TULBURARI DE RITM CARDIAC

Inima este considerata ca organ central al aparatului cardio-vascular, a carui

functionare asigura circulatia sangelui interstitial. Inima se gaseste asezata in cutia
toracica , in partea inferioara a mediastinului anterior. Cea mai mare parte a ei este in
partea stanga a mediastinului si ocupa patul inimii de pe fata mediastinala a
plamanului stang.

Aritmiile sunt dereglari ale ritmului normal al inimii fie sub raportul frecventei, fie al
regularitatii frecventei cardiace, fie sub ambele.

Cauze: 

 cardiopatie ischemica
 leziuni valvulare
 hipertiroidie
  insuficienta respiratory
 dezechilibre hidroelectrolitice
 consum de alcool sau tutun.

Tesutul miocardic specific este autoexcitabil si bun conducator de impulsuri, el asigura

automatismul cardiac si este denumit tesut excitoconductor(T.E.)

T.E. al inimii este alcatuit din nodul sinoatrial(Keith-Flack) situat in peretele atriului drept
si nodul atrioventricular(Aschoff-Tawara) situat in partea inferioara a septului interatrial.
De la nivelul acestui nod pleaca fasciculul Hiss strabatand septul interventricular si se
ramifica spre cei doi ventriculi formand reteaua Purkinje. In mod normal contractiile
cardiace sunt asigurate de impulsul plecat de la nodul sinoatrial ce emite stimuli cu o
frecventa de 60- 80/min.; de la nodul sinusal stimulul pleaca la nodul atrioventricular,
trece prin fasciculul Hiss si reteaua Purkinje ajungand in intreaga masa a ventriculelor. In
acest caz ritmul inimii se numeste ritm sinusal.

Tipuri de tulburari de ritm cardiac :

 Extrasistole
 Aritmii sinusale
 Aritmii atriale
 Extrasistole atriale
 Tahicardia paroxistica atriala
 Fibrilatia atriala si flutterul atrial
 Aritmii ventriculare

Simptomatologia care atrage de obicei atenţia sunt palpitaţiile- perceperea bă tă ilor

cardiace de că tre individ-dar trebuie ţinut seama de faptul că palpitaţiile pot apă rea în
afara orică rei aritmii. De asmenea numeroase aritmii severe, îndeosebi ventriculare nu
sunt percepute de bolnav sau cel puţin nu sunt percepute ca palpitaţii putâ nd determina
sincope. Diagnosticul aritmiilor este de obicei posibil prin examenul clinic şi
electrocardigrafic. În cazuri selecţionate sunt utile, şi uneori chiar indispensabile, metode
mai sofisticate de diagnostic de care dispune cardiologia modernă .

Rolul asistentei este important si priveste luarea tuturor mă surilor necesare pentru
diagnostic si tratament. Bolnavul trebuie supravegheat permanent si orice semn nou
apă rut ( vă rsă turi, diaree, hemoragii, convulsii ) va fi semnalat medicului.O mare
importantă trebuie asigurată igienei, schimbă rii rufelor de pat si corp; la îndeplinirea
toaletei zilnice, trebuie avut în vedere faptul că bolnavii cardiaci sunt foarte sensibili
la scă derea temperaturii ambiante. Din acest motiv ei vor fi dezbră cati numai în
camere bine încă lzite.

O atentie deosebită trebuie acordată toaletei cavită tii bucale. În cursul afectiunilor
cardiace, infectiile bucale sunt frecvente si evoluează cu ulceratii, infectiile micotice
cu albicaus sunt de asemenea frecvente. Bolnavii cardiaci trebuie feriti de frig, ei vor fi
îngrijiti în saloane că lduroase fă ră curenti de aer, cu temperatură constantă 20 – 22 CO
. Ei trebuie amplasati la adă post de infectie, evitâ nd saloanele cu bolnavi care suferă
de angine, otite sau alte infectii, de la care bolnavii cardiaci s-ar putea suprainfecta

Pulsul, T.A., temperatura si diureza vor fi urmă rite zilnic si notate în foaia de
temperatură . Se urmă reste diureza notâ nd zilnic lichidele consumate. Cantitatea
eliminată si greutatea corporală , la fiecare emisie de urină , se va determina
densitatea, cea care ar putea înlocui efectuarea probei de diluatie si de concentratie.

În bolile cardiace dietei îi revin un rol esential, de aceea trebuie minutios calculate si
urmă rite necesită tile calorice si felul alimentelor.Regimul dietetic este în general
lipsit de sare si de proteine, de origine animală , ratia alimentară fiind alcă tuită din
hidrati de carbon, fiind completată cu unt.

Asistenta trebuie să fie pregă tită întotdeauna cu instrumente si materiale pentru

aplicarea imediată a unor îngrijiri speciale, ca: reechilibrarea hidroelectrolitică
( transfuzii de sâ nge, oxigenoterapie, dializă extrarenală ). Convalescenta lungă a
bolnavilor cardiaci trebuie utilizată pentru educarea bolnavului cardiac privind viata
si tratamentul lui extraspitalicesc. Bolnavul trebuie să -si însusească foarte bine
regimul lui dietetic, principiile de bază si importanţa acestora.

În îngrijirea pacientului, asistenta medicală are ca obiective:

 combaterea durerii
 asigurarea comfortului
 diminuarea anxietă tii
 prevenirea complicatiilor
 corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice (la nevoie)
 asigurarea dietei corespunză toare