1.

Legea atractiei universale a lui Newton

2. Influenta gravitatiei asupra vietii
3. Forţa centripetă. Forţa centrifugă. Centrifugarea
4. Lucrul mecanic. Puterea mecanica.
5. Elemente de dinamică umană
6. Statica
7. Centrul de greutate
8. Echilibrul corpului uman.

CURSUL II
Conf. univ. dr. Steluța Gosav
 FORŢA
GRAVITAŢIONALĂ

Have You Thanked Your

Gravity Today?
 FORŢA GRAVITAŢIONALĂ
• Legea atractiei universale a lui Newton
ENUNT: orice particulă din univers atrage orice altă
particulă cu o forţă care este direct proporţională cu
produsul maselor particulelor (m, m’) şi invers
proporţională cu pătratul distanţei (r) dintre ele.

K – constanta universala
K = 6,67x10-11 Nm2/kg2

Masa gravitaţională exprima proprietatea materiei de a crea câmp gravitaţional.

• Considerând Pământul o sferă omogenă de rază R şi masă mP, greutatea G
a unui corp de masă m aflat la suprafaţa Pământului este:

• La suprafața Pământului accelerația gravitațională variază între 9,78 m/s²

(ecuator) – 9,83 m/s² (poli) în funcție de latitudine.

Prin convenţie, acceleraţia

gravitaţională standard este:
g = 9,80665
 Influenţa gravitaţiei asupra vieţii

• Poate cel mai important factor mecanic

care influenţează lumea vie este gravitaţia.

Efectul direct al gravitaţiei asupra fiinţelor vii se manifestă prin influenţa structurii,
mărimii şi formei acestora.

• Mărimea forţei gravitaţionale influenţează poate cel mai mult dezvoltarea viului.
• Dacă Pământul ar fi fost mai mare organismele ar fi avut cu siguranţă o talie mai
mică datorita acţiunii forţei gravitationale mai mari.

• In plus, o planetă prea mare (forţă de atracţie gravitaţională mai mare) ar reţine în
atmosferă gaze ca hidrogenul, amoniacul sau metanul si astfel atmosfera ar fi mai
densă şi razele soarelui nu ar reuşi să ajungă până la suprafaţa pamantului (ex:
Jupiter, Saturn).
 INFLUENTA IMPONDERABILITATII
ASUPRA VIETII
• Pe de altă parte, o planetă prea mică cu gravitaţie
redusă nu poate reţine la suprafaţă o atmosferă gazoasa
ceea ce împiedică de asemenea apariţia vieţii (ex: Marte, Mercur).
(animalele acvatice pot atinge talii mai mari decat cele terestre)
• Experimentele realizate în spaţiu cosmic, în condiţii de imponderabilitate, au
demonstrat faptul că funcţiile organismului se modifică în absenţa gravitaţiei.

• Influenta imponderabilitatii asupra circulatiei sangelui

• Migrarea lichidelor organice (sange) catre cap in
absenta gravitatiei.
Sindromul “fata pufoasa” (“puffy-face”)
Ochi rosii si umflati
Sindromul “picioare de pasare” (“bird-legs”)
Aproximativ 40% din cei care au plecat în spațiu au avut
amețeli sau greață.
 INFLUENTA IMPONDERABILITATII ASUPRA VIETII
• Influenta imponderabilitatii asupra oaselor si musculaturii
• Absenţa gravitaţiei pentru perioade lungi duce la modificări importante negative în
structura scheletului si a sistemului muscular.
Atrofiere musculara
Oase fragile (pierdere de minerale)
Lungirea coloanei vertebrale
Dureri de spate
 INFLUENTA IMPONDERABILITATII ASUPRA VIETII

• Echilibrul si orientarea sunt afectate de imponderabilitate.

In spatiu extraterestru astronautii sufera de dezorientare deoarece senzorii

urechii interne si musculatura nu se mai pot orienta.
Singura informatie care poate ajuta creierul astronautului la orientare este
cea care provine de la aparatul vizual.
 Forţa centripetă. Forţa centrifugă
• Mişcarea circulară necesită în permanenţă intervenţia unei forţe
orientata spre centrul de rotatie (perpendiculara pe traiectorie) care
să modifică direcţia vitezei numita FORŢA CENTRIPETĂ. Dacă
această forţă încetează să acţioneze mobilul părăseşte traiectoria
circulară şi se va deplasa în virtutea inerţiei de-a lungul unei drepte.

• dar

• Conform principiului acţiunii şi reacţiunii, asupra corpului

în mişcare circulară acţionează o forţă egală, dar de sens
contrar forţei centripete, numită FORŢĂ CENTRIFUGĂ.
(in raport cu un S.R.N.)

PUNCT DE APLICATIE:
• Forţa centripetă acţionează asupra corpului în centrul său
de greutate.
• Forţa centrifugă este aplicată centrului de rotaţie.
 Forţa centrifugă. Aplicaţii medicale
• Influenţa forţei centrifuge asupra organismului
Unele boli şi traumatisme sunt datorate forţei centrifuge. În zborurile
curbilinii, forţa centrifugă induce o greutate aparentă pilotului numită
GREUTATE MULTIPLĂ de câteva ori mai mare decât greutatea sa reală.

Ex: într-un avion cu o viteză de 600 km/h, care execută un loop-ing cu raza
de 500m, aviatorul este supus unei forţe centrifuge de 5G.

Pierdere temporara a vederii si chiar a cunostintei

Explicatia: dezechilibrul indus in aparatul

circulator

Prin antrenament se poate ajunge la acomodarea organismului prin apariţia

reflexelor de adaptare prin compensare cardiacă etc.
 FORŢA CENTRIFUGĂ. APLICAŢII MEDICALE
• CENTRIFUGAREA este o metoda de separare a elementelor componente dintr-un
amestec complex in functie de marimea, forma si densitatea lor. Aceasta metoda
se bazează pe utilizarea forţei centrifuge cu scopul separarii amestecurilor
heterogene in industrie sau in laborator.
Deoarece
elementele componente de mase
diferite din suspensie vor fi supuse
unor forţe centrifuge de marimi diferite.

Proces de sedimentare
Astfel, componentele cu densitate mai mare se vor depărta
de axa centrifugei, iar componentele cu densitate
mai mică vor migra către axa centrifugei.
Sedimentarea este cu atat mai rapidă cu cat viteza de
rotatie este mai mare. Apoi, sedimentul poate fi extras pe
o lamă şi examinat la microscop.
 CENTRIFUGAREA
• Plasma care nu mai contine factorii de coagulare este numita ser sangvin.
Ea se obtine prin centrifugarea sangelui.

acf

• Viteza de sedimentare in centrifugare depinde de:

– mărimea şi forma particulelor (d = diametrul particulei),
– acceleraţia de centrifugare (acf = rω2),
– diferenţa de densitate dintre particule şi lichid (ρs – ρl);
v = 0 daca ρs = ρl Centrifuga
– vascozitatea lichidului (η). turatia < 6000
rot/min(RPM)
• Efectul forţei centrifuge este turtirea Pământului la poli
 Aplicaţiile forţei centrifuge

• Centrifugă pentru scoaterea mierii de albine

• Maşină de spălat cu centrifugă

 LUCRUL MECANIC
• Lucrul mecanic se defineşte ca fiind produsul
scalar dintre forţa care produce o anumită deplasare şi valoarea acelei
deplasări .

Unitatea de masura: joule (J) = lucrul mecanic efectuat de o forta de 1N cand

punctul ei de aplicatie se deplaseaza cu 1m in directia si sensul fortei.
 PUTEREA MECANICA
• Puterea mecanica este lucrul mecanic efectuat de o forta in unitatea de timp.

• Unitatea de masura este 1 watt = 1J/1s.

1 Watt = puterea care dezvolta in mod uniform un lucru mecanic de 1 joule pe secundă.
• 1CP = 736watt; 1 Kw = 103 watt
 ENERGIA MECANICA
Energia mecanică = capacitatea unui corp de a efectua lucru mecanic datorită unor
factori mecanici (deformaţie, viteza, schimbarea poziţiei intr-un camp de forţe etc.).

Tipuri de energii:
- energie cinetică (energie de mişcare)
- energie potenţială (energie de poziţie, de deformare)

Energia cinetică = lucrul mecanic necesar pentru a scoate un corp din repaus şi a-l
aduce in stare de mişcare.
Energia cinetica este energia dezvoltata de un corp aflat in miscare.
 ENERGIA POTENTIALA
• Energia potenţială, Ep (energie de poziţie ) este energia inmagazinată de
corp ce nu se poate manifesta atat timp cat corpul se află in repaus (energie
latentă).

• Tipuri de energie potenţială:

– energia potentiala gravitaţională,
– energia potenţială elastică.
Energia potenţială gravitaţională este lucrul mecanic efectuat pentru a
ridica un corp la o inaltime, h, fata de suprafata Pamantului (suprafata
Pamantului luata drept nivel de referinta pentru care energia potentiala este zero).

m – masa corpului, h – altitudinea la care e afla corpul, g – accel. gravitationala

Energia potentiala elastica este energia potenţială inmagazinată de un corp elastic
(un resort) ca rezultat al unei deformări.
 Forte conservative
• Daca lucrul mecanic efectuat de o forta este independent de drumul parcurs şi depinde doar
de poziţia iniţială şi de poziţia finală a corpului atunci acea forta se numeste forţă
conservativă.
• Ex: forta gravitationala, forta elastica
Consideram un corp de masa m care se deplaseaza din punctul A in B sub actiunea
greutatii:
 Teorema de conservare a energiei mecanice

Enunt: In timpul miscarii într-un câmp de forte conservativ are loc o transformare
reciproca a energiei cinetice în energie potentiala, energia mecanica ramânand
constanta.
 Elemente de dinamică umană
• DINAMICA LOCOMOŢIEI este studiată în legătură cu lucrul mecanic efectuat de
muşchii care acţionează membrele inferioare.
• Lucrul mecanic efectuat în timpul mersului este datorat acţiunii musculare care
produce oscilaţiile verticale ale corpului, deplasările orizontale (înfrângerea
frecărilor) şi mişcarea membrelor inferioare oscilante.

Lucrul mecanic efectuat de muşchi:

Lucrul mecanic maxim (Lmax) al muşchiului este produsul dintre forţa maximă,
Fmax, desfăşurată şi contracţia maximă a muşchiului, Cmax.

(Pp. muschiul de
forma cilindrica)

unde S – aria sectiunii Concluzie: lucrul mecanic

transversale (cerc) a muschiului, efectuat de muşchi este
l – lungimea muschiului direct proporţional cu volumul
său, V
 Presiunea piciorului pe sol

Presiunea piciorului pe sol reprezintă unul dintre cele mai importante

elemente ale dinamicii locomoţiei si se poate înregistra cu ajutorul
dinamografului.

Presiunea se defineşte ca fiind forţa exercitată pe unitatea de suprafaţă:

( )

Presiunea piciorului pe sol nu este egală numai cu cea provenită din

greutatea corpului, ea cuprinde şi efortul destinat împingerii corpului înainte.
 Statica
• Statica este acea parte a mecanicii care se ocupă cu
studiul echilibrului corpurilor, atunci când acestea sunt supuse
acţiunii unor forţe sau unor cupluri de forţe.

• Momentul fortei
Efectul produs de o forţă asupra unui obiect depinde nu numai de mărimea
şi direcţia forţei, dar şi de poziţia punctului de aplicatie al forţei.
Dacă o forţă acţionează asupra unui punct material P a cărui poziţie este
dată de vectorul de poziţie momentul al forţei în raport cu originea
O, este definit prin relaţia:
∆PQO
sinθ = b/r
b = r sinθ
Modulul momentului fortei:

b – bratul fortei (distanţa de la centrul de θ

rotaţie O la dreapta suport a forţei) Q
 Statica
• Condiţiile ca un sistem mecanic să se găsească într-o stare de echilibru
sunt:
• Suma vectorială a forţelor care acţionează asupra sistemului sa fie egala cu
zero.
• Suma vectorială a momentelor forţelor faţă de orice punct să fie zero.

APLICATIE - Să se calculeze forţa muschiului biceps FB necesară menţinerii in mana

a unei carti de masă mb = 4 kg (Figura de mai jos). Forţa de reacţiune care
acţionează asupra antebraţului, din partea braţului este FE

Modelul simplificat al braţului

 • Rezolvare

Ecuaţiile de echilibru:

Ecuaţia de echilibru a forţelor pe direcţia y:

Ecuaţia de echilibru a momentelor

in raport cu punctul O:
Dar

Calculam raportul:
• Care este forta FB necesara mentinerii antebratului liber in pozitie orizontala (fara
carte, adica )?

Avem:

Dar
 Centrul de greutate
• Punctul de aplicaţie al greutăţii se numeşte centrul de greutate (CG)
al corpului.

• Corpul uman are o formă neregulată, structură neomogenă şi

nerigidă. De aceea, centrul de greutate
al corpului nu are o poziţie fixă ci depinde
de poziţia corpului, a membrelor, de
încărcarea suplimentară a acestora etc.

Poziţia CG al corpului uman se determină ca

fiind la intersecţia a trei plane reciproc CG
perpendiculare:

planul median antero-posterior M (sagital)

planul orizontal (transversal) O împarte
corpul în două părţi de greutate egală.
planul frontal F trece prin mijlocul
pavilionului urechii, posterior de articulaţia
coxo-femurală, anterior de articulaţia
genunchiului şi cea tibio-tarsiana. Determinarea CG al corpului uman
 Centrul de greutate
• Poziţia centrului de greutate se modifică la orice
modificare a poziţiei membrelor şi chiar în repaus
aparent, centrul de greutate îşi modifică poziţia
datorită mişcărilor ritmice de respiraţie.

CG CG CG CG

Modificarea centrului de greutate uman în funcţie de poziţia corpului .

 Statica
• În cazul în care asupra unui corp acţionează numai forţa gravitaţională,
deosebim două tipuri de echilibru:

echilibru de suspensie
echilibru de sprijin

• Echilibrul, indiferent de situaţiile enumerate, este de trei feluri: stabil, instabil şi

indiferent.

• Condiţii de echilibru
pentru corpurile suspendate

S – punctul de suspensie
CG - centrul de greutate a) b) c)
 Statica
• Condiţii de echilibru pentru corpurile sprijinite pe un plan

CG
CG
 Echilibrul
corpului
uman

• Echilibrul corpului în poziţie verticală cuprinde:

Echilibrul Echilibrul Echilibrul
capului trunchiului membrelor inferioare
• Echilibru stabil Stabilitate

Baza de sprijin

Baza de Baza de
sprijin sprijin
 Echilibrul corpului uman

Echilibrul capului
• Capul este rezemat pe condilii primei vertebre numita atlas.
• Verticala (CG-G) trece cu puţin anterior de articulaţia occipito-atlantoidă
fapt pentru care capul nu se menţine în echilibru fără efort
• In stare de veghe muşchii cefei, în uşoară
contracţie statică, opresc capul de a cădea înainte.

• Conditiile de echilibru :

(fata de punctul S)

•
 Echilibrul capului

• Aplicatie:
a) Sa se calculeze forta FM exercitata de catre
muschii gatului pentru a mentine capul drept
utilizand datele prezentate in figura alaturata.
b) Sa se determine forta FJ cu care reactioneaza
articulatia.
bF = 5 cm; bG = 2,5 cm

Rezolvare:
Ecuaţia de echilibru a forţelor:
Ecuaţia de echilibru a momentelor
in raport cu punctul S:
• Echilibrul trunchiul
Trunchiul stă în echilibru pe picioare, rezemat pe
capetele celor două femururi;
Verticala CG trece prin spatele axei imaginare
orizontale care uneşte articulaţiile soldului (coxo-femurale)

• Echilibrul coapselor pe tibie

condilii femurului se sprijină pe tibie, iar
verticala CG trece la nivelul genunchiului prin
faţa axei transversale articulare;
gemenii şi ligamentele genunchiului
asigură echilibrul;
genunchii sunt menţinuţi în extensie prin
acţiunea gravitaţiei, în limita permisă de
distensia ligamentelor articulare.
• Echilibrul gambei pe picior

Verticala CG al întregului corp trece prin faţa articulaţiei

tibio-tarsiene
echilibrul este menţinut de tricepsul sural, care în
ortostatism se află în stare de contracţie permanentă;
pentru menţinerea echilibrului corpului în poziţie
verticală intervin mai activ muşchii gambei.
 COLOANA VERTEBRALA
• Coloana vertebrala se poate compara cu
un catarg a carui pozitie corecta depinde de
intinderea parâmelor. O deficienţă a parâmelor
poate sa constituie o cauză a devierii sau a
frângerii “catargului”.

• În ortostatism şi în repaus coloana vertebrală

are o direcţie verticală şi o formă uşor sinuoasă
mai ales în plan sagital.

• Curburile atenueaza socurile si favorizeaza

mentinerea echilibrului coloanei pe bazin,
uşurând deci eforturile centurii musculare a
coloanei.
POZIŢII ANORMALE ALE CORPULUI UMAN

• Poziţa momentană datorată purtării unei greutăţi –

verticala CG se deplasează şi ca urmare omul trebuie
să îşi schimbe poziţia până ce această verticală trece
din nou prin poligonul de sprijin.

• Poziţii anormale ale corpului uman

• Tipuri de scolioza:
lombara toracica
Cauza:
Poziţii vicioase datorate modificărilor
scheletului care rezistă foarte bine la un
efort de scurtă durată, dar nu şi la cele mai
îndelungate şi astfel se deformează sub
influenţa contracţiilor musculare anormale
de lungă durată.
Scolioza este o deformare a coloanei
vertebrale a cărei convexitate este
îndreptată spre partea piciorului mai scurt.
 Poziţii anormale ale corpului uman

atitudini patologice datorate flexiei sau extensiei anormale a

diferitelor segmente

Cifoza - exagerare a curburii dorsale Lordoza

 Poziţii anormale ale corpului uman

• Piciorul plat reprezintă tot o consecinţă a poziţiei verticale vicioase.

• Cauza
Apare datorită discordanţei dintre apăsarea puternică şi continuă a corpului
celui care stă mult timp în picioare şi este supraîncărcat cu greutăţi (în multe
cazuri este vorba despre o boală profesională care apare la persoanele care
lucrează mult timp în picioare).
 Echilibrul corpului uman in sedere
• Deoarece în şedere membrele inferioare sunt în repaus, echilibrul corpului
uman în această poziţie se referă numai la trunchi şi nu la întregul corp.
Verticala
CG trece
prin linia
care uneşte
cele două
ischioane

a) Verticala CG nu trece prin linia care uneşte cele două ischioane.

Pentru a-şi menţine echilibrul subiectul are două posibilităţi:
- se sprijină cu mâinile mărind astfel poligonul de bază al trunchiului;
- contractă muşchii sacro-lombari, prin efortul acestora putându-se menţine
pentru câtva timp echilibrul trunchiului;
b) Pentru menţinerea echilibrului în această poziţie, subiectul se reazemă cu
spatele de un spătar
c) Trunchiul este în echilibru stabil, contracţia musculară este minimă, iar
efortul depus pentru menţinerea stabilităţii corpului este foarte mic.
 Doamna Aspazia Otel Petrescu s-a născut
D-na Aspazia Otel Petrescu în 9 decembrie 1923, în Cotul Ostriţei, nu
(1923-2018) departe de Cernăuţi. După ce termină
cursurile şcolii primare, în Fântânele,
tânăra Aspazia se înscrie la un liceu din
localitatea Bălţi. După numai un trimestru
însă, se îmbolnăveşte şi se întoarce acasă.
Între 1944-1948 urmează Facultatea Între 1936-1940, urmează cursurile liceului
de Litere şi Filosofie de la ortodox de fete Elena Doamna, din
Universitatea Babeş Bolyai din Cluj. Cernăuţi.
http://www.marturisitorii.ro/2014/12/09/la-multi-ani-
martirei-aspazia-otel-petrescu-la-91-de-ani-rugaciunea-
mi-a-salvat-viata-interviu/

Fosta detinuta politic, Doamna Aspazia Otel Petrescu,

arestata pentru convingerile sale anticomuniste in iulie 1948,
torturata, condamnata la munca silnica, cu detentie grea in
penitenciarele Jilava, Mislea, Miercurea Ciuc, Dumbraveni,
Botosani, Jilava si Arad, eliberata dupa 14 ani, in iulie 1962,
ne face o marturisire impresionanta despre rolul lui Eminescu
in inchisorile comuniste si dupa eliberare, in Romania de ieri
si azi.
RUGĂCIUNE de Mihai Eminescu

Crăiasă alegându-te
Îngenunchem rugându-te,
Înalţă-ne, ne mântuie
Din valul ce ne bântuie;
Fii scut de întărire
Şi zid de mântuire,
Privirea-ţi adorată
Asupră-ne coboară,
O, Maică prea curată
Şi pururea fecioara,
Marie!
Noi, ce din mila Sfântului
Umbră facem pamântului,
Rugămu-ne-ndurărilor
Luceafărului mărilor;
Ascultă-a noastre plângeri,
Regină peste îngeri,
Din neguri te arată,
Lumina dulce clară,
O, Maică prea curată
Şi pururea fecioară,
Marie!
 MIRCEA VULCANESCU

Profesor cu o impresionantă putere de a scoate la suprafaţă esenţialul

şi de a urmări implicaţiile cele mai subtile, cum îl caracteriza unul din
studenţii săi, Mircea Vulcănescu a fost un geniu enciclopedic şi în
aceeaşi măsură un profund trăitor creştin. Sfârşitul său mucenicesc şi
jertfelnic (s-a îmbolnăvit de tuberculoză pentru că şi-a pus trupul drept
aşternut unui tânăr, pe cimentul jilav al celulei) a fost încununarea
vieţii acestui adevărat mărturisitor al lui Hristos cu cuvântul şi cu
fapta.

http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/mircea-vulcanescu-patimiri-din-
inchisoare-din-marturii-mai-putin-cunoscute/
 Profesorul Mircea Vulcănescu cu familia

Fata cea mica este Maria Ioana Vulcănescu (Măriuca)

care a fost persecutata pe vremea comunismului.

http://www.marturisitorii.ro/2015/08/11/lupta-si-viata-eroinei-mariuca-vulcanescu-fiica-
filosofului-martir-mircea-vulcanescu-arhitecti-romani-in-temnitele-comuniste-documente-
fotografii-marturii/