PARTEA I

Anul 189 (XXXIII) — Nr. 1164 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Miercuri, 8 decembrie 2021

SUMAR

Nr. Pagina

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

Decizia nr. 470 din 8 iulie 2021 referitoare la excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11, ale art. 52
alin. (1), ale art. 53 alin. (1) și ale art. 139 din Legea
nr. 304/2004 privind organizarea judiciară ................ 2–5
Decizia nr. 562 din 16 septembrie 2021 referitoare la excepția
de neconstituționalitate a prevederilor art. 23 alin. (1)
și (12) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului
de proprietate asupra terenurilor agricole și celor
forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului
funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997 ................ 5–7

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
1.459. — Ordin al ministrului finanțelor pentru modificarea
și completarea Normelor metodologice privind utilizarea
și completarea ordinului de plată pentru Trezoreria
Statului (OPT) și a ordinului de plată multiplu electronic
(OPME), aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor
publice nr. 246/2005, și de modificare și completare
a anexei la Ordinul ministrului finanțelor publice
nr. 3.139/2017 privind aprobarea emiterii titlurilor de
stat destinate populației, prin intermediul unităților
operative ale Trezoreriei Statului, în cadrul
Programului Tezaur .................................................... 8–13
3.744. — Ordin al ministrului culturii pentru modificarea
anexei la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul culturii,
nr. 2.526/2014 privind aprobarea cuantumului
remunerațiilor pentru cesiunea neexclusivă a dreptului
de utilizare a filmelor ce fac parte din patrimoniul
național al cinematografiei, aflat în administrarea
Centrului Național al Cinematografiei ........................ 14–15
 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1164/8.XII.2021
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
D E C I Z I A Nr. 470
din 8 iulie 2021
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11, ale art. 52 alin. (1),
ale art. 53 alin. (1) și ale art. 139 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară
Valer Dorneanu — președinte
Cristian Deliorga — judecător
Marian Enache — judecător
Daniel Marius Morar — judecător
Mona-Maria Pivniceru — judecător
Gheorghe Stan — judecător
Livia Doina Stanciu — judecător
Elena-Simina Tănăsescu — judecător
Varga Attila — judecător
Ioana Marilena Chiorean — magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
Maria-Eleonora Centea.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate
a dispozițiilor art. 11, ale art. 52 alin. (1) teza finală, ale art. 53
alin. (1) și ale art. 139 din Legea nr. 304/2004 privind
organizarea judiciară, excepție ridicată de Valerian Azamfire în
Dosarul nr. 691/109/2016/a4 al Tribunalului Argeș — Secția
penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale
nr. 232D/2019.
2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de
citare este legal îndeplinită.
3. Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul
nr. 1.706D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate
a dispozițiilor art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind
organizarea judiciară, excepție ridicată de Valentin-Paul Trucă în
Dosarul nr. 1.318/87/2013 al Tribunalului Teleorman — Secția
civilă.
4. La apelul nominal răspunde autorul excepției, Valentin-
Paul Trucă, lipsind celelalte părți. Procedura de citare este legal
îndeplinită.
5. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor.
Autorul excepției de neconstituționalitate, Valentin-Paul Trucă,
arată că este de acord cu conexarea cauzelor, sens în care a
depus la dosar și o cerere. Reprezentantul Ministerului Public
este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere
identitatea de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții
Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.706D/2019
la Dosarul nr. 232D/2019, care a fost primul înregistrat.
6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă
cuvântul autorului excepției de neconstituționalitate, Valentin-
Paul Trucă, care solicită admiterea acesteia, astfel cum a fost
formulată, susținând, în esență, că dispozițiile de lege criticate
contravin prevederilor constituționale ale art. 73 alin. (3) lit. l),
ale art. 1 alin. (5) și ale art. 21 alin. (3), prevederilor art. 6
paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și
a libertăților fundamentale, precum și jurisprudenței Curții
Europene a Drepturilor Omului și celor reținute de Curtea
Constituțională prin Decizia nr. 633 din 12 octombrie 2018,
potrivit căreia repartizarea aleatorie a dosarelor constituie una
dintre garanțiile legale ale imparțialității justiției.
7. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca
neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând, în
esență, că dispozițiile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004
sunt constituționale, deoarece, așa cum s-a stabilit prin Decizia
nr. 27 din 22 ianuarie 2020, Curtea Constituțională nu are
competența de a cenzura opțiunea legiuitorului care a stabilit
organul competent să aprobe/valideze compunerea
completurilor de judecată și să schimbe compunerea
completurilor în situații obiective, iar o asemenea modalitate de
legiferare nu echivalează cu conferirea de competențe
legislative unei autorități administrative. Referitor la situațiile în
care se schimbă membrii completurilor de judecată, atunci când
un judecător a fost promovat la o instanță superioară sau s-a
pensionat, consideră că, în aceste situații obiective, temeiul unor
asemenea schimbări este chiar legea. Cât privește celelalte
dispoziții de lege criticate, consideră, în esență, că și acestea
sunt constituționale, sens în care invocă jurisprudența Curții
Constituționale, de exemplu, Decizia nr. 71 din 9 februarie 2021.
8. Având cuvântul în replică, autorul excepției de
neconstituționalitate, Valentin-Paul Trucă, precizează că tocmai
motivele obiective care pot conduce la schimbarea membrilor
completelor de judecată nu sunt prevăzute în lege. Totodată,
potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,
justiția nu doar trebuie făcută, ci trebuie să se și vadă că s-a
făcut justiție.
C U R T E A,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
9. Prin Încheierea din 22 ianuarie 2019, pronunțată în
Dosarul nr. 691/109/2016/a4, Tribunalul Argeș — Secția
penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
neconstituționalitate a prevederilor art. 11, ale art. 52
alin. (1) teza finală, ale art. 53 alin. (1) și ale art. 139 din
Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Excepția
de neconstituționalitate a fost ridicată de inculpatul Valerian
Azamfire în cadrul soluționării unei cauze penale având ca
obiect săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă
continuată.
10. Prin Încheierea din 22 mai 2019, pronunțată în Dosarul
nr. 1.318/87/2013, Tribunalul Teleorman — Secția civilă a
sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
neconstituționalitate a prevederilor art. 52 alin. (1) din Legea
nr. 304/2004. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de
Valentin-Paul Trucă în cadrul soluționării unei cauze privind
derularea procedurii insolvenței prevăzute de Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței.
11. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii
acesteia susțin, în esență, că soluționarea cauzei de către un
judecător prin „desemnare”, iar nu prin repartizare aleatorie, este
neconstituțională. Astfel, dispozițiile de lege criticate fac referire
fie la colegiul de conducere al instanței, fie la secția pentru
judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, care sunt
organe administrative și care nu pot adopta reglementări cu
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1164/8.XII.2021
același caracter ca o lege. Or, potrivit art. 126 alin. (2) din
Constituție, procedura și compunerea instanțelor se stabilesc
numai prin lege, nu și prin alte acte, cum ar fi regulamente,
ordine etc. Prin raportare la considerentele Deciziei Curții
Constituționale nr. 685 din 7 noiembrie 2018, se susține că
reglementarea compunerii completurilor de judecată trebuie
realizată prin lege, și nu prin acte ale colegiilor de conducere
ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale celorlalte instanțe
judecătorești, acte care au un caracter administrativ. Astfel,
dispozițiile art. 52 din Legea nr. 304/2004 nu respectă exigența
de reglementare în privința organizării și funcționării
completurilor, ca structuri componente necesare organizării și
funcționării instanțelor, prin lege organică. Un element esențial
al organizării și funcționării instanțelor, și anume constituirea
completurilor, este dat în competența colegiilor de conducere,
organe administrative care, prin acte administrative cu o putere
juridică inferioară legii, devin abilitate să reglementeze aspecte
a căror reglementare trebuie realizată prin norme de nivelul legii
organice. În concluzie, lipsa reglementării unei compuneri
aleatorii a completurilor și determinarea acestora prin hotărâri
ale colegiului de conducere, emise în baza art. 52 alin. (1) din
Legea nr. 304/2004, intră în contradicție gravă cu principiul
imparțialității și independenței justiției și, în consecință, cu
dispozițiile art. 21 alin. (3) din Constituție și ale art. 6 paragraful 1
din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale.
12. Referitor la dispozițiile art. 11 și ale art. 53 alin. (1) din
Legea nr. 304/2004, autorul excepției din Dosarul nr. 232D/2019
arată că sintagma „cu excepția situațiilor în care judecătorul nu
poate participa la judecată din motive obiective”, cuprinsă de
art. 11, este lipsită de precizie și generează ambiguitate,
aplicarea discreționară, subiectivism și abuz ce se reflectă în
caracterul de echitate, independență și imparțialitate a
procesului. În lipsa stabilirii prin lege în mod clar și precis a
situațiilor de excepție la care se referă ultima teză a art. 11 din
Legea nr. 304/2004, cu referire la art. 53 alin. (2) din aceeași
lege, textul criticat încalcă și principiul egalității în fața legii,
deoarece inculpații nu beneficiază de garanțiile unei justiții
unice, egale și imparțiale. Totodată, lipsa de calitate a legii în
reglementarea unor situații de excepție ce derogă de la principiul
repartizării aleatorii și al continuității nu asigură garanțiile
constituționale și convenționale ale unui proces echitabil.
Aplicarea în condiții lipsite de precizie și claritate a excepției
prevăzute de art. 11 din Legea nr. 304/2004 creează nu numai
o încălcare a dreptului la un proces echitabil la care se referă
art. 21 alin. (3) din Constituție, ci și o justiție care nu mai este
unică, imparțială și egală pentru toți, așa cum prevede art. 124
alin. (2) din Constituție.
13. În final, se susține că și art. 139 din Legea nr. 304/2004
este neconstituțional, deoarece reglementează o delegare de
competență dată unui alt organ decât Parlamentul/Guvernul, cu
încălcarea principiului specialității la care se referă art. 1 alin. (4)
din Constituție.
14. Tribunalul Argeș — Secția penală și Tribunalul
Teleorman — Secția civilă apreciază, în esență, că dispozițiile
de lege criticate sunt constituționale.
15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
excepției de neconstituționalitate.
16. Președinții celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de
vedere solicitate.
3
C U R T E A,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, cererea de conexare depusă la Dosarul
Curții Constituționale nr. 1.706D/2019 de autorul excepției de
neconstituționalitate, susținerile autorului excepției prezent la
ședința publică, concluziile procurorului, dispozițiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea
nr. 47/1992, reține următoarele:
17. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
18. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie
dispozițiile art. 11, ale art. 52 alin. (1), ale art. 53 alin. (1) și ale
art. 139 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din
13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare,
care au următorul cuprins:
— Art. 11: „Activitatea de judecată se desfășoară cu
respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor și
continuității, cu excepția situațiilor în care judecătorul nu poate
participa la judecată din motive obiective.”;
— Art. 52 alin. (1): „Colegiile de conducere stabilesc
compunerea completelor de judecată la începutul anului,
urmărind asigurarea continuității completului. Schimbarea
membrilor completelor se face în mod excepțional, pe baza
criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară
a instanțelor judecătorești.”;
— Art. 53 alin. (1): „Repartizarea cauzelor pe complete de
judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat.”;
— Art. 139: „(1) Prin Regulamentul de ordine interioară al
instanțelor judecătorești se stabilesc:
a) organizarea administrativă a curților de apel, a tribunalelor,
a tribunalelor specializate și a judecătoriilor;
b) modul și criteriile de repartizare a cauzelor pe complete
de judecată, în vederea asigurării respectării principiilor
distribuției aleatorii și continuității;
c) atribuțiile președinților, vicepreședinților, judecătorilor
inspectori, președinților de secții, ale judecătorilor și ale
celorlalte categorii de personal;
d) organizarea și modul de desfășurare a activității colegiilor
de conducere ale instanțelor judecătorești și a adunărilor
generale ale judecătorilor;
e) vacanța judecătorească;
f) modul de organizare, funcționarea și atribuțiile
compartimentelor auxiliare de specialitate;
g) modul de organizare, funcționarea și atribuțiile
departamentului economico-financiar și administrativ.
(2) Regulamentul de ordine interioară al instanțelor
judecătorești se aprobă de Secția pentru judecători a Consiliului
Superior al Magistraturii, prin hotărâre care se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I.”.
19. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate,
prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale
cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației și
echilibrului puterilor în stat, art. 1 alin. (5) privind principiul
supremației Constituției, art. 21 privind accesul liber la justiție,
art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor
libertăți, art. 73 alin. (3) lit. l) privind reglementarea prin lege
organică a organizării și funcționării Consiliului Superior al
Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public,
art. 124 privind înfăptuirea justiției și art. 126 privind instanțele
judecătorești. De asemenea, prin prisma art. 20 din Constituție
referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, se
 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1164/8.XII.2021
invocă și încălcarea prevederilor art. 6 privind dreptul la un
proces echitabil și ale art. 14 privind interzicerea discriminării
din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale.
20. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
reține că problema de drept a competenței colegiilor de
conducere ale curților de apel, tribunalelor, ale tribunalelor
specializate și ale judecătoriilor de a stabili modalitatea de
desemnare a membrilor completurilor de judecată a mai fost
supusă controlului de constituționalitate, din perspectiva
acelorași critici ca cele invocate în cauza de față, Curtea
pronunțând Decizia nr. 71 din 9 februarie 2021, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 25 mai 2021,
prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (1) din Legea
nr. 304/2004.
21. Referitor la competența colegiilor de conducere ale
curților de apel, ale tribunalelor, ale tribunalelor specializate și
ale judecătoriilor de a stabili modalitatea de desemnare a
membrilor completurilor de judecată, Curtea a reținut, la
paragraful 33 al deciziei sus-menționate, că ceea ce se critică
este însăși ideea de învestire ex lege a acestora cu competența
de a stabili compunerea completurilor, ceea ce înseamnă că pot
opta pentru o anumită modalitate concretă de desemnare a
membrilor completurilor, tocmai pentru că legea nu
reglementează dacă aceasta se face aleatoriu sau prin
nominalizare. Or, legiuitorul are opțiunea să stabilească el însuși
organul competent să aprobe/valideze compunerea
completurilor de judecată sau, din contră, să lase acest aspect
în sfera actelor administrative normative. Învestirea/desemnarea
colegiilor de conducere ex lege cu competența de a stabili ele
însele compunerea completurilor de judecată nu pune nicio
problemă de constituționalitate. Curtea nu are competența să
cenzureze opțiunea legiuitorului de a stabili la nivelul curților de
apel, al tribunalelor sau al judecătoriilor organul competent să
aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată, iar la
nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție să lase stabilirea
organului competent în sarcina colegiului de conducere.
22. Curtea a mai reținut că, referitor la modul concret de
desemnare a membrilor completului, sunt aplicabile mutatis
mutandis paragrafele 48 și 51 din Decizia nr. 27 din 22 ianuarie
2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166
din 28 februarie 2020. Astfel, ori de câte ori o lege nu
reglementează o anumită procedură de aducere la îndeplinire a
unei măsuri/finalități prevăzute prin lege, revine actului
administrativ normativ să o reglementeze, fără ca un asemenea
procedeu să poată fi echivalat cu o adăugare la lege. În situația
în care autoritatea administrativă emitentă a stabilit o anumită
modalitate de desemnare a membrilor unor completuri cu privire
la care legea nu dispune nimic, caz în care se încadrează și
situația litigioasă analizată, Curtea a constatat că aceasta are o
marjă de apreciere ce nu poate fi contestată din perspectiva
relației dintre un act de reglementare primar și unul secundar.
23. La paragraful 35 al Deciziei nr. 71 din 9 februarie 2021,
Curtea a mai reținut că nu există nicio prevedere constituțională
sau vreo exigență rezultată din Convenția pentru apărarea
drepturilor omului și a libertăților fundamentale care să impună
ca modul de desemnare a membrilor completurilor să fie realizat
în mod direct prin lege. În lipsa unei prevederi legale exprese,
rezultă că legiuitorul a acceptat ca un act de reglementare
secundară să realizeze acest lucru, ca act de executare a legii.
O asemenea modalitate de legiferare nu echivalează cu
conferirea de competențe legislative unei autorități
administrative, astfel că textul criticat nu contravine art. 61 și
art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție.
24. Curtea a mai reținut, la paragraful 36 al Deciziei nr. 71 din
9 februarie 2021, că și în privința curților de apel, a tribunalelor,
a tribunalelor specializate și a judecătoriilor este aplicabil mutatis
mutandis paragraful 57 din Decizia nr. 27 din 22 ianuarie 2020,
astfel că, dacă legea nu prevede în mod expres ca desemnarea
membrilor completurilor să se facă prin tragere la sorți sau prin
nominalizare expresă, iar actul administrativ cu caracter
normativ a reglementat, în lipsa unei dispoziții legale restrictive,
una dintre aceste două modalități înseamnă că această
compunere a completului, sub aspectul desemnării membrilor
săi, a fost realizată în baza și în temeiul legii, cu alte cuvinte,
prin lege. Pentru argumentele de mai sus, Curtea nu a reținut
nici încălcarea art. 21 alin. (3) din Constituție, în componenta sa
referitoare la stabilirea prin lege a instanței judecătorești.
25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a
schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și
considerentele cuprinse în decizia menționată își păstrează
valabilitatea și în cauza de față.
26. Pentru aceleași argumente, Curtea constată că nici
dispozițiile art. 139 din Legea nr. 304/2004, care prevăd
domeniile ce se stabilesc prin Regulamentul de ordine interioară
a instanțelor judecătorești, nu contravin dispozițiilor
constituționale ale art. 1 alin. (4) care consacră principiul
separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației
constituționale. Astfel, Regulamentul de ordine interioară a
instanțelor judecătorești este un act de reglementare secundară,
act de executare a legii. Însă nu se poate susține că dispozițiile
criticate conferă unei autorități administrative — Secția pentru
judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, care aprobă
acest regulament — o competență de legiferare cu privire la
compunerea completurilor, deoarece nu există nicio prevedere
constituțională sau vreo exigență rezultată din Convenția pentru
apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care
să impună ca modul de desemnare a membrilor completurilor
să fie realizat în mod direct prin lege.
27. Referitor la dispozițiile art. 11 și ale art. 53 alin. (1) din
Legea nr. 304/2004, criticate de autorul excepției din Dosarul
nr. 232D/2019, care susține că sintagma „cu excepția situațiilor
în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive
obiective”, cuprinsă de art. 11, este lipsită de precizie și
generează ambiguitate, aplicarea discreționară, subiectivism și
abuz ce se reflectă în caracterul de echitate, independență și
imparțialitate a procesului, Curtea constată că și aceste critici
sunt neîntemeiate. Astfel, potrivit art. 11 din Legea nr. 304/2004,
activitatea de judecată se desfășoară cu respectarea „principiilor
distribuirii aleatorii a dosarelor și continuității”, iar, potrivit art. 53
alin. (1) din aceeași lege, „repartizarea cauzelor pe complete de
judecată” se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat. Prin
reglementarea criticată, legiuitorul a instituit o excepție de la
principiul continuității, prevăzând că pot exista motive obiective
pentru care judecătorul să nu poată participa la judecată. Faptul
că în cuprinsul legii nu sunt enumerate aceste motive obiective
nu poate conduce la neconstituționalitatea textului de lege
criticat, deoarece legiuitorul nici nu ar fi putut să prevadă, în mod
exhaustiv, aceste situații obiective. În acest sens, dispozițiile
art. 52 alin. (1) teza finală prevăd că schimbarea membrilor
completurilor se face în mod excepțional, pe baza criteriilor
obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a
instanțelor judecătorești.
28. Curtea reține, astfel, că și critica referitoare la încălcarea
principiului egalității în fața legii, prin aceea că „inculpații nu
beneficiază de garanțiile unei justiții unice, egale și imparțiale”
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1164/8.XII.2021 5

din cauza pretinsei neclarități a dispozițiilor art. 11 din Legea
nr. 304/2004, este neîntemeiată, deoarece faptul că nu sunt
prevăzute exhaustiv în lege criteriile obiective pentru
schimbarea membrilor completelor, ci doar în regulament, nu
echivalează cu instituirea unor privilegii sau discriminări.
29. Cât privește critica referitoare la încălcarea dispozițiilor
constituționale ale art. 124 privind înfăptuirea justiției și ale
art. 126 privind instanțele judecătorești, Curtea constată că
aceasta nu este întemeiată, deoarece normele de lege criticate
vizează reguli privind compunerea completurilor de judecată,
fără a afecta principiul înfăptuirii justiției în numele legii și cel
potrivit căruia competența și procedura de judecată sunt stabilite
numai prin lege.

30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al
art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Valerian Azamfire în Dosarul nr. 691/109/2016/a4
al Tribunalului Argeș — Secția penală și de Valentin-Paul Trucă în Dosarul nr. 1.318/87/2013 al Tribunalului Teleorman — Secția
civilă și constată că dispozițiile art. 11, ale art. 52 alin. (1), ale art. 53 alin. (1) și ale art. 139 din Legea nr. 304/2004 privind
organizarea judiciară sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Argeș — Secția penală și Tribunalului Teleorman — Secția civilă și se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 8 iulie 2021.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

D E C I Z I A Nr. 562
din 16 septembrie 2021

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 23 alin. (1) și (12)

din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole
și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991
și ale Legii nr. 169/1997
Valer Dorneanu — președinte 2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de
Cristian Deliorga — judecător citare este legal îndeplinită.
Marian Enache — judecător 3. Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele
Daniel Marius Morar — judecător nr. 831D/2018 și nr. 2.369D/2018, având ca obiect excepția de
Mona-Maria Pivniceru — judecător neconstituționalitate a acelorași prevederi de lege, ridicată de
Gheorghe Stan — judecător Protopopiatul Român Unit cu Roma, Greco-Catolic, Marghita și
Elena-Simina Tănăsescu — judecător de Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Oradea
Varga Attila — judecător în dosarele nr. 233/255/2017 și nr. 644/255/2018 ale
Valentina Bărbățeanu — magistrat-asistent Judecătoriei Marghita.
4. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
citare este legal îndeplinită.
Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
5. Magistratul-asistent învederează Curții că, la Dosarul
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate nr. 2.369D/2018, a fost transmis un document din partea
a dispozițiilor art. 23 alin. (1) și (12) din Legea nr. 1/2000 pentru Romanian Greek-Catholic Association, cu sediul în Irvine,
reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole California, în calitate de amicus curiae, în sprijinul admiterii
și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului excepției de neconstituționalitate.
funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, excepție ridicată de 6. Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate
Protopopiatul Român Unit cu Roma, Greco-Catolic, Marghita în în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în
Dosarul nr. 2.867/255/2016 al Tribunalului Bihor — Secția I civilă discuție conexarea dosarelor nr. 831D/2018 și nr. 2.369D/2018
și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale la Dosarul nr. 478D/2018. Reprezentantul Ministerului Public
nr. 478D/2018. este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul
 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1164/8.XII.2021
dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune
conexarea dosarelor nr. 831D/2018 și nr. 2.369D/2018 la
Dosarul nr. 478D/2018, care a fost primul înregistrat.
7. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune
concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de
neconstituționalitate, arătând că invocarea art. 29 din Constituție
nu are legătură cu cauza, întrucât textele de lege criticate nu
impun un criteriu de organizare a cultelor religioase, pentru a
face incident textul constituțional menționat. În ceea ce privește
critica prin raportare la art. 44 din Constituție, consideră că se
pune o problemă de interpretare a legii, pentru a se stabili dacă
reconstituirea dreptului de proprietate se poate face doar cu
privire la terenurile pe care structurile reprezentative ale cultelor
religioase le-au avut în proprietate sau și pentru terenurile pe
care subunitățile acestor structuri le-au avut cândva în
proprietate. Totodată, autorii excepției raportează
constituționalitatea prevederilor de lege criticate nu doar la
norme din Legea fundamentală, ci și la norme de organizare a
cultelor religioase.
C U R T E A,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
8. Prin încheierile din 21 martie 2018, 10 mai 2018 și
5 decembrie 2018, pronunțate în dosarele nr. 2.867/255/2016,
nr. 233/255/2017 și, respectiv, nr. 644/255/2018, Tribunalul
Bihor — Secția I civilă și Judecătoria Marghita au sesizat
Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate
a prevederilor art. 23 alin. (1) și (12) din Legea nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra
terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit
prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii
nr. 169/1997. Excepția a fost ridicată de Protopopiatul Român
Unit cu Roma, Greco-Catolic, Marghita și de Episcopia Română
Unită cu Roma, Greco-Catolică, Oradea în cauze având ca obiect
soluționarea cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate
asupra unor terenuri.
9. În motivarea excepției de neconstituționalitate
se susține că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale
în măsura în care nu permit structurilor reprezentative ale
unităților de cult să dobândească dreptul de proprietate, cu titlul
de reconstituire, și asupra terenurilor pe care entitățile inferioare
din organizarea proprie le-au avut în proprietate, potrivit
statutelor proprii. Art. 29 alin. (3) din Legea fundamentală dă
dreptul cultelor religioase din România care sunt înregistrate
legal să se organizeze potrivit statutelor proprii, ceea ce implică
dreptul de acces la toate beneficiile acordate prin legislația civilă,
conform procedurilor și normelor de organizare proprii.
Or, interpretarea dată de unele instanțe prevederilor art. 23
alin. (1) și (12) din Legea nr. 1/2000, în sensul că „structurile
reprezentative ale unităților de cult pot dobândi proprietatea doar
asupra terenurilor pe care ele însele le-au avut în proprietate, în
limitele prevăzute de lege, fiecare unitate reprezentativă având
un drept propriu la reconstituire doar cu privire la terenul pe care
l-a avut în proprietate”, este profund neconstituțională, deoarece
aduce atingere principiului constituțional al libertății și autonomiei
cultelor religioase.
10. Autorii excepției arată că, în cazul Episcopiei Române Unite
cu Roma, Greco-Catolică, Oradea, respectiv al Protopopiatului
Român Unit cu Roma, Greco-Catolic, Marghita, precum și în toate
cazurile similare sunt incidente prevederile canonului 930 din
Codul Canoanelor Bisericilor Orientale (recunoscut prin Hotărârea
Guvernului nr. 1.218/2008 privind recunoașterea Codului de Drept
Canonic al Bisericii Romano-Catolice și a Codului Canoanelor
Bisericilor Orientale), care constituie statutul propriu de organizare
a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice: „după
desființarea persoanei juridice, bunurile sale trec la persoana
juridică imediat superioară, rămânând întotdeauna stabilite
dorințele fondatorilor sau donatorilor, a drepturilor câștigate și
a statutelor prin care era condusă persoana juridică desființată”.
Așadar, ca urmare a desființării Bisericii Greco-Catolice prin
Decretul nr. 358/1948, bunurile unei parohii „trec la persoana
juridică imediat superioară”, care este protopopiatul.
11. De asemenea, prevederile de lege criticate sunt
neconstituționale în măsura în care nu garantează dreptul de
proprietate privată al Bisericii Greco-Catolice din România,
conform structurii sale organizatorice după statutele proprii.
O interpretare diferită a acestor prevederi este discriminatorie și
contrară economiei întregii legi a fondului funciar, care
reconstituie dreptul de proprietate nu numai pentru persoanele
fizice și juridice care le-au avut în proprietate înainte de 1945, ci
și în favoarea tuturor moștenitorilor persoanelor fizice sau a
succesorilor persoanelor juridice de drept privat. Or, din această
perspectivă, fundațiile, asociațiile, composesoratele etc., în
calitate de continuatoare ale vechilor proprietari, ar putea să
beneficieze de reconstituirea dreptului de proprietate, în timp ce
structurile reprezentative ale unităților de cult, organizate după
norme proprii, ar fi lipsite de posibilitatea de a dobândi restituirea
proprietăților funciare ale unității de cult (ale cultului religios), cu
toate structurile sale organizatorice. Practic, printr-o astfel de
interpretare a dispozițiilor art. 23 alin. (1) și (12) din Legea
nr. 1/2000 se neagă dreptul Bisericii Greco-Catolice la
autodeterminare și autoorganizare, deși acest drept este
garantat în plan constituțional, și se creează o situație
discriminatorie cu alte subiecte de drept.
12. Tribunalul Bihor — Secția I civilă, contrar art. 29
alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire
la excepția de neconstituționalitate.
13. Judecătoria Marghita consideră că prevederile legale
care formează obiectul excepției de neconstituționalitate nu
încalcă dispozițiile constituționale și convenționale invocate.
14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
excepției de neconstituționalitate.
15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor
de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
C U R T E A,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea
nr. 47/1992, reține următoarele:
16. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
17. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie
prevederile art. 23 alin. (1) și (12) din Legea nr. 1/2000 pentru
reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole
și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului
funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000,
care au următorul conținut:
— Art. 23 alin. (1) și (12): „(1) Structurile reprezentative ale
unităților de cult pot dobândi în proprietate, prin reconstituire,
suprafețe de teren agricol pe care le-au avut, astfel: a) centre
eparhiale, până la 100 ha; b) protoierii, până la 50 ha;
c) mânăstiri și schituri, până la 50 ha; d) parohii și filii, până la
10 ha. (...)
(12) Unitățile de cult prevăzute la alin. (1), dacă au avut
în proprietate suprafețe mai mari decât cele retrocedate până
la intrarea în vigoare a prezentei legi, pot cere reconstituirea
dreptului de proprietate pentru întreaga suprafață deținută
în 1945.”
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1164/8.XII.2021 7

18. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate,
prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție
cuprinse în art. 29 alin. (3), potrivit căruia cultele religioase sunt
libere și se organizează potrivit statutelor proprii, în condițiile
legii, și în art. 44 alin. (2) privind garantarea și ocrotirea egală a
dreptului de proprietate privată. Se invocă, prin raportare la
art. 20 alin. (2) din Legea fundamentală, și prevederile art. 14
privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea
drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cele ale art. 1
privind proprietatea din Primul Protocol adițional la Convenție.
Din interpretarea art. 20 din Legea fundamentală prin prisma
textelor convenționale menționate, Curtea reține, totodată, și
prevederile constituționale ale art. 16 privind principiul egalității.
19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
observă că textele de lege criticate oferă structurilor
reprezentative ale unităților de cult posibilitatea de a dobândi în
proprietate, prin reconstituire, suprafețele de teren agricol pe
care le-au avut anterior anului 1945. Referindu-se la aceste
entități, art. 23 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 menționează expres
centrele eparhiale, protoieriile, mânăstirile, schiturile, parohiile
și filiile. Formal, autorii excepției nu se încadrează în această
enumerare, fiind Protopopiatul Român Unit cu Roma,
Greco-Catolic, Marghita, respectiv Episcopia Română Unită cu
Roma, Greco-Catolică, Oradea. Or, argumentarea pretinsei
neconstituționalități este realizată tocmai din perspectiva faptului
că dispozițiile de lege criticate nu includ protopopiatele (care
sunt circumscripții administrative bisericești, ce cuprind mai
multe parohii din aceeași episcopie), respectiv episcopiile (prin
„episcopie” se înțelege teritoriul asupra căruia se extinde
autoritatea unui episcop sau instituția bisericii creștine care este
condusă de un episcop), printre entitățile care pot beneficia de
restituire. Nemulțumirea autorilor excepției vizează așadar
o omisiune de reglementare, a cărei complinire nu ține de
competența Curții Constituționale, conform art. 2 alin. (3) din
Legea nr. 47/1992. Curtea Constituțională nu se poate substitui
legiuitorului pentru eventuala completare a listei titularilor
dreptului de a solicita reconstituirea dreptului de proprietate
privată asupra terenurilor agricole și forestiere, în condițiile în
care legiuitorul este competent să stabilească cadrul juridic
pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate în
accepțiunea conferită de Constituție, în așa fel încât acesta să
nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele
particulare legitime ale altor subiecți de drept.
20. Mai mult, așa cum s-a statuat în jurisprudența Curții
Constituționale, în ceea ce privește legislația cu caracter
reparator, legiuitorul este liber să opteze atât în privința sferei
bunurilor pentru care stabilește măsurile reparatorii, cât și a
întinderii și a modalității de acordare a acestora, în funcție de
situația concretă a respectivelor bunuri, fără ca prin aceasta să
se instituie un tratament juridic diferit pentru categoriile de
cetățeni aflate în situații identice (a se vedea, în acest sens, de
exemplu, Decizia nr. 455 din 24 iunie 2020, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1088 din
17 noiembrie 2020, paragraful 37, sau Decizia nr. 235 din
19 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 298 din 7 mai 2009).
21. Totodată, Curtea observă că în motivarea excepției de
neconstituționalitate se arată că, sub aspectul naturii juridice,
protopopiatele sunt persoane juridice imediat superioare
parohiilor Bisericii Greco-Catolice, desființată prin Decretul
nr. 358/1948, astfel că, potrivit prevederilor canonului 930 din
Codul Canoanelor Bisericilor Orientale, care constituie statutul de
organizare a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice,
după desființarea persoanei juridice, bunurile sale trec la
persoana juridică imediat superioară. Din perspectiva
evidențiată de autorii excepției, Curtea constată că se critică
modul de interpretare și aplicare a prevederilor normative
incidente în cauză, prin coroborarea prevederilor de lege supuse
controlului de constituționalitate cu prevederile Codului
Canoanelor Bisericilor Orientale — care instituie regula amintită,
potrivit căreia, după desființarea persoanei juridice, bunurile sale
trec la persoana juridică imediat superioară —, precum și cu
dispozițiile Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și
regimul general al cultelor, care, printre altele, stabilesc, în art. 8,
că, în România, cultele recunoscute se organizează și
funcționează în mod autonom, potrivit propriilor statute sau
coduri canonice. Or, aceasta nu este o problemă de
constituționalitate. Astfel cum rezultă din art. 126 alin. (1) din
Constituție, este atributul exclusiv al instanțelor judecătorești să
stabilească situația de fapt ce stă la baza litigiilor și să determine
prevederile de lege ce constituie temei al acțiunilor aflate pe rolul
acestora, precum și dispozițiile normative care, prin coroborare
cu acestea, conduc la soluționarea cauzei, în funcție de
împrejurările concrete ale acesteia, apreciind, în speță, în ce
măsură reclamantele beneficiază sau nu de un drept propriu la
reconstituire asupra terenurilor agricole.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al
art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 23 alin. (1) și (12) din Legea nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii
fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, excepție ridicată de Protopopiatul Român Unit cu Roma, Greco-Catolic,
Marghita în Dosarul nr. 2.867/255/2016 al Tribunalului Bihor — Secția I civilă și în Dosarul nr. 233/255/2017 al Judecătoriei Marghita
și de Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Oradea în Dosarul nr. 644/255/2018 al Judecătoriei Marghita.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Bihor — Secția I civilă și Judecătoriei Marghita și se publică în Monitorul Oficial
al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 16 septembrie 2021.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu
 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1164/8.XII.2021

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL FINANȚELOR

ORDIN
pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind utilizarea
și completarea ordinului de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) și a ordinului de plată
multiplu electronic (OPME), aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 246/2005,
și de modificare și completare a anexei la Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3.139/2017
privind aprobarea emiterii titlurilor de stat destinate populației, prin intermediul unităților operative
ale Trezoreriei Statului, în cadrul Programului Tezaur
Având în vedere prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări
și completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările și completările ulterioare, și ale Normelor metodologice de aplicare
a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobate prin Hotărârea Guvernului
nr. 1.470/2007, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor,
cu modificările și completările ulterioare, al art. 6 alin. (2) din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 212/2020 privind stabilirea
unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată
cu modificări prin Legea nr. 109/2021, și al prevederilor pct. 4.1.a), b).12 subpct. 8 din Normele metodologice de aplicare a
prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobate prin Hotărârea Guvernului
nr. 1.470/2007, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul finanțelor emite următorul ordin:

Art. I. — Normele metodologice privind utilizarea și
completarea ordinului de plată pentru Trezoreria Statului (OPT)
și a ordinului de plată multiplu electronic (OPME), aprobate prin
Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 246/2005, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 10 martie
2005, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se
completează după cum urmează:
1. La articolul 5 litera j), punctul 9 se modifică și va avea
următorul cuprins:
„9. pentru plăți dispuse din conturi deschise la Trezoreria
Statului pentru alte destinații (de exemplu: achitarea în conturile
operatorilor economici deschise la Trezoreria Statului a sumelor
reprezentând contravaloarea bunurilor achiziționate, serviciilor
prestate sau lucrărilor executate instituțiilor publice; virarea
soldurilor conturilor de disponibilități ale operatorilor economici
în conturi bancare; transferul sumelor aferente drepturilor
salariale în conturile de card deschise la bănci pe numele
salariaților instituțiilor publice; plăți privind distribuirea sumelor
încasate prin valorificarea bunurilor mobile și imobile din
procesul de executare silită; viramente aferente titlurilor de stat
destinate populației în cadrul Programului Tezaur etc.) se înscrie
denumirea beneficiarului sumei;”.
2. La articolul 61, alineatele (11), (3), (4) și (41) se modifică
și vor avea următorul cuprins:
„(11) Ordinul de plată multiplu electronic (OPME) poate fi
utilizat de către instituțiile publice care sunt înregistrate în
Registrul entităților publice și de către operatorii economici și
alte entități decât instituții publice, pentru efectuarea de plăți din
conturile deschise la unitățile Trezoreriei Statului prin care își
desfășoară activitatea proprie, precum și de către persoanele
fizice înregistrate în Spațiul Privat Virtual (SPV) pentru operațiuni
aferente titlurilor de stat destinate populației în cadrul
Programului Tezaur.
.................................................................................................
(3) Formularul «Ordin de plată multiplu electronic (OPME)»
poate fi descărcat de pe site-ul Ministerului Finanțelor, Sistemul
național de raportare Forexebug — Informații publice —
Formulare, de pe portalul Agenției Naționale de Administrare
Fiscală (ANAF), Servicii online — Declarații electronice —
Descărcare declarații sau poate fi pus la dispoziție de către
unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului. Formularul «Ordin de
plată multiplu electronic (OPME)» se completează și se depune
on-line prin Sistemul național de raportare Forexebug de către
instituțiile publice și, respectiv, prin intermediul serviciului
«Depunere declarații» de către operatorii economici, de alte
entități decât instituțiile publice, precum și prin intermediul
serviciului Depunere declarație unică și alte formulare SPV-PF
de pe portalul ANAF de persoanele fizice înregistrate în SPV.
(4) Instituțiile publice, operatorii economici și alte entități,
precum și persoanele fizice prevăzute la alin. (11) pot depune
on-line formularul «Ordin de plată multiplu electronic (OPME)»
completat, cu respectarea procedurii de funcționare a Sistemului
național de raportare Forexebug, aprobată prin Ordinul
ministrului finanțelor publice nr. 517/2016 pentru aprobarea de
proceduri aferente unor module care fac parte din procedura de
funcționare a sistemului național de raportare — Forexebug, cu
modificările și completările ulterioare, sau, după caz, a
Procedurii de comunicare prin mijloace electronice de
transmitere la distanță între Ministerul Finanțelor/organul fiscal
central și persoanele fizice, persoanele juridice și alte entități fără
personalitate juridică, aprobată prin Ordinul ministrului finanțelor
publice nr. 660/2017, cu modificările și completările ulterioare.
(41) Validarea și procesarea formularului «Ordin de plată
multiplu electronic (OPME)» depus on-line de operatorii
economici, de alte entități decât instituții publice, precum și de
persoanele fizice se efectuează cu respectarea prevederilor
art. 3 al cap. II din anexa nr. 9 — Procedură de depunere on-line,
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1164/8.XII.2021
validare și procesare a «Ordinului de plată multiplu electronic
(OPME)», aprobată prin Ordinul ministrului finanțelor publice
nr. 517/2016 pentru aprobarea de proceduri aferente unor
module care fac parte din procedura de funcționare a sistemului
național de raportare — Forexebug, cu modificările și
completările ulterioare, cu deosebirea că recipisele aferente
depunerii și validării/respingerii ordinului de plată multiplu
electronic (OPME) se vizualizează prin SPV, secțiunea Mesaje.”
3. La articolul 61 alineatul (5), literele a2), f), l) și m)
se modifică și vor avea următorul cuprins:
„a2) în rubrica «Tip entitate» se selectează opțiunea «Entitate
publică» de către instituțiile publice care sunt înregistrate în
Registrul entităților publice, «Alte entități» de către operatorii
economici și alte entități decât instituții publice sau «Persoana
fizică» de către persoanele fizice, după caz;
.................................................................................................
f) în rubrica «CIF Plătitor» se înscrie codul de identificare
fiscală al plătitorului (codul de înregistrare fiscală, codul unic de
înregistrare, codul numeric personal sau număr de identificare
fiscală, după caz);
.................................................................................................
l) rubrica «CIF Beneficiar» se completează potrivit
precizărilor art. 5 lit. k); în cazul viramentelor aferente titlurilor
de stat destinate populației în cadrul Programului Tezaur, codul
numeric personal al beneficiarului trebuie să fie identic cu codul
numeric personal al plătitorului;
m) în rubrica «Cod IBAN Beneficiar» se înscrie codul IBAN
aferent contului de venituri ori de cheltuieli bugetare, contului de
disponibilități, contului de subscriere sau contului deschis la
o instituție de credit din România, după caz, în care se achită
suma;”.
4. La articolul 61, alineatul (5), după litera s) se introduce
o nouă literă, litera t), cu următorul cuprins:
„t) prin excepție de la lit. r) și s), în rubricile «Semnătura 1»
și «Semnătura 2» nu se aplică semnături de către plătitorii
persoane fizice înregistrate în SPV pentru operațiuni aferente
titlurilor de stat destinate populației în cadrul Programului
Tezaur; după ce sistemul validează automat conținutul
formularului și regulile specifice aplicabile, generează un
document imagine a ordinului de plată multiplu electronic
(OPME) depus, care la rubrica «Semnătura 1» are completate
numele de utilizator și adresa de e-mail a persoanei fizice cu
care aceasta este înregistrată în SPV. Acest document semnat
cu certificat digital calificat al Ministerului Finanțelor este
transmis pe SPV persoanei fizice care a efectuat depunerea
OPME.”
5. La articolul 61, alineatele (12), (14) și (15) se modifică
și vor avea următorul cuprins:
„(12) În cazul în care prevederile alin. (6), (7) și (16) nu sunt
respectate, ordinul de plată multiplu electronic (OPME) este
respins și sistemul generează un document electronic semnat
(Recipisa) cu erorile identificate.
.................................................................................................
(14) Instituțiile publice, operatorii economici și alte entități,
precum și persoanele fizice pot utiliza în continuare, pentru
efectuarea plăților din conturi deschise la unitățile Trezoreriei
Statului, ordinul de plată pentru Trezoreria Statului (OPT).
(15) Instituțiile publice, operatorii economici și alte entități,
precum și persoanele fizice prevăzute la alin. (11) au obligația de
a verifica zilnic concordanța operațiunilor dispuse prin intermediul
9
formularului «Ordin de plată multiplu electronic (OPME)»
cu datele înscrise în extrasul de cont, iar în situația în care sunt
constatate erori materiale generate de unitățile Trezoreriei
Statului, titularii conturilor au obligația de a informa de îndată
unitățile Trezoreriei Statului în scopul efectuării corecțiilor care
se impun.”
6. La articolul 61, după alineatul (15) se introduc trei noi
alineate, alineatele (16)—(18), cu următorul cuprins:
„(16) La depunerea formularului «Ordin de plată multiplu
electronic (OPME)» prin intermediul serviciului Depunere
declarație unică și alte formulare SPV-PF de pe portalul ANAF,
persoanele fizice care întocmesc documentele respective
trebuie să respecte prevederile legale în vigoare aferente
titlurilor de stat destinate populației în cadrul Programului Tezaur.
(17) Răspunderea pentru efectuarea plăților pe bază de
ordine de plată multiple electronice (OPME) întocmite de către
persoanele fizice aferente titlurilor de stat destinate populației
în cadrul Programului Tezaur revine exclusiv persoanei care
a depus documentele respective prin intermediul serviciului
Depunere declarație unică și alte formulare SPV-PF de pe portalul
ANAF.
(18) Răspunderea privind concordanța dintre informațiile
afișate în fișierul PDF al ordinului de plată multiplu electronic
(OPME) și cele din fișierul XML atașat acestuia revine exclusiv
persoanelor fizice care le-au întocmit și depus prin intermediul
serviciului Depunere declarație unică și alte formulare SPV-PF
de pe portalul ANAF.”
7. Anexa nr. 2 se modifică și se înlocuiește cu anexa care
face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. II. — Anexa la Ordinul ministrului finanțelor publice
nr. 3.139/2017 privind aprobarea emiterii titlurilor de stat
destinate populației, prin intermediul unităților operative ale
Trezoreriei Statului, în cadrul Programului Tezaur, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 974 din 7 decembrie
2017, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se
completează după cum urmează:
1. La articolul 1, litera h) se modifică și va avea următorul
cuprins:
„h) formular de subscriere — formularul prevăzut în anexa
nr. 3, care se semnează de către investitor sau un împuternicit
al acestuia la subscrierea de titluri de stat și cuprinde datele de
identificare ale investitorului și valoarea titlurilor de stat subscrise
în cadrul unei emisiuni de titluri de stat destinate populației.
Formularul de subscriere semnat olograf și ștampilat de
angajatul unității operative a Trezoreriei Statului, în original sau
semnat electronic, constituie dovada deținerii titlurilor de stat de
către investitor, prin transferul sau tranzacționarea acestuia
neputându-se transfera dreptul de proprietate asupra titlurilor de
stat subscrise;”.
2. La articolul 1, după litera n) se introduc două noi litere,
literele o) și p), cu următorul cuprins:
„o) Spațiul privat virtual (SPV) — serviciu de distribuție
electronică înregistrată care permite transmiterea de documente
între investitor și unitățile operative ale Trezoreriei Statului, astfel
cum este definit în Ordinul ministrului finanțelor publice
nr. 660/2017 privind aprobarea Procedurii de comunicare prin
mijloace electronice de transmitere la distanță între Ministerul
 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1164/8.XII.2021
Finanțelor/organul fiscal central și persoanele fizice, persoanele
juridice și alte entități fără personalitate juridică, cu modificările
și completările ulterioare;
p) persoană fizică înregistrată ca utilizator SPV — persoana
fizică care a parcurs și finalizat etapele de înregistrare în Spațiul
privat virtual conform Ordinului ministrului finanțelor publice
nr. 660/2017 privind aprobarea Procedurii de comunicare prin
mijloace electronice de transmitere la distanță între Ministerul
Finanțelor/organul fiscal central și persoanele fizice, persoanele
juridice și alte entități fără personalitate juridică, cu modificările
și completările ulterioare.”
3. Articolul 4 se abrogă.
4. Articolul 6 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 6. — Subscrierea de titluri de stat Tezaur în cadrul unei
emisiuni se poate realiza prin următoarele modalități:
a) prin prezentarea investitorului sau a persoanei
împuternicite la orice sediu al unității operative al Trezoreriei
Statului în fiecare zi din cuprinsul perioadei de subscriere,
conform programului de lucru cu clienții persoane fizice;
b) în mediu online prin intermediul SPV de către investitorul
persoană fizică înregistrată ca utilizator SPV, prin parcurgerea
etapelor prevăzute la cap. V. Subscrierile în mediul online se pot
realiza numai de către investitor.”
5. Articolul 16 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 16. — (1) În cazul subscrierilor realizate prin prezentarea
fizică la unitatea operativă a Trezoreriei Statului, operațiunea de
subscriere în cadrul unei emisiuni se realizează prin semnarea
de către investitor sau împuternicit, după caz, a formularului de
subscriere, în două exemplare originale, în limita sumelor
existente în soldul contului de subscriere, un formular rămânând
la investitor și unul la unitatea operativă a Trezoreriei Statului.
Formularul de subscriere semnat și ștampilat de angajatul
unității operative a Trezoreriei Statului constituie dovada deținerii
titlurilor de stat de către investitor.
(2) În cazul subscrierilor realizate în mediul online, prin
intermediul SPV, operațiunea de subscriere în cadrul unei
emisiuni se realizează prin parcurgerea etapelor prevăzute la
cap. V. Formularul de subscriere semnat electronic cu certificatul
digital necalificat al reprezentantului unității Trezoreriei Statului
și cu certificatul digital calificat al Ministerului Finanțelor
și disponibil în SPV reprezintă dovada deținerii titlurilor de stat
de către investitor.”
6. Articolul 30 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 30. — Cererea de răscumpărare va fi însoțită de
formularul de subscriere în original sau semnat electronic, după
caz/cererea de transfer/formularul de transfer al dreptului de
proprietate a titlurilor de stat în cazul moștenirii și al disponibilului
contului de subscriere existent pe numele investitorului sau, în
cazul în care investitorul nu mai deține acest formular, de
o declarație pe propria răspundere privind calitatea de investitor
al titlurilor de stat ce urmează a fi răscumpărate anticipat.”
7. Articolul 34 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 34. — Cererea de transfer al dreptului de proprietate va
fi însoțită de formularul de subscriere în original sau semnat
electronic, după caz, iar în cazul în care investitorul nu mai
deține acest formular, de o declarație pe propria răspundere
privind calitatea de investitor al titlurilor de stat ce urmează a fi
subiectul transferului. Persoana în favoarea căreia este
transferat dreptul de proprietate al titlurilor de stat trebuie să
dețină cont de subscriere la unitatea trezoreriei unde este
efectuat transferul.”
8. După capitolul IV se introduce un nou capitol,
capitolul V, cu următorul cuprins:
„CAPITOLUL V
Realizarea operațiunilor în mediul online,
prin intermediul SPV, de către investitori
Art. 41. — (1) Investitorii pot comunica prin mijloace
electronice de transmitere la distanță, prin accesarea serviciului
«Spațiul privat virtual» — SPV, în sensul realizării unor operațiuni
privind titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur.
(2) Operațiunile pe care investitorii persoane fizice le pot
realiza în mediul online prin intermediul SPV sunt: deschidere
cont de subscriere la unitatea operativă a Trezoreriei Statului
selectată, subscriere titluri de stat Tezaur în cadrul perioadei de
subscriere, virament din contul de subscriere al investitorului
către un alt cont de subscriere deschis pe numele investitorului
sau către un cont bancar deschis pe numele acestuia.
Art. 42. — (1) Serviciile de comunicare prin SPV realizate
potrivit art. 41 sunt gratuite. În cazul în care furnizarea unui
serviciu de comunicare electronică presupune suportarea unor
costuri pentru utilizatori (de exemplu, în cazul viramentelor către
un cont bancar deschis pe numele investitorului), acestea vor fi
suportate de investitor.
(2) Pentru realizarea de operațiuni de subscriere în cadrul
unei emisiuni, investitorul poate utiliza în mod continuu serviciile
de comunicare electronică prin SPV pe perioada de subscriere,
cu excepția ultimei zile din perioada de subscriere. Perioada de
subscriere este stabilită în prospectul de emisiune aprobat prin
ordin al ministrului finanțelor și publicat în Monitorul Oficial
al României, Partea I.
(3) Pentru realizarea de operațiuni de deschidere cont de
subscriere și virament din contul de subscriere în alt cont de
subscriere/cont bancar deschis pe numele investitorului,
investitorul poate utiliza în mod continuu serviciile de
comunicare electronică prin SPV.
(4) Operațiunile privind titlurile de stat Tezaur solicitate de
către investitori prin intermediul SPV vor fi realizate de către
unitățile operative ale Trezoreriei Statului în timpul programului
de lucru stabilit prin ordin al președintelui Agenției Naționale de
Administrare Fiscală și care se publică pe site-ul direcțiilor
generale regionale ale finanțelor publice și se afișează la sediile
unităților Trezoreriei Statului. Cererile depuse prin intermediul
SPV după terminarea programului de lucru se înregistrează și
procesează de către unitățile Trezoreriei Statului cu data
următoarei zile lucrătoare, în măsura în care în procesul de
validare nu sunt identificate erori.
Art. 43. — (1) Categoriile de documente ce pot face obiectul
comunicării prin SPV privind titlurile de stat Tezaur sunt:
a) formularul «Cerere de deschidere cont» pentru
deschiderea contului de subscriere completat de investitor,
document .pdf cu fișier xml atașat;
b) formularul «Cerere de deschidere cont de subscriere
completat cu codul IBAN al contului de subscriere deschis
pe numele investitorului» semnat electronic cu certificatul digital
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1164/8.XII.2021
necalificat al reprezentantului unității Trezoreriei Statului
și cu certificatul digital calificat al Ministerului Finanțelor,
document .pdf;
c) formularul «Cerere de subscriere» completat de investitor,
document .pdf cu fișier xml atașat;
d) formularul de subscriere semnat electronic cu certificatul
digital necalificat al reprezentantului unității Trezoreriei Statului
și cu certificatul digital calificat al Ministerului Finanțelor;
e) formularul «Ordin de plată multiplu electronic (OPME)»
completat de investitor, document .pdf cu fișier xml atașat;
f) ordinul de plată multiplu electronic semnat electronic cu
certificatul digital calificat al Ministerului Finanțelor;
g) recipise cu rezultatele validărilor la depunerea și preluarea
formularelor de către reprezentanții unității operative a
Trezoreriei Statului prin intermediul aplicațiilor informatice
specifice;
h) extrase de cont emise de unitatea operativă a Trezoreriei
Statului în ziua realizării de operațiuni pe contul de subscriere
deschis la aceasta, pentru investitorii persoane fizice care au
calitatea de utilizator înregistrat în SPV.
(2) Documentele prevăzute la alin. (1) lit. f) și g) pot fi
vizualizate/descărcate în/din SPV pe o perioadă de 62 de zile de
la transmiterea acestora, iar documentele prevăzute la alin. (1)
lit. b), d) și h) pot fi vizualizate/descărcate în/din SPV pe
o perioadă de 365 de zile de la transmiterea acestora, prin
accesarea opțiunii «Mesaje» din SPV.
Art. 44. — (1) Prin intermediul SPV, operațiunea
de deschidere a unui cont de subscriere la o unitate operativă
a Trezoreriei Statului se poate realiza doar în nume propriu de
către investitorul persoană fizică înregistrată ca utilizator SPV.
(2) Etapele pentru depunerea unei cereri de deschidere de
cont de subscriere sunt:
1. Persoana fizică înregistrată ca utilizator SPV descarcă
formularul «Cerere de deschidere cont de subscriere» de pe
site-ul Ministerului Finanțelor. Formularul este completat de
către investitor cu datele solicitate la fiecare rubrică și la final
selectează butonul «VALIDARE SI GENERARE XML» în scopul
validării datelor introduse și generării fișierului XML:
a) în situația în care nu se identifică erori în completarea
formularului și se afișează mesajul de confirmare a corectitudinii
datelor introduse, persoana fizică salvează formularul «Cerere
de deschidere cont de subscriere» în vederea depunerii prin
intermediul SPV;
b) în situația în care se identifică erori în completarea
formularului, se afișează o listă de erori pe care persoana fizică
urmează a le corecta. După corectarea acestora se procedează
potrivit lit. a).
2. Ulterior completării, formularul «Cerere de deschidere cont
de subscriere» se depune accesând site-ul Ministerului
Finanțelor sau direct portalul Agenției Naționale de Administrare
Fiscală (ANAF), prin accesarea butonului «Depunere declarație
unică și alte formulare SPV-PF». Pe baza formularului depus,
persoana fizică va primi automat prin SPV un document semnat
cu certificatul digital al Ministerului Finanțelor care confirmă
primirea formularului, precum și o recipisă cu rezultatul validării
de la depunerea acestuia potrivit procedurii de la pct. 3. Ambele
documente sunt în format .pdf și se pot vizualiza prin accesarea
opțiunii «Mesaje» din SPV.
11
3. Formularul «Cerere de deschidere cont de subscriere»
completat și depus de persoana fizică va fi supus unor validări
prin intermediul aplicațiilor informatice specifice la nivelul
Ministerului Finanțelor.
a) în situația în care nu există erori de validare, formularul
completat și depus de persoana fizică va fi înregistrat în sistem.
Se generează un document electronic semnat (Recipisa) prin
care persoana fizică este informată referitor la validarea
formularului «Cerere de deschidere cont de subscriere» depus.
Persoana fizică poate vizualiza recipisa prin accesarea opțiunii
«Mesaje» din SPV;
b) în situația în care există erori de validare (de exemplu,
CNP completat pe formular nu este identic cu CNP al persoanei
fizice înregistrate ca utilizator SPV și care depune formularul),
formularul depus este declarat invalid de sistem și nu este
înregistrat și se generează un document electronic semnat
(Recipisa) cu erorile identificate care poate fi vizualizat de
persoana fizică prin accesarea opțiunii „Mesaje” din SPV. După
corectarea erorilor menționate, persoana fizică poate depune
din nou formularul conform pct. 2.
4. Formularul «Cerere de deschidere cont de subscriere»
validat potrivit pct. 3 lit. a) va fi preluat în aplicația informatică a
Trezoreriei Statului, astfel:
a) în cazul în care nu există erori de validare, formularul
depus este procesat și înregistrat în aplicația informatică a
Trezoreriei Statului și se generează un document electronic
semnat (Recipisa) prin care persoana fizică este informată
referitor la validarea formularului «Cerere de deschidere cont de
subscriere» depus. Se creează automat contul de subscriere
deschis pe numele investitorului care a depus cererea și se
generează în aplicația informatică a Trezoreriei Statului raportul
«Cerere de deschidere cont de subscriere» semnat electronic
cu certificatul digital necalificat al reprezentantului unității
Trezoreriei Statului și cu certificatul digital calificat al Ministerului
Finanțelor. Raportul conține codul IBAN asociat contului de
subscriere deschis la unitatea operativă a Trezoreriei Statului
selectată de persoana fizică. Persoana fizică poate vizualiza
recipisa și raportul prin accesarea opțiunii «Mesaje» din SPV;
b) în cazul în care există erori de validare, formularul depus
este declarat invalid de sistem și nu este înregistrat. Sistemul
generează un document electronic semnat (Recipisa) cu erorile
identificate. Persoana fizică poate vizualiza recipisa prin
accesarea opțiunii «Mesaje» din SPV. După corectarea erorilor
menționate, persoana fizică poate depune din nou formularul
conform pct. 2.
Art. 45. — (1) Prin intermediul SPV, operațiunea de
subscriere titluri de stat emise în cadrul programului Tezaur prin
intermediul unităților operative ale Trezoreriei Statului se poate
realiza doar în nume propriu de către investitorul persoană fizică
înregistrată ca utilizator SPV, în cursul perioadei de subscriere,
excluzând ultima zi din perioada de subscriere.
(2) Etapele pentru subscrierea de titluri de stat sunt:
1. Persoana fizică înregistrată ca utilizator SPV descarcă
formularul «Cerere de subscriere» de pe site-ul Ministerului
Finanțelor. Formularul este completat de către investitor cu
 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1164/8.XII.2021
datele solicitate la fiecare rubrică și la final selectează butonul
«VALIDARE SI GENERARE XML» în scopul validării datelor
introduse și generării fișierului XML:
a) în situația în care nu se identifică erori în completarea
formularului și se afișează mesajul de confirmare a corectitudinii
datelor introduse, persoana fizică salvează formularul «Cerere
de subscriere» în vederea depunerii online conform pct. 2;
b) în situația în care se identifică erori în completarea
formularului, se afișează o listă de erori pe care persoana fizică
urmează a le corecta. După corectarea acestora se procedează
potrivit lit. a).
2. Ulterior completării, formularul «Cerere de subscriere» se
depune, accesând site-ul Ministerului Finanțelor sau direct
portalul ANAF, prin accesarea butonului «Depunere declarație
unică și alte formulare SPV-PF». Pe baza formularului depus,
investitorul persoană fizică va primi automat prin SPV un
document semnat cu certificatul digital al Ministerului Finanțelor
care confirmă primirea formularului, precum și o recipisă cu
rezultatul validării de la depunerea acestuia potrivit procedurii
de la pct. 3. Ambele documente sunt în format .pdf și se pot
vizualiza prin accesarea opțiunii «Mesaje» din SPV.
3. Formularul «Cerere de subscriere» completat și depus de
investitorul persoană fizică va fi supus unor validări prin
intermediul aplicațiilor informatice specifice la nivelul Ministerului
Finanțelor.
a) în situația în care nu există erori de validare, formularul
completat și depus de persoana fizică va fi înregistrat în sistem.
Se generează un document electronic semnat (Recipisa) prin
care persoana fizică este informată referitor la validarea
formularului «Cerere de subscriere» depus. Persoana fizică
poate vizualiza recipisa prin accesarea opțiunii «Mesaje»
din SPV;
b) în situația în care există erori de validare (de exemplu,
CNP completat pe formular nu este identic cu CNP al persoanei
fizice înregistrate ca utilizator SPV și care depune formularul),
formularul depus este declarat invalid de sistem și nu este
înregistrat. Se generează un document electronic semnat
(Recipisa) cu erorile identificate care poate fi vizualizat de
persoana fizică prin accesarea opțiunii «Mesaje» din SPV. După
corectarea erorilor menționate, persoana fizică poate depune
din nou formularul conform pct. 2.
4. Formularul «Cerere de subscriere» validat potrivit pct. 3
lit. a) va fi preluat în aplicația informatică a Trezoreriei Statului,
astfel:
a) în cazul în care nu există erori de validare, formularul
depus este procesat și înregistrat în aplicația informatică a
Trezoreriei Statului. Sistemul informatic generează un document
electronic semnat (Recipisa) prin care persoana fizică este
informată referitor la validarea formularului «Cerere de
subscriere» depus. Se creează automat contul de emisiune pe
numele investitorului care a depus Cererea de subscriere și se
Ministrul finanțelor,
Dan Vîlceanu
București, 23 noiembrie 2021.
Nr. 1.459.
virează sumele din contul de subscriere al investitorului în contul
de emisiune. Totodată, se generează «Formularul de
subscriere» în aplicația informatică a Trezoreriei Statului,
semnat electronic cu certificatul digital necalificat al
reprezentantului unității Trezoreriei Statului și cu certificatul
digital calificat al Ministerului Finanțelor. Formularul de
subscriere conține toate informațiile privind titlurile de stat
subscrise la unitatea operativă a Trezoreriei Statului selectată
de persoana fizică. Persoana fizică poate vizualiza recipisa
și raportul prin accesarea opțiunii «Mesaje» din SPV;
b) în cazul în care există erori de validare (de exemplu, nu
există cont de subscriere deschis pe numele investitorului la
unitatea Trezoreriei Statului selectată, nu sunt fonduri suficiente
în contul de subscriere deschis pe numele investitorului),
formularul depus este declarat invalid de sistem și nu este
înregistrat. Sistemul generează un document electronic semnat
(Recipisa) cu erorile identificate. Persoana fizică poate vizualiza
recipisa prin accesarea opțiunii «Mesaje» din SPV. După
corectarea erorilor menționate, persoana fizică poate depune
din nou formularul «Cerere de subscriere» conform pct. 2.
5. Ca urmare a realizării operațiunii de subscriere în mediul
online, persoana fizică poate vizualiza extrasul contului de
subscriere, prin accesarea opțiunii «Mesaje» din SPV,
în următoarea zi lucrătoare înregistrării operațiunii de subscriere
la unitatea de trezorerie.
Art. 46. — Răspunderea privind concordanța dintre
informațiile afișate în fișierul PDF al formularului «Cerere de
deschidere cont de subscriere» și cele din fișierul XML atașat
acestuia, precum și privind concordanța între informațiile afișate
în fișierul PDF al formularului «Cerere de subscriere» și cele din
fișierul XML atașat acestuia revine exclusiv persoanelor fizice
care le-au întocmit și depus on-line, accesând fie site-ul
Ministerului Finanțelor, fie direct portalul ANAF, prin accesarea
butonului «Depunere declarație unică și alte formulare SPV-PF».
Art. 47. — (1) Prin intermediul SPV, operațiunea de virament
din contul de subscriere deschis la o unitate operativă
a Trezoreriei Statului către un cont bancar deschis pe numele
investitorului se poate realiza doar în nume propriu de către
investitorul persoană fizică înregistrată ca utilizator SPV conform
prevederilor Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 246/2005
pentru aprobarea Normelor metodologice privind utilizarea
și completarea ordinului de plată pentru Trezoreria Statului (OPT)
și a ordinului de plată multiplu electronic (OPME), cu modificările
și completările ulterioare.
(2) Ulterior realizării operațiunilor de virament din contul de
subscriere utilizând mediul online, persoana fizică poate
vizualiza extrasul contului de subscriere prin accesarea opțiunii
«Mesaje» din SPV. Persoana fizică poate vizualiza extrasul de
cont în următoarea zi lucrătoare înregistrării operațiunii de virare
din contul de subscriere la unitatea de trezorerie.”
Art. III. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial
al României, Partea I.
 ANEXĂ*)
(Anexa nr. 2 la normele metodologice)

O R D I N D E P L AT Ă M U LT I P L U E L E C T R O N I C ( O P M E )

Tipentitate ӑEnƟtatepublicĉ ӑAlteentitĉƜi ӑ Persoanafizicĉ  

Numĉrdocument   Datadocument  Nr.înregistrĉri    

           
Totaldocument  LEI ADIC      

           
Denumireplĉtitor  CIFplĉtitor  Adresaplĉtitor   

             
PLTITOR BENEFICIAR 

NR. Cod Denumire Cod Cod Indicator Denumire CIF CodIBAN Denumire Suma Nr.de Reprezentând
OP. IBAN trezorerie program angajament angaj. beneficiar beneficiar beneficiar bancĉ/trezorerie evidenƜĉ
plĉtitor aplĉƜii

            
            
            
            
             
VALIDAREcIGENERAREXML          

     
Semnĉtura1       Semnĉtura2 

ATENfIE!!!DebitareacontuluisevarealizaînfuncƜiededataƕioralacaresedepunedocumentulƕiseprimeƕteprimanotificaredinpartea
sistemuluiprincareseconfirmĉcorectitudineaformalĉadocumentului.
  
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1164/8.XII.2021

ExportXML ImportXML
13

*) Anexa este reprodusă în facsimil.

 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1164/8.XII.2021

MINISTERUL CULTURII

ORDIN
pentru modificarea anexei la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul culturii, nr. 2.526/2014
privind aprobarea cuantumului remunerațiilor pentru cesiunea neexclusivă a dreptului
de utilizare a filmelor ce fac parte din patrimoniul național al cinematografiei, aflat
în administrarea Centrului Național al Cinematografiei
Având în vedere prevederile art. 6 alin. (1) pct. 25, precum și ale art. 13 alin. (4) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 39/2005
privind cinematografia, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 328/2006, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul prevederilor art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului
Culturii, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul culturii emite următorul ordin:

Art. I. — Anexa la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul culturii,
nr. 2.526/2014 privind aprobarea cuantumului remunerațiilor
pentru cesiunea neexclusivă a dreptului de utilizare a filmelor ce
fac parte din patrimoniul național al cinematografiei, aflat în
administrarea Centrului Național al Cinematografiei, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 595 din 8 august 2014,
cu modificările ulterioare, se modifică și se înlocuiește cu anexa
care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.

p. Ministrul culturii,
Camelia Veronica Marcu,
secretar general
București, 24 noiembrie 2021.
Nr. 3.744.

ANEXĂ
(Anexa la Ordinul nr. 2.526/2014)

CUANTUMUL
remunerațiilor pentru cesiunea neexclusivă a dreptului de utilizare a filmelor ce fac parte din patrimoniul național
al cinematografiei, aflat în administrarea Centrului Național al Cinematografiei (CNC)

Art. 1. — Valoarea remunerațiilor pentru cesiunea
neexclusivă a dreptului de utilizare a filmelor ce fac parte din
patrimoniul național al cinematografiei se calculează în
echivalent lei, la cursul anunțat de Banca Națională a României
pentru ziua emiterii facturii aferente contractului.
Art. 2. — (1) Remunerațiile pentru utilizarea prin distribuire pe
suport digital, gen DVD, Blu-Ray și alte tipuri de suporturi digitale
asemănătoare, inclusiv pe un suport atașat unei publicații, pe
teritoriul unui singur stat sunt următoarele:
a) filme artistice, documentare și de animație cu durata mai
mare de 71 de minute .............................. 350 euro + TVA/titlu;
b) filme artistice, documentare și de animație cu durata între
31 și 70 de minute .................................... 200 euro + TVA/titlu;
c) filme artistice și de animație cu durata mai mică sau egală
cu 30 de minute ........................................ 100 euro + TVA/titlu;
d) documentare cu durata mai mică sau egală cu 30 de minute,
jurnale sau cinecronici ............................... 4 euro + TVA/minut.
(2) În cazul filmelor artistice, documentare, de animație, al
jurnalelor și cinecronicilor, produse înainte de anul 1945,
distribuite pe suport digital, remunerațiile prevăzute la alin. (1) se
majorează cu 100%.
(3) Valoarea remunerațiilor prevăzute la alin. (1) și (2) se
majorează cu 150%, în cazul distribuirii pe teritoriul a două până
la patru state.
(4) Valoarea remunerațiilor prevăzute la alin. (1) și (2) se
majorează cu 200%, în cazul distribuirii pe teritoriul a mai mult
de patru state.
(5) Remunerațiile prevăzute la alin. (1) lit. a)—c) sunt stabilite
pentru o perioadă de utilizare de 12 luni, fiind posibilă calcularea
proporțională a acestora, în funcție de perioada de utilizare
solicitată.
(6) Remunerația prevăzută la alin. (1) lit. d) este stabilită
pentru o perioadă de utilizare de 30 de zile calendaristice, fiind
posibilă calcularea proporțională a acesteia, în funcție de
perioada solicitată.
(7) În cazul remunerațiilor prevăzute la alin. (1) lit. c) și d),
minutul este considerat indivizibil.
Art. 3. — (1) Cuantumul remunerațiilor pentru utilizarea prin
difuzare TV, prin cablu și satelit, internet, cu excepția
programelor video la cerere, pe teritoriul unui singur stat, sunt
următoarele:
a) filme artistice, documentare și de animație cu durata mai
mare de 71 de minute .............................. 350 euro + TVA/titlu;
b) filme artistice, documentare și de animație cu durata între
31 și 70 de minute .................................... 200 euro + TVA/titlu;
c) filme artistice, documentare și de animație cu durata mai
mică sau egală cu 30 de minute ................ 5 euro + TVA/minut;
d) jurnale sau cinecronici ........................ 7 euro + TVA/minut.
(2) Remunerațiile prevăzute la alin. (1) lit. a)—d) sunt stabilite
pentru o difuzare și o reluare, fiind posibilă calcularea proporțională
a remunerațiilor, în funcție de numărul de difuzări solicitate.
(3) În cazul remunerațiilor prevăzute la alin. (1) lit. c) și d),
minutul este considerat indivizibil.
(4) În cazul filmelor artistice, documentare, de animație, al
jurnalelor și cinecronicilor, produse înainte de anul 1945,
remunerația datorată, potrivit prevederilor alin. (1), se majorează
cu 100%.
(5) Pentru televiziunile cu arie de acoperire locală și pentru
posturile cu difuzare doar pe internet, cu excepția programelor
video la cerere, remunerația datorată, potrivit prevederilor
alin. (1), se reduce cu 50%.
(6) Televiziunile care își difuzează programele și pe internet,
cu excepția programelor video la cerere, datorează doar
remunerația pentru utilizare TV.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1164/8.XII.2021
(7) Valoarea remunerațiilor stabilită potrivit prevederilor
alin. (1) și (4) se majorează cu 150%, în cazul distribuirii pe
teritoriul a două până la patru state.
(8) Valoarea remunerațiilor stabilită potrivit prevederilor
alin. (1) și (4) se majorează cu 200%, în cazul distribuirii pe
teritoriul a mai mult de patru state.
Art. 4. — (1) Remunerațiile pentru utilizarea prin internet, în
regim de serviciu video la cerere, pe teritoriul unui singur stat
sunt următoarele:
a) filme artistice, documentare și de animație cu durata mai
mare de 71 de minute ............................. 60 euro + TVA/titlu;
b) filme artistice, documentare și de animație cu durata între
31 și 70 de minute ............................... 30 euro + TVA/titlu;
c) filme artistice, documentare și de animație cu durata mai
mică sau egală cu 30 de minute .................. 1 euro + TVA/minut;
d) jurnale sau cinecronici ..... 7 euro + TVA/minut.
(2) În cazul filmelor artistice, documentare, de animație, al
jurnalelor și cinecronicilor, produse înainte de anul 1945,
remunerațiile prevăzute la alin. (1) se majorează cu 100%.
(3) Valoarea remunerațiilor stabilită potrivit prevederilor
alin. (1) și (2) se majorează cu 150%, în cazul utilizării pe
teritoriul a două până la patru state.
(4) Valoarea remunerațiilor stabilită potrivit prevederilor
alin. (1) și (2) se majorează cu 200%, în cazul utilizării pe
teritoriul a mai mult de patru state.
(5) Remunerațiile prevăzute la alin. (1) lit. a)—d) sunt stabilite
pentru o perioadă indivizibilă, de 30 de zile calendaristice, fiind
posibilă calcularea proporțională a acestora, în funcție de
perioada solicitată.
(6) În cazul remunerațiilor prevăzute la alin. (1) lit. c) și d),
minutul este considerat indivizibil.
Art. 5. — (1) Remunerația pentru utilizarea prin proiecție
publică în sălile sau grădinile de cinematograf ori în alte spații
special amenajate pentru vizionarea publică a filmelor, inclusiv
proiecție digitală, pe teritoriul unui singur stat sunt următoarele:
a) filme artistice, documentare și de animație cu durata mai
mare de 71 de minute .............................. 150 euro + TVA/titlu;
b) filme artistice, documentare și de animație cu durata între
31 și 70 de minute ............................. 100 euro + TVA/titlu;
c) filme artistice, documentare și de animație cu durata mai
mică sau egală cu 30 de minute ................ 2 euro + TVA/minut;
d) jurnale sau cinecronici  7 euro + TVA/minut.
(2) În cazul filmelor artistice, documentare, de animație, al
jurnalelor și cinecronicilor, produse înainte de anul 1945,
remunerațiile prevăzute la alin. (1) se majorează cu 100%.
(3) Valoarea remunerațiilor stabilită potrivit prevederilor
alin. (1) și (2) se majorează cu 150% în cazul utilizării pe
teritoriul a două până la patru state.
(4) Valoarea remunerațiilor stabilită potrivit prevederilor
alin. (1) și (2) se majorează cu 200% în cazul utilizării pe
teritoriul a mai mult de patru state.
(5) Remunerațiile prevăzute la alin. (1) sunt stabilite pentru o
perioadă indivizibilă, de 30 de zile calendaristice, fiind posibilă
calcularea proporțională a acestora, în funcție de perioada
solicitată.
(6) În cazul remunerațiilor prevăzute la alin. (1) lit. c) și d),
minutul este considerat indivizibil.
Art. 6. — (1) Remunerațiile datorate pentru o singură
proiecție cinematografică, în cadrul festivalurilor sau caravanelor
cinematografice, a căror desfășurare este pe o perioadă mai
scurtă de 7 zile, sau pentru difuzarea pe internet, în regim
gratuit, pentru o perioadă de maximum 7 zile sunt următoarele:
a) filme artistice, documentare și de animație cu durata
mai mare de 71 de minute ........................ 40 euro + TVA/titlu;
b) filme artistice, documentare și de animație cu durata între
31 și 70 de minute ................................ 30 euro + TVA/titlu;
c) filme artistice, documentare și de animație cu durata mai
mică sau egală cu 30 de minute ................ 1 euro + TVA/minut;
d) jurnale sau cinecronici  2 euro + TVA/minut.
15
(2) Valoarea remunerațiilor prevăzute la alin. (1) se poate
calcula proporțional cu perioada solicitată și numărul de proiecții.
(3) În cazul remunerațiilor prevăzute la alin. (1) lit. c) și d),
minutul este considerat indivizibil.
Art. 7. — Pentru filmele utilizate ocazional de către
autoritățile publice centrale sau locale, unitățile de învățământ
sau instituțiile publice de cultură, în cadrul proiectelor, acțiunilor
sau evenimentelor culturale, care își propun proiecția unor filme
românești din patrimoniul național al cinematografiei, aflat în
administrarea CNC, se poate acorda cesiune neexclusivă cu
titlu gratuit, pentru o singură proiecție, prin decizie a directorului
general al CNC, în următoarele condiții cumulative:
a) specificarea locului și a datei exacte în care va avea loc
proiecția;
b) manifestarea să fie una cultural-artistică și fără un avantaj
comercial sau economic, direct sau indirect, pentru beneficiarul
cesiunii;
c) inserarea mențiunii „Manifestare realizată cu sprijinul
CNC” pe toate materialele publicitare și pe programul
evenimentului, organizatorii având obligația de a transmite către
CNC câte un exemplar din fiecare material de acest tip;
d) respectarea de către solicitanți a prevederilor Legii
nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, CNC fiind
exonerat de orice răspundere în acest sens.
Art. 8. — (1) Remunerațiile pentru utilizarea de secvențe din
filmele românești aflate în patrimoniul național al
cinematografiei, aflat în administrarea CNC, sunt următoarele:
a) pentru includerea de secvențe într-o operă audiovizuală
nouă ........................................... 200 euro + TVA/minut utilizat;
b) pentru includerea de secvențe în reportaje sau emisiuni
de televiziune ........................ 80 euro + TVA/minut utilizat;
c) pentru includerea de secvențe produse până în anul 1945
într-o operă audiovizuală nouă .... 600 euro + TVA/minut utilizat.
(2) În cazul remunerațiilor prevăzute la alin. (1) lit. a)—c),
minutul este considerat indivizibil.
(3) Perioada de utilizare a secvențelor precizate la alin. (1)
este pe toată durata de exploatare a noii opere audiovizuale sau
a difuzării reportajelor sau a emisiunilor de televiziune realizate.
(4) Pentru includerea de secvențe de maximum un minut
într-o nouă operă audiovizuală realizată exclusiv în cadrul
proiectelor de cercetare sau învățământ se poate acorda
cesiune neexclusivă cu titlu gratuit, prin decizie a directorului
general al CNC.
(5) Pentru utilizarea, cu titlu de exemplificare sau informare,
de scurte extrase sau secvențe cu durata de maximum
un minut/film, din filme românești din patrimoniul cinematografic
național aflat în administrarea CNC, fără drept de includere a
secvențelor într-o nouă operă audiovizuală, se poate acorda
cesiune neexclusivă cu titlu gratuit, prin decizie a directorului
general al CNC, cu respectarea prevederilor art. 35 din Legea
nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe,
republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 9. — Pentru distribuția de filme se acordă cesiune în
cuantum de minimum 25% din venitul net realizat din cesiunea
drepturilor de exploatare, cu respectarea prevederilor Legii
nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe,
republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 10. — Obligațiile legale stabilite potrivit Legii nr. 8/1996
privind dreptul de autor și drepturile conexe, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, sunt în sarcina
beneficiarului cesiunii, CNC fiind exonerat de orice răspundere
materială față de autori, organismele de gestiune colectivă sau
entitățile de gestiune independente.
 ABONAMENTE LA PUBLICAȚIILE OFICIALE PE SUPORT FIZIC
— Prețuri pentru anul 2022 —
Valoare
Nr. (TVA 5% inclus) — lei
Denumirea publicației
crt.
12 luni 3 luni 1 lună
1. Monitorul Oficial, Partea I 1.380 380 138
2. Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară 1.640 150
3. Monitorul Oficial, Partea a II-a 2.460 220
4. Monitorul Oficial, Partea a III-a 470 50
5. Monitorul Oficial, Partea a IV-a 1.880 170
6. Monitorul Oficial, Partea a VI-a 1.750 160
7. Monitorul Oficial, Partea a VII-a 600 55

NOTĂ:
Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă.

A B O N A M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M AT E L E C T R O N I C
— Prețuri pentru anul 2022 —
Abonamentul FLEXIBIL
(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)

Produs Lunar Anual

Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea
Monopost 5 25 100 300 Monopost 5 25 100 300

AutenticMO 60 150 380 910 2.000 550 1.380 3.450 8.280 18.220
ExpertMO 100 250 630 1.510 3.320 1.000 2.500 6.250 15.000 33.000

Abonamentul COMPLET
(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)

Produs Lunar Anual

Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea
Monopost 5 25 100 300 Monopost 5 25 100 300

AutenticMO 70 180 450 1.080 2.380 650 1.630 4.080 9.790 21.540
ExpertMO 120 300 750 1.800 3.960 1.200 3.000 7.500 18.000 39.600

Colecția Monitorul Oficial în format electronic, oricare dintre părțile acestuia 100 lei/an

Prețurile sunt exprimate în lei și conțin TVA.

Mai multe informații puteți găsi pe site-ul www.expert-monitor.ro, unde puteți aplica online comanda.

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

&JUYEJT|331049]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Biroului pentru relații cu publicul este:
Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329.
Tel. 021.401.00.73, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1164/8.XII.2021 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495