Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Distribuţii de viteze
Viteza unui autovehicul este variabilă atât în funcţie de timp cât şi funcţie de spaţiul
parcurs. În cazul în care se analizează viteza unei mulţimi de autovehicule, se constată că
acestea diferă foarte mult între ele şi ca urmare studiul acestora este posibil numai cu
metode statistice.
1
sau, cu w ,
v
K q Ml (w ) . (2.51)
1 1
Dar, având în vedere că din (2.47) rezultă:
q M m (v )
1 1 1
M m (v ) , (2.52)
1 1 M l (w )
0 v
dGl (v ) Ml ( )
v
respectiv:
M M 1
vm k k
(2.53)
1
i 1 v i
mi w m
i 1
i i
wl
Deci reciprocitatea între v şi w este valabilă şi în acest caz. Relaţia (2.53) poate fi
obţinută şi dacă în loc de vi se ia direct în considerare wi. Deoarece
ni
dGm (v i ) dFm (w i ) şi valoarea probabilă (medie) observată la un moment dat t este:
N
M m (w ) w dFm (w ) ,
0
rezultă:
1 k k
w m w i n i w i dFm (w i ) .
N i 1 i 1
L
Fiindcă în intervalul de timp t i L w i toate cele ni autovehicule care se
vi
1
deplasează cu viteza v i sunt observate o singură dată în punctul x, durata
wi
observaţiei fiind T, se obţine:
T T n
mi n i i , (2.54)
ti L wi
autovehicule cu wi.
m 1 k
Cu i dGl (v i ) dFl (w i ) , rezultă M l (w ) wdF l (w ) , respectiv w l w i mi sau,
M 0 M i 1
k k
T T m
deoarece din relaţia (2.54) w i mi n i şi M mi i se obţine:
L i 1 L i 1 w i
k
n i
N 1
wl i 1
k
k
.
ni
i 1 w i
n v
i 1
i i
vm
dq(v ,v 0 ) dU a (v ,v 0 ) K (v 0 v )dGm (v ) ,
v0
U a (v 0 ) K (v 0 v )dGm (v ) . (2.55)
0
Observatorul va fi depăşit de autovehiculele care se deplasează cu viteza v>v0 şi
dq(v ,v 0 ) dU p (v ,v 0 ) K (v v 0 )dGm (v ) ,
U p (v 0 ) K (v v 0 )dGm (v 0 ) . (2.56)
v0
v0 v0
cu
v0
dGm (v ) 1 dGm (v ) şi
0 v0
vdGm (v ) M m (v ) vdGm (v ) ,
0
rezultă:
v0
v0
U a p (v 0 ) K [v 0 dGm (v ) vdGm v M m (v ) vdGm (v ) v 0 1 dGm v ]
v0 v0
0 0
0 0
(2.57)
v0 v0
K 2v 0 dGm v v 0 M m v 2 vdGm v K [M m (v ) v 0 2 (v 0 v )dGm (v )
v0
0 0 0
Observaţiile locale şi momentane sunt numai cazuri limită ale unei observaţii cu o viteză
v0. Din relaţia (2.58) după amplificarea cu 1/v0 rezultă:
v
(1
)dGm (v )
v0
dG(v / v 0 v ) .
M m (v ) v0 v
1 2 (1 )dGm (v )
v0 0 v0
La o observare momentană v0 = şi ca urmare, după împărţirea cu dv, se obţine:
g m (v )
g (v / )
g m (v ) .
1 2 dGm (v )
0
dGm (v ) dFtu (v )dGm (v ) (2.63)
0
şi ca urmare:
M m (v ) vdGm (v ) ( (vdFtu (v ))dGm (v )
0 u 0 v 0
şi cu relaţia (5.61) se obţine:
Mm (v ) udGm (u ) Mm (u ) (2.64)
0
Pentru calculul valorii probabile (medii) a vitezei momentane nu este neapărat necesar
să se ţină seama de forma definită de variaţiile de viteză. Pentru ceilalţi parametrii ai
distribuţiei sunt valabile relaţii de calcul similare cu (2.64), în special pentru dispersie.
Se consideră al n- lea moment centrat al vitezelor v(t) ale unui singur autovehicul:
n (v u )n dFtu (v ) ;
0
se obţin următoarele valori particulare:
pentru n = 0
0 1 dFtu (v ) 1,
0
pentru n = 1
1 (v u )2 dFtu (v ) vdFtu (v ) u dFtu (v ) u u 0 ,
0 0 0
pentru n = 2
2 (v u )2 dFtu (v ) D 2 (v t ) .
0
Al n-lea moment centrat al vitezelor momentane v ale tuturor autovehiculelor de pe un
sector de drum este:
n [v M m (v )] n dGm (v ) ,
0
cu valorile particulare: 0 = 1, 1 = 0, 2 = D2(vm).
Pentru vitezele de croazieră u ale tuturor autovehiculelor, al n-lea moment centrat are
forma:
n [u M m (u )] n dGm (u ) ,
0
cu 0 = 1, 1 = 0, 2 = D2(vm).
Dacă D2(vt) este dispersia vitezelor v(t) ale unui singur autovehicul în jurul vitezei de
croazieră, atunci dispersia medie a vitezelor tuturor autovehiculelor în jurul vitezei de
croazieră a fiecăruia va fi:
D 2 (v t ) D 2 (v t )dGm (u ) v 2 dFtu (v ) 2u vdFtu (v ) u 2 dFtu (v )dGm (u )
0 0
0 0 0
Cu 0
vdFtu (v ) u şi
0
dFt u (v) 1 , se obţine
0 0
0
,
v 2 dFtu (v )dGm (u ) u 2 dGm (u )
0 0 0
respectiv:
D 2 (v m ) D 2 (u m ) D 2 (v t ) (2.65)
2
Dispersia medie a vitezelor tuturor autovehiculelor D (vt) este deci mai mică cu
cantitatea D2(um), care reprezintă împrăştierea vitezelor tuturor autovehiculelor în jurul
vitezelor de croazieră, decât dispersia vitezelor momentane a tuturor autovehiculelor,
D2(vm).
De asemenea, valorile probabile (medii) ale distribuţiilor locale de viteze nu sunt egale.
Din relaţiile (2.48) şi (2.49) rezultă:
v
dGl (v ) dGm (v )
M m (v )
şi:
D 2v m
M l (v ) M m (v )
M m (v )
Înlocuind în aceste relaţii valorile date de (2.64) şi (2.65) se obţine:
D 2 u m D 2 v t
M l (v ) M m (u )
1
M m (u )
D 2 (u m ) D 2 (v t ) M m u
M m u M m u
2
.
D (v t )
M l (u )
M m (u )
Px [N n ]
kx n e kx , n = 0,1,2,...
n!
Funcţia de distribuţie este:
Pt [M m]
t mi e t . (2.67)
mi m mi !
Valoarea probabilă (medie) este
Q(M ) t
şi dispersia DM2 t deci Q(M ) DM2 .
Dacă fluxul de autovehicule în mişcare poate fi descris de un proces Poisson, atunci
intervalele de timp dintre autovehiculele consecutive observate într-o anumită secţiune a
drumului sunt distribuite exponenţial. Probabilitatea ca în intervalul de timp t să nu treacă
nici un autovehicul este egală cu probabilitatea ca intervalul în timp între autovehicule să
fie mai mare sau egal cu t.
Pt [M 0]
t 0 e t e t .
0!
Probabilitatea astfel definită cu T (intervalul de timp) ca variabilă aleatoare se consideră
ca o funcţie de distribuţie complementară a distribuţiei exponenţiale.
P T t e t , (2.68)
respectiv dacă variabila aleatoare, "intervalul în spaţiu" între două autovehicule se
notează cu X, atunci:
P X x e Kx
Deoarece PT 1 probabilitatea apariţiei unui interval de timp T t devine:
P[T t ] 1 e t
Densitatea de probabilitate corespunzătoare este:
dP [T t ] 0 pentru t 0
f (t ) t . (2.69)
dt e pentru t 0
1
Valoarea probabilă (medie) este M (T ) şi
1
dispersia DT2 2 .
Figura 2.21. Reprezentarea funcţiei exponenţiale
în coordonate semilogaritmice
Funcţiile exponenţiale vor fi reprezentate ca linii
Figura 2.21. Reprezentarea funcţiei
exponenţiale în coordonate drepte în coordonate semilogaritmice, figura 2.21,
1
semilogaritmice pentru t M (T ) se obţine:
/ 1
P[T M(T )] e e 0.368 .
Aşa cum rezultă din figura 2.21 funcţia de distribuţie complementară poate fi construită
prin două puncte.
Utilizând reprezentarea în coordonate semilogaritmice se poate verifica staţionaritatea
unui proces. Dacă o parte din punctele obţinute prin măsurători nu se situează pe linia e -t
atunci procesul este nestaţionar. Însă, pentru verificarea mai riguroasă a staţionării unui
proces este necesar un studiu mai detaliat.
Traficul liber poate fi şi nestaţionar deoarece = (t) şi k = k(x).
Dacă, de exemplu, se admite că în perioada de observare T' = T1 + T2 şi că în perioada
T1 există un trafic staţionar cu 1 şi analog în T2 cu 2, atunci probabilitatea ca în intervalul
T1+T2 să se observe un interval T > t între două autovehicule consecutive va fi:
T11 e 1t T2 2 e 2t
P [T t ] . (2.70)
T11 T2 2
Într-un sistem de coordonate semilogaritmice această funcţie complementară de
distribuţie nu mai este o dreaptă figura 2.22.
Pentru un număr oarecare k de intervale de timp, fiecare cu k se obţine în general:
k
T e i i
it
P [T t ] 1
k
. (2.71)
T
1
i i