Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
159
B. Anexele mu[chilor sunt forma]iuni auxiliare care ajut\ activitatea muscular\: fasciile musculare, forma]iuni conjunctive care `nvelesc un mu[chi individual, un grup muscular sau totalitatea mu[chilor unui segment corporal; retinaculele, `ngro[\ri fibroase sub form\ de panglic\, ale fasciilor de `nveli[; tecile sinoviale ale tendoanelor, forma]iuni cu rolul de a favoriza alunecarea tendoanelor `n interiorul canalelor osteofibroase; bursele sinoviale, ni[te saci conjunctivi dezvolta]i la nivelul tendoanelor [i chiar al mu[chilor, `n acele locuri unde ace[tia sunt expu[i unor presiuni; trohleele musculare sau scripetele de reflexiune, inele fibroase complete sau incomplete prin care trec anumite tendoane, schimbndu-[i direc]ia.
160
Fig.116 Tipuri de fibre musculare 1. Mu[chi fusiform, lung, lung( a-corp muscular, b- tendon); 2. Mu[chi unipenat, lung, cu fibre dispuse de o singura parte; 3. Mu[chi pena]I; 4. Mu[chi biceps 5. Mu[chi lat ( a-fibre paralele, b-aponevroz\ ); 6. Mu[chi sub form\ de planglic\ cu intersti]ii tendinoase (drept abdominal); 7. Mu[chi digasric
Mu[chii sunt organe foarte variate ca m\rime [i aspect exterior [i se pot clasifica dup\ mai multe criterii: A. Dup\ form\: mu[chi lungi, care se g\sesc `n special la nivelul membrelor; mu[chi la]i care se g\sesc la nivelul trunchiului, contribuind la formarea pere]ilor marilor cavit\]i; mu[chi scur]i, care au dimensiuni mici [i a[ezare, de obicei, mai profund\ (mu[chii profunzi ai spatelui); mu[chi orbiculari, care sunt circulari, `nconjurnd diferite orificii, avnd rol la `nchiderea lor;
C. Dup\ modul de grupare a fasciculelor musculare fa]\ de tendoane fasciculele musculare se continu\ direct cu ale tendonului, aproximativ `n aceea[i direc]ie (mu[chii la]i ai abdomenului); la majoritatea mu[chilor fasciculele musculare se inser\ oblic pe tendon, rezultnd: mu[chi pena]i (seam\n\ cu o pan\): mu[chi unipena]i- fasciculele musculare trec oblic de o singur\ parte a tendonului; mu[chi bipena]i, fasciculele musculare se inser\ oblic pe ambele p\r]i ale tendonului; mu[chi cu pena]ie complex\, fasciculele sunt oblic `ntinse `ntre mai multe lame aponevrotice, care sunt a[ezate, unele la suprafa]\ [i altele `n profunzimea mu[chiului (ex. Solearul);
161
CATOLUL III - MIOLOGIE mu[chi al c\ror corp este `ntrerupt [i `mp\r]it `n 2 por]iuni, printr-un tendon intermediar: mu[chi digastrici (omohioidianul) sau al c\ror corp este str\b\tut de mai multe f[ii aponevrotice transversale (intersec]ii tendinoase), `mp\r]ind mu[chiul `n mai multe segmente (dreptul abdominal). D. Dup\ a[ezare: mu[chi superficiali, cutana]i sau pielo[i, a[eza]i direct sub piele (mu[chii mimicii); mu[chi profunzi, a[eza]i sub fascia segmentului respectiv. dup\ num\rul articula]iilor peste care trec; uniarticulari (`n general to]i mu[chii scur]i); biarticulari (croitorul, dreptul femural); poliarticulari (flexorii [i extensorii lungi ai degetelor).
ELEMENTE DE ANATOMIE DESCRIPTIV I FUNCIONAL aponevroz\ (la mu[chii la]i ai abdomenului). Uneori tendoanele prezint\, `ntre punctele de inser]ie, forma]iuni fibroase a[ezate ca ni[te arcuri, arcadele tendinoase, care determin\ orificii, pentru trecerea vaselor (arcada solearului). Tendonul are `n structura lui vase sanguine, fibre nervoase [i receptori . El se continu\ pe suprafa]a corpului muscular, dar poate p\trunde [i `n interiorul lui sub form\ de lam\ aponevrotic\. Fasciculele musculare formeaz\ cu aceste lame, unghiul de pena]ie. Aceast\ dispozi]ie structural\ are importan]\ func]ional\, deoarece, datorit\ ei, `n timpul contrac]iei, se m\re[te acest unghi de `nclina]ie a fibrelor musculare [i implicit, cre[te distan]a dintre fibre, crend spa]iul necesar `ngro[\rii lor, f\r\ a comprima sau strivi vasele [i nervii .
compacta osului, fie prin intermediul periostului. ~n primul caz, fibrele tendinoase se continu\ direct cu fibrele colagene ale osului compact, exemplu: inser]ia cvadricepsului pe rotul\, a tendonului lui Achile pw calcaneu, inser]iile musculare pe creasta aspr\ a femurului. Aceast\ structur\ de continuare a tendonului cu osul, reprezint\ un punct slab, care, `n timpul eforturilor excesive, poate ceda: dac\ nu cedeaz\ tendonul, se produc smulgeri osoase. ~n majoritatea cazurilor, `ns\, tendoanele se inser\ pe os, prin intermediul periostului, fasciculele tendinoase fuzionnd intim cu fibrele colagene ale periostului [i prin intermediul acestuia, printr-o suprafa]\ mult m\rit\, deci, ader\ la os. ~n aceste cazuri, `n timpul eforturilor excesive, nu se vor mai produce smulgeri ale unei por]iuni limitate de os, dar se pot produce decol\ri periostale. Mai trebuie remarcat faptul c\ inser]iile musculare nu au numai rol mecanic, ci [i unul trofic. O bun\ parte a elementelor nutritive ale osului sosesc la acesta din urm\ prin intermediul tendoanelor. S-a putut, astfel, urm\ri cum substan]ele minerale [i, `n special, calciul solubil, "se scurg" prin tendoane c\tre os [i de aici s-a conchis c\ se poate vorbi de o adev\rat\ simbioz\ trofic\ os-mu[chi.
163
ELEMENTE DE ANATOMIE DESCRIPTIV I FUNCIONAL Gruparea fibrelor musculare se face cu ajutorul acestui ]esut, sub form\ de fascicule de ordine crescnde, numite fascicule primare, secundare, ter]iare. Totalitatea ]esutului conjunctiv intramuscular se nume[te perimisiu [i constituie un sistem continuu, unitar. Elementele structurale sunt fibre colagene [i elastice, dispuse `n fascicule tot mai groase, secundare [i ter]iare.
Fig.118 Structura muschiului sriat Fasciculul primar este gruparea cea mai mic\. ]esutul conjunctiv care une[te fibrele musculare `n cadrul unui fascicul primar se nume[te endomisiu. Fasciculul primar este cea mai mic\ unitate structural\ care cuprinde toate elementele mu[chiului ca organ [i se nume[te "mion". Mai multe fascicule primare sunt unite `n fascicule secundare [i acestea `n fascicule ter]iare. Att perimisiul ct [i endomisiul ofer\ un `nveli[ rezistent [i elastic, sus]innd forma fibrei musculare, precum [i vasele [i nervii. ~mpiedic\ `ngro[area prea mare a fibrei `n timpul contrac]iei [i `ntinderea exagerat\. Perimisiul extern men]ine forma mu[chiului [i permite alunecarea lui pe mu[chii vecini, `n cadrul unui grup muscular.
165
166
III.1.5.2 Retinaculele
Men]in tendoanele `n locul unde `[i schimb\ direc]ia (ex. Gtul minii [i piciorului). Au fost numite [i ligamente inelare. Trecnd peste diferite [an]uri osoase, le transform\ `n canale de conducere osteofibroase.
tonicitate.
Un mu[chi nu se poate lungi niciodat\ de la sine. Forma [i dimensiunile sale se pot modifica: activ- prin contrac]ie (for]\ intrinsec\); pasiv- prin `ntindere (for]e extrinseci: for]a gravita]ional\ de ex.).
II.1.6.2 Contractilitatea
Este proprietatea activ\ [i cea mai esen]ial\ a mu[chiului. Ea se datoreaz\ diferen]ierii structurale a fibrei musculare. Excitabilitatea este premisa [i condi]ia pentru producerea unei contrac]ii. Contractilitatea este proprietatea fibrei musculare de a r\spunde, prin contrac]ie, la un stimul care, `n mod fiziologic, este exclusiv impulsul nervos. Din punct de vedere mecanic, procesul de contrac]ie const\ `n realizarea unei tensiuni interne. Aceast\ tensiune tinde s\ apropie `ntre ele cele dou\ extremit\]i ale mu[chiului. ~n func]ie de for]ele externe, tensiunea este utilizat\ `n diverse moduri, rezultnd urm\toarele tipuri de contrac]ie: izotonic\- mu[chiul se scurteaz\ [i produce o mi[care numai dac\ for]a muscular\ dep\[e[te for]a extern\;
167
CATOLUL III - MIOLOGIE izometric\- for]a extern\ este prea mare [i nu permite o mi[care; mu[chiul nu se scurteaz\, contrac]ia se manifest\ prin cre[terea tensiunii. ~n condi]ii naturale, cele dou\ tipuri de contrac]ie nu exist\ `n form\ pur\ ci numai combinat\. ~n contrac]ia combinat\- auxotonic\- mu[chiul se scurteaz\ [i `[i modific\ tensiunea, simultan. ~n timpul contrac]iei, mu[chiul integrat `n organism `[i m\re[te volumul datorit\ vasodilata]iei [i nu datorit\ modific\rii volumului fibrelor.
Mecanismul de producere a tonusului este de natur\ nervoas\. Se realizeaz\ reflex, cu punctul de plecare de la proprioceptorii mu[chiului. Rezult\ activarea unui num\r foarte mic de unit\]i motorii, frecven]a fiind foarte joas\. Tonusul este o contrac]ie tetanic\ slab\, `nso]it\ de fenomenele caracteristice activit\]ii musculare. Depinznd de activitatea nervoas\, tonusul scade `n timpul somnului. De asemenea, el variaz\ la acela[i individ, `n raport cu starea general\ [i paralel, cu diferite st\ri func]ionale (emo]ii, frig, activitate intelectual\tonus crescut + cre[terea metabolismului bazal). Tonusul dispare `n narcoza profund\. Gradul de tonicitate variaz\ de la individ la individ, f\cnd parte din caracteristicile constitu]ionale. Func]ional, tonusul asigur\ o stare de preg\tire a mu[chiului, favorabil\ diferitelor forme de activitate care se produc pe acest fond permanent de tensiune. Postura antigravita]ional\ este una din formele specifice de activitate care are loc pe baza tonusului- tonusul postural, care este diferit de tonusul contractil (tonusul postural este o contrac]ie izometric\ puternic\, permanent\, a mu[chilor antigravita]ionali).
ELEMENTE DE ANATOMIE DESCRIPTIV I FUNCIONAL Amplitudinea depinde [i de starea de `ntindere a fibrei `n momentul contrac]iei. O fibr\ `ntins\ `n prealabil se poate scurta cu 30-50% din lungimea ei ini]ial\. ~n cadrul aceluia[i mu[chi, se pot combina dou\ tipuri de fibre: lungi [i scurte (mu[chiul triceps).
Activitatea dinamic\ este rezultatul contrac]iei izotonice dar mai ales al celei
auxotonice. Se caracterizeaz\ prin schimbarea lungimii mu[chiului [i prin deplasarea segmentelor corporale, efectundu-se lucru mecanic.
169
170
III.1.10.5
ac]iunii musculare
Pozi]ia segmentului corporal din care porne[te o mi[care are importan]\ pentru eficien]a [i sensul unei mi[c\ri. Nu `ntotdeauna pozi]ia neutr\, "normal\", este cea mai potrivit\ pentru a permite unui mu[chi o ac]iune optim\. De exemplu, gluteul mare, ca extensor al coapsei are eficien]\ optim\ din pozi]ia de flexiune a acesteia. Coapsa trebuie pozi]ionat\, prin urmare, `n prealabil, `n aceast\ pozi]ie preg\titoare prin for]e opuse gluteului. Prin aceasta, fasciculele musculare sunt supuse unei `ntinderi pasive care `i faciliteaz\, din punct de vedere biomecanic, activitatea. De aici se `n]elege rostul "lu\rii de avnt" pentru o mi[care puternic\.
171
Verticala centrului de greutate al corpului trebuie s\ cad\, pentru men]inerea verticalit\]ii, `n poligonul de
172
173
B.Mu[chii trunchiului:
1. mu[chi proprii ai trunchiului (mu[chi intrinseci)- situa]i antero-lateral; 2. mu[chii [an]urilor vertebrale (mu[chii spinali)- situa]i pe fa]a posterioar\ a trunchiului, paramedian; 3. mu[chi care leag\ membrul superior de trunchi
C.Mu[chii extremit\]ilor:
1. mu[chi ai membrului superior; ai um\rului; ai bra]ului; ai antebra]ului; ai minii
174
175
Dintre ei amintim: mu[chiul maseter care are dou\ por]iuni: una superficial\ [i una profund\. Ac]iunea sa principal\ este ridicarea mandibulei [i este unul din cei mai puternici mu[chi masticatori. mu[chiul temporal ridic\ [i trage mandibula `napoi, realiznd mi[carea de triturare; Mu[chii masticatori sunt acoperi]i de fascii, care folosesc [i pentru inser]ii musculare: fascia temporal\, maseteric\, parotidian\, bucofaringian\.
176
ELEMENTE DE ANATOMIE DESCRIPTIV I FUNCIONAL Ac]iune: `nclin\ capul `nainte prin contrac]ia ambilor mu[chi; `nclin\ capul lateral prin contrac]ie unilateral\
3. M. LUNG AL GTULUI
Are trei por]iuni: oblic\ superioar\, oblic\ inferioar\, longitudinal\, care au origini [i inser]ii diferite.
Origine: vertebrele cervicale 3,4,5,6,7 [i toracale 1,2,3. Inser]ii: atlas, axis, corpul vertebrei C3 Ac]iune: flecteaz\ coloana vertebral\ cervical\ `nainte [i lateral, contribuind [i la rota]ia ei.
177
1. M. PIELOS AL GTULUI
A fost amintit la mu[chii mimicii.
2. M. STERNOCLEIDOMASTOIDIAN(SCM)
Este cel mai gros [i solid dintre mu[chii gtului. 178 Origine: apofiza mastoid\, pe muchiile sale [i vrf. Inser]ie: pe stern [i printr-un tendon cilindric pe clavicul\- treimea ei medial\. Fasciculul sternal [i cel clavicular determin\ o depresiune numit\ fosa supraclavicular\ mic\. Inerva]ie: nervul accesor (XI) [i ramuri din plexul cervical profund. Ac]iune:
ELEMENTE DE ANATOMIE DESCRIPTIV I FUNCIONAL flecteaz\ capul prin contrac]ia bilateral\, lund punct fix pe stern [i clavicul\; `nclin\ capul lateral [i `i d\ o mi[care de rota]ie; ridic\ toracele c de rota]ie; ridic\ toracele cnd ia punct fix pe craniu (`n inspira]ia for]at\).
3. MU{CHII SCALENI
Sunt trei mu[chi lungi, situa]i `n plan profund.
SCALENUL ANTERIOR
Origine: tuberculii anteriori ai apofizelor transverse ale vertebrelor cervicale 3,4,5,6 Inser]ie: coasta I- pe tuberculul scalenului anterior
SCALENUL MIJLOCIU
Origine: tuberculii posteriori ai apofizelor transverse ale vertebrelor cervicale 2,3,4,5,6,7 Inser]ie: coasta I, `napoia inser]iei mu[chiului scalen anterior [i a [an]ului arterei subclaviculare.
CATOLUL III - MIOLOGIE Origine: tuberculii posteriori ai apofizelor transverse ale vertebrelor cervicale 4,5,6,7 Inser]ie: coasta a II a- fa]a lateral\. Inerva]ie: to]i mu[chii scaleni sunt inerva]i de ramuri ale plexului cervical Ac]iune: particip\ la realizarea flexiei cervicale. Cnd ia punct fix pe coast\ , `nclin\ coloana vertebral\ cervical\.Cnd ia punct fix pe vertebra cervical\, particip\ la ridicarea toracelui, ajutnd efectuarea inspira]iei.
Fig.123
180
ELEMENTE DE ANATOMIE DESCRIPTIV I FUNCIONAL mu[chi inspiratori: SCM, scalenii, omohioidianul; mu[chi extensori: trapez, spleniusul capului, semispinalul capului, oblic superior, marele [i micul drept posterior al capului. Subliniem c\ mi[c\rile capului se realizeaz\ datorit\ articula]iei coloanei cervicale, `n special articula]ia atlanto-axoidian\.
181
III.2.2.1 CLASIFICARE
III.2.2.1.1 DESCRIPTIV {I FUNC}IONAL, MU{CHII TRUNCHIULUI SE GRUPEAZ| ~N:
1. Mu[chii proprii ai trunchiului; 2. Mu[chii erectori spinali; 3. Mu[chii care leag\ membrul superior de trunchi;
Ac]iune:
182
Inerva]ie Este asigurat\ de ramurile anterioare ale nervilor spinali [i cervico-toracali, din plaxul brahial. Ac]iune Sunt mu[chi motori ai membrelor superioare.
183
CATOLUL III - MIOLOGIE m. rotatori- a[eza]i `n regiunea toracic\ a coloanei vertebrale- rol `n rota]ia coloanei cervicale (pentru c\ au originea pe apofizele transverse ale vertebrelor toracale, dar inser]ia este pe apofizele spinoase ale vertebrelor cervicale); m. multifid- mu[chi care se `ntinde `n tot lungul coloanei vertebrale, de la sacru pn\ la axis [i este format din numeroase fascicule musculare. Realizeaz\ flexia segmentelor coloanei vertebrale dorsal (extensia) [i lateral (`nclinarea/flexia lateral\); m. semispinal- mu[chi care merge de la apofizele transverse la apofizele spinoase [i are trei por]iuni: semispinalul capului (face extensia [i rotirea capului), cervical (rote[te, extinde [i face mi[c\ri laterale ale coloanei cervicale) [i toracal (face rota]ia, extensia [i `nclinarea lateral\ a por]iunilor din coloana toracic\).
Fig. 124 Mu[chii regiunii posterioare a capului [I gtului sistemul spinotransversal- format din mu[chi cu originea pe apofizele spinoase [i inser]ia pe apofizele transverse sau pe oasele capului. Sunt inerva]i de nervii spinali cervicali. Din acest sistem fac parte: mu[chiul splenius al capului: mu[chi a[ezat `n regiunea cefei, sub mu[chiul trapez. Are originea pe apofizele spinoase ale vertebrelor C7 [i T1-T3, iar inser]ia se face pe apofiza mastoid\ [i pe occipital, sub linia nuchal\ superioar\.. Ac]iunea: rote[te capul. mu[chiul splenius al gtului: mu[chi a[ezat inferior fa]\ de precedentul. Originea lui este pe apofizele spinoase ale vertebrelor toracale T3-T6, iar inser]ia se face pe apofizele transverse ale primelor trei vertebre cervicale. Ac]iunea: produce extensia capului, cnd se contract\ bilateral; cnd se contract\ unilateral, determin\ `nclinarea lateral\ sau rotirea lui. mu[chiul oblic inferior (mare) al capului: este a[ezat anterior fa]\ de semispinalul capului. Are originea pe apofiza spinoas\ a axisului, iar inser]ia este pe apofiza transvers\ a atlasului. Inerva]ia este dat\ de nervii spinali cervicali I [i II. Ac]iune: rote[te capul.
184
ELEMENTE DE ANATOMIE DESCRIPTIV I FUNCIONAL mu[chiul marele drept posterior al capului: este a[ezat superior fa]\ de oblicul inferior al capului. Inser]iea proximal\ este pe apofiza spinoas\ a axisului, iar inser]ia se face sub linia nuchal\ inferioar\. Produce extensia [i rotirea capului.
A. PLANUL SUPERFICIAL
M. TRAPEZ
Origine: protuberan]a occipital\ extern\, linia nuchal\ superioar\, ligamentul nuchal, apofizele spinoase ale vertebrelor C7-T11. Inser]ie: - pe clavicul\ (marginea posterioar\ a extremit\]ii acromiale)- fibrele descendente alemu[chiului (superioare); Ac]iune: fibrele superioare: ridic\ um\rul [i particip\ la bascularea scapulei [i rotesc capul de partea opus\; fibrele mijlocii: trag scapula spre coloan\, `nclin\ coloana; pe acromion: fibrele orizontale (mijlocii); pe marginea posterioar\ a spinei scapulare- fibrele ascendente (inferioare).
185
Fig.125
186
B. PLANUL MIJLOCIU
M. LEVATOR SCAPULAE
Este un mu[chi triunghiular situat `n p\r]ile laterale ale cefei. Origine: tuberculul posterior al apofizelor transverse ale vertebrelor cervicale C1- C4, C5 Inser]ie: unghiul superior al scapulei. Inerva]ie: ramurile anterioare ale nervilor C3-C5 Ac]iune: este sinergic\ cu m. trapez, respectiv- ridic\ scapula `n totalitate [i implicit um\rul, imprim\ mi[carea de rota]ie a scapulei [i men]ine `n pozi]ie scapula; cnd ia punct fix pe scapul\, `nclin\ coloana vertebral\ de partea mu[chiului contractat, realiznd flexia lateral\ a gtului.
Fig.126
187
romboid mare: pe apofizele spinoase ale vertebrelor toracale T1-T4 [i vertebra cervical\ C7 romboid mic: pe procesele spinoase ale vertebrelor C6-T1
Inser]ie: pe marginea medial\ a scapulei (pentru ambii mu[chi). Inerva]ie: nervul dorsal al scapulei. Ac]iune: asem\n\toare cu m. levator scapulae [i trapez. ridic\ scapula (adduc]ia [i ridicarea um\rului); rote[te scapula `n jurul unghiului s\u lateral
C. PLANUL PROFUND
M. DINAT POSTERO-SUPERIOR
Este acoperit de m. romboizi. Origine: procesele spinoase ale vertebrelor C6-T2. Inser]ie: fa]a extern\ a coastelor II-V, prin patru digita]ii (la nivelul unghiului costal). Inerva]ie: nervii intercostali II-V Ac]iune; ridicarea costelor, intervenind `n mi[carea inspiratorie.
M. DIN}AT POSTERO-INFERIOR
Origine: procesele spinoase ale vertebrelor toracice T10-T12; procesele spinoase ale vertebrelor lombare L1-L2
Inser]ie: fa]a extern\ a coastelor IX-XII (la nivelul unghiului costal); Inerva]ie: nervii intercostali IX- XII Ac]iune: coborrea coastelor, intervenind `n mi[carea expiratorie. Dac\ se contract\ ambii mu[chi din]a]i posteriori `n acela[i timp, ei sunt inspiratori. Dac\ se
188
Fig.127
189
Mu[chii toracelui se `mpart dup\ inser]ia de origine, a[ezarea [i ac]iunea lor `n : mu[chi superficiali- care leag\ membrul superior de trunchi [i ac]ioneaz\ centura scapular\ [i membrele superioare mu[chi profunzi- care intervin `n mecanica respira]iei fiind mu[chi proprii ai toracelui [i formeaz\ pere]ii toracelui.
A. MU{CHII SUPERFICIALI
M. PECTORAL MARE
Origine: pe clavicul\ (1/2 medial\ a marginii anterioare); stern [i coaste (cartilajele costale 1-6), teaca m. drept abdominal; teaca m. drept abdominal.
Inser]ie: creasta tuberculului mare humeral Inerva]ie: nerrv pectoral medial. Ac]iune: - cnd punctul fix este pe torace: este adductor al bra]ului, rotator intern al bra]ului, coboar\ bra]ul ridicat [i proiecteaz\ um\rul `nainte (antepulsie);
190
ELEMENTE DE ANATOMIE DESCRIPTIV I FUNCIONAL cnd ia punct fix pe humerus: ridic\ toracele (intervenind `n c\]\rare) [i este inspirator auxiliar.
Fig.129
M. PECTORAL MIC
Origine: prin trei digita]ii, pe fa]a extern\ a coastelor III-V. Inser]ie: procesul coracoid al scapulei. Inerva]ie: nerv pectoral medial [i lateral. Ac]iune: cnd ia punct fix pe torace: coboar\ um\rul [i `l proiecteaz\ `nainte, realiznd [i bascularea scapulei; 191
CATOLUL III - MIOLOGIE cnd ia punct fix pe procesul coracoid: ridic\ coastele (inspirator auxiliar).
M. DINAT ANTERIOR
Ocup\ cea mai mare parte a regiunii antero-laterale a toracelui. Origine: pe fe]ele laterale [i marginale superioare ale primelor zece coaste. Inser]ia distal\: pe marginea medial\ a scapulei de la unghiul superior la cel inferior. Inerva]ia: nervul toracal lung. Ac]iune: cnd ia punct fix pe torace: duce scapula `nainte [i lateral (`ndep\rtnd marginea medial\ a acesteia de coloan\); cnd ia punct fix pe scapul\: ridic\ coastele- m. inspirator
M. SUBCLAVICULAR
Origine: coasta I Inser]ie: fa]a inferioar\ a claviculei ([an]ul m. subclavicular) Inerva]ie: nervul subclavicular. Ac]iune: coboar\ clavicula ([i implicit um\rul) cu punct fix pe clavicul\- ridic\ coasta I (inspirator auxiliar).
B. MU{CHII PROFUNZI
Ocup\ spa]iile intercostale, fiind dispu[i `n trei straturi: extern, mijlociu, intern. Mu[chii intercostali unesc coastele `ntre ele [i sunt cte doi `n fiecare spa]iu intercostal (un m. extern [i unul intern). Ei sunt mai scur]i dect spa]iile pe care le ocup\, motiv pentru care sunt continua]i astfel: m. intercostali externi se continu\ cu membrana intercostal\ extern\ pn\ la stern; m. intercostali interni se continu\ cu membrana intercostal\ intern\ pn\ la coloan\.
192
Fig.130 Mu[chii profunzi ai regiunii anterioare a toracelui [i mu[chii peretelui anterior al abdomenului
193
M. DREPT ABDOMINAL
Este un mu[chi lung cu fibre verticale. Origine: fa]a anterioar\ a cartilajelor costale V-VII [i procesul xifoid sternal. Inser]ie: osul pubis (`ntre tuberculul pubian [i simfiz\). Inerva]ie: nervii intercostali. Ac]iune: - p\strarea verticalit\]ii trunchiului `mpreun\ cu m. erectori spinali, prin contrac]ie bilateral\, atunci cnd punctul de pe torace este fix, realizeaz\ flexia trunchiului (ridic\ pelvisul); prin contrac]ie unilateral\, `nclin\ corpul de partea respectiv\; ac]ioneaz\ [i `n respira]ie precum [i `n cre[terea presiunii intraabdominale; are rol `n men]inerea curburii coloanei lombare.
M. PIRAMIDAL
Este un mu[chi mic, triunghiular, inconstant, situat `n teaca m. drept abdominal, anterior de acesta `n partea sa inferioar\. Origine: prin digita]ii `ncruci[ate cu cele ale m. din]at anterior, pe fa]a extern\ a coastelor V-XII. Inser]ie: pe creasta iliac\, ligamentul inghinal, tuberculul pubic [i linia alb\. Ac]iune: prin contrac]ie unilateral\- `nclin\ trunchiul de partea respectiv\ [i `l rote[te de partea opus\; prin contrac]ie bilateral\- asist\ dreptul abdominal `n flexia trunchiului.
M. OBLIC EXTERN
Origine: prin digita]ii `ncruci[ate cu cele ale m. din]at anterior pe fa]a extern\ a coastelor V- XII. Inser]ie: pe creasta iliac\, ligamentul inghinal, tuberculul pubic, linia alb\. Ac]iune: prin contrac]ie unilateral\- `nclin\ trunchiul de partea respectiv\ [i `l rote[te de partea opus\; prin contrac]ie bilateral\- asist\ dreptul abdominal `n flexia trunchiului.
M. OBLIC INTERN
Fibrele sale se `ncruci[eaz\ `n unghi drept cu fibrele m. oblic extern. Origine: pe fa]a intern\ a coastelor VII-XII [i pe cartilajele costale, creasta iliac\, aponevroza lombar\. Inser]ie: linia alb\.
194
ELEMENTE DE ANATOMIE DESCRIPTIV I FUNCIONAL Inerva]ie: nervii intercostali. Ac]iune: cre[te presiunea intraabdominal\.
M. TRANSVERS ABDOMINAL
Formeaz\ stratul muscular mai profund al peretelui abdominal. Origine: pe fa]a intern\ a coastelor VII- XII [i pe cartilajele costale, creasta iliac\, aponevroza lombar\. Inser]ie: linia alb\. Inerva]ie: nervii intercostali. Ac]iune: cre[te presiunea intraabdominal\.
M. PTRATUL LOMBELOR
Este un mu[chi sub]ire [i patrulater, situat posterior [i profund `n regiunea lombar\. Origine: creasta iliac\. Inser]ie: procesele transverse ale vertebrelor lombare [i pe coasta a XII-a. Inerva]ie: nervii intercostali. Ac]iune: prin contrac]ia bilateral\ face extensia trunchiului (asistnd m. erectori spinali); prin contrac]ia unilateral\ `nclin\ lateral trunchiul.
M. DIAFRAGM
Este mu[chiul care separ\ cavitatea toracic\ de cea abdominal\. De form\ boltit\, cu concavitatea spre cavitatea toracelui, por]iunea sa cea mai ridicat\ este tendinoas\, constituind centrul tendinos. De aici coboar\ fibre musculare spre stern, coloana lombar\ [i coaste, pe care se inser\. Prin urmare, are o por]iune central\ tendinoas\ [i una periferic\ muscular\. Acest mu[chi este str\b\tut de forma]iuni viscerale care trec prin orificii speciale: esofag, vena cav\ inferioar\, artera aort\. Origine: este diferit\ pentru fiecare din cele trei componente ale diafragmului: pentru partea lombar\: corpul vertebrelor lombare, prin dou\ tendoane puternice- stlpii diafragmului; pentru partea costal\: pe fa]a intern\ a ultimelor [ase coaste [i cartilajele corespunz\toare; pentru partea sternal\: are originea pe fa]a posterioar\ a apendicelui xifoid. pentru partea lombar\: pe p\r]ile mediale [i posterioare ale centrului tendinos; pentru partea costal\: pe p\r]ile antero-laterale ale centrului tendinos; pentru partea sternal\: pe vrful centrului diafragmatic.
Inerva]ie: ramuri din nervul frenic [i ramuri ale ultimelor [ase perechi de n. intercostali. Ac]iune: este cel mai puternic m. inspirator, `n contrac]ie m\rind cavitatea toracic\ `n cele trei diametre (antero-posterior, transversal, vertical).
CATOLUL III - MIOLOGIE m. ce realizeaz\ lateralitatea trunchiului: m. oblici externi [i interni ai abdomenului; m. ce realizeaz\ presa abdominal\: m. diafragm, drept abdominal, transvers al abdomenului, oblici externi [i interni ai abdomenului.
196
Herniile pot fi congenitale sau dobndite prin efort sau sl\birea peretelui abdominal. Eventra]iile pot apare `n urma unor cicatrici vicioase ale peretelui abdominal sau prin diastazis- sau disocierea fibrelor musculare.
197
Fig.132 Mu[chii membrului superior Membrul superior are o mare mobilitate, fiind adaptat prehensiunii. Este constituit din mai multe segmente articulate `ntre ele. Partea prin care membrul superior se leag\ de trunchi- partea liber\- corespunde scheletul centurii scapulare [i formeaz\ regiunea um\rului. Urmeaz\ bra]ul, antebra]ul [i mna. Oasele membrului superior sunt acoperite de p\r]i moi (mu[chi) a[eza]i `n dou\ grupe: anterioar\ [i posterioar\, exceptnd regiunea um\rului care are trei regiuni: anterioar\ (m. pectorali), posterioar\ (m. scapulari), supero-lateral\ (m. deltoid). Topografic, membrul superior este delimitat de trunchi prin cele dou\ margini: anterioar\ [i posterioar\ a m. deltoid. 198
Mu[chii membrului superior, `n majoritate sunt m. lungi, fusiformi, care `n general sar peste dou\ articula]ii exceptnd anconeul [i m. supinator. Din punct de vedere descriptiv ct [i pentru mecanica muscular\, ace[tia se `mpart `n: 1. mu[chi care leag\ membrul superior de trunchi 2. mu[chii proprii membrului superior
Mu[chii scapulo-antebrahiali: m. scapulo-radial (m. biceps brahial) m. scapulo-ulnar (m. biceps brahial) m. humero-radiali: m. rotund pronator, m. brahio-radial, supinator m. humero-ulnar: m. anconeu m. humero-aponevrotic: m. palmar lung m. humero-carpieni: m. extensor lung al carpului, extensor lung radial al carpului, flexor ulnar al carpului, scurt extensor radial al carpului m. humero-metacarpian: flexor radial al carpului m. humero-falangieni: flexor superficial al degetelor, extensor comun al degetelor, extensor propriu al degetului mic Mu[chii antebrachiali: 199
Mu[chii humero-antebrahiali
Mu[chii humero-manuali:
CATOLUL III - MIOLOGIE m. p\trat pronator m rotund pronator- fasciculul ulnar m. supinator- fascicul ulnar antebrachio- metacarpieni - adductor lung al policelui antebrachio-falangieni- extensor scurt al policelui, extensor lung al policelui, extensor propriu al indexului Mu[chii minii: m. policelui: scurt abductor, opozant, scurt flexor, abductor al policelui m. degetului mic: abductor, opozant, scurt flexor m. pielo[i: m. palmar scurt m. lojii mijlocii: m. lombricali, interoso[i palmari, m. interoso[i dorsali.
Mu[chii antebrachio-manuali:
Dac\ analiz\m mu[chii dup\ a[ezarea lor, putem identifica grupe musculare a[ezate pe fa]a anterioar\ - flexorii, grupe musculare a[ezate pe fa]a posterioar\- extensorii, grupe musculare a[ezate pe fa]a lateral\ a antebra]ului- m. supinatori, grupe musculare a[ezate pe fa]a medial\ a antebra]ului- m. pronatori. Mu[chii pronatori [i flexori sunt inerva]i cu prec\dere de nervul median. Mu[chii supinatori [i extensori sunt inerva]i de nervul radial. Din punct de vedere topografic, m. membrului superior se grupeaz\ `n: 1. 2. 3. 4. m. um\rului; m. bra]ului; m. antebra]ului; m. minii
M. DELTOID
Este cel mai superficial [i mai voluminos dintre mu[chii um\rului, avnd o form\ triunghiular\. Origine: pe clavicul\ (1/2 lateral\ a marginii anterioare) pe acromion (marginea lateral\) vedere anterioar\Fig132 M. deltoid
200
ELEMENTE DE ANATOMIE DESCRIPTIV I FUNCIONAL pe spina scapulei (marginea inferioar\) fasciculele anterioare (claviculare)- oblic dinainte-`napoi; fasciculele mijlocii (acromiale)- vertical; fasciculele posterioare (spinale)- oblic dinapoi-`nainte.
Traiect :De la inser]ia proximal\, fasciculele musculare coboar\ spre humerus astfel:
Inser]ie: tubrozitatea deltoidian\ a humerusului. Inerva]ie: nervul axilar Ac]iune: Cele trei grupe de fascicule, fac urm\toarele mi[c\ri: -
fasciculele anterioare- flexia (antepulsia sau proiec]ia `nainte a bra]ului); fasciculele mijlocii- abduc]ia bra]ului; fasciculele posterioare- proiec]ia `napoi [i rota]ia extern\ a bra]ului;
mi[carea de abduc]ie a bra]ului pn\ la orizontal\ este realizat\ prin ac]iunea sinergic\ a celor trei tipuri de fascicule; m. deltoid este cel mai important `n nata]ie: `n stilul crawl ridic\ bra]ul, `l rote[te [i `l duce `nainte; este foarte dezvoltat [i la halterofili, datorit\ importan]ei lui `n mi[carea de abduc]ie; `n paralizia m. deltoid (prin afectarea nervului axilar), bra]ul atrn\ flasc (moale), um\rul este c\zut "`n epolet", iar capsula articular\ relaxat\, de unde [i riscul luxa]iilor humerusului `n articula]ia scapulo-humeral\.
M. SUPRASPINOS
Ocup\ fosa supraspinoas\ a scapulei. Origine: fosa supraspinoas\. Fibrele sale converg `ntr-un tendon care trece peste articula]ia scapulo-humeral\. Inser]ie: tuberculul mare al humerusului (trohiter). Inerva]ie: nervul suprascapular Ac]iune: rota]ia extern\ a bra]ului (`n special cnd acesta a fost `nainte rotat intern); adductor al bra]ului; tensor al capsulei articula]iei scapulo-humerale, ferind-o s\ fie prins\ `ntre suprafe]ele articulare `n timpul mi[c\rilor la acest nivel Fig.133 M. supraspinos
M. ROTUNDUL MIC
Este situat lateral de m. infraspinos. Origine: scapula (fa]a posterioar\, `n apropierea marginii laterale). Traiect :Fibrele sale cu direc]ie oblic ascendent\ spre lateral, converg `ntr-un tendon care trece posterior de articula]ia scapulo-humeral\. Inser]ie: tuberculul mare al humerusului. Inerva]ie: ram colateral din nervul axilar. Ac]iune: rota]ia extern\ a bra]ului; Fig. 134 M. rotundul mic
201
M. ROTUNDUL MARE
Este alungit, voluminos [i puternic. Origine: unghiul inferior al scapulei [i 1/2 inferioar\ a marginii laterale scapulare. Traiect:Fibrele sale se `ndreapt\ `n sus, anterior [i lateral, fiind terminate printr-un tendon situat `napoia tendonului m. dorsal mare. Inser]ie: creasta tuberculului mic humeral. Inerva]ie: nervul toracodorsal. Ac]iune: a) cnd ia punct fix pe torace este: adductor [i rotator intern al bra]ului, intervenind [i `n mi[carea de retropulsie (punerea minilor la spate); b) cnd ia punct fix pe humerus: duce scapula `n sus [i `nainte. Este foarte important `n sport, intervenind, `n general, `n toate mi[c\rile de lovire [i aruncare [i, evident, `n nata]ie (crawl) [i skifond (retropulsia bra]ului). Fig.135 M. rotundul mare
M. SUBSCAPULAR
Este situat `n fosa subscapular\. Origine: fosa subscapular\ Traiect:Fibrele sale converg lateral `ntr-un tendon care ader\ la capsula articula]iei scapulo-humerale; fa]a posterioar\ a mu[chiului acoper\ fosa subscapular\ `n timp ce fa]a anterioar\ este aplicat\ pe torace formnd peretele posterior al axilei. Inser]ie: tuberculul mic al humerusului. Inerva]ie: nervul subscapular. Ac]iune: - rotator intern al bra]ului; adductor al bra]ului (cnd acesta este ridicat); tensor al capsulei articula]iei scapulo-humerale.
Fig.136 Mu[chiul subscapular Mu[chiul subscapular particip\, `n general, la mi[c\rile de lovire [i aruncare, precum [i la pendularea bra]elor pe lng\ corp, `n mers.
ELEMENTE DE ANATOMIE DESCRIPTIV I FUNCIONAL m. deltoid m. subspinos m. rotund mic Mu[chii care realizeaz\ flexia sunt:
Flexia [i extensia bra]ului se face `n jurul unui ax care trece prin capul humerusului. M. mare pectoral; M. coracobrahial; M. deltoid; M. biceps; M. subscapular; m. deltoid fascicolul posterior; m. rotund mare m. dorsal mare triceps brahial capul lung m. pectoral mare; m. deltoid fascicolul anterior; m. dorsal mare; m. rotund mare; m. subscapular. m. subspinos; m. deltoid-fasciolul posterior; m. rotund mic.
203
M. BICEPS BRAHIAL
Se nume[te astfel, deoarece, proximal, se inser\ prin dou\ tendoane (capete), unul scurt [i altul lung. Origine: capul scurt- pe apofiza coracoid\ a scapulei; capul lung- pe tuberculul supraglenoidian al scapulei.
Capul scurt (situat medial) [i capul lung (situat lateral) sunt ini]ial independente, apoi fuzioneaz\ `ntr-un corp muscular comun fusiform, terminat printr-un tendon. Inser]ie: pe tuberozitatea radiusului. Inerva]ie: nervul musculocutanat. Ac]iune: trecnd peste dou\ articula]ii (scapulohumerala [i articula]ia cotului) ac]ioneaz\ asupra ambelor, respectiv asupra bra]ului [i antebra]ului. Este flexor al antebra]ului (cotului). Flexia este complet\ cu antebra]ul supinat. Este supinator al antebra]ului cnd antebra]ul este `n supina]ie. Este adductor al bra]ului prin capul s\u scurt. Este abductor al um\rului, rotator intern [i flexor prin capul s\u lung. Fig.137 M. biceps brahial
M. BRAHIAL
Este situat `n planul profund al lojei anterioare a antebra]ului, acoperit de mu[chiul biceps brahial. Origine: pe fa]a medial\ [i lateral\ a diafizei humerale de la "V"-ul deltoidian- `n sus pn\ la inser]ia capsulei articula]iei cotului- `n jos. Inser]ie: pe baza apofizei coronoide a ulnei. Inerva]ie: nervul musculocutant.. Ac]iune: realizeaz\ flexia antebra]ului pe bra]. Fig.138 M. brahial
M. CORACOBRAHIAL
Este situat medial de capul scurt al mu[chiului biceps. Origine: pe procesul coracoid al scapulei (printr-un tendon comun cu capul scurt al mu[chiului biceps brahial). Inser]ie: pe fa]a antero-medial\ a humerusului (`n por]iunea mijlocie), deasupra inser]iei capului medial al tricepsului. Inerva]ie: nervul musculocutanat. Ac]iune: adduc]ie [i flexie a bra]ului; antepulsia (flexia ) bra]ului- intervenind `n pendularea bra]elor `n timpul mersului. Fig.139 M. coracobrahial
204
Are o deosebit\ importan]\ `n sporturi precum boxul, gimnastica, halterele, atletism (aruncarea discului/ greut\]i). humerus (fractura arunc\torilor de grenade).
Mu[chiul triceps are o for]\ considerabil\, contrac]ia lui brusc\ putnd determina chiar fracturi de
M. ANCONEU
Este un mu[chi mic, de form\ triunghiular\, situat pe fa]a lateral\ a articula]iei cotului. Origine: pe epicondilul lateral al humerusului. Inser]ie: fa]a lateral\ a olecranului [i pu]in pe muchia posterioar\ a ulnei. Inerva]ie: nervul radial. Ac]iune: extensor al antebra]ului pe bra].
205
A. PLANUL I
M. ROTUND PRONATOR
Origine: epicondilul medial al humerusului (capul humeral) [i sub procesul coronoid al ulnei (capul ulnar). Inser]ie: fa]a lateral\ a radiusului (regiunea mijlocie). Inerva]ie: nervul median. Ac]iune: flexor al antebra]ului pe bra] [i pronator al antebra]ului [i minii. Fig.142 Mu[chii flexori radial [I ulnar al carpului
206
B. PLANUL II
M. FLEXOR SUPERFICIAL AL DEGETELOR
Este flexorul mi[c\rilor delicate. Origine: capul humero-ulnar- pe epicondilul medial al humerusului [i procesul coronoid al ulnei; capul radial- pe fa]a anterioar\ a radiusului, pe o creast\ osoas\ situat\ `n 1/3 mijlocie a osului. Inser]ie: cu cele 4 tendoane (fiecare tendon se bifurc\) pe laturile corpurilor falangelor mijlocii ale degetelor 2,3,4,5. Inerva]ie: nervul median. Ac]iune: - flexia falangei medii a degetelor II-V; - flexia degetelor pe mn\ [i a minii pe antebra]; - adductor al minii [i al degetelor (apropie degetele dep\rtate) Fig.144 M. flexor superficial degete
C. PLANUL III
M. FLEXOR PROFUND AL DEGETELOR
Este flexorul de for]\ Origine: apofiza coronoid\, pe partea superioar\ a fe]ei anterioare [i mediale a ulnei [i partea inferioar\ a muchiei posterioare a ulnei; Inser]ie: prin 4 tendoane, la baza falangei distale- degetele II-V Inerva]ie: este dubl\: nervul median (por]iunea lateral\ a mu[chiului); nervul ulnar (por]iunea medial\ a mu[chiului). flexor al ultimelor 2 falange, al degetelor 2,3,4,5; flexor al minii pe antebra] [i adductor al minii. Fig.145 M. p\tratul pronator
Ac]iune:
207
D. PLANUL IV
M. PTRAT PRONATOR
Origine: pe partea medial\ a fe]ei anterioare a ulnei. Inser]ie: fa]a anterioar\ a radiusului. Ac]iune: pronator al antebra]ului [i minii. Inerva]ie: nervul median.
A. PLANUL SUPERFICIAL
I se descriu urm\torii mu[chi, dinspre lateral spre medial.
M. EXTENSOR AL DEGETELOR
Origine: epicondilul lateral al humerusului Inser]ie: se face prin trei bandelete sau conexiuni interosoase, pe fe]ele dorsale ale falangei a 2-a [i pe laturile falangei a 3-a a degetelor 3,4,5 Inerva]ie: nervul radial. Ac]iune: este extensor al minii [i al falangelor II-V. Realizeaz\ abduc]ia degetelor (r\sfirarea lor).
208
ELEMENTE DE ANATOMIE DESCRIPTIV I FUNCIONAL posterioar\ a ulnei. Inser]ie: baza metacarpianului V Inerva]ie: nervul radial (ramura profund\) Ac]iune: extensor [i adductor al minii
B. PLANUL PROFUND
Formeaz\ la `nceput o mas\ muscular\ comun\ care se divide ulterior `n cei patru mu[chi.
Inser]ie: la baza metacarpianului I Inerva]ie: ram din nervul radial Ac]iune: abductor al policelui [i al minii. Fig149. M. lung abductor police
Inser]ie: baza falangei proximale (I) a policelui Inerva]ie: ram din nervul radial. Ac]iune: extensor al primei falange a policelui [i contribuie la extensia minii.
Tendoanele m. lung abductor al policelui [i m. scurt extensor police- situate lateral, delimiteaz\ cu tendonul m. lung extensor police - situat medial, un spa]iu triunghiular, numit tabachera anatomic\ .
209
Fig.150 A. M. lung extensor index . B. Mu[chii lung extensor police [i scurt extensor
Fig.151 M. brahioradial
PLANUL SUPERFICIAL
M. BRAHIORADIAL
Este cel mai superficial [i mai puternic din grupul lateral Origine: marginea lateral\ a humerusului, deasupra epicondilului lateral. Inser]ie: baza procesului stiloid al radiusului. Inerva]ie: ram din nervul radial Ac]iune: flexor al antebra]ului pe bra]; supinator (cnd antebra]ul este `n prona]ie for]at\); pronator (cnd antebra]ul este `n supina]ie)
210
ELEMENTE DE ANATOMIE DESCRIPTIV I FUNCIONAL Inser]ie: pe baza metacarpianului II. Inerva]ie: ram din nervul radial. Ac]iune: extensor [i abductor al minii.
B. PLANUL II
M. SUPINATOR
Acoper\ articula]ia cotului, fiind situat profun fa]\ de preceden]ii Origine: pe uln\ (sub incizura radiusului), pe ligamentul colateral radial (extern) [i ligamentul inelar. Inser]ie: pe radius (fa]a lateral\ [i anterioar\ 1/3 proximal\) Inerva]ie: ram din nervul radial. Ac]iune: supinator al antebra]ului [i al minii.
Mna prezint\ un aparat muscular complex `n raport cu mi[c\rile fine pe care le execut\, grupat `n trei regiuni: eminen]a tenar\; eminen]a hipotenar\; loja palmar\ mijlocie.
211
CATOLUL III - MIOLOGIE m. abductor al degetului mic; m. opozant al degetului mic. palmar scurt trac]ioneaz\ tegumentele
Ac]iune: flexia falangei I, extensia falangelor II,III a degetelor Inerva]ie: nervul ulnar [i median.
Inerva]ie: nervul ulnar (doar primul interosos este inervat de ramuri din nervul median).
212
213
m. centurii pelvine (ai bazinului); m. coapsei; m. gambei; m. piciorului: m. dorsali ai piciorului, m. plantei
Caracteristici
Datorit\ dispozi]iei radiare a mu[chilor permite realizarea unor ac]iuni multiple, neexistnd, de fapt, mu[chi care ac]ioneaz\ numai asupra articula]iei coxofemurale. Din acest considerent, fiecare mu[chi are mai multe ac]iuni, dintre care una este principal\. Mu[chii centurii pelvine ac]ioneaz\ asupra articula]iei coxofemurale `mpreun\ cu numero[i mu[chi ai coapsei. Este posibil ca un mu[chi, datorit\ a[ez\rii sale, fa]\ de un anumit ax de mi[care, s\ ac]ioneze `n sensuri opuse.
214
Origine; - m. iliac: pe fosa iliac\. - m. psoas mare: pe discurile intervertebrale prin arcade tendinoase care se `ntind peste corpurile vertebrelor lombare L1- L4 (`ntre acestea [i arcadele psoasului trec arterele lombare, `nso]ite de cele dou\ vene [i ramuri comunicante ale nervilor lombari [i nervi spinali). cele dou\ inser]ii de origine se unesc formnd m. iliopsoas.
Inser]ie: este comun\ pentru ambele fascicule. Prin tendon scurt, dar puternic, se inser\ pe trohanterul mic. Inerva]ie: ramuri din plexul lombar [i colaterale din nervul femural. Ac]iune: M. flexor al coapsei pe bazin, dac\ punctul fix este pe bazin [i coloana vertebral\; flecteaz\ bazinul pe coaps\ cnd ia punct fix pe femur; particip\ `n locomo]ie: lund punct fix pe coloan\ [i bazin, duce coapsa membrului oscilant dinapoi- `nainte. psoas mare ac]ioneaz\ ca mu[chi de vitez\ [i amploare, iar
mu[chiul iliac, ca mu[chi de for]\. Lungimea m. psoas este hot\rtoare pentru lungimea pa[ilor [i a s\riturii. -
Fig.158 M. iliopsoas
rol static: pentru pozi]ia de "drep]i" [i " [eznd", este mu[chi stabilizator al rectitudinii trunchiului; flecteaz\ [i `nclin\ lateral trunchiul prin contrac]ie unilateral\; flecteaz\ trunchiul pe coaps\ `n decubit dorsal; este rotator extern al coapsei; este un mu[chi tipic de mi[care, fiind important `n sporturi (atletism, gimnastic\, fotbal, rugby).
M. PSOAS MIC
Origine: fe]ele laterale ale ultimelor vertebre toracice [i prima lombar\. Inser]ie: creasta pectinee a pubelui, f\r\ a trece la coaps\ Inerva]ie: ramuri din plexul lombar Ac]iune: este un mu[chi al centurii, care nu ac]ioneaz\ asupra articula]iei coxo-femurale.
215
CATOLUL III - MIOLOGIE Origine: fa]a extern\ a aripii iliace, ligamentul sacrotuberos, muchia lateral\ a sacrului [i coccigelui [i fascia toracolombar\. Inser]ie: pe tuberozitatea gluteal\ a femurului [i pe fascia lata. Inerva]ie: nerv fesier inferior Ac]iune: este unul dintre cei mai puternici mu[chi ai corpului. Ac]iunile sale sunt multiple: - extensor al coapsei pe bazin (punct fix pe bazin) sau al bazinului pe coaps\ (ac]iune principal\- punct fix pe coaps\)- realiznd o for]\ egal\ cu ceilal]i extensori la un loc. Intervine `n lan]ul triplei extensii, cnd `ntregul membru inferior a fost flectat `n prealabil (tripla flexie), fiind principalul mu[chi extensor antigravita]ional (ridicarea corpului din pozi]ia ghemuit sau [eznd, `n alergare, s\rituri). rotator extern al coapsei (ac]iune secundar\); abductor al coapsei- prin por]iunea superioar\ a mu[chiului, situat\ deasupra axului mi[c\rii; adduc]ia coapsei- prin por]iunea sa inferioar\ situat\ sub axul mi[c\rii; balansarea pelvisului `n plan frontal (intervenind prin cele dou\ componente antagoniste). ~n afara func]iilor dinamice, are [i o important\ func]ie static\, mu[chiul fesier mare fiind inactiv `n sta]iune vertical\ comod\. Intervine `n sta]iune doar cnd corpul este u[or `nclinat `nainte, `mpiedicnd c\derea sa `n fa]\ (a trunchiului pe coaps\), prin contrac]ie static\, cu punct fix pe coaps\. Datorit\ inser]iei sale pe fascia lata, `mpiedic\ `nclinarea excesiv\ a trunchiului spre `nainte `n situa]ii precum: ski alpin, fug\, dans, ridicatul unor greut\]i. Este activ [i `n mi[c\rile `n care pelvisul este intens solicitat: c\l\rie, canotaj, gimnastica- sol). Fig.159 M. fesier mare
M. FESIER MIJLOCIU
Este un mu[chi puternic, triunghiular, acoperit par]ial de fesierul mare [i fascia gluteal\. Origine: fa]a extern\ a aripii iliace (`ntre liniile gluteal\ anterioar\ [i posterioar\ ) [i por]iunea corespunz\toare a crestei iliace. Inser]ie: trohanterul mare al femurului. Inerva]ie: nervul fesier mijlociu (ram din plexul sacrat). Ac]iune: abductor al coapsei (ac]iune principal\): `n mers (sau alergare), `n faza sprijinului unilateral, ia punct fix pe femur, imobilizeaz\ bazinul pe membrul de sprijin, `mpiedicnd bascularea sa de partea opus\. Paralizia bilateral\ a mu[chiului va determina bascularea pelvisului alternativ `n plan frontal, antrennd [i coloana lombar\ (mers leg\nat "de ra]\"). 216 rotator extern [i extensor al coapsei - por]iunea posterioar\ a
ELEMENTE DE ANATOMIE DESCRIPTIV I FUNCIONAL mu[chiului rotator intern [i flexor al coapsei- prin por]iunea anterioar\ a mu[chiului- fasciculele anterioare sunt cele mai puternice.
M. FESIER MIC
Este un mu[chi triunghiular acoperit de fesierul mijlociu. Origine: fa]a extern\ a aripii iliace (`ntre limita gluteal\ anterioar\ [i inferioar\ ) Inser]ie: trohanterul mare femural. Inerva]ie: nervul fesier superior (ram din plexul sacrat) Ac]iune: identic\ cu fesierul mijlociu
M. PIRIFORM (PIRAMIDAL)
Delimiteaz\ spa]iul supra [i infra piriform. Origine: fa]a anterioar\ a sacrului. Inser]ie: trohanterul mare femural. 217
CATOLUL III - MIOLOGIE Inerva]ie: ram propriu din plexul sacrat. Ac]iune: rotator extern, abductor [i extensor al coapsei.
M. OBTURATOR INTERN
Este un mu[chi cu form\ radiar\. Origine: membrana obturatorie [i periferie osoas\ a g\urii obturate. Inser]ie: trohanter mare femural. Inerva]ie: nerv obturator intern. Ac]iune: rotator extern al coapsei.
M. P|TRAT FEMURAL
Este situat `napoia articula]iei coxofemurale. Origine: tuberozitatea ischiatic\ Inser]ie: creasta intertrohanterian\ a femurului. Inerva]ie: ram din plexul sacrat. Ac]iune: rota]ie extern\ a coapsei. Fig. 163 Mu[chii rotatori
M. OBTURATOR EXTERN
Este un mu[chi turtit, `n evantai. Origine: membrana obturatorie [i fa]a lateral\ a cadrului osos al g\urii obturate. Inser]ie: fosa trohanteric\ a femurului Inerva]ie: ram din nervul obturator. Ac]iune: rotator extern al coapsei, dar are [i rol de ligament activ care sprijin\ de jos colul femural, ]innd capul femural `n articula]ie.
218
ELEMENTE DE ANATOMIE DESCRIPTIV I FUNCIONAL - m. cvadriceps grupul medial: - m. pectineu - m. adductor lung - m. gracilis - m. adductor scurt - m. adductor mare grupul posterior: - m. biceps femural - m semitendinos - m. Semimembranos
Fig.164 Mu[chii regiunii anterioare a coapsei Cu excep]ia celor trei mu[chi va[ti ai cvadricepsului [i a por]iunii scurte a m. biceps femural, to]i mu[chii coapsei iau na[tere pe bazin. Por]iunile lor de origine se `ntrep\trund `n partea superioar\ a coapsei cu por]iunile terminale ale mu[chilor pelvisului.
219
CATOLUL III - MIOLOGIE - croitorul [i dreptul femural (component al m. cvadriceps), fiind biarticulari ac]ioneaz\ asupra articula]iilor: coxofemural\ [i ale genunchiului. mu[chii grupului medial (adductori)- se fixeaz\ pe femur (cu excep]ia m. gracilis), deci sunt uniarticulari, ac]ionnd exclusiv asupra articula]iei coxofemurale. mu[chii grupului posterior se `ntind pn\ `n partea superioar\ a gambei, deci sunt biarticulari, ac]ionnd ca flexori asupra genunchiului, dar ca extensori asupra articula]iei coxofemurale.
M. CVADRICEPS
Este cel mai voluminos [i mai puternic mu[chi al corpului, fiind principalul extensor al gambei. Este compus din: - dreptul femural - vastul medial - vastul lateral 220 Fig.166 M. croitor
ELEMENTE DE ANATOMIE DESCRIPTIV I FUNCIONAL - vastul intermediar Aceste patru por]iuni (de origine) se unesc `ntr-un singur tendon, care `nglobeaz\ patela [i se fixeaz\ prin intermediul ligamentului patelar pe tuberozitatea tibiei. Origine m. drept femural: pe spina iliac\ anteroinferioar\ (SIAI) [i deasupra acetabulului m. vast lateral: pe trohanterul mare femural [i pe buza lateral\ a liniei aspre m. vast medial: pe linia aspr\ (pe toat\ `ntinderea ei) m. vast intermediar: pe 2/3 superioare ale fe]ei laterale [i anterioare femurale.
Inser]ie: tuberozitatea tibiei printr-un tendon unic al m. cvadriceps ce `nglobeaz\ rotula (prin intermediul ligamentului patelar). Inerva]ie: nervul femural Ac]iune: m. cvadriceps are un rol de maxim\ importan]\ att `n dinamica articula]iei genunchiului (mu[chiul `n `ntregime) ct [i `n statica sa (stabilitatea activ\ a genunchiului). Mu[chiul drept femural (biarticular) ac]ioneaz\ att asupra articula]iei genunchiului ct [i asupra articula]iei coxofemurale.
Ac]iunea asupra genunchiului se realizeaz\ prin: - extensia gambei pe coaps\- realizat\ prin ac]iunea tuturor componentelor, fiind practic de ne`nlocuit de un alt mu[chi. For]a extensiei este de trei ori mai mare dect a tuturor flexorilor la un loc. - prin contrac]ia static\, transform\ membrul inferior `ntr-o coloan\ rigid\ necesar\ sprijinului `n mers (alergare) [i a sta]iunii verticale, de unde [i dezvoltarea mare a cvadricespului; - prin contrac]ie dinamic\, ac]ioneaz\ `mpreun\ cu ceilal]i mu[chi ai triplei extensii, intervenind `n toate mi[c\rile `n care genunchiul [i `ntregul membru inferior `n prealabil flectat, se extinde ridicnd trunchiul vertical `mpotriva gravita]iei (ridicare din [eznd, ghemuit, urcatul sc\rilor, mers pe teren accidentat); - prin contrac]ie dinamic\ (la nivelul membrului oscilant), cvadricepsul ac]ioneaz\, `n mers, lund punct fix proximal; `n faza pasului urm\tor, contrac]ia sa contribuie la lungirea pasului prin extensia brusc\ a genunchiului.
Ac]iunea asupra articula]iei coxofemurale ~n acest caz ac]ioneaz\ doar m. drept femural (biarticular) Fig.167 M. cvadriceps
realiznd: - flexia coapsei pe bazin (`n principal); - abduc]ia [i rota]ia extern\ a coapsei (secundar).
- cnd ia punct fix pe pelvis - m. drept femural intervine `n mers realiznd flexia coapsei pe bazin (coapsa este dus\ dinapoi- `nainte din faza pasului posterior `n cea a pasului anterior, urmat\ de extinderea brusc\ a gambei, deci la nivelul membrului oscilant, cvadricepsul ac]ioneaz\ succesiv ca flexor al coapsei [i extensor al gambei; - cnd ia punct fix pe tibie - m. drept femural, ac]ioneaz\ asupra bazinului, realiznd balansarea sa `n plan sagital.
221
CATOLUL III - MIOLOGIE Paralizia m. cvadriceps este foarte grav\, genunchiul nu se poate stabiliza `mpotriva greut\]ii corporale, f\cnd dificil\ sus]inerea trunchiului pe membrul de sprijin. Lan]ul triplei extensii a membrului inferior este realizat de m. fesier mare, cvadriceps [i triceps sural.
M. PECTINEU
Origine: creasta pectineal\ (a ramului superior al pubelui). 222 Inser]ie: linia pectineal\ a osului femur. Inerva]ie: dubl\- ramuri din nervul femural [i nervul obturator Ac]iune:
ELEMENTE DE ANATOMIE DESCRIPTIV I FUNCIONAL - flexor al coapsei pe bazin - adduc]ie [i rota]ie extern\ a coapsei (pozi]ia croitorului).
M. ADDUCTOR LUNG
Origine: fa]a lateral\ a marginii inferioare a pubisului. Inser]ie: intersti]iul liniei aspre a femurului (`n 1/3 mijlocie) Inerva]ie: ram din nervul obturator Ac]iune: - adduc]ie, flexie [i rota]ie extern\ a coapsei (pozi]ia croitorului) - particip\ la "pozi]ia croitorului" (adduc]ie [i rota]ie extern\ a coapsei)
M. GRACILIS
Este cel mai medial [i mai lung din grupul adductorilor [i singurul care dep\[e[te articula]ia genunchiului (mu[chi biarticulari). Origine: ramul inferior al osului pubis. Inser]ie: partea superioar\ a fe]ei mediale a tibiei (pes anserinus) Inerva]ie: ram din nervul obturator Ac]iune: - flexor [i adductor al coapsei; - flexor [i rotator intern al gambei.
M. ADDUCTOR SCURT
Origine: ramul inferior al osului pubis Inser]ie: 1/3 superioar\ a intersti]iului liniei aspre a femurului. Inerva]ie: ram din nervul obturator Ac]iune: adductor, rotator extern [i flexor al coapsei.
M. ADDUCTOR MARE
Este cel mai mare, mai posterior [i mai profund dintre mu[chii regiunii. Origine: tuberozitatea ischiatic\ [i ramura ischiopubian\ (coxal). Inser]ie: intersti]iul liniei aspre [i tuberculul adductorilor de la nivelul epicondilului medial al femurului.Dup\ direc]ia [i inser]ia distal\ a fasciculelor musculare se disting trei por]iuni: - por]iunea superioar\ (bine individualizat\); - por]iunea mijlocie (mai voluminoas\ [i posterior de precedenta); - por]iunea inferioar\ (cea mai posterioar\ [i mai groas\, `ntins\ de la tuberozitatea ischiatic\ la tuberculul adductorilor). Inerva]ie: ramuri din nervii obturator [i ischiatic. Ac]iune: - adductor al coapsei (cel mai puternic); Fig.169 Mu[chii adductori, gracilis [i pectineu 223
CATOLUL III - MIOLOGIE - extensor al coapsei- singurul extensor din grupul medial, datorit\ faptului c\ ac]ioneaz\ `napoia axului transversal al articula]iei coxofemurale, prin originea sa pe tuberozitatea ischiatic\; - rotator extern al coapsei (prin por]iunile mijlocie [i superioar\); - rotator intern al coapsei (prin por]iunea inferioar\).
M. BICEPS FEMURAL
Situat `n partea postero-lateral\ a coapsei. Origine: dubl\- tuberozitatea ischiatic\ (capul lung) [i 1/2 inferioar\ a intersti]iului liniei aspre (capul scurt). Inser]ie: capul fibulei. Inerva]ie: nervul ischiatic Ac]iune: - extensor al coapsei pe pelvis (prin capul lung) - flexor al gambei - flexor al genunchiului (cnd ac]ioneaz\ ambele capete). - rotator extern\ (cnd gamba este flectat\)- mi[care important\ `n ski-ul alpin.
M. SEMITENDINOS
Este situat `n partea postero-medial\ a coapsei. Origine: tuberozitatea ischiatic\ (prin tendon comun cu bicepsul femural). Inser]ie: 1/3 superioar\ a fe]ei mediale a tibiei (prin pes anserinus), `mpreun\ cu croitorul [i gracilisul. Fig. 170 A. M. semimembranos B. M. semitendinos
224
ELEMENTE DE ANATOMIE DESCRIPTIV I FUNCIONAL Inerva]ie: ramuri din nervul ischiatic. Ac]iune: extensor al coapsei [i flexor al gambei, rotator intern al gambei flectate.
M. SEMIMEMBRANOS
Este situat mai profund dect m. semitendinos. Origine: tuberozitatea ischiatic\. Inser]ie: condil medial tibial. Inerva]ie: ram din nervul tibial Ac]iune: identic\ cu semitendinosul, cu precizarea c\ m. semimembranos este mai puternic.
225
A.
B.
Fig.172 Mu[chii regiunilor laterale(A) [i anterioare (B) a gambei musculatur\. Ace[ti mu[chi se `mpart `n trei grupe: Grupul anterior m. tibial anterior; m. extensor lung haluce; m. extensor lung degete; al III-lea peeronier. m. peronier scurt; m. peronier lung.
Grupul lateral:
226
M. PERONIER SCURT
Este situat sub precedentul. Inser]ie: tuberozitatea metatarsianului V. Inerva]ie: ram din nervul peronier superficial. Ac]iune: rota]ia lateral\ [i abductor al piciorului; flexie plantar\ a piciorului.
ELEMENTE DE ANATOMIE DESCRIPTIV I FUNCIONAL Mu[chiul plantar. Mu[chiul popliteu; Mu[chiul flexor lung al degetelor; Mu[chiul tibial posterior; Mu[chiul flexor lung al halucelui.
Planul profund:
A. PLANUL SUPERFICIAL
M. TRICEPS SURAL
Este format din dou\ p\r]i distincte: 1. M.
Origine:
Inser]ie: tuberozitatea calcaneului, prin tendonul lui Achile. Ac]iune: este biarticular, cu fibre lungi, avnd ac]iune de scurt\ durat\, dar cu randament maxim. 229
CATOLUL III - MIOLOGIE 2. M. solear este mai gros [i mai profund dect gastrocnemianul. Origine: pe osul peroneu (capul [i fa]a posterioar\ a diafizei); pe tibie (linia mu[chiului solear [i marginea medial\).
Inser]ie: tuberozitatea calcaneului prin tendonul lui Achile. Inerva]ie: nervul tibial. Ac]iune: este un mu[chi uniarticular, cu fibre scurte. Ac]iunea sa are o caracteristic\: este de lung\ durat\. Este un mu[chi al for]ei. ~n ansamblu, m. triceps sural este cel mai puternic flexor plantar dar
[i supinator [i adductor al piciorului. El are ac]iune asupra articula]iei genunchiului [i asupra piciorului. Ac]iunea tricepsului sural asupra genunchiului Doar gastrocnemienii ac]ioneaz\ direct, realiznd: flexia gambei pe coaps\; rota]ia intern\ a gambei (prin capul lateral); rota]ia extern\ a gambei.
Ac]iunea tricepsului sural asupra piciorului La nivelul embrului de sprijin: ac]ioneaz\ de pe picior asupra gambei `mpiedicnd `nclina]ia ei `nainte sub greutatea corpului; prin aceast\ contrac]ie static\ cu punct fix pe picior, este stabilizator al articula]iei talocrurale. ~n locomo]ie : aplic\ planta pe sol, cu for]\, dup\ care o desprinde, pn\ la capetele metatarsienelor [i, `n continuare, desprinde complet piciorul de pe sol. Este, de fapt, mi[carea de propulsie, necesar\ `n mers, alergare. Prin aceasta, are un rol foarte important `n locomo]ie. ~n lan]ul triplei extensii a membrului inferior `n care mai intr\ m. fesier mare - extensia coapsei [i m. cvadriceps- extensia genunchiului, m. triceps sural ridic\ corpul din sta]iunea "pe vine"," `n stnd", proiectnd `nainte corpul, `n prima faz\ a fugii; ~n static\ : ac]iunea de supina]ie a tricepsului este esen]ial\ pentru contrabalansarea greut\]ii corpului ce tinde s\ duc\ piciorul `n prona]ie. Fig.178 Tricepsul sural: A. MU{CHIULgastrocnemienii B. M. solear
B. PLANUL PROFUND
M. POPLITEU
Este scurt [i triunghiular, situat `n profunzimea fosei poplitee.
230
ELEMENTE DE ANATOMIE DESCRIPTIV I FUNCIONAL Origine: pe condilul lateral al femurului. Inser]ie: pe fa]a posterioar\ a tibiei (deasupra liniei solearului). Inerva]ie: ram din nervul tibial. Ac]iune: rota]ia intern\ a gambei (cu gamba flectat\) [i foarte slab\ flexie a gambei pe A
coaps\.
B Fig.180
peronier
sau
comun
al
CATOLUL III - MIOLOGIE inferioare [i membrana interosoas\. Inser]ie: falanga distal\ a halucelui. Inerva]ie: ram din nervul tibial. Ac]iune: rol dinamic
desprinde piciorul membrului de sprijin, prin ridicarea pe vrfuri `mpotriva greut\]ii corpului. Este ultimul mu[chi care se contract\ `n extensia piciorului de sprijin, f\cnd-o complet\. Astfel, se d\ un ultim impuls `n mers/ s\ritur\, ajutnd la propulsia corpului `n sus [i `nainte
este flexor al halucelui, flexor plantar; efectueaz\ rota]ia medial\ [i adduc]ia piciorului;. cnd ia punct fix pe inser]iile distale, `n pozi]ia ortostatic\, sus]ine gamba s\ nu se flecteze pe picior, fiind prin aceast\ ac]iune un sinergist al tricepsului sural [i al flexorului propriu.
Rol static
Fig.181 Regiunea dorsal\ superficial\ a piciorului tendoanele [i tecile tendoanelor mu[chilor gambei
232
234
MU{CHII INTEROSO{I
Sunt patru mu[chi sub]iri a[eza]i `ntre oasele metatarsiene. Origine: pe fa]a lateral\ [i medial\ a oaselor metatarsiene. Inser]ie: falangele proximale ale degetelor 2,3,4.
Sunt trei mu[chi sub]iri a[eza]i pe fa]a plantar\ a metatarsienelor 3,4,5. Origine: fa]a plantar\ a metatarsienelor 3,4,5. Inser]ie: fa]a medial\ ale bazei falangei proximale a degetelor 3,4,5. Inerva]ie: nervul plantar lateral. Ac]iune: flexori ai falangelor proximale [i extensorii ultimelor falange ale degetelor 2,3,4,5.
M. gemeni; M. solear; M. plantar sub]ire; M. lung flexor comun al degetlor; M. tibial posteior. M. peronier lung; M. peronier scurt; M. extensor comun degeete. Tibial posterior; Tibial anterior. M. flexor comun degete; M. flexor lung propriu haluce; M. pedios; M. extensor scurt haluce. M. plantarul sub]ire; M. popliteu; M. gemeni;
235
M. solear. M. extensor propriu haluce; M. peronier lung; M. peronier scurt; M. extensor comun degete. M. popliteu; M. gemen - capul lateral. M. gemen - capul medial. M. abductor propriu haluce; M. abductor propriu deget mic.
Mu[chii a[eza]i pe p\r]ile anterioare ale gtului, trunchiului, membrelor superioare sunt mu[chi cu ac]iune predominant flexoare. u[chii a[eza]i pe p\r]ile posterioare, la nivelul acelora[i segmente, sunt mu[chi cu ac]iune predominant extensoare. O situa]ie particular\ au mu[chii au mu[chii membrului inferior: mu[chii flexori ai gambei pe coaps\ sunt a[eza]i pe partea posterioar\ a coapsei; mu[chii extensori ai gambei pe coaps\ sunt a[eza]i pe partea anterioar\ a coapsei; mu[chii flexori plantari ai piciorului sunt a[eza]i pe partea posterioar\ a gambei; mu[chii flexori dorsali ai piciorului sunt a[eza]i pe partea anterioar\ a gambei.
Mu[chii au un punct de origine [i un punct de inser]ie. Prin punctul de inser]ie, mu[chii apropie cap\tul osos corespunz\tor de cap\tul osos pe care este fixat\ originea.
236