţiile
anterioare, atacul fiind efectuat în raport cu ridicarea.
3.3.2. PRELUĂRII ATACULUI DIN ZONA 2
O1. - exersarea preluării atacului din Z2 în condiţii uşoare sau

foarte uşoare.
Pentru învăţarea preluării atacului din Z2 se foloseşte aceeaşi succesiune

de mijloace care sunt sistematizate la fel şi se derulează în aceleaşi condiţii şi
după aceleaşi reguli, singura diferenţă fiind zona de atac.
• Preluare în Z5 din atac plasat pe culoar de un jucător situat pe o bancă în Z2

a terenului advers.
- Se execută serii de 10 acţiuni consecutive cu accent pe calitatea preluării,
după care se efectuează o rotaţie;
- Se lucrează cu două mingi pentru asigurarea continuităţii în exersare, una
la cel care atacă, iar a doua la ridicător. De asemenea, în caz de preluare
imprecisă, mai există în apropierea jucătorului din Z3 câteva mingi care
pot fi introduse în exersare în caz de nevoie;
- Atacul este plasat cu forţă redusă şi viteză mică de zbor a mingii ca să
favorizeze preluarea atacului.

scurtă.
• Preluare în Z5 din atac efectuat pe culoar din auto aruncare, din Z2 a

terenului advers.
- Se execută serii de 10 acţiuni consecutive cu accent pe calitatea preluării;
- În zona de atac sunt doi jucători pentru a fi asigurată continuitatea în
exersare în cazul pierderii mingii.
• Acelaşi exerciţiu dar preluare se face în Z2 pe diagonală scurtă.
O2. - exersarea preluării atacului din Z2 cu accent pe consolidarea

transmiterii precise a mingii spre zona ridicătorului.
Ca şi în varianta anterioară, în etapa consolidării ne vom baza pe

mijloacele exersate deja la care s-a produs adaptarea. Astfel, coordonatele
mişcării fiind cunoscute putem creşte numărul de repetări fără riscul instalării
unor greşeli de execuţie.
• Preluare din atac pe culoar, la atac din Z2 efectuat de un jucător situat pe o

bancă.
5 2
...
.....
.....
- Se execută serii de 20 -25 de

3
preluări din atac consecutive
cu accent pe calitatea .
preluării;
- În jurul zonei de atac sunt 3 jucători şi mai multe mingi care au rol de
ajutor asigurând continuitatea în exersare. Jucătorul din Z3 recepţionează
mingile şi le transmite pe sub fileu în terenul advers.
• Preluare atacului efectuat aleator pe culoar şi pe diagonală lungă din Z2, de

un jucător situat pe o bancă.
2
- Se execută serii de 20 de ...
.....
.....
3
preluări cumulate de fiecare
1
jucător;
.
- Alternarea zonelor de atac cu orientarea acestuia în mod variat solicită
suplimentar atenţia jucătorilor din preluare şi stabilizează deprinderile pe
coordonate specifice jocului.
• Acelaşi exerciţiu dar cu solicitarea simultană a culoarului şi a diagonalei

scurte.
• Acelaşi exerciţiu dar cu solicitarea simultană a celor două diagonale;
• Preluare atacului pe culoar efectuat din autoaruncare din Z2.

- Se execută serii de 20 -25 de preluări din atac consecutive cu accent pe
- În zona de atac se află 4-5 jucători cu minge care asigură continuitatea
exersării. De asemenea, jucătorul din Z3 recepţionează preluarea şi
transmite mingea pe sub fileu celui care a atacat.

• Preluare atacului pe culoar şi pe diagonală lungă efectuat aleator din
autoaruncare din Z2.
- Se execută serii de 20 de preluări cumulate de fiecare jucător cu accent pe
calitatea acesteia;
- Alternarea aleatoare a
zonelor de atac cu orientarea 5 . . . .
acestuia în mod variat
3
solicită suplimentar atenţia
1
jucătorilor din preluare şi
creează condiţii pentru consolidarea deprinderii pe coordonate specifice
jocului.

scurte.
O3. - exersarea preluării din atac din Z2 în condiţii apropiate de joc
În această secvenţă se continuă procesul de consolidare a acţiunii pe

coordonatele specifice jocului de volei, în raport cu fiecare zonă de preluare.
• Preluare atacului pe culoar şi pe diagonală lungă efectuat aleator din Z2 cu

ridicare din Z3.
5 . . . .
- Se execută serii de 10-15
acţiuni de preluare din atac 3 3
cumulate de fiecare jucător, 1
acesteia;
- Mingea recepţionată de jucătorul din Z3 va fi transmisă pe sub fileu celui
care a atacat. În cazul în care aceasta se pierde, atacantul recuperează
mingea şi revine la coada şirului din Z2;
- Alternarea aleatoare a zonelor de atac cu orientarea acestuia în mod variat
solicită jucătorii pe coordonate specifice jocului şi consolidează
deprinderile în acord cu această specificitate. Variabilitatea în atac include
şi plasarea mingii pe culoar pentru preluare în cadrul dublajului

scurte.
• Preluarea atacului din Z2 cu ridicare din Z3 efectuat aleator pe cele trei

direcţii principale de atac.
5 . . . .
- Se execută serii de 10-15
acţiuni de preluare din atac 3 3
1
cumulate de fiecare jucător,
2
acesteia;
anterioare, atacul fiind efectuat în raport cu ridicarea.
• Preluarea atacului efectuat aleator pe cele trei direcţii principale din Z2 cu

ridicare din Z3, precedat de preluarea din atac pe diagonală scurtă efectuat
din auto aruncare.
- Se execută serii de cel puţin

3 3
10 acţiuni de preluare 1
cumulate de fiecare jucător; 2

...
...
- Mingea va fi pusă în joc din Z2 din terenul în care se organizează
preluarea din atac, printr-un atac din auto aruncare efectuat pe diagonală
scurtă spre cel care urmează să efectueze atacul şi retragere rapidă a
jucătorului în apărare pe diagonală scurtă;
anterioare, direcţia atacului fiind determinată caracteristicile ridicării.
• Acelaşi exerciţiu dar atacul se efectuează în condiţii de blocaj individual.
- Se execută serii de cel puţin 10 acţiuni de preluare cumulate de fiecare
jucător, cu accent pe calitatea acesteia;
- În Z4 se poziţionează un jucător care efectuează blocaj pasiv de pe un
scaun.
- Blocajul are rolul de a organiza
mai bine jucătorii în 5
apărare şi apropie exersarea

3 3
de condiţiile de joc;
1
- De asemenea, atacul va fi 2
...
...
efectuat în raport cu
ridicarea şi poziţia mingii faţă de blocaj.
• Preluare atacului pe diagonală lungă şi pe diagonală scurtă efectuat în

condiţii de blocaj individual din Z2 şi Z4 cu ridicare din Z3.
- Se execută serii de 10 -15 5
preluări cumulate pe ....

3 3
coordonatele prezentate în ....
exerciţiul anterior; 1

Volei KT Metodica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Volei KT Metodica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

VOLEI

❖ Metodica învăţării principalelor forme specifice de jucarea a

Toate aspectele teoretice ce vizează procesul de învăţare în general cât şi

Învăţarea formelor specifice de jucare a mingii reprezintă un aspect

1.1. PASA ÎNAINTE CU DOUĂ MÂINI DE SUS

Aspect dominant – cupă adâncă şi elastică, înainte, în timpul şi după

O1. - exersarea pasei de sus în condiţii uşoare sau foarte uşoare

• Pe perechi, 3 m distanţă între parteneri, preluare de sus din minge oferită la

• Pe perechi, 3 m distanţă între parteneri, prinderea în cupă la nivelul frunţii a

• Pe perechi, cca. 4 m distanţă între parteneri, pasă de control – pasă spre

• Pe perechi perpendicular pe fileu, cca. 5 – 6 m distanţă între parteneri,

• Pe perechi perpendicular pe fileu, cca. 6 m distanţă între parteneri, preluare

O2. - exersarea pasei de sus cu accent pe consolidarea cupei adânci

Organizarea exersării pentru consolidare se realizează în baza unor exerciţii

• Pase de control din stând.

• Pase de control din aşezat (pe sol sau pe

Indicaţii metodice privind organizarea unui circuit:

Exemple de mijloace care pot compune un circuit:

O3. - exersarea pasei de sus în condiţii apropiate de joc.

• Pasarea mingii cu două mâini de sus în trei jucători organizaţi în triunghi la 3

1.2. ORGANIZAREA CELOR TREI LOVITURI

Aspect dominant: transmiterea mingii spre dreapta.

Date fiind dificultăţile de adaptare ce apar la mulţi începători, se va începe

• Pase de sus în triunghi la fileu, cu baza triunghiului pe plasă şi vârful la 4 - 5

• În triunghi la fileu, pasare „dă şi du-te” cu deplasare în direcţia de

Pentru o mai mare operativitate, putem organiza o structură de exerciţii

rotaţie care include pe toţi 2 .

O3. - exersarea organizării celor trei lovituri în condiţii apropiate de joc

rotaţie care îl include şi pe

• Acelaşi exerciţiu dar cu plasarea instructorului în Z5.

De asemenea, pentru operativitate putem organiza după modelul anterior,

• Acelaşi exerciţiu cu poziţionarea instructorului în Z5.

După modelele anterioare, putem organiza structuri de exerciţii în baza

• Organizarea celor trei lovituri în două triunghiuri, de-o parte şi de cealaltă a

1.3. PRELUAREA CU DOUĂ MÂINI DE JOS

Aspect dominant – lovirea mingii cu treimea inferioară a

Consolidarea pasei de sus în condiţii de joc determină transmiterea mingii

O1. - exersarea preluării de jos în condiţii uşoare sau foarte uşoare;

• Individual, intrare în poziţie specifică pentru lovire cu două mâini de jos,

• Pe perechi, 3 m distanţă între parteneri, preluare de jos din minge oferită

• Pe perechi, cca. 4 m distanţă între parteneri, preluare cu două mâini de jos

• Pe perechi, cca. 4 m distanţă între parteneri, preluare cu două mâini de jos

O2. - exersarea preluării de jos cu accent pe consolidarea lovirii cu

• Preluare de control cu două mâini de jos din stând executat individual.

• Pe perechi, preluare de control – preluare cu două mâini de jos spre partener

• Pe perechi, preluare de control – preluare cu două mâini de jos spre partener

• Preluare de control – preluare cu două mâini de jos spre perete, executat de la

Mijloacele prezentate pot fi integrate ca elemente ale unui circuit care se

Exemple de mijloace care pot compune un circuit:

1. Perpendicular pe fileu, preluare cu două mâini de jos din minge oferită de la

O3. - exersarea preluării de jos în condiţii apropiate de joc;

• Pe perechi perpendicular pe fileu, 4 - 5 m distanţă între parteneri, preluare cu

1.4. PASA ÎNAPOI CU DOUĂ MÂINI DE SUS

Aspect dominant – extensia accentuată a trunchiului şi capului

O1. - exersarea pasei înapoi în condiţii uşoare sau foarte uşoare.

• Pe perechi, 4-5 m distanţă între parteneri, preluare de control de sus şi

• Individual cu minge la cca. 3 m distanţă de perete, întoarcere cu spatele spre

O2. - exersarea pasei înapoi cu accent pe consolidarea extensiei la nivelul

Procesul de consolidare a deprinderii se bazează pe exerciţii simple

• Pe perechi perpendicular pe perete, 3-4 m distanţă între parteneri, cel dinspre

O3. - exersarea pasei înapoi în condiţii apropiate de joc.

În această secvenţă se va continua consolidarea deprinderii pe fondul

2. METODICA ÎNSUŞIRII ACŢIUNILOR DE ATAC