Sunteți pe pagina 1din 10

Universitatae de Stat din Moldova

Facultatea : Științe Economice


Specialitatea : Bussines și Administrare

Lucru individual la Management

REFERAT
TEMA: Planificarea strategică – conceptul și aplicarea practică.

Autor: Adașan Valeria gr:BA 201


Conducător științific: Ștefanco Natalia

Chișinău 2021

Cuprins
Introducere……………………………………………………………….3
Actualitatea si importanta temei studiate ……………………………........3-4
Scopul și sarcinile cercetării……………………………………………….4
Capitolul 1. Abordări conceptuale ale planificării strategice
1.1 Scopul și necesitatea
planificării………………………………………………………………….5
Capitolul 2.
2.1 Etapele si procesul de planificare…………………………………….6-7
2.2 Elementele planificării strategice………………………………………8
Capitolul 3.
3.1 Dimensiunile planificării în organizație și rolul ei în dezvoltarea
eficientă…………………………………………………………………...9
Recomandări ……………………………………………………………10
Concluzii…………………………………………………………………10
Bibliografie ………………………………………………………………11

2
Introducere
Actualitatea și importanța temei cercetate.
PLANIFICAREA STRATREGICĂ este o activitate orientată spre viitor şi
reprezintă procesul de stabilire a obiectivelor pe termen scurt, mediu şi lung,
precum şi a ceea ce trebuie făcut pentru a atinge aceste obiective. Managerii
decid ce trebuie făcut, când trebuie făcut, cum trebuie făcut şi cine trebuie să
o facă. (George A. Steiner).
Multe organizatii infrunta schimbarile pe care le poate aduce viitorul
nepregatite. Intr-un mediu economic si competițional aflat în permanenta
schimbare, cheia succesului o reprezinta nu atit calitatea planificarii
operationale,cit calitatea gindirii strategice a unei organizatii . Este esential
pentru o firma sa inteleaga tipul afacerilor pe care le desfasoara și locul pe
care vrea sa îl ocupe la un anumit moment viitor (planificarea strategică), dar
și modul în care poate atinge aceste scopuri și care reprezintă responsbilitatea
planificării operaționale și a luării de decizii. Strategia este menita sa descrie
imaginea pe care o organizație dorește să o aibă în viitor și este orientată
către ceea ce vrea să fcă organizația , iar nu către cum vrea să actioneze.
În trecut , în perioade mai putin dinamice decit cea în care traim ,sistemele de
planificare folosite de majoritatea organizatiilor constau in principal din
stabilirea bugetelor anuale si exploararea vinzarilor curente si a tendintelor
mediului pe perioade de cinci pina la zece ani. Pe baza acestor previziuni,
mănăgerii alocau resurse.
În prezent, însă nu se mai poate vorbi despre stabilitatea factorilor de mediu,
singura constantă fiind permanența schimbării.
Creșterea ratei schimbărilor tehnologice.
Managerii zilelor noastre trebuie sa facă față unor factori mult mai numeroși
și aflați în continuă shâchimbare față de predecesorii lor.
Complexitatea creste cu cît trebuie luati in considerare factorii cum ar fi
inflatia, schimbarile demografice sau responsabilitatile sociale, dar si actiuni
menite sa determine dezvoltarea interna și achizițiile.

3
Cresterea complexitatii muncii managerilor.
Managerii zilelor noastre trebuie sa faca față unor factori mult mai numerosi
si alflati in continua schimbare fata de predecesorii lor. Complexitatea creste
cu cit trebuie luati in considerare factori cum ar fi inflația, schimbările
demografice sau responsabilitățile sociale,dar și acțiuni menite sa determine
dezvoltarea interna și achizițiile. Planificarea strategică le permite
managerilor să anticipeze problemele si oportunitatile.
Creșterea complexității mediului extern.
Datorită dezvoltarii interdependentei din mediul extern al
organizatiilor,managementul actual nu mai poate lua decizii bazate exclusiv
pe considerente interne. Acesta trebuie să țină seama în permaneta de
reglementarile legislative, de asteptarile actionarilor, de opinia publica , de
relațiile de munca si de alte elemente externe.
Scopul și sarcinile cercetării. Scopul cercetării constă în analiza rolului
planificării strategice în dezvoltarea eficienta a intreprinderilor, studierea
proceselor de planificare în cadrul întreprinderii. Astfel, scopul cercetarii
stiintifice s-a propus a fi atins prin soluționarea urmatoarelor sarcini de baza:
-definirea conceptelor de bază ale planificarii strategice si stabilirea
principatelor elemente ale planificarii
-stabilirea dimensiunilor planificării
-analiza procesului de planificare în cadrul intreprinderii
Strategia de dezvoltare locala constituie cadrul în care se va
realizadezvoltarea integrata şi armonioasa a comunităţii, iar calitatea
vieţiilocuitorilor se va ameliora pe parcursul implementării. Acest cadru
serveşteatât intereselor private, cât şi celor publice, datorită menţinerii
şiîmbunătățirii elementelor de ordin economic, social şi de mediu de
carecetăţenii.

Capitolul 1.
1.1 Scopul și necesitatea planificării strategice.

4
Strategia este o procedură planificată, în mod deliberat, orientată spre
scop(are un rezultat identificabil), realizat cu o secvență de pași supuse
ulteriormonitorizării, evaluării şi ajustării.Tacticile sunt tehnici specifice sau
acțiuni concrete aplicate/utilizate pentru arealiza o strategie planificată.
Tacticile sunt modul în care strategiile suntimplementate.Planificarea
strategică reprezintă un plan, un model, un set de direcții șiabordări pe care
managerii le aplică pentru conducerea organizaţiei. Eareprezintă o modalitate
de a construi un consens, bazat pe o viziune comună aîntregii comunități, în
vederea asigurării prosperității generațiilor viitoare.
Planificarea strategică este o modalitate complexă de influențare a
viitoruluiunei comunități, un proces prin intermediul căruia se determină ce
anumeintenționează organizația (comunitatea) să facă și cum își va atinge
scopurilepropuse. Complexitatea procesului de planificare strategică derivă
din analizainițială a condițiilor existente la nivel local, a interacțiunilor
specifice dincadrul comunității și a factorilor externi care influențează
comunitatea. Pe dealta parte, schimbările ce urmează a fi făcute trebuie să
influențeze întreagacomunitate. Sunt, astfel, combinate perspectivele pe
termen lung cu acțiunilepe termen scurt.
Fig.1

Conceptul de planificare strategică s-a impus în anii 70 cînd companiile


americane, in urma situatiei create in economie nu se mai putea baza doar pe
previziunea cresterii în planificarile pe care le făceau.
Scopul planificrii strategie- este de a ajuta firma sa-si aleaga domeniul de
operare si sa-si organizeze activitatile incit sa reziste dinamicii pietei.

Capitolul 2.
2.1 Etapele și procesul de planificare

5
Conveniţi asupra procesului de planificare strategică. Pentru a îmbunătăţi
şansele ca planul să nu stea pe un raft, antrenaţi persoane care vor fi
responsabile pentru implementarea acestuia. La o şedinţă cu personalul cheie,
membrii Consiliului de Administrare sau cu părţile interesate din afară
clarificaţi mandatul şi scopul activităţii şi discutaţi valoarea planului strategic
şi costul acestuia în termeni de timp şi resurse. Dezvoltaţi un plan de lucru şi
un orar şi alocaţi însărcinări specifice pentru fiecare în parte.
Definiţi sau revizuiţi viziunea şi misiunea organizaţiei. Asiguraţi-vă că există
un consens între de ce organizaţia există, ce încearcă să realizeze şi pe cine
serveşte. Acestea formează o analiză de bază pentru elaborarea sau revizuirea
viziunii Dvs. De exemplu, „OSC-ul XYZ vede în timp comunitatea noastră
fără foamete, iar fiecare persoană are acces sigur la alimentaţie suficientă şi
este în siguranţă pentru a duce un mod de viaţă sănătoasă şi eficient.” Apoi
scrieţi sau revedeţi misiunea. De exemplu, „Misiunea noastră este să luptăm
împotriva sărăciei şi a înfometării în comunitatea noastră prin elaborarea
programelor dedezvoltareagricolă,educaţionalăşieconomică, care să acopere
necesităţile comunităţii.
Efectuaţi o scanare a mediului. Analizaţi punctele forte, punctele slabe,
oportunităţile şi ameninţările (analiza SWOT). Punctele forte şi cele slabe se
referă la mediul de lucru intern al organizaţiei; acestea sunt înrudite cu
activele curente şi datoriile organizaţiei. Oportunităţile şi ameninţările există
în afara organizaţiei şi se referă la viitor.
Identificaţi şi selectaţi aspectele cheie. Discutaţi şi specificaţi priorităţile
organizaţiei din punct de vedere al timpului şi importanţei.
Dezvoltaţi scopuri strategice. Faceţi legătura între scopurile Dvs. şi viziune.
În esenţă trebuie să aveţi tabloul organizaţiei în cazul în care îşi
implementează cu succes planul strategic.

Dezvoltaţi obiective strategice. Dezvoltaţi obiective care descriu cum


intenţionaţi să îndepliniţi scopurile Dvs. De exemplu,„În termen de (un an),

6
OSC-ul nostru va susţine (un număr de N) de iniţiative care vizează creşterea
venitului a (Z număr) de femei întreţinătoare de gospodării în provincia X
prin îmbunătăţirea reproducerii, creşterii şi a metodei de comercializare.”
Creaţi un plan de acţiune. Descrieţi paşii specifici – ce este nevoie de făcut şi
de către cine – pentru a îndeplini fiecare dintre obiectivele strategice.
Identificaţi resursele necesare pentru a duce la bun sfârşit planul Dvs. de
acţiuni. Răspundeţi la întrebările de bază: ce surse de finanţare avem? Unde
putem găsi finanţare în altă parte? De ce resurse umane avem nevoie? Cine
dintre membrii personalului nostru are cunoştinţele, abilităţile şi experienţa
necesară? Adăugaţi răspunsurile la planul Dvs. de acţiuni.
Creaţi un buget şi un plan de implementare. Odată ce aţi dezvoltat un plan de
acţiuni şi aţi identificat resursele necesare, estimaţi cât va costa executarea
planului de acţiuni pe parcursul următorilor trei ani.
Monitorizaţi şi evaluaţi progresul. Ajustaţi planul după cum este necesar.
Consiliul de Administrare trebuie să se întrunească în mod continuu pentru a
analiza progresul intern şi realităţile externe şi apoi să modifice planul aşa
cum este necesar pentru a reflecta în acesta noile circumstanţe şi realităţi.
Strategia de dezvoltare locala constituie cadrul în care se va
realizadezvoltarea integrata şi armonioasa a comunităţii, iar calitatea
vieţiilocuitorilor se va ameliora pe parcursul implementării. Acest cadru
serveşteatât intereselor private, cât şi celor publice, datorită menţinerii
şiîmbunătățirii elementelor de ordin economic, social şi de mediu de
carecetăţenii şi firmele au nevoie pentru a prospera pe termen lung.Strategia
este un instrument care ghidează şi integrează eforturile dedezvoltare locala
ale întregii comunităţi, iar participarea şi cooperarea tuturorcetățenilor,
sectoarelor public, privat şi nonprofit, a actorilor locali şiformatorilor de
opinie, sunt esențiale pentru o implementare de success.

Capitolul 2
2.2. Elementele planificării strategice.
5. Analiza strategică

7
Principalele tipuri de analiză preliminară:
• Analiza factorilor interesaţi
• Analiza situaţiei actuale
• Analiza obiectivelor
• Analiza strategiilor
2 Analiza factorilor interesaţi
Factorii interesaţi, sunt definiţi ca rocess , grupuri de rocess , instituţii,
organizaţii profesionale, companii care pot avea o legătură roces sau
indirectă cu tema schimbării ce va fi supusă planificării strategice. Se vor
identifica toţi acei factori, actori care ne pot influenţa pozitiv sau rocess
rocess rocess.
3 Analiza situaţiei actuale.
Analiza situaţiei actuale identifică aspectele negative, problemele prin
raportare la un anumit model rocess tional, de rocess ori de stare, după
natura domeniului supus schimbării, model care este reprezentat de cadrul
legal existent, de valorile, cultura organizaţiei şi principiile declarate alături
de viziunea asumată de către top-managementul organizaţiei.
4. Analiza obiectivelor
Situaţia negativă ilustrată de arborele problemelor este transpusă într-o
situaţie îmbunătăţită, prin reformularea pozitivă a problemelor identificate.
Aceste formulări pozitive devin astfel obiective iar arborele obiectivelor va
deveni în oglindă arborele obiectivelor. Relaţia cauză – efect devine acum o
relaţie de tip mijloace – scop.
5.Analiza Strategiilor
Prin analiza strategică se încearcă identificarea poziţiei strategice a
organizaţiei.

Capitolul 3.
3.1 Dimensiunile planificării în organizație și rolul ei în dezvoltarea
eficientă.

8
Odata cu accentuarea importantei pe care planificarea o are in organizatii,
apar tot mai multe tipuri de planuri. Patru dimensiuni ale planurilor utilizate

Fig.3
Planurile pe termen lung.
Acest prim tip de planificare cuprinzand ansamblul activitatii organizatiei
apare in anii ’50, iar orizontul temporal depasea, rar, 5 ani. Ea consta intr-un
sistem integrat, de la previziuni pana la bugete anuale, care stateau la baza
sistemului de control si gestiune.
Planurile pe termen mediu, sunt concepute de obicei pe 1 pana la 3 ani. In
timp ce planurile pe termen lung servesc drept indrumari generale derivate din
procesul planificarii strategice, planurile pe termen mediu sunt de obicei mai
detaliate si au mai multa relevanta pentru amnagerii de nivel mediu si inferior.
Planurile pe termen scurt, la fel ca si cele pe termen mediu, deriva din
planurile pe termen lung. Au un orizont temporal de cel mult un an si au un
impact mai mare asupra activitatii zilnice a managerilor decat planurile pe
termen mediu sau pe termen lung.

Recomandări.
Planul strategic un document, orientat spre creşterea competitivităţii oraşului.
El conţine idei care orientează bussinesul, investitorii potenţiali, autorităţile şi
populaţia la luarea deciziilor operative luând în consideraţie viziunea
perspectivelor oraşului. Planul strategic determină dezvoltarea numai în cele
mai principale şi prioritare regiuni ale oraşului.
Acesta se elaborează şi se realizează în mod public, în baza
parteneriatului public. Nu este o directivă, aceasta este un cod de acţiuni
convenite de către participanţii cointeresaţi, aceasta este un acord despre
măsuri concrete de o importanţă strategică pentru oraş, care trebuie
întreprinse în interesele economiei şi populaţiei;
Concluzii.

9
Specialiștii cu experiență în domeniu vin și confirmă că nicio afacere nu poate
supravieţui şi mai ales nu poate reuşi fără planificare strategică. Dacă nu ştii
unde te afli, nu poţi ajunge niciodată mai departe de locul din prezent. Dacă
nu ştii încotro te îndrepţi, vei umbla fără nicio ţintă fără să știi cum să
evaluezi rezultatele obținute. Este ca și cum te-ai pierde în pădure fără
instrumente de supraviețuire. De exemplu, dacă ai o busolă într-un loc
necunoscut, aceasta îți va arată direcţia.
Procesul de planificare strategică îţi oferă uneltele de care ai nevoie pentru a
ajunge acolo unde îţi doreşti. De aceea, este esențial ca managerii să-ți facă o
planificare strategică, pentru că drumul în antreprenoriat este plin de capcane,
pericole, furtuni. Fără un plan, managerii sunt predispuși la a întâmpina erori
și întârzieri. Pe de altă parte, un plan ajută un manager să organizeze resurse
și activități într-un mod eficient pentru atingerea obiectivelor.
Obiectivul planificării strategice este acela de a crea o schimbare controlată și
include în general trei lucruri:
1. să te pregăteşti pentru inevitabil.
2. să rezolvi lucrurile nedorite.
3. să controlezi ceea ce poate fi controlat.
Bibliografie:
1.https://www.austral.ro/blog/planificarea-strategica-despre-beneficii-si-oportunitati-
atunci-cand-ai-un-plan-de-business
2.http://descentralizare.gov.md/public/publications/942268_md_strategic_plann.pdf
3.http://www.strategvest.ro/media/dms/file/Ghiduri
%20metodologice/brosura_planificare_strategica.pdf
4.https://www.culturepartnership.eu/ro/publishing/strategic-planning-
course/publishingcreative-europe-course
5.http://repository.utm.md/bitstream/handle/5014/7822/Conf_TIEM_2011_pg100_103.pdf
?sequence=1
5. Fig.1 Fig.2 Fig.3
https://www.google.com/search?
q=planificare+strategica&hl=ru&sxsrf=ALeKk01STFzDnHZVZyeSauMsGzuvfJkuQA:16
11828536106&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwiZhdWasb7uAhWll4sKH
RbcCywQ_AUoAXoECAUQAw&biw=1600&bih=799#imgrc=M9mWbSfbPn-9EM

10

S-ar putea să vă placă și