o

6- < '!4
i'
:FO 3 :-
30 =)
:ts. o- 8rl
(,t gn 9 tr
='' o ao
i.^ X !D t{
rE g 33 o
cl( o 6' ':3.
E*
otr 3=
O .ln J E
o
(|
14. ;
o
=g
3 '!3. 9-
:.cr:. g = 3 e
og. c'
co) o
c
gH o Cla
a.E€,
3c F
o o
9-e
o g I
!t o
o '(t
f| o
orI its;'. b
N= N=' ocr
q,L 55 0cl
?, 1t to H.
E0: CI
8d. 96' to o.
:o
O,Q A= F-
()0 g ,E ()o
:3
48 o tr 9 .e

TRAT{SFqRT

S'dtd
s 5'g==r
gg =.=t
g$F
s giFE
$ er€
s" {
tl
f,
I
{r
s o
p
Y'
G
 i'
l

Dr. ing, GheorgheBErbu Dr. ing. CorneliuRebedes

Dr. ing. EugenTdu

Tehmolosii
p
moderne
de moni uloreYtronsport
si depozitcreo Droduselor
RESTTTU|I|
CARTEA din industriqlemnului
/,
LA TERMENUL:

10.01 !'omat A? L6i 0,05 EDITURATEHNICA

ud. 197?
BUCURE9T|,
1984

\r
Redactor: ing. MARIA GEORGESCU
Tehnoredactor : MARIA 1TRASNEA
Coperta: SIMONA DUMITRESCU

Bun d,e tipar: 29.09.7984.Coli de tipar: 76.

c.z. 674 :ii 58.28:634.982.6

Tiparul executat sub comanda rl,y. 2B7lfgg|,

Ia Intreprinderea Po1igrafica,,Cri$ana",
Oradea, str. Moseovei nr. 5.
Republica Socialista R,omania
 Prin problematica sa lucrarea se inscrie pe una din
cdile de sprijinire a acliunilor de amploare Ce se intre-
prind in {ara noastrd pentru limitarea consumurilor de
resurse si reducerea cheltuielilor neeconomicoase de ener-
gii materiale si umane.
. Iq Ju-crare se expun rolul si importanla transportului
materialului lemnos qi a produselor din lemn, acesta fiind
un regulator al ritmului produc{iei ln sistemul furnizori -
i,ntreprindere - beneficiari qi al depozitdrii ca regulator al
diferentei de ritm in desfdgurarea bperaliilor gi iontroale-
Ior existente in oricare proces de produclie.
Tehrricile gi metodele de organizare a lransportului, PR,EFATA
manipuldrii qi depozitdrii materialului lemnos gi prbduseior
din le.mn cuprinse in lucrare, oferd cititorului'p6sibilitatea
trecerii prin filtrul gindirii proprii a acestora, -in eventua-
litatea aplicdrii lor in condifiile concrete ale fiecdrei intre_ Directi.uele Congresului, al XII-Iea al Partidului Comnni,st Romkn
prinderi din industria lemnului si alte ramuri industriale.
cu fniuire Ia plarwl cincinal 1981-7985 ;i liniile directoare ale dez-
, ,.Cartea cuprinde tehnici qi metode de paletizare, pa_ aoltdrii Romdniei pe perioada 198L-1990 preudd dezaoltarea ;i mo-
cnerrzare. containerizare gi transcontainerizare a produse_
lor, cL aplicabilitate perm'anentd in activitatea intr'eprinde_ dernizarea considerabi.Id.a transportului,, i,n aederea satisfacerii i.n
rilor. Lucrarea prezintS, de asemenea, tehnici qi metode conditii optirrle a neuoilor progranrului de dezuoltare a ,tdrii..
moderne pentru constituirea unitdtilor 'de incdrcitu"i, jt"_
gerea mijloacelor de manipulare gi transport, utile Transporturi,le de mdrJuri se uor dezuolta in conti.nuare in rit'm
sfecia_
ligtilor chemali sd aplice tehnologiile moderne'in rezoivarea mai rapid, urmind ca pind. tn 1990 aolumal traJicului. intern sd
unor. probleme ,multiple - tehnice, organizatorice qi eco_ creascd de doud. ori, iar cel rnaritirn de L2-13 ori fa{d de 1980.
n-orrli-ce - sp-ecifice ramurilor industriile, intreprinderilor Pentru transportul furouiar se preuede o cre$tere a Dolunrului de
gi chiar grupelor de mdrfuri.
Prin continutul sdu qi modul de tratare a problemelor mdrJuri cu 78-200/0, i,ar pentru cel ruti,er uolumul Do"cregte aL 77-
, 130/0in 1985fatd de 7980.
de manipulare, tra-nsport, depozitare qi distribirlie a pro_
cluseloT din lemn, lucrarea cuprinde eiemente de originali_ O dezaolto.re pri,oritard. ua i,nregistra trarxportul nausl, prin fo-
F.t" Si actualitate, constitui_nd o contribulie la imbog:dtir;; losirea tn mai rnare rndsurd. a Dund.rii, ;i prin darea in etpiloatare a
literaturii tehnice de specialitate.
Lucrarea se adreseazd cadrelor de conducere canalului. Dund.re - Marea Neagrd. Volumul de mdrfuri transportat
Ei specia_ pe cdi fluuiale ua cre;te de 2-2,5 ori., iar tralicul maritim se aa
listilor din proiectare gi execulie din unitdlile economice.
majora in 1985fat(t de 1980de 2-2,5 ori..
Dezaoltarea transparturilor la niuelul dcestor cerinte, consecintd
Jireascd a ritmuri,Ior ino.lte de dezuoltare a econorniei.na,ti,onale,i.rn-
pune rationalizarea procesului, de transpoT't i,n ansam.blu, cum ;i ri-
clicarea eficien[ei Jiecdrui, mijloc de transport ;i manipulare in parte,
prin punerea i.n Daloare a cclracteristici.lor tehni,co-economice pe care
le posedd si prin prezentareo, mdrfurilor la transport ;i depozi,tarea
Ior l,ntr-o stare care sd perrnitd.un grad sporit de eficien[d.
lndustriei lem;nului,, ca rexrrurd. a economiei nalionale, i,i. reuine
sarcina, ca i,ntregul spor de produc,tie sd se realizeze prin cre$terea
continue a gradului de valorificare a masei lemnoase exploatate,
pentru ertindereq ;i diuersificarea sortirnentelor de produse fi.ni.te.
]n acest context, rnodernizarea transportului,, depozitdrii ;i, distribu-
!,iei materialului lemnos se irnpune ca o necesitate care sd rdspundd.
Ia aceste sarcini spori,te.
Reducerea costurilor ;i tmbundtdfirea reparti,ti.ei ;i distribu{i,ei,
nlateria.lului lemnos este posibi.Ldprin i,ntroducerea unor noi teh,-

ll|ll\lll[[lll
 nologii de transport, utilizind cu precddere combinarea optimd a di-
f eritelor mijloace de transport - ferouiar, rutier ;i naual.
In industria de erploatare, industrializare gi prelucrare a lemntt-
Iui, este necesard. imbundtd[irea in continware a organizdrii. transpor-
tului qi nt"anipuldrii, produselor, prin intt'oducerea pe scard larEd. a.
tehni,cilor ;i metodelor moderne de organizare a producliei ;i prin
mecqnizdri compilexe. Mecani,zarea operaliilor de incdrcare-descdr-
care, introducerea unor ma;ini gi, uti,laje noi., i,mbundt(tfirea si,stemu- C{JPRINS
Lui de transytort, cu o organi,zare la un niuel corespunzdtor a proce-
sului de manigsulare ;i depozitare impun ridicarecl i,n continuet'e a
niuelwlui organi,zdrii producliei in aceste sectoare de actiuitaie.
Prefatd 3
Introducerea mecani,zdri,i la maniytulare, transpart ;i, deTsozitare
1, Transportul Fi depozitarea materiatrului lemnos qi produselor din Iernn 7
a produselor duce la reducerea cheltuielilor de produc[ie, asigurd in- 1.1. Poiitica Partidului Comunist llomdn pentru creEterea eficren!ei
tegritatea produselor, concomitent cu sporirea capacitdlii de depozi.- activitSlii economice in industria lernnului 7
tare ;i a gradului de f'olosire a capacitdfii mijloacelor de transport. 1,2. Rolul qi importanla industriei lemnului in cadrul econorniei na-
Modernizarea acestor actiuit(t[i in industria Lemnului se reali.zea- tioriale o
1.3. Neccsita.tca organizbrii transportului, depozitdrii qi distribu!iei
zd prin introducere& unor tehnici, de pachetizare, Tsaletizare ;i con- produsului in industria lemnului
tainerizare a produselor, dotarea cu utilaje specifice rnecanizdrii, in- 2. Consideratii generale privind organizarea intrexlrinderilor de exploa-
cdrcdrii-descdrcdrii ,si depozitdrii rnecanizate desJdsuratd pe uertical.d. tare qi preiucrare a lemnului ao

Aplicarea tehnicilor ;i metod,elor prezentate i,n lucrare ua contri-
bui la cre;terea producti.uitdfii. muncii, asigurarea integritd.lii canti-
tatiue ;i calitatiue a produselor, gi, la cre;terea eficien[ei economice
i,n unitd[ile de erploatare, industri,alizare ;i prelucrare a lemnului.
In lucrarea de fald, pe baza cercetdrilor intreprinse, autorii, sperd
sd aducd o rnodestd contribulie la promouarea tehnologii.lor moderne
de manipulare, transytort gi, depozi,tare i,n industria lemnului.
2.1. Organizarea producliei in intreprinderile din industria lemnului 1B
2.2. Procese qi metode de produclie in intreprinderile de exploatare
gi prelucrare a lemnului 2'l-
2.3. Metode gi tehnici de rnanipulare, transport, depozitare qi distri-
buire a materialului lemnos qi produselor din industria lemnului 27
3. Tehnologii moderne xrentru organizarea manipuldrii Si transportului
materialulni lemnos gi al produselor din lemrl
3.1. Studierea manipuldrii qi transportului ,materialuiui lemnos Si al
produselor din lemn. Principiile organizdrii acestora {d

3.2. Organizarea fluxului 47

AUTORII 3.3. Metodologia elabordrii studiilor de transport in unitdlile de ex-
ploatare si prelucrare a lemnului 59
3.4. Pachetizarea, paletizarea qi containerizarea produselor din . lemn 64
3.4.1. Conceptul general de pachetizare-paletizare Ei containerizare
a produselor din lemn 66
3.4.2. Criterii fundamentale privind tehnologia pachetizdrii, paleti-
zdrii qi containerizdrii produselor din industria lemnului 72
3.4,3. Palete, containere, transcontainere ,e

3.4.4. Unitdli de incdrcdturd BO

3.5. Tehnici de constituire a unitdlilor de incdrcirturd in industria lem-
nrrlrri 81
3.5.1. Pachetizarea lemnului rotund sub{ire 8L
3.5,2. Paletizarea lemnului rotund sublire 82
3.5.3. Containerizarea lemnului de steri qi a snopilor de crdci 87
3.5.4. Containerizarea mangalului de bocqe B7
3.5.5. Paletizarea frizelor de fag qi stejar 90
3.5.6. Paletizarea parchetului 92
3.5.7. Pachetizarea qi paletizarea
ciior din lemn, binalelor si furnirului 93
3.5.8. Paletizarea mobilei 99

5
 3.6. Mijloace de manipulare qi transport in industria lemnului
3.6.1. Mijloace de manipulare qi transport intern
L02 gi depozitarea
I Transportul materialului
lemnos
t02
3.6.2. Criterii de alegere a mijloacelor de manipulare qi transport
intern 16 -r gi produselor
din lemn
3.6.3. Alegerea mijloacelor de manipulare gi transport intern t24
3.6.4. Mijloace pentru transportul materialului lemnos t37
3.6.5. Alegerea mijloacelor de transport auto t46
3.6.6. Organizarea modernd a intrelinerii qi reparaliei mijloacelor
de manipulare gi transport 151
3.6.7. Tehnologia incdrcdrii qi descdrcdrii mijloaeelor de transport L52
4. Tehnologii moderne de depozitare a materialului lemnos gi produselor
din lemn t62
4.1. Modernizarea depozitdrii produselor din industrie exploatare a
lemnului . . 162
4.1.1. Centrele de sortare Ei preindustrializare a lemnului 162
4.2. Modernizarea depozitdrii materiilor prime din industria de prelu- 1.1. Politica Partidului Comunist Romdn pentru cre$terea
crare a lemnului
4.2.7. Depozite de bugteni
178
t7B
eficienfei activitifii economice in industria lemnului
4.2.2. Depozite de lobde 181
4.2.3. Depozite de cherestea 182
4.2.4. Depozite de frize tB2
4.3. Modernizarea depozitdrfi produselor din industria de prelucrare a Documentele Congresului al XII-lea al Partidului Comunist Ro-
lemnului 184 mAn consfintesc marile victorii oblinute de poporul romAn in con-
4.3:1. Depozite de cherestea 185 struirea socialismului, traseazd obiectivele fundamentale ale evo-
4.3.2,.Depozite de pa,rchete 1BB
4.3.'3.Depozite de produse finite luliei RomAniei gi definesc in acelagi timp, cu deosebitd claritate, pe
190
4.4. Ralionalizarea proceselor de muncd 205 baza unei profunde analize materialist-dialectice, strategia generald
4.5, Optimizarea distribuliei qi transportului materialului lemnos 216 a partidului, al cdrei scop principal este fdurirea societdlii socialiste
4.5.1. Distribulia materialului lemnos 220 multilateral dezvoltate Ei crearea condiliilor pentru edificarea co-
4.5.2, Amplasarea centrelor de sortare $i preindustrializare a lem-
nului munismului in RomAnia.
_ 22o
5. Ificienla economic5 a transportului, depozitErii qi distribufiei produse- Etapa fduririi societdlii socialiste muitilateral dezvoltate are un
lor din industria lemnului 233 conlinut economic qi social distinct. Dupi cum se Etie, in etapa an-
5.1. Efici€nta economicd. Criterii de bazd 233 terioari de dezvoltare, in virtutea condiliilor existente atunci, so-
5.2. Eficienla economicd a manipuldrii produselor din industria lem-
nglui cietatea noastrd a fost nevoitd sd-gi concentreze atenlia asupra sar-
- 240
5.3, Eficienla economicd a transportului auto 245 cinilor de primd urgenle qi sd pund pe primul plan indicatorii can-
5.4. Fficienla economicd a modernizdrii, depozitdrii produselor din titativi ai activitilii. Factorul cantitativ rdmine important pentru
' lom n
245 Romdnia Ei in etapa actuald, dar s-a ajuns la un nivel de dezvoltare
Bibliografie 253
in care mersul inainte depinde mai ales de realizdri calitative. Toc-
rnai de aceea, definind continutul principal al procesului de fdurire
a societdtii socialiste multilateral dezvoltate in RomAnia, Programul
partidului relevi iegdtura indisolubili dintre direcliile principale de
efort economic Ei social al acestei etape Ei deplasarea centrului de
greutate a intregii noastre activitSli spre latura calitativd a acesteia.
Edificarea in Romdnia, in urmdtoarele doui decenii, a unei eco-
nomii puternice, la nivelul exigenlelor socialismului multilateral
dezvoltat qi al revoluliei Etiinfifico-tehnice, este condilionatd nemij-
locit de a'locareain continuare a unor insemnate resurse materiale.
 3.6. Mijloace de manipulare gi transport in industria lemnului
3.6.1. Mijloace de manipulare qi transport intern
r02
I Transportul gi,depozitarea materialului
lemnos
J,02
- r 9i pr o d u s e l d
o irn l e m n
3.6.2. Criterii de alegere a mijloacelor de manipulare qi transport
intern 116
3.6.3. Alegerea mijloacelor de manipulare si transport intern 124
3.6.4. Mijloace pentru transportul materialului lemnos 737
3.6.5. Alegerea mijloacelor de transport auto 146
3.6.6. Organizarea modernd a intre{inerii Ei reparatiei mijloacelor
de manipulare gi transport 151
_ 3.6.7. Tehnologia incdrcdrii Ei descircdrii mijloacelor de transport 152
4. Tehnologii moderne de depozitare a materialului lernnos si produs-elor
din lemn t62
4.1, Modernizarea depozitdrii produselor din industrie exploatare a
lemnului . . t62
4.1.1. Centrele de sortare qi preindustrializare a lernnului t62
4.2. Modernizarea depozitdrii materiilor prime din industria de prelu- 1.1. Politica Partidului Comunist Rom6n pentru cre$terea
crare a lemnului
4.2.L. Depozite de buEteni
178 eficienfei activiti{ii economice in industria lemnului
L7B
4.2.2. Depozite de lobde 181
4.2.3. Depozite de cherestea 182
4.2.4. Depozite de frize LBz
4.3. Modernizarea depozitdrii produselor din industria de prelucrare a Documentele Congresului al XII-lea al Partidului Comunist Ro-
lemnului 184 mAn consfintesc marile victorii oblinute de poporul roman in con-
4.!.1. Depozite de'cherestea 185 struirea socialismului, traseazd obiectivetre fundamentale ale evo-
4.3.2', Depozite de panchete 188
4.3.,3.Depozite de produse finite luliei RomAniei gi definesc in acelagi timp, cu deosebitd claritate, pe
190
4.4. Ralionalizarea proceselor de muncd 205 baza unei profunde analize materialist-dialectice, strategia generale
4.5. Optimizarea distribufiei gi transportului materialului lemnos 2t6 a partidului, al cdrei scop principal este fiurirea societdlii socialiste
4.5.1. Distribulia materialului lemnos 220 multilateral dezvoltate si crearea condiliilor pentru edificarea co-
4,5.2. Amplasarea centrelor de sortare $i preindustrializare a lem_
ntrlui munismului in RomAnia.
- 225
5. Eficien{a economicE a transportului, depozitErii gi distribuliei produse- Etapa fiuririi societdlii socialiste multilateral dezvoltate are un
lor din industria lemnului 9ea conlinut economic qi sociai distinct. DupI cum se Etie, in etapa an-
5.1. Eficienfu economicd, Criterii de bazd 233 terioari de dezvoltare, in virtutea condiliilor existente atunci, so-
5.2. Eficienla economicd a manipuldrii produselor din industria iem-
nului cietatea noastre a fost nevoiti si-qi concentreze atenlia asupra sar-
240
5.3.Eficien !ae co nom ic dat r ans por t uluiaut o 245 cinilor de primi urgenld Ei sd pund pe primul plan indicatorii can-
5.4. Eficienta economicd a modernizdrii, depozitdrii produselor din titativi ai activitdlii. Factorul cantitativ rdmine important pentru
lemn
Bibliografie
249 RomAnia gi in etapa actualS, dar s-a ajuns la un nivel de dezvoltare
253
in care mersul inainte depinde mai ales de realizdri calitative' Toc-
mai de aceea, definind conlinutul principal al procesului de fdurire
a societdtii socialiste multilateral dezvoltate ln RomAnia, Programul
partidului relevd legdtura indisolubild dintre direcliile principale de
efort economic si social al acestei etape qi deplasarea centrului de
greutate a intregii noastre activitdli spre latura calitativd a acesteia.
Edificarea ln Romdnia, in urmdtoarele doud decenii, a unei eco-
nomii puternice, Ia nivelul exigenlelor socialismului multilateral
dezvoltat qi al revoluliei Etiin{ifico-tehnice, este condilionatl nemii-
locit de a'locarealn continuare a unor insemnate resurse materiaie,

7
de murrcd qi financiare pentru cregterea rapid5 Ei modernizarea in-
tensivi a forfelor de producfie.
Industria lemnului cunoaqte o dezvoltare continud, calitativ5,
fondurile de inrrestitii fiind alocate in mare mdsurd modernizdrii pro-
ceselor de produclie prin acliuni de reutildri, dotdri cu instalalii qi
utilaje moderne, inclusiv pentru activitatea de transport gi depozi-
tare, care deline o pondere de peste 31 la sutd din totalul cheltuieli-
Ior de produclie.
Sporirea eficienlei acestei ramuri economice este condifionatd si
de ridicarea calit5lii producliei, imbundtdtirea caracteristicilor teh-
nico-func{ionale ale produselor, aplicarea unor mdsuri riguroase in
vederea respectdrii proceselor tehnologice qi intdrirea controlului in
toate fazele de produc{ie. Reducerea cheltuielilor de transport gi de-
pozitare va conduce la diminuarea corespunzdloarea cheltuielilor de
produclie.
Realizarea acestor obiective reclamd misuri hotdrite pentru gos-
poddrirea ra{ionali Ei valorificarea la maximum a masei lemnoase,
concomitent cu extinderea utilizdrii superioare a lemnului de mici
dimensiuni gi a deEeurilor din lemn. Pe toate treptele activit5lii in-
treprinderilor din industria lemnului se cere, de asemenea,intensifi-
carea preocupdrilor pentru utilizarea intensivd a capacitSlii de pro-
ducfie, pentru reducerea consumurilor specifice de combustibil, ener-
gie si alte materiale.
Modernizarea activitSlilor de transport qi depozitare a materialu-
Iui lemnos este impusd de progresul multitateral al economiei nafio-
nale, obiectivul ei constind in micgorarea volumului de muncd pe
unitatea de produs Ei eliminarea muncii manuale - grele din cadrul
proceselor de produclie. Este necesar sd.se faci o repartizare judici-
oasi a sarcinilor intre diferitele sisteme de transport, eliminarea
transporturilor neraliona'le gi incruciEate, extinderea qi mecanizarea
operaliilor de incdrcare qi descdrcare, prin folosirea paletelor, con-
tainerelor gi a mijloacelor moderne de manipulare qi transport a ma-
tecialului lemnos.
1.2. Rolul gi importanla industriei lemnului
in cadrul economiei nationale
RomAnia prezintd o economie dinamicd, echiiibrati, cu o dezvol-
tare armonioasi a tuturor ramurilor de produclie gi cu o valorificare
intensivd qi in continud creEtere a tuturor resurselor natural.e.
B
Industria lemnului, ca ramurd a economiei nalionale cuprinde:
exploatarea, industrializatea si prelucrarea lemnului; recoltarea pro-
duselor forestier-eaccesorii; vinltoarea qi pescuitui in apele de munte;
ameliorarea terenurilor degradate gi corectarea torenlilor. Acest sec-
tor prezinti pentru economia naliona16 o deosebiti importanld, de-
oarece:
- RomAnia dispune de o suprafa!5 de pdduri de 6 316 mii ha,
reprezentind 270/odin suprafala totald a ldrii;
- lemnul recoltat anual din pdduri constituie o bog5lie deosebitd
pentru lara noastri alSturi de produsele agricole gi de petrol;
- in industria de exploatare, industrializare qi prelucrare a lem-
nului se realizeaza circa 60/sdin totalul producliei industriale Ei cir-
ca 730/odin totalul exportului.
Fondul forestier cuprinde toate suprafelele ocupate de pdduri,
precum qi terenurile afectate gospoddririi acestora.
Fondul forestier al RomAniei reprezinte 0,30 ha/locuitor, situin-
du-se pe locul 9 in Europa. Fondul forestier, bine gospoddrit, poate
asigura pe timp nelimitat dezvoltarea continud a industriei de prelu-
crare a lemnului, deoarecel,emnul ca produs al pddurii se regenereazd
in circa 100-120 ani. in condiliiie unei gospod6riri ralionaie a pddu-
rilor, in {ara noastrd se pot recolta anual 20-22 milioane ms de masd
lemnoasi din care aproximativ 83,30/ose utilizeazd in scopuri indus-
triale. Produsele acestei industrii satisfac numeroase trebuinle ale
populaliei, tar multe dintre acestea se folosesc ca mijloace de pro-
duclie in alte ramuri sau se export6.
in ceea ce privegte repartizarea sa, fondul forestier se caracte-
fizeazi. printr-o mare neuniformitate. Majoritatea pdduriior (61%)
sint si'tuate in regiunea de munte la peste 700 m altitudine, 29070
sint situate in regiunea de dealuri gi numai 100/odin pdduri sint
situate in regiunea de cirnpie, la o altitudine sub 150 m. ln ceea ce
priveEte cornpozilia pddurilor ce alcdtuiesc fondul forestier se cons-
tati cd fagul are cea mai mare rispindire (32076)Ei deline ponderea
cea mai mare a producfiei de masi lernnoasi. Rdginoasele repre-
zintd 280/ogi dau lernnul cel mai solicitat pe piafd, stejarul repre-
zintd 19,50/0.iar alte diverse specii tari qi moi delin 20,5070din su-
prafala fondului forestier. Din punctul de veder,e al structurii masei
lemnoase exploatate - produsele principale reprezintd 73016,produ-
sele secundare 22,5070qi operaliile de igien6. 4,50/0.Pe grupe de
spe,cii,rdginoasele d'elin 300/edin masa lemnoasd ce se exploaleazS.
anual, f.agul430/s,stejarul 100/oqi alte specii 1707s.
Docum,entele de partid si de stat pun problema utilizdrii ralio-
nale (tabelul 1.1) qi valorificdrii superioare a acestor resurse mate-
riale, printr-o serie de rndsuri care sint cuprinse in ,,Prograrnul
 Tabelul 1.2
national pentru conservarea si dezvoltarea fondului forestier in Indicii de utilizare a masei Iemnoase
perioada 1976-2070'$
Tabetut7.7. Speeificatle
Masa lemnoas5 totalE propus5 a fi exploatat6 anual, pe resurse in perioada
1976-2010* Volum brut pe picior - milioane m3
Tota1 masd lemnoasd 57,8 69,2 75,2 79,2 85,3 87,t
1981- 1986- din care:
SpecUiaare ta d t 1990
RSginoase 92,6 94,7 94,7 94,7 97,1 97,3
Fag 45,4 63,7 69,5 75,7 85,0 88,O
A. Fond forestier 22,1 27,2 22,6 tzs Stejar 54,1 58,2 64,0 65,5 75,0 79,1
Pdduri 27,2 20,2 27,3 127 Diverse esenle tari 22,7 36,5 47,8 57,2 65,3 67,2
din care: Diverse esenle moi 34,9 50r0 68,3 72,7 82,7 85,1
- produse principale 16,5 r5,7 16,3 L24
- produse secundare din
rdrituri r4I
Pdduri comunale L75
siuni, valorificat indr-r,strialdatoriti extinderii tehnologiil.or moderne
- pdduri principale* de exploatare a arb,orilor cu coro€u:re,trunchiuri Ei pirti de arbori
secundare Ei prtn sortarea qi prelucrarea acestora pe platfor,me gi/sau in cen-
B. Din afara fondului fores- trele de sortare gi preindustrializare.
tier 0r6
- p59uni impddurite 0,3
Pentru realizarea unui echilibru intre volumul masei leunnoase
- aliniamente plooi 0,3 ce se exploateazS. anual Ei posibilitat'ea fondului forestier (pr,oduc-
C. Tdieri, igien^e ;i curdfiri, lia anualS a pddurilor exprima'td in m3/an), conrducer€a superioard
fond forestier 1,6 t2s de partid a luat mdsuri ca incep'ind cu anul 7974 cota de tdieni,
- tdierr igienir 111 L20 inscrise in planul de stat, sd scadi perioadd de perioadd, sub posi-
-- curSliri 0r5 150
bilitatea normald a pddurilor pind in anul 1985, urmind ca in con-
tinuare, p'ind in anul 2010 volumul masei lernnoase ce se va ex-
..t Din Programul nalional pentru conservarea gi dezvoltarea fonduhd fo-
restier in perioada t976*2010 si Anuar statistic 1976. ploata sd creascd o data cu refacerea fondului forestier Ei sporirea
productivitifii pidurilon, respectind insd aceleagi cerin{e. Conco-
Cdi'le principale indicate de documentele amintite sint: miten't cu mdsurile de protejare Ei conservare a fondului forestier
- conservarea, protejarea qi creEterea pddurilor; in lume qi implicit in lara noastr5, consumuL Ei nevoile de material
- exp'loata,rearationaid a masei lernnoase prin mentinerea unui lemnos cresc o datd cu dezvoltarea economiei, intensificarea proce-
echilibru intre resurse Si teieri; sului de industrializare, cregterea populaliei gi a nivelului de trai.
- prelucrarea complexe qi superioard a materialului lernnos, cu In tabelul 1.3 se prezintd, cornparativ, consumul de lemn qi produse
indici tehnico-econornici ridicali ; de lemn pe plan mondial gi din Romdnia.
- reducerea cheltuielilor materia,l,e prin rniEconarea consurnuri- Se observd cd in tirnp ce in lume creqte consumu,l de masd [em-
I lor specifice, folosirea de tehnologii moderne gi utilizarea superioani noasi in medie cu 240/ode la un cincinal la altul, in'lara noastrd,
a de$eurilor. masa lemnoasd explo'atatd scade de la o perioadd la al,ta in m,edie
In exploartdriie forestiere valorificarea supe{rioare a miasei lem- sJ 50/0,nevoile de lemn fiind acoperite cu produse stratificate sau
noase s,eurmdreEte prin indicele de utilizare, care reprezinti rapor- cu in'locuitori. Concomitent cu reducerea volumului de masd trern-
tul dintre volumul comerciabil de masi leurrnoasl valorificatd noasd, se inregistreaze un salt calitativ in valorificarea indu,striald
industrial, raportat la totalu,l rnasei lernnoase date in productie a lernnului de foc, a resturilor din exploatdri qi a deqeurilor in pno-
intr-o anurnit5 perioadd, urmdrindu-se atit pe total, cit Ei p'e fie- duse destinate fabricdrii celulozei, a pldcilor din lemn, produse
care specie in par.te. de distilare chirnicl etc.
Dinarnica acestui indice este pr€zentati in tabelul 1.2. Valorifiearea complexd a masei lemnoase este exprimati prin
Nivelurile previzute pentr,u anul 1985 se vor realiza pnin oregte- indicele de ualorificare cr lemnului (lei/rn3), care se urvndregte pe
rea ponderii volurnului de material. lerrnnos de mari qi mici dimen-
11
10
 Tabelul 7.3 ansamblul activitAlilor din industria lemnului. Pentru caractetiza-
Consumul de lemn gi produse din lemn* rea preocupdrilor referitoare la creEterea nivelului de valorificare
a lemnului, s-a u,nm6rit qi analizat structura qi dinarnica indicelui
de valorificare a lemnului pe perioada 1960-1985.
Specificatie Din datele inrscrisein tabelul 1.4 se observd pfeocuparea pentru
cliversificarea producliei pe seafiia dezvoltirii continue a prelu-
crdrii lemnului in sortim,ente finite prin tehnologii mode,rne, care
Masd lemnoasd a condus Ia cregterea indicelui de valorifioal€ a materialului lern-
exploatatd., volum 1vtonoral ,1 .\D
'to 1
3248,8 124 152 152 nos cle la 475 lei/rna in anul 1960 ia 1 157 lei/m] in 19Q' prevede-
net 19, 78,4 104 96 93
Buqteni
R.S.R.
593 726 862,0 722 t45 119
rile pentru anul' 1985 fiind apreciate la 3 378 lei/rn3- Rezultd, de
Mondial
R.S.R. 7 8 8,0 1 r , 109 109 asem;nea, cd acest indice lnregistreazd creqtere atit pe total, cit Ei
Lemn foc Mondial 1094, 1 1 9 8 7349,2 109 122 722 pe grupele c,omponente.
R.S.R. 4 ,'7 53 64
Lemn celulozd Mondial 195 388 607,6 1 9 9 3r2 3t2
R.S.R. 1 o'o 280 360 125 5l
Lobde industriale Mondial 2t7,4 225 358 159
R.S.R. 1 , 9 2B0 380 136 I+8
Cherestea Mondial 338 450,0 1 1 8 IJJ 133
R.S.R. J, 6,0 1 1 8 106 87

+ Din statistica O.N.U. si date statistice ale M.I.L.M.C. t\

38

Structura si dinamica indicelui de valorificare a lemnului*

TabeIuL 1.4 )4
Y
r>---\
\e
JI

t6
30

o
X
leU )A
1n3
l% 9 19
tt 20
>-:-
16 18
Valoarea produ- 15
selor din 1 m3
masd lemnoasd. 11 (2
10
TOTAL 475 2625 553
din care: d
Produse brute
din exploatdri
forestiere 670 255 1 0 265
Produse semi-
finite din pre- 1965 1975 laaq
lucrarea lem-
nului ts2 277 368 534 5tu 580 18 Fig. 1.1. Ponderea principalelor grupe de produse ale
Produse finite industriei de exploatare qi prelucrare a lemnului. Nu-
din prelucrarea mdrul curbei corespunde cu pozilia din tabel.
lemnului 59 306 398 665 1260 1669 53
Produse de
celulozd Ei In structurh scade ponderea produse'l'or de expl'oatane cu grad
hirtie 48 zlJ a<o 540 20 664 redus de prelucrare, in schimb cregte vertiginos ponderea produs,e-
lor ciin industria de pre'lucrare a lemnului (mobila) transp'use glafic
* Dupd ln fig. 1:1.
,,Situatia statisticS" M.LL.NI.C.

72 13
 Co,mparativ cu alul 1960 ponderea produselor brlte din exploa-
tare (curba 3) gi a produselor sEmifinite din prelucra,r.e (curba 2)
vor scddea in anul 1985 de ra 40s/o la 'J,Bo/o, respectiv de ra 280/0ra
go7o.In schirnb, se inregistre,azd o cneEtere puternici a produselo,r
finite in specia,I mo ila de 7a 720/ola 530/o(curba 4).
Paralel cu mutaliile in structurd, prin oregterea ponderii pre-
lucrdrii lemnului, problemele tregate de modernizarea transportului
intern devin mai cornplexe, atit ca dotare, cit gi oa organizare Ei
formare de cadre corespunzdtoare.Cornplexitatea se datoreste unei
game foarte largi de sortotip,odirnensiuni, p,roduse agabaritice, cu
grad ridicat de prelu,crare Ei finisaj, pretenlioase la manipulare.
In'dustria de prelu,crare'a lemnului va inregi'stra creEteri insem-
nate in viitorul cincinal, mai ales calitative, prin dezvoltarea pr,o-
lqcliei de mobil5 pentru export. Prac,tic, in 1985 pnodu,c{iad.e rno-
bild va fi dubld fald de anul 1979.
Creqterea accentuatd a volumului de produclie de mobild desti-
n:at exportului, 750070 in 1985 fald de 1980, pune problerne noi, deo-
sebit de complexe pentru organizarea corespunzdtoare a traspo,rtu-
lui intern, in special al depozitdrii. Prin lucrarea de fatd se cauti
sd se dea rdspunsul, tehnic, organizratoric si econornic acestor pro-
blerne.
In etapa actuald, in industria lemnului transportul, manipularea
gi depozitarea produselor a cunoscut o dezvoltare continud, care
diferd insd de la o intreprindere la a,Ita gi in cadrul intreprinderii
de la o unitate de exploatare qi prelucrare la alta.
Muta{iile impor,tante ce se prevdd pentru cresterea indioelui de
val,orificare a lemnului n,ecesitd o atenlie deosebitd activitdtilor
privind transportul, depozitarea Ei distribulia materialului lemnos,
pentru continua imbundtdtire a acestora.
1.3. Necesitateaorganizdrii transportului,
depozitdrii gi distribufiei produselor
in industria lemnului
Produsele din lernn, ne,cesares,atisfacerii nevoilor societdlii, nu
se pot reaLiza fdri un sistem d'e miqcare a materialului lemnos
(brut, sernifabricat sau finit) in tot ansambluJ.de intrdri-iegiri, din
pddure qi pind la consumatori.
CantitSlile foarte mari de material lernnos, cu greutate, formd
gi densitate diferitd, se manipuleazd, depoziteazd, transportd gi dis-
74
tribuie in fiecare mornent cu eforturi materiale si umane deosebite
Ei cu mari cheltuieli. In orice circuit al materialului lemnos activi-
tatea de manipulare, depozitare, incercare, descircare in gi din
mijloacele de tnansport este la,borioasi gi cu a'tit mai mare cu cit
produsul finit este mai corrnplex sau dacd el este destinat distrib,ui-
rii sau oonsurnului pe o m,are supna,fa!6 teritoriali. In induls,tria
lemnului, aceeaqi unitate de materrial lernnos este transfenatd de la
un loc de muncd la altul, funolie de stadiul de prelucnare, de 40-
720 ori, in func{ie 'de gradul de ,organizare $i mecanizare a procesu-
lui de produclie, cheltuie'lile pe cane le ge'nere,azd. acest important
volum de muncd atingind procente de 25-700/o din costul producliei
Ritmul i'nalt de crerqtere a industriei de pr'elucrare a lemnului,
in oondiliile unei eficienle economice mereu sporite, a deter ninat
perfeclio,ndri continue a tehnologiitror de fabrioali,e, in timp ce trans-
portul inter.n,a rd,m:asin urmd.
Oblinerea unei eficienle ec'onomice ridicate impune conceperea
qi rnaterializarea unui sistem unitar mecanizat de circulalie a ma-
teriilor prirne, material.elor, semifabricatelon si produs,e,lor finite,
activitdli cunoscute sub denumirea de aprovizron'are qi desfacere.
Analizinrd circuitul bunurilor materiale, se constatd cd activitd-
lile de manipulane, am*-r'alare,transpont, incircare/descdrcare, depo-
zitare in stive sau rafturi etc. sint numeroa,se, acestea cresc propor-
lional cu oo'mplexitatea pr.oduselon qi cu gradul de dispersare teri-
toriald.
Jinind searna ce pe circuit un produs (co et sau unitate de
inc.ircdturd) necesitd zeci de asemenea activitdli - fdri ca va,Io'area
acestuia si creascd - rezulti ci se rnanipuleazd zeci d'e tone pentru
o tond de marfd.
Efectul econornic aL acestei situatii se ,oonoretizeazl in 20-550/o
muncd vie din totalul. rnanoperei consumate. Aceasti situa$ie ne
determin6 sd acorddm activit5lilor de manipulane, depozitare, trans-
port qi distribuire aceeaqiirnportanfi ca qi penfec{ionirii tehnologii-
1or de pre,lucrare. As,tfe'I, co^ceperea Ei aplicrarea unui sistern unitar
de pale,tizare, pachetizare, containerizare Si trans'containerizare a
produselor din industria lemnului, corelat cu dirnensiunile pnoduse-
J.or, mijloacel"or de transp,ort gi cu utilajele de mecanizare a lucrS-
rilor, constituie un mijlo,c sigur de cregter'e a eficienlei econ'ornice.
Avantajele sis,temului se repartizeazd in pr'oporfii diferite, a'tit la
producdtor gi beneficirar, oit Ei tra transpontor, resprectiv pe 'rnai
multe ramuri ale' econorniei nafio'nale.
Pentru delimitarea dorneniului abordat ln prezenta lucrare se
fac urmdtoare{e precizdri privind grupele d'e activitSli:
15
 - manipularea reprezintd miEcdrile pentru deplasarea materii-
l,or prime, rnaterialelor, produselor finite etc. necesare activitdlii
productive sau de consum (preluare, incdrcare, ides,cdrcar,e,trans-
bordare, stivuire e,tc.);
deytozitarectasigurd diferenla de
cadenld dintre produclie gi consum
Ei in cadrul pro'duc{iei;
l''ienlpulare - gruparec permite trecerea de
Deooziiare hansport Preiucrari la un lot ia aitu1, de la o dimensiune
p|rnare
ia alta a produselor;
- pregdtirea produselor consti in
Eenefrciar
set rof
---\r
t gruparea acestora pe partizi sau lo-
prelucrara
lascarciri\ turi, respectiv pe beneficiari in ve-
Fumizor derea expedierii lor;
. A1€l1er - tt'ansportul reprezintd deplasa-
;-;.,#-gait' rea loturilor de mdrfuri la beneficiari.
(pe aceeagiplatformi sau la altd in-
treprindere).
Re2ultd cd domeniui abordat vi-
zeazd. platforma furnizorului dupa
terminarea proceselor de prelucrare,
i I: FR.AUTO transportul Ei platforma beneficiaru-
lui inaintea inceperii proceseior de
prelucrare.
Structura industriei de exploatare
gi pre,ucrare a lemnului este de aga
naturd incit furnizorii gi beneficiarii
cle materii prime in majoritate ii
aparlin, fapt pentru care se intilnesc
un ansamblu de elemente in perma-
nentd interconexiune, care tre,buie s5
constituie un tot organizat.
Deci sistemul organizatoric ma-
Fig. t.Z. Sistemul ,,transport, ma- nipulare, transport, depozitare se
nipulare, depozitare,. intre uni-
t5{ile furnizoare gi beneficiare a poate constitui, intrucit cuprinde
materialului lemnos gi produse- elemente care se interaclioneazd
lor d in l er nn. puternic qi multiplu intre ele"
Interconexiunile in structura siste-
mului sint prezentate schernatic in fig. 1.2 clin care rezultd ci ieEi-
rea dintr-un sisteurreste irr-trare in celalalt.
Abordind transpontul intern ca un sistern, trebuie precizartfaptul
cd constituie un tot integrat ,al alernentelor cornponente, care se
af15 intr-o interacliune permanentd.
16
S,tudierea proiblernelor de modernizare a transportului in activi-
tatea de ,exprloatareEi prelucrare a lemnului se face prin izolarea -
ipoteticd - ,a sistEm:ului,reali.zindu-se circuite integral mecanizate,
linind seama de tregdturilesisternului cu mediul inconjurdton.
De aceea, transportul Ei manipulare,a materialului lernnos qi al
produselor din lemn se cer imbundtSlite Ei organizate in mod uni,tar,
astfel incit circulalia acestor bunuri rnateriale sd se realizeze Ia
locul qi in rnornrentul in care necesitrateaeconomici o cere, cu cos-
turi minime. Aceasta se impune rnai cu searnd avind in vedere rds-
pindirea geograficd a unitililor din industria lemnului, organizarea
lor gi distribuirea produselo{' la consumatori. In aceastd situalie
apare necesarS.modernizarea tranrsportului, depozitdrii Ei distribui-
rii rnaterialului lernnos Ei a produselon din trernn.
Produse,le industriei lernnului, in cea mai mare mdsurd sint
agabaritice; ca urmare, sisternul de paletiz,are pe palete standard
europene este pulin aplicabil. De aceea,trebuie gdsite solu{iitre efi-
ciente de forrnare a unitSlilor de incdrcitur5, mijloace mecanice de
manipulare gi transport, in condiliile organizdrii unor circuite uni-
tare in intreg parcursul furnizori-beneficiari.
Operaliile de rnanipulare, depozitare, transport si distribuire a
produselor din lernn de la producStori la con,surnatori- opera{ii
fundarnental,ein acest proces cornplex - trebuie sd fie an,alizate gi
ralionalizate in scopul oblinerii unei eficiente eoonornice ridicate.
$irul cdilor de moidernizare a activitSlii de transport, depozitare
gi distribuire 'a mraterialului lemnos nu se epttizeazl. aici, aceasta
fiind o pnoblemd oontinuu deschisd qi cu permanente cdutiri de
solulii. Obiectivul urmdrit nu este inrsd inventari,erea si pnezenra-
rea acestorforme moderne de organizare,si conturarea unor tehno-
Iogii ,moderne de organizrare,rnai eficiente, care sd conducd 1a per-
feclionare,a activitdlii de transport, dep'ozitare $i distribuire a
acestor produse.
,) - Tplrnnlno:i n^dernc ln industria len)nUlUi

generaleprivindorganizarea
Gonsiderafii
, balaje).
intreprinderilor
de exploatare9i prelucrare
-'
a lemnufui
2.L. Organizareaproducliei
in intreprinderile din industria lemnului
Industria lernnului este organizatlt in unitdli de produclie, gru-
p,atein mrai multe subrarnuri industriale: exploatare,alermnului, pre-
lucrarea lemnului, Celulozdqi hirtie.
Erploatarea lemnului este 'activitatea de recoLtarea trEmnului din
pddure, in aoncordanld cu cerinlele silviculturii.
Arborele reco'ltat in pro,cesul de explosfsls - suferi o serre
de prelucrdri prirnare: cepui,t, secfionat, cojit, despicat Ei sortat,
in oa.drul c6nora se fac multip'le rnanipuldri, transporturi gi depozi-
tdri, in veder,ea livrdrii produselor Ia beneficiari. Aceste operalii
sint asimilate activitdtii industriale.
Industria de prelucrare a lemnului, ptoducdtoar:e de cherestea,
ambalaje, binale, parchete, placaj, furnir, mdb,ild, pldci fibrolern-
noase' pi6ci aglomerate din lernn etc. ut)rizeazl ca materie primd
o paqle din prociuse,Ie exploa,tdrilor orestiene. Produclia pe care
o rearize,azdse prezintd sub formd de produse sernifinite si finite.
Industri,a d"e celulozd. ;i hirtie transformd, prin pr,ocedee chi-
mice, Iernnul Ei alte materii prime in p,roduse dife,rite, ne,cesare
economiei nalionale (fibre artificiale, celulozd, carton, hirtie, drojdie
furajerl etc.).
Unit5lile de producfie din industria de exploatar,e Ei prelucrare
a lemnului sint prrofilate Ei grupate astfei.:
- intreprinderi de exploatare qi transport cu sec{ii de explo'a-
tare a lemnului;
- intreprinderi de expl.oatare gi transport cu seclii de exp,loa-
tare gi seclii de industrializare a tremnului, uneori Ei cu seclii de
prelucrare a,Iemnului;
1B
- ,combinate de prelucrare a lemnuiui cu secfii de prelucrare,
ttneori Ei cu seclii de indus'trializare a lEmnului (cherestea gi arn-
Subondonate acestor intreprinderi sint si unitdli de explo,atare
sau prelucrare a lenrrnului cu gestiune internd, fdrd personaiitate
juridicd,
Funclie de profilul lon, intreprinderile sint subordon'ate Cen-
tralei de exploatare a lernnului (C.E.L.), respectiv Centralei de pne-
lucrare,a lemnului (C.P.L.).
Dat fiind caracterul unitar al struc,turii de produclie gi avind in
vedere gradul de inzes'trare tehnicd, in general o,mogend,aI intre-
prinderilor, se considerd cd analiza sisternului tehnic, organizatoric,
economic Ei social la nivel ide unitate rdspunde necesitSlii de a diag-
nostica stadiul actual al organizirii transportului gi depozitdrii ma-
terialuiui lernnos Ei al produselor din lernn qi de a stabili metode
gi mijloace de imbundtdlire qi de m,odernizarea acestora.
in protilul intreprinderi.lor de eryfloatare ;i transport se regd-
sesc cu ponderi diferite activit5{i l,egatede:
-_ exploatarea masei lemnoase;
- industrializarea Ei prelucrarea lernn'ului in pnoduse sernifi-
nite gi finite;
- transportul materialului lemnos.
Se de'sfdgoard,de asernenea,qi o serie de lucrdri care condifio-
neazd activitat'ea 'de bazd, printre care se rnentioneazd: mecanizarea
pro'ceselor tehnologice din exploatdri; modernizarea transportului,
manipuldrii, de'pozitdrii gi expedierii materialului lemnos; intre{ine-
rea gi reparalia mijloacelor de manipulare gi transport; moderni-
zarea secliilor de industrializare a lernnului; crearea de pro'duse noi
gi reproiectarea celor vechi pentru producfia de mobild, de .am,balaje
gi alte produse din lemn; desfacerea produselor cdtre beneficiarii
interni qi externi.
Perspeotivele innoitoare in intrep,rinderile de exploatare Si trans-
port din punct de vedere tehnic s,i material vor inregistra gi trans-
formdri sociatre,legate de: mutalii de personal din exploatdrile fo-
restiere in centrele de sortare Ei preindustrializare a lemnului; re-
calificarea oarnenilor ,rnuncii odatd cu introducerea mecanizdrii qi
automatizdrii prooesel.or de produclie; ridicarea nivelului de trai
gi ai congtiinlei profesionalea oamenilor muncii.
Reorganizarea gi rnodernizarea proceselor tehnologice din ex-
plo'atarile forestiere si din secliile de indu'strializare a lernnului
asiguri deosebite ritmuri de cregtere a productivitdlii muncii
(72-s3c/o).
19
 Aportul fiecdrei intreprinrderi la realizarea producliei industriale
depinde de volumul masei lernno,ase ,exploatatd anual qi mai ales
de gradul de integrare al celor dou6 procese de produclie: exploata-
re'a Ei industrializare a lernnului, materializat prin volumul de masd
lemnoasl ce se prelucreazd in produse semifinite gi finite.
La activitatea de industrializare a lemnului volumul producliei
industriale cregte de la o etapd la alta pe searn,a adincirii procesului
de prelucrare a lernnului in sernifabricate gi prefabricate pentru
industria mobilei, precum qi prin cre$terea ponderii acestora din
totalul producliei.
In intreprinderile de prelucrare cL lenxnuZui (cornbinate) se intil-
nesc activitdli cu ponderi diferite concretizate in tehnologii de fa-
bricare a produselor s,ernifinite cu grad superior de prelucrare pen-
tru industria mobilei Ei tehnologii pentru produse finite cu grad
ridioat de finisaj.
Printre produsele sernifinite cu grad superior de prelucrare se
menlioneazd: placajul, furnirul, pldcile aglornera,t'e din lemn (P.A.L.),
p16ci1e din fibrd de lernn (P.F.L.), prefabricatele din lemn masiv
etc.
Produsele finite cu grarl ridicat de finis'aj sint: mobila cu pon-
derea cea mai mare in industria de preJ.ucrare a lernnului, binarlele,
rechizitele gcolare, articolele sportive, instrumentele muzicale, fdina
de lemn etc.
Aceste activitSli se desfSgoard in majoritate,a cazurilor in fabnici
gi seclii arnplasate in perime'trul aceleiagi platforme (combinat sau
intreprindere) sau uneori in unitdli dispersate in raza unui jude!.
$i in aceste intreprinderi (combinate) se regdsesc aceleagi lucrdri,
care condilioneazl. activitatea de bazd, ca gi in intreprinderile de
exploatare gi transport, dar cu ponderi diferite, funclie de specificul
fiecdr,ei tehnologii de fabnicafie.
Perspectivele de innoire din aoeste intreprinderi vizeazd" atit
tehno ogiile de prelucrare, cit qi modernizarea transportului, mani-
puldrii si depozitdrii rnateriilor prirne, materialelor gi produselo,r
finite. Aceste innoiri constau in mecanizarea qi automatizarea pro-
ceselor de producfie, reproiectarea p,roduselor, ralionalizarea trans-
portului intern, in condiliile unor consun:nuri minime de materii
prime, materiale, energie Ei forla de muncd.
Corespunzdtor acestor cerinle se impun acliuni pentru riclicarea
calificdrii gi policalificdrii oamenilor muncii, care si asigure ob!i-
nere'a unor produse calitativ cornpetitive.
O datd cu cregterea calitativd a producliei prin valorificarea su-
pe,rioard a masei lemnoase, in intreprinderile de exploatare gi p,re-
20
]ucrare a lemnului se desfdgoari ample acliuni de reducere a cheltu-
ielilor de produclie in care transportul, depozitarea gi distribuirea
materiaiuh:i lemnos cu o pondere insemnat5.
2.2. Proceseqi metode de producfie
in intreprinderile de exploatare gi prelucrare
a lemnului
In structura actuald a proceselor de produclie din exploatdrile
forestiere gi din unitdlile de industrializare a lemnului, se deosebesc
activitS{i specifice exploatdrii lemnului, industrializarii Ei prelu-
crdrii lernnului.
Activitdlile proce,sului de p,roduclie din exploatdrile forestiere
cuprind:
- procese tehnologice de recoltare, fasonare gi prelucrare a
lemnului in dep'ozite gi/sau pe platforme - centre de sortare qi
preindustrializare;
- pnocese de manipulare, transport gi depozitare-distribuire.
In industriatrizare, pr'ocesul de pnoduclie reprezintd o continuare
a celui din exploatiri printr-o suitd de operalii pentru transforma-
r.ea lemnului ro,tund in produse semifinite Ei finite.
Procesul de produclie al industrializirii lernnului cuprinde:
- pro,cese tehnologice de prelucr,are a bugte'nilor in produse
gaterate (cherestea) qi prelucrarea acestora in diferite produse finite
(parchete, binale, ,ambalaje, mobild etc.), colectarea Ei pnelucrarea
deseurilor din lemn etc.;
- procese de manipulare, transport qi dep,ozitare, livrare.
in tabelul 2.1 se preziratd schematic aceastd macrostructurd a
procesului de produclie.
In m'acrostructura proceselor de produclie prezentate intervin
numeroase manipuldri qi transporturi interne cu grade diferite de
modernizare, intilnindu-se frecvent: manipuldri si transporturi ma-
nuale, manual-mecanice, mecanice, consumatoare de o insemnatd
fortd de rnuncd.
Metode e de produc{ie sint adecva,te fiecdrei subnamuri qi se deo-
sebesc de cele din alte ramuri economice printr-o serie de particu-
laritdli ca:
- dispers'area qi intinderea lucririlor p,e suprafe{e mari gi desfd-
surarea lor in aer lib,er, influenlate puternic de factorii meteorolo-
gici. Aceasta creazd. dificultdli in mecanizarea qi autornatizarea
proceselor tehno,logice, irnpreund cu:
21,
 Tabelul 2.7
Tab eIuL 2.1. ( cotrtinuar e)
A. Procesul de produclie in exploatdrile forestiere

Locul unde
Activiteti se executa 5.10. Stivuirea produseior Idem
5.11. Formarea loturilor Iderrr
5.12. lncdrcarea produselor Idem
5.13. Distribuirea Ei livrarea
1. Recoltarea 1.1. Doborirea arborilor Parchet produselor Idem
lemnului 7.2. Seclionarea lemnului Parchet 6. Transportul 6.1. Transportul produselor Depozit final sau cen-
2. Colectarea 2.1. Adunatul lemnului rotulrd Parchet din lemn ia beneficiari tru de sortare Ei pre-
Iemnului 2.2. Adunatul lemnului m5- Parchet industrializare
runt
2,3. Apropiatui lemnului ro- Depozit primar
tund B. Procesul de produc{ie in sec{iile de industrializare a lemnului
2.4. Apropiatul lemnului rnd- l)ei:ozit primar
runt 1 . Depozitarea 1.1. Descircatul buEtenilor Depozit
3. Prelucrarea 3.1. Curdlirea de crdci a arbo- I)epozit primar materiilor 1.2. Receptia bugtenilor Depozit
lemnului in rilcr sau pdrlilor de ar- 1.3. Seclionarea bugtenilor Depozit
pddure bori L.4. Sortarea calitativd qi di- Depozit
3.2. Cojirea lemnului I)epozit primar mensionald Depozit
3.3. Seclionarea lemnului ro- Depozit primar 1.5. Depozitarea bu9tenil6;**'' Depozit
tund Fabricarea 2.1. Alimentarea gaterelor Hala fabricalie
3.4.' Fasonarea lemnului de Depozit primar cherestelei 2.2. Receplia cantitativd IIala fabricalie
steri 2.3. Debitare in gatere HaIa fabricafie
3.5. Sortarea lemnului T) o n n zi * n r i mrorr r a u r
yf 2.4. Prelucrdri la circulare HaIa Iabrrcalre
3.6. Stivuirea lemnului I- ) o n n zi t nrimrr 2.5. Sortarea calitativd Hala fabricalie
3-7. lncdrcarea lemnului Depozit primar 2.6. ManipulSri Hala fabricalie
4. Transportul 4.I. Transportul cu mijloace Din parchet la depo- J. Controlul la 3.1. Sortarea calitativd Rampa verCe
lemnului auto sau C,F.R. zite finale sau centre rampa verde 3.2. Receplia cantitativi Rampa verde
de scrtare gi pfein- 3,3. Tratare termicd Aburitoare
dustliaiizare a lemnu- 3.4. Manipuliri Rampa verde
1ui 3.5. Distribuire Rampa verde
5. Prelucrarea 5.1. Desc5t'calca alboril,..rr., Depozit final sau cen-
A
Depozitarea 4.1. Manipul5ri Depozit cherestea
lemnului in trunchiurilor, catargelor tru de sortare gi pre- produselor 4.2. Depozitare Depozil cherestea
depozite finale industrializare sernifinite 4.3. Conservare Depozit cherestea
qi/sau centre 5.2. Curdfirea de crdci Idem 4.4. Condi!ionare Depozit cherestea
de sortare si 5.3. Seclionarea qi sortarea Idein 4.5. Sortare Depozit cherestea
preindustria- lemnului 4.6. Lotizare Depozit cherestea
Tizare 5.4. Despicarea lemnului pen- Idern 4.7. Stivuire Depozit cherestea
tru _steri gi sortarea pc 4.B. Livrare Depozit cherestea
produse Prelucrarea 5.1. Colectare Haia fabricali-e
5.5. Cojirea lemnului Idem cleseurilor din 5.2. Sortare Hala fabricalie
5.6. Manipularea sortimente- Idem lemn 5.3. Prelucrare si/sau ambalare Hala fabricalie
1or, formarea unitdlilor cle 5.4. Depozitare Depozit
incdrcdturd 5.5. Distribuire Depozit
5.7. Prelucrarea lernnului Depozit final sau cen- 5.6. Livrare Depczit
tru de sortare qi pre- 6 . Prelucrarea 6.1. Descdrcare Depozit
industrializare produselor 6.2. Receplie Depozit
5.8. Mangalizarea lemnului Iclem finite 6.3. Sortare Depozit
5.9. Prelucrarea crdcilor, ceti- Idem 6.4. Stocare Depozit
nii si a cojii 6.5. Condi!ionare Uscdtcrii
6.6. Sortare Haia fabricalie

22
23

I
 Tabelul 2.7. ( continuarel
T ab eIuI 2.7. ( conti,nuare)

6.7. Prelucrare Haia fabricalie Transportul cu

6.8. Sortare Hala fabricalie auto sau pe C.F.R.
6.9. Lotizare HaIa fabricalie qi fibre
D. Procesul de productie in fabricile de plSci aglomerate din lemn:
6.10. Ambalare Hala fabricalie
6.11. Depozitare Depozit 1. Depozitarea 1 .1 . Descdrcarea lobdelor de- Beneficiar
6.12. Manipulare Depozit materiilor geurilor gi rumegugului
6.13. Livrare Depozit prime qi 1' Receplia materiilor pri- Idem
7. Transportul 7.1. Transportul cu mijloace Beneficiar materialelor me Si a materialelor
produselor auto sau C.F.R. 1.3. Depozitarea materiilor Idem
prime si a materialelor
C. Procesul de produc{ie in unit5file de prelucrare a Iemnului in produse L. 4, Alimentarea statiilor de Idem
finite tocare cu lobde si deseuri
1. Depozitarea 1 .1 . Descdrcarea cherestelei. Depozite
1. 5. Receplia materiilor prime Depozite
materiilor placajului, introduse in prelucrare
furnirului,
prime P.A.L.. P.F.L.. semifabri- 1. 6. Stocarea in haldd a tocd- Depozite
turii 9i rumegusului
catelor din lemn masiv,
2. Fabricarea 2. 1. Alimentarea utilajelor de Ilala de fabricalie
materialelor tehnice prelucrare a lemnului in
pldcilor
L.2. Receplia materiilor prime Depozite
aschii
qi materialelor
1Q Depozitarea inclusiv usca- Depozite 2.2. Dozarea aschiilor Si ru- Idem
meguqului pentru uscare,
rea in aer liber a cheres-
Depozite cernere, stocare inainte
telei
de prelucrare
1A- Distribuirea cdtre sectiile
prelucrdtoare in functie 2.3. Realizarea covorului de Idem
agchii (sau fibr6), prepa-
de loturile lansate
1 .5 . rarea, condilionarea, for-
Receplia cantitativd qi ca- Depozite
matizarea pldcilor
2. Prelucrarea ln iitativd
3. Depozitarea Sortare calitativd si re- Depozit
semifabricate 2 .L . Alimentarea uscdtoriilor Grup uscare produselor
(prefabricate 2.2. Prelucrarea in repere Hala de prelucrare ceptia producliei realizate
din lemn 9Q Sortare calitativd llala de prelucrare
finite 3.2. Depozitare pe formate, ca- Idem
masiv) ta. Manipularea, transportul Depozit de semi iabri- litate
gi depozitarea J.J. Lotizarea pe partizi qi Rampa de expedilie
3. Fabricarea pachetizarea plScilor
mobilei Hala de fabricalie
J.a. Incdrcarea in mijloace de Rampa de expedilie
Receplie cantitativd $i ca-
litativd Hala de fabricalie transport gi livrare la be-
Aiimentare fluxuri cle fa- neficiari
brica[ie cu materii prir:rc
Si materiale Ifala de fabrica{ie
Prelucrarea in produse fi-
nite Hala de fabricalie - conditiile geornonfologice Ei de relief;
J- + . Controlul de calitate final Hala de fabricalie - sslsgfglul sezonier al lucrdrilor de exploatare a pddurilor
3.5. Lotizarea produselor HaIa de fabricalie (se realizeazS.numai in perioad'a de repaus vegetativ);
3.6. Ambalarea produselor Hala de fabricalie
4. Depozitarea Q'7 Receplia produselor Hala de fabricalie - dificultatea permanentizdrii muncitoril'or;
produselor 4 .t. Paletizarea Depozlt
finite Stocare pe partizi, etc. Depozit
- existenta qi felul mijloacelor de transport, care condilio-
gi livrarea Pregdtire pentru livrare Depozit neaze execu,tarea lucririlor in timpul optim;
Ia beneficiari pe beneficiari etc. - mutatiile oontinue in stru'ctura arbor-ete'lor Ei a masei lern-
4.4. Incdrcarea in mijloacele Rampa de expeditie
de transport noase exploata,te.
25
24
 Potrivit concliliilor geomorfologice ;i a celor de organizare a
producliei qi ,a muncii, activitatea din exploatari se desfdqoard cu
un nu,mer variat de operalii, aqteptdri, c,ontnoale, transporturi
Ei
depozitdri, care concluc la procese de produclie specifice si 1a cos-
turi diferenliate.
Me,todele de produclie practicate in exploatdrile forestiere sint:
- exploatarea in sortimente definitive la cioatd;
- exploatarea in trunchiuri, catarge gi arbori intregi cu faso-
nare in depozite primare gi exploatare in trunchiuri, catarge gi ar-
bori intregi (cu crdci) cu fasonare in depozite finale gi/sau centre
de sortare si preindustrializare a lernnului. La definitivarea acestora
s-a avut in verdere locul de fasonare a arbo,rilor do,boriti si forma
sub care se colecteazd lemnul.
Tendinla pe plan mondial, reglementdrile pe plan na{ional qi
local, conduc la aplicarea tehnologiei de ,exploatare a arb,onilor in-
tregi cu fasonare definitivd in centre de sortare gi preindustriali-
z:are a lemnului.
Organizarea tehnologiilor noi in exploatare qi in centre de sor-
tare Ei industrializare a impus gi organizarea corespunzdtoarc a
transportului, manipuldrii si depozitdrii materialului lernnos, apli-
cindu-se din ce in ce mai mult pachetizarea, paletizarea gi contai-
nerizarea produselor.
In unitdlile de industrializare a lemnulni, prelucrarea buste-
nilor in fabricile de cherestea se face cu diferite grade de specia-
Iizare, funclie de specie Ei de volurnul de material lemnos introdus
in fabrica{ie.
In acest secton mertodele de produclie aplic,ate in prezen,t sint
orientate pentru prelucrarea rdEino,aselor, fagului, stejarului gi di-
verselor esenfe.
in prezent in toate intneprinderile continud sistemul clasic de
debitare a lernnului rotund in sortimenrteLe standandiz,ate.
De curind a inceput modernizarea tehnologiilor de prelucrare a
bugtenilor, prin aplicarea urmStoarelo,r procedee:
- debitarea rd"Einoaselor in sistem nordic;
- debitarea tuturor bugtenilor in semifabricate din cherestea;
- valorificarea integrald a degeurilor din lemn in scopuri in-
dustriale, sub formd de placi.
Din prelucrarea lemnului ca beneficiard a produselor din ex-
ploatare gi industrializare a lemnu).ui, sc rcalizcazi procluse cu gracl
ridicat de valorificare gi,/saufinisaj.
i - introducerea qi fo,losirea de p'achete, pailete qi oontainene,
Procesele te'irnologice sint specifice fieciirui produs, avind gracle
ilII diferite de mecanizare si autom'atizare.
26
Itl
ili
In aoeste intrepninderi (cornbinate) se intilnesc procese tehnolo-
gice pentru:
* prelucrarea bugtenilor de derulaj in placaj cu diferite uti-
]1zarli
- prelucrarea bugtenilor de diferi'te specii in furnir estetic,
prin decupare;
prelucrarea lemnului de mici dimensiuni (lobde, crdci, de-
qeuri ;i rumegug) in pl5ci aglomerate sau p15ci din fibrd de lemn;
- prelucrarea cherestelei in prefabricate din lemn masiv, desti-
r-ratdpro,ciuclieide mobila;
- prelucrarea buqtenilor de calitate superioard in diferite pro-
duse finite ca: instrurnente muzicale, articole sportive, arnbarca-
Jiuni, rechizite EcoLareetc.
Majoritatea produselor oblinute prin tehnoiogiile enumerate se
regesescin fabricaroa rnobilei (artd, corp, panouri etc').
inldnluirea acestor tehnologii se realizeazd in intreprinderile
din industria leunnului prin ,,sistemul((tr,ansport, manipulare, depo-
zilare qi distribulie.
2.3. Metode qi tehnici de manipulare, transport,
depozitareqi distribtlire a materialului lemnos
gi produselor din industria lemnului
In industria lemnuh-ri, in cadruJ. programului prioritar, referi-
tor la paletizarea, pachetizarea gi containerizarea pro'duselor, s-a'u
realizat cercdt6ri inclneptatespre:
- eliminarea tnansporturilor gi manipuldrilor inutile;
- lgflLrsgrea distanlerlor de parcurs a obiecteLor muncii, prin
reamplasarea utilajelon Ei a locurilor de muncd;
- mecanizarea qi autornatizanea operaliilor de incdrcare-des-
clrcare, deplasare, depozitare;
- organizarea proceselor tehnologice Ei a liniilor de produclie
in flux continuu, in cadrul clrora transferul o,biectelor muncii sd
se facd mecanizat qi automatizat;
- eliminarea sau reducerea depozitdrilor intermediare qi dimi-
nuarea imobiliz6rii fondurilor circulante;
care sd se incadreze in sistemul na{ional de modernizare a trans-
n nr+r rni I nr.
lJur ! ur lrvr t
27
 - adoptare'a sistem,elor moderne d,e depozitare, care sd permitd
cregter:ea gradului de utilizare a suprafelei gi a volumului de depo-
zitat:
- cre;terea gradului de utilizare a mijloacelon de transport
pr:in: modernizarea acestora, programarea activitirtii, reducere,a tim-
pilor de stalionare, imbundtdlirea inrtrelinerii si reparaliilor, amena-
jar:ea drumurilor forestiere qi a cdilor cle acces;
* imbundtdtirea fluxului information:rl .
In caclrul acestei acliuni, inceputd in anul 1970, cincl doar 1,26070,
din produsele din lemn expediate pe intreaga lara la diversi bene-
ficiari au fost transportate in pacheie, pi: palete sau in containere,
in anul 1982 volumul acestora a crescut La 670/0,dar el rdmine to-
tugi destul de redus.
Pind in anul 1985 volumul de mdrfuri cxpedi;rte modernizat
cregte l'nt 75a/0.
Gradul de mecanizare a manipulirii, transpontului intern, de-
pozitdrii, incdrcdrii qi descarcarii materiilor prime, materialelor qi
prodttselor finite cregte de la 54070in 7976 la g5o7oin anul 19B5.
Transportul materialului lemnos. in intreprinderile de exploata-
rea lemnului transportul se efectueaz6 cu mijloace auto qi C.F.
Transportul auto s-a dovedit suplu qi eficient pe distanle scurte. in
general, circuialia vehiculelor se realizeazd plin intr-un singur
sens, de la par,chete la depozitele finale, Ia centrele de sorta?e si
preindustrializare, la intreprinderile de prelucrare a lemnului gi/sau
intre acestia qi beneficiari.
Transportul auto, in intreprinderi, este organizat in unit5li de
me,canizare transporturi Ei construclii forestiere (U.M.T.C.F.) gos-
poddrite pe principiul gestiunii proprii.
Unitdfiie de mecanizare, transport qi construclii forestiere, sint
organizate pe sectoare de transport gi coloane, in raport cu ampla-
sarea parchetelor de exploatare fald de depozitele finale sau cen-
trele de sortare Ei preindustri'alizare a lemnuiui si sectoarele de in-
dustrializare a lemnului sau de aiti consumatori locali.
Organizarea activitSlii de transport auto in unitdli specializate
la fiecare unitate (U.M.T.C.F.), rezolvd in totalitate cererile de ttans-
port, in condilii economice avantajo,ase. Se creazd astfel posibilita-
tea modernizdrii gi mecanizirii mijloacelor auto de transpont, con-
cornitent cu ceJ.e pentru rnanipuiare, in conco,rdanld cu realizdrile
industriei constructoare de maqini, prin asimilarea autovehiculelor
de mare capacitate.
Unitdlile de mecanizare, transpont $i construclii forestiere dis-
pun de diferite mijloace de transport auto, realizate in !ard, care
28
illi
sint transformate gi amenajate constructiv, pentru a fi adaptate
specificului transportului forestier.
Existd mijloace auto echip,ate special pentru transpontul mate-
rialului lernnos, produselor din cariere qi balastiere etc. de diferite
capacitSli cuprins,e intre 5 gi 25 t.
Transportul materialului lemnos se efectueazd. cu mijloace auto
in propor{ie de 760/o gi pe calea ferata forestier'd in pro,prortire
de 230/0.
Transportul pe C.F.R. se executii cle la depozite sau centrele de
sortare qi preindustrializare la beneficiarii proprii sau finali, de
regul5 pe distanle mari, clovedindu-se mai econornic decit ce1 cu
mijloace auto.
Trctttsportul intern a fost privit ca &n€Xd a proceselor de pro-
duclie in unitdfiie de p'rciucrare a lemnului, avind un grad de me-
canizare redus. Analizindu-l ca ,,sistem'( (cu intrdrile gi iegirile spe-
cifice) se observd ugor ce, sistemul de transport intern nu funclio-
meazd. Mecanizdrile introduse pind acum au rezolvat parlial
transportul de la fabrici la rnagazii sau la r5mpile de expedilic
folosind o serie de utilaje (remonci de tractor, stivuitoare, electro-
care, camioane) gi in micd mdsurd incircarea ln mijloacele de
transport (macarale caprd, poduri rulante, autornacara,le). Chiar qi
acolo nnd,e aceste mijloace existS, un nllmer mare de manipuliri
manuale se menfin. La fiecare inceput gi sfirs,it de ciclu de trans-
port intervine munca manuald (preluare, asezare, descdrcare, in-
cdrcane, insolirea mijlocului etc.).
In fig. 2.1. este reprezentatd situalia actu'ald a unei unitdli pro-
ducdtoare de mobil6, care nu are linie de garaj C.F. linga maga-
zia cle produse finite. lntr-o mdsurd mai m'are sau mai micd faze'le
se repetd la beneficiari.
Analizind un circuit cornplet, de la ultimul loc d'e muncd al
furnizorului pind la primul loc de muncd al beneficiarului, rezulti
schema din fig. 2.2. (furnir estetic).
Circuitele tehno,logice, prin conlinutul lon, reprezin'ti latura
tehnicd a cazului studiat (sisteme de masini, cdi de circulalie, carac-
teristicile construcliilor etc.), paralel :u latura organizatoricd.
Prin relevarea fide'ld a situaliei existe'nte 9i transpunerea sub
forma circuitel.or tehnologice se creazd condilii pentru a analiza cri-
tic deficiente'le organizatorice qi econonnice ale soluliilor practicate.
Pentru exemplificare, se prezintd cazuritre existente in unitdlile
producdtoare cie furnire, parcheite Ei circuitul tehnologic al mate-
rial,elor tehnice (,iig. 2.3, 2.4, 2,5) din intreprinderile din industria
29

lemnului. Din analiza circuite,lor tehnologice pnezentate in figurile
2.3-2.5, rezultd nurndru'I mare de manipuliri (pini la 20), consu-
matoare de forld de muncd, care genereazS.o productivitate redusd,
6t B
Fig. 2.1. Circgit tehnologic nemecanizat al coletelor de mo-
biid:
I * p r e l u a r e co le te ;2 - tr a n sp o r t la magazi e; B - sti vui re;4 -
p r e l u a r e co le te p e n tr u e xp e d ilie ;5 - tr a n sport l a remorcd;6 - i ncer-
care in renrorcS; 7 - transport"X.!19.."
timp indelunga,t de stalionare a mijloace or de transport la incdr-
carefdescdrcare, utilizarea ineficientd a suprafefelor, condilii de
lucru neergonomice, degradarea calitSlii produselor, in final costuri
ridicate de produclie.
In prezent, funclioneazd asemeneacircuite in conceplia ,nla sol,,,
adicd nu se foloseEte depozitarea pe vertical5. Orice mecanizare,
calrese introduoe intr-o,,situalie existentS((va trebui si tind seama
Fabrrcade
moblti
F tat din parchete. Organizarea procluctiei gi a nauncii este realizati
Fie. 2.2. Schema de circuialie a furnirului
DeneIlclar.
30
C.F. (1 000 m); 8 - tncercat
estctic intre furnizor
de prezenla unor oonstruclii joase (4,2-4,8 m inlilime), amenajate
Ei echip,atepentru tehnologii la ,,soI{'.
Mecanizarea circuitr:lni impune o schimbare totald a opticii
privind manipularea qi transp,ortul produselor constituite in unitdti
de incarcltu'rd, reducerea numdrului mare de faze din circuit, folc-
sire'a spaliului de depozitare pe verticald, cum qi introducerea unor
sistemede maEini mai eficiente.
Exploatarea eficientd a posibilitd{ilor utilaje'lor Ei a mijloacelor
de transport este condilionatd de mecanizarea ntanipuldrilor.
Aceastd mecanizare este posibild prin trecerea la sisternul de
transport pachetizat, patretizat, containerizat $i transcontainerizat
aI produse'lor. Toate so'luliil,ede mecanizare ap,licatepind in p'i'ezent
au dus la rezultate mo'deste,ca urm'ar,e a faptului cd produsele nu
sint grupate in unitSli de inc6rc5,,tur5.Aoeasta are dezavantajul
unei productivitSli reduse, cit Ei al unui timp indelungat de stalio-
nare a mijloacelor de transpo,rt la incdrcare sau descdrcare.In ace-
laEi timp, are 1o'co degradare ca itativd a produselor, ceea ce ge-
nereazd majordri de costuri Ei alte chelttuieli neeconomicoase.
Depozitarea materialului lemnos qi a produselor din lemn. Aceastd
operalie are loc pe intregu,l circuit furnizor-beneficiar, indifenent
d,e etapele procesului de pr,oduclie, in su,ccesiuneaprezentatd. in
continuare.
Depozitele finale sint amplasat'e de reguld in zone,le s,tatii or
C.F.R., pe terenuri propnietatea in'treprinderilon sau pe terenuri
inchiriate. Ele sint constituite din s,r.rprafele sumar amen'ajate.
Acestea preiau din parchete cantitdlile de material lemnos fasonat
qi ii expediazd, de r,egulScu vagoane C.F.R., beneficiarilor.
In prezent, intreprinderile de{in un numAr irnportant de depozi-
te finale.
In afard de aces,tea,un imp,ortant volum de masi lemnoasd este
dirijat din parchete direct 1a fabricille de cherestea, de hirtie, sau
intreprinderilor comerciale.
Potrivit gradului de dotare ;i al niveluiui de organizare a pro-
duc{iei qi a muncii, indice,le de mecanizare din aceste depozit,e,va-
riazd. intre 20 qi B0o1o, merdiafiind de 55o,zo.
in ultimii ani s-a trecut la modernizarea qi organizarea depozi-
te,lor finale, in vederea transformdrii acestora in centre de sortare
;i preindustrictliz{tre a lemnului. In a,ces,tease concentteaz{. activi-
tatea de fasonare, sortarreEi pr'eindustrializate a materialuiui lemnoso
colectat sub formd d,e arboni cu coroand gi par{i de arbori transpor'-
pe iinii de fabricalie in flux tehnologic mecanizat, in variante adap-
qi tate condiliiior specificelocale.
31
 Siivuire'invedereadepozitErii

Transportla vagon

Desc5rcare
din vagon Transport[a depozii Recepfie Stivuireln vedereadepozilSrii

pe clrucior
Pre[uatdin siivS gi depunere Transporf n^^- :^- ^r
[a secire LEscarcat sl sttvulita sectie

Fie. 2.3. Circuit tehnologic al furnirului neimbinat (furnizor-beneficiar).

 vagoret Transport
cu 0escErcai Ss'tare supapusipe sol
Oepozitare IncSrcatqr transportcu lagonef
vagmer raqonei stivuire la 0an0arfansportoare

Loturi Iransportcu banda[a rragon

partizi
0escErcatvagret Transport
cu bandain Inc6rcalsr consotidat
5r a{imentareban- zona de preqanre parchet'in vagon
di transportoare exD€diire

Fig,. 2.4. Circuit tehnologlic al parchetului pe platforma producdtcrului.

Desclrcaidin mijioc& iransport Transpo'tta receptre Depozrtane in

manuale hegit'ire comenzipeniru
faffun sectii5i a'ezare pe
caruciof

IncSrcatin remorci Transport pe cirucior

DescSrcare tanspori cu caruciorln
s€clja consunatoarp
Fig. 2.5. Circuit tehnologic al rnaterialelor tehnice pe platforma unui combinat de prelucrare a lem-
nului.
 Depozitele de muterii prime si produse din unitd{ile de industria-
Iizare ct lemnului, funclie de mdrfurile ce tranziteazd, sint dimensio-
nate Ei organizate diferit. Astfel, depozitele de bugteni primesc ma-
terialul de la centrele de sortare gi preindustrializare sau clireci
din parchete, cu mijloace auto sau vago'aneC.F. In acestea se des-
fdqoard operaliile de recepfionare, distribuire gi depozitare a busite-
nilor, in vederea debitdrii. In aceste dep,ozitese executd qi o serie
de transformdri ale bugtenilor ca: seclionarea, cojirea, inldturarea
defectelor, despicarea capetelor etc. Activitatea din depozite pnezinti
un grad diferit de organizare $i mecaniz'are, acestea fiind ddtate
cu: macarale portal pentru descdrcatul vagoanelor gi alte insta.la{ii
speciale de descdrcat autocamioane; incdrcdtoare cu brale tip
IFRON; despicitoane hidraulice Ei mecanice; cojitoare pentru bus-
tenii de rdEinoase; transportoare longitudinale qi transversale cu
lanf; sot'toare mecanice pentru bugteni; vagoneli pentru transport
gi distribufie.
Potrivit gradului de organizare qi dotane sint modernizate B2o/o
din depozite.
Indjcele de meganizare a'l activitdlii este diferit de la un depozit
la al,tul, fiind cuprins intre 720/0$i 790/0.
Depozitele de produse semifinite ;i. ti.nite din unitdlile de indus-
triaiizare a lernnu'lui absorb produclia rezultatd sub formd de che-
restea, semifabricate din cherestea,travers'e, doage, parchete, binale,
ambalaje e,tc. Sisternul de organizare gi dotarea acestora sint foarte
diferite de la o intreprindere la alta, iar suprafelele ocupate de eie
sint arnenajate sau parlia,l amenajate, acoperite sau neacoperite,
existtind un nurndr redus de depozite bine organizate. Gradul de
mecanizare al activitdlilor este cuprins intre 10 qi 900/o in raport
de for{a de muncd utilizatd.
In aceste condilii, trecerea la pachetizare - paletizare sau corf-
tainerizare a produselor penrtru m,ecanizareamanipulSrilor gi trans-
portului - trebuie solulionatd in strinsd dependenld cu depozita-
rea mecanizatd a unitdlilon de incdrcdturd. FIrd aceasta solr-rliile
vor fi pulin eficiente.
Depozitarea mnteriilor prime, materialelor ;i. produselor finite
din unitdlile de prelucrere a Lemnului are un ro'I tot atitt de impor-
tant ca si fabricalia. Depozitarea materiilor prime din lernn masiv
se regds,eEtein unitiliLe de prelucrare a lernnului in situalie iden-
ticd cu cea descrisd la produse,l'esemifinite de Ia secliile de indus-
trializare.
Produsele finite realizate cu multd grijd pot fi ugor depreciate
cal.itativ, ca urmare a unor tehnologii n,ecorespunzdloarede marnipu-
lare gi depozitare. Aceasta cu atit mai mult in condiliile stocdrii
36
produselor in spalii irnprovizate. In prezent se simte o lipsd cle
spalii de depozitare Ei de o tehnologie mecanizatd, or,ganizatdsup,e-
rior - in special pentru mobila, in condiliile unon ritmuri puternice
de creEtere a acestei produclii. Realizlriie pot fi considerate satis-
fdcdtoare pentru produse'J.esemifinite (placaj, P.A.L, P.F.L. $i pa-
neL), unde forma qi natura produselor permit mecanizarea uqoard
a stivuirii suprapuse gi a transportului, folosind aceleagi u,tilaje
(stir,rritoarele), fdrd alte dotdri ale spaliilor de depozitare. Dar gi
aici indllimea de ridicare a utiiajelor cu furci frontale esrtedoar
de 3,30 m, iar a cerlor cu furci late'rale de 4,50 m, adicd indllimi
standard. Folosirea utilajelor cu inil{imea de ridicare de 4,5-6,0 m
este impiedicata de inallimea construcliilor existente.
In cazul produselor finite (mobild, instrumente muzicale etc.),
materialelor tehnice Ei al pref'abricatelor gfupate in unittdli de in-
circdtur5, mecanizarea depozitdrii (gi creqterea inillimii de depozi-
tare) impune utilaje Ei echipamente specifice, in clddiri adaplate
corespunzdtor. Fdrd acesteanu se va putea depiqi actualul stadiu de
manipulare manua,ld sau marual-mecanicd din depozite Ei magazii.
In fig. 2.6. se iluStreazd stadiul actual al manipuldrii rnobiiei
infr-un depozit nernecanizat, in care pericolul degraddrii pro,duselor
este iminent.
Fig. 2.6. Depozitarea gi incdrcarea mobilei ambalate ne-
grupatd in unitdti de incdrcdtu|d.
Fie. 2.7. \{anipularea gi depozitarea furniruiui neimbinat in ma-
gazia unei fabrici de mobild.
Depozitarea (la producdtor sau consumator) a furnirului neirnbi-
nat (fig. 2.7) implicd un numdr ins'emnat de rnanipuldri, respectiv
de consum de rnanoperd ridicat, paralel cu frecventele degraddri ale
produsului datoritd sis,temului de lucru practicat.
37
 Utilizarea ia maximum a spafiului prin extinderea pe verticald Se impune deci o schimbare de opticd in abordarea acestei pro-
inseamnd o sporire a efortului fizic Ei a costurilor manoperei para- bleme, mai ales cd ponderea produselor finite cregte vertiginos in
lel cu degradarea calitativd a produsului, muncitorii fiind obligali cincinalul 1981-1985 qi in continuare. Asigurarea elasticitdlii, a
sd calce pe produse. adaptdrii uEoare la cererea pietii, a asigurdrii integritdlii produselor,
Stocarea instrumentelor muzicale in rafturi Ei manipularea ma- inseamnd Ei depozite mecanizate (chiar automatizate), extinse pe ver-
nuald are dezavantajul desfdEurdrii reduse pe verticale (3,50 m), in ticalS.
condiliile in care produsele se pnegdtescpentru liware numai cu
7-2 zile inainte de expediere.
Soiulia transportoarelor cu role libere gi podurile transbordoare
la sol rezolvd diminuarea manoperei qi a efortului fizic, in schimb
utilizarea spaliului disponibil este de numai 50076(fig. 2.8).
Depozitarea semifabricatelor din lemn masiv sau plSci aglome-
rate, aga cum sosescin fabrici, supr,apusecite 2-5 pachete, implicA
multe manipuldri suplimentare, evidenld greoaie, fapt ce constituie
un motiv pentru renunlare Ia cooperare (fig. 2.9). Lipsa selectivitSlii
pentru oricare reper, operativitate redusd Ei costuri mari sint dez-
avantajele principale ale sistemului practicat in prezent.

SE T T IU N EAA,-A

' Fig. 2.9. Depozitarea semifabricatelor masive qi a plScilor aglome-

Spairu neutrtrzai

Din cele relatate rezultl cd, analizati izolat, depozitarea trebuie

sd cigtige o anumitd ,,autonomie'( ca funcfie qi tehnologie, mai ales
Ia produsele finite din lemn, unde depozitul trebuie adaptat noilor
situalii apdrute in produclie. Aceste situalii pot rezulta fie datoritd
ralionalizdrii fabricaliei, fie datoritd noilor cerinte a1e beneficiari-
lor. Compensareacelor doud alternative: produclia de masd - rigidd
Ei cererea - elasticd, se poate realiza printr-un tampon - depo-
zitul. Efectul tampon al depozitului este valabil gi pentru ritmurile
A diferite ale proceselor tehnologice intermediare. De asemenea,durata
Irl ![ [ [ [ 0 0 [ livrdrii poate fi redusi prin existenla unui depozit modernizat 9i
T mecanizat, care asigurd promptitudine in desfacerea produselor qi
mobilitate Ia varialia cerinlelor pielii.
Fie. 2.8. utlizarea spaliului dispo- Existenla unor depozite organizate favorizeazd derularea ralio-
;,fii.:py:",r1:""il: " na15 a contractelor cu cheltuieli minime de desfacere.
In concluzie, acliunea de modetnizare a depozitelor, indiferent
Se desprinde concluzia cd mdsurile de imbundtdlire a depozi- de natura acestora, trebuie sd aibd la bazir o conceplie unitara pri-
tdrii intreprinse pinl acum au rezolvat numai parlial mecanizarea, vind latura tehnologicd, economicd gi socialS in raport cu graclul
efectele economice sint modeste, iar personalul ocupat cu aceste actual de dotare. Aceasta ofera largi posibilitdli de optimizare qi
activitili este incd ridicat. ralionalizare, care sd se inscrie in indeplinirea mdsurilor stabilite de

3B 39

ii
Il
 comitetul Politic Executiv al comitetului central al partidului co-
mulist lomdn, cu privire la analiza personalului neproductiv din
activitdlile de transport intern, depozitire, incdrcdri, descdrcdri, pre-
cum qi alte activitdli neproductive, care s6 cond.ucdla mecanizarea
gomplexd a acestor activitdti, inclusiv reorganizarea unor fluxuri de
fabrica!ie.
form, cu un numdr diferit de sortimente qi cantitdli in raport cu volu-
mul de material lemnos ce se tranziteaz\;
- activitSli determinate de miEcarea produselor din iemn (ma-
nipuldri, ambaldri, incdrcdri, transport, descdrcdri) zonele b, d, f,
rn $i j;
- modul de depozitare a produselor de lemn brut, a materiilor
prime, a semifabricatelor sau produselor finite, in depozitele finale
sau centrele de sortare Ei preindustriaiizare (zona c); in seclii1e de
industrializare a lemnului (zona e), in depozitele bazelor teritoriale

@@ a de aprovizionare (zona g) sau in depozitele intreprinderilor qi com-

binatelor de prelucrare a lemnuiui (zona i);
- produclia propriu-zisd din centrele de sortare gi preindustria-
lizare (zona c), secliile de industrializare a lemnului (zona e), intre-
prinderi sau combinate de prelucrare a lemnului (zona i.);
- depozite de produse semifinite Ei finite din zonele c, €, ii
- modul de realizare a distribuirii, determinat de organizarea
transporturilor in circuitele de liware, tipui vehiculelor, felul con-
stituirii unitdlilor de incircdturd qi manipularea acestora (zona z);
- beneficiarii finali, determinali prin localizarea geograficd, sor-
d timentatie, variafie sezonierd,periodicitate etc.
Sistemul de distribuire a produselor din intreprinderile din in-
clustria lernnului cuprlrrde o serie de factori fundamentati pe baza
e modului de planificare existent in lara noastrd. O serie de factori nu
f sint dimensionati intotdeauna optim pentru satisfacerea sistemului

Y/ trl
"VI fl
5

h
de intrdri-iesiri in lan{ui verigilor economice din aceste unitSfi.
Astfel existenla unui numdr mare de depozite finale neorganizate
a determinat crearea unor centre de sortare Ei preindustrializare in
care se rea\izeaz\.prelucrarea qi depozitarea materialului lemnos prin
: aplicarea tehnologiei de exploatare a arborilor cu coroand.
I Gradul diferit de dotare gi organizare a unitililor productive, in-
/\
fluen{eazd negativ activitatea din sistem, cu repercu:siuni asupra efi-
/l \ J cienlei.

I TTTT k
Aspectele tehnice si organizatorice menlionate, determind o pre-
ocupare mai suslinutd in vederea realizdrii sistemelor moderne de
distribuire a produselor din lemn prin:
Fig. comp_onentele sistemului de distribulie
-2.10.
a. - furnizoi: parchete exploatare; b
fizicd a produselor: - efectuarea transporturilor din poartd in poartd;
- transport
finaLe centre de sortare. Fi preindr.istr,ia[zare; _autoi sau C.f.n.;' c'_
ri,-1, n, i'--iiaisi]d"l'c.-r.H.
depozite
si auto;
e - secfii de industrializare.a rem-nulut; g - va;b rie'aprovizioriJie; -i'-- tnlreprnj - asigurarea integritdlii cantitative si calitative a mdrfurilor;
deri, combinate de prelucrare -a ^_
lemnului; lc consumitbi, - sporirea vi'tezei de livrare a mdrfurilor pe circuitul furnizori
beneficiari:
_c) sistemul distribuliei,fizice a ysroduselorclin intreprinderile din - cooperarea tehnico-organizatoricd in profil teritorial Ei na-
industria lemnului cuprinde (fig. 2.i0):
numdr determinat de furnizori (parchete cu depozite inter- lional;
rnediare sau platforme primare, zona a)'rocaliza\i teritirial neuni- - modernizatea si mecanizarea transporturilor etc.

40 4l
 Distribuirea produselor din lemn se realizeazd.prin activitatea
de desfacere gi/sau aprovizionare care se asigurS.pe bazd de reparti-
tii emise de coordonatorul de balan!6 gi prin contractele economice
incheiate intre furnizori Ei beneficiari.
Avind in vedere particularitdtile acestui sector, unde intreprin-
derea poate fi in acelaqi timp qi producdtor Ei consumator al pro-
duselor sale, principala problemd o constituie asigurarea aprovizio-
ndrii cu material lemnos a unitdlilor proprii, concomitent cu des-
facerea produselor altor beneficiari, la nivelul cotelor repartizate.
Astfel, din totalul bustenilor de rdsinoase produsi de intreprinde-
rile cle exploatare si transport, B6,2i7ose prelucreazi in fbbricile
proprii de cherestea, la bugtenii de fag 64,00y0, la buEtenii de stejar
90,70/0,iar la cei de alte esenle 76,8010. Restul buqtenilor se livreazd
combinatelor de prelucrare a lemnului pentru produclia de furnir,
placaj, cherestea, mobilS etc. Din produclia de cherestea 39,2o7sse
prelucreazd in sectiile din intreprinderile de exploatare qi transport
in produse finite: ambalaje, parchet, binale, mobild etc., iar 67,20/o
se livreazd combinatelor de prelu,crare a lemnului, sau altor intre-
prinderi din tari sau strdindtate.
Din cercetarea ihtreprinsd la nivel regional rezultd ci in sistemul
actual de distribulie nu s-a luat in consideralie toli factorii de opti-
tnizare. ceea ce a condus la:
- transpor'turi incruciqate si pe distanle lungi;
- utilizarea de mijloace de transport neadecvate;
- repartilii numeroase de produse dintr-o zond in alta, fdrd sd
se lind seama de posibilitilile locale si altele.
Din cele prezentate pind acum se desprinde faptul cd in industria
lemnului, cantitdli foarte mari de material lemnos cu greutate, for-
md si densitate diferitd se manipuleazS, depoziteazl, transportd si
qlistribuie in fiecare moment cu eforturi materiale si umane deosebite
si cu mari cheltuieli.
De aceea, modernizarea activitSlii de transport, depozitare Ei
distribuire a produselor clin industria de exploatare qi prelucrare a
lemnului se impune ca o necesitate stringentd de actualitate qi de
perspectivS.
e Tehnologii moderne pentruorganizarea
9r m ani p u l i rgi i,t r a n s p o r t u lm
u ia t e r i a l u llueim n o s
gi al p r o d u s e l d o irnl e m n
3.1".Studierea manipuldrii pi transportului
rnaterialului lernnos gi al produselor din lemn.
Principiile organizirii acestora
Dezvoltarea social-economic5a demonstrat rolul deosebit de im-
portant pe care il ,au manipuidrile Ei transportul, care contribuie in
mod hotdritor Ia dezvoltarea armonioasi a tuturor ramurilor unei
economii. Acestea realizeazd legd,tura dintre unit5lile de produclie s.i
sursele de materii prime, repartizarea bunurilor materiale la locu-
rile de consurn precum gi deplasarea forlei de munc6 necesard pro-
cesului muncii.
Transporturile trebuie sd se dezvolte in ritm suslinut, cu un pas
inaintea celorlalte ramuri ale economiei.
Documentele de partid prevdd realizarea unui sistem unitar al
transporturilor, optimizarea organizdrii acestora, evitarea incruciqd-
rilor Ei deplasdrii mflrfurilor pe distanle mari, eficienld economicd
maximd prin micEorarea substanliali a consumuiui de cornbustibili
qi lubrifianli gi reducerea continud a cheltuielilor de transport'
Transpunerea in via{d a acestor obiective in industria de exploa-
tare gi prelucrare a lemnului, presupune organizarea Ei coordonarea
la un nivel superior a intregii activitdli de manipulare Ei transport,
utilizind mijloace Ei metode moderne de conducere, care si duci la
dezvoltarea, modernizarea qi optimizarea acestora pe tot circuitul
producdtor (furnizor) - consumator (beneficiar).
Organizarea activitdlii de manipulare gi transport 1a nivel nalio-
nal vizeazd. acliuni noi, indreptate spre utilizarea celor mai cores-
punzdtoare mijloace, folosirea completd a capacit[fii acestora, ale*
43
 Distribuirea produselor din lemn se reaTizeazl,prin activitatea
de desfacere Ei/sau aprovizionare care se asigurd pe 6azi de reparti-
lii emise de coordonatorul de balantd si prin contractele economice
incheiate intre furnizori Ei beneficiari.
Avind in vedere particularit5tile acestui sector, unde intreprin-
derea poate fi in acelagi timp gi producitor qi consumator al pro-
duselor sale, principala problemd o constituie asigurarea aprovizio-
ndrii cu material lemnos a unitdlilor proprii, concomitent- cu des-
facerea produselor altor beneficiari, la nivelul cotelor repartizate.
Astfel, din totalui bugtenilor de rdEinoaseprodusi de intieprinde-
rile de exploatare gi transport, 86,20/sse prelucreazd. in fabricile
proprii de cherestea, la bugtenii de fag 64,0070, la buEtenii de stejar
90,71s,iar la cei de alte esente 76,Boyo. Restul buEtenilor se livreazd
cornbinatelor de prelucrare a lemnului pentru produclia de furnir,
placaj, cherestea, mobila etc. Din produclia de cherestea 31,2o7sse
prelucr_eaz5in secliile din in'treprincierile de exploatare Ei transport
in produse finite: ambalaje, parchet, binale, mobitd etc., iar 67,207,
se livreazr combinatelor de prelu,crare a lemnului, sau altor intre-
prinderi din lard sau strdin5tate.
Din eercetareaintreprinsii la nivel regional rezultd cd in sistemul
actual de distribulie nu s-a luat in consideralie toli factorii de opti-
mizare, ceea ce a condus la:
- transpor,turi incrucigate Ei pe distanle lungi;
- utilizarea de mijloace de transport neadecvate;
- repartilii numeroase de produse dintr-o zond.in alta, fdr6 sd
se lind seama de posibilitilile locale si altele.
Din cele prezentate pind acum se desprinde faptul cd in industria
lemnului, cantitdli foarte mari de material lemnos cu greutate, for-
*5 Si densitate diferitd se manipuleaz5, depoziteazl., transportd si
distribuie in fiecare moment cu eforturi materiale si umane deosebite
Ei cu mari cheltuieli.
D9 aceea, modernizarea activitSlii de transport, depozitare gi
distribuire a produselolclin industria cle exploatare gi prelucrare a
lemnului se impune ca o necesitate stringentd de actualitate qi de
perspectivd.
2 Tehnologii moderne pentruorganizarea
rfr manipulirii gi transportului lemnos
materialului
gi al p r o d u $ e ldoirnl e m n
3.1. Studierea manipul5rii gi transportului
materialului lernnos Fi al produselor din lemn.
Principiile organizirii acestora
Dezvoltarea social-economicda demonstrat rolul deosebit de im-
portant pe care 1I au manipuldrile Ei transportul, care contribuie in
mod hotdritor la dezvoltarea armonioasi a tuturor ramurilor unei
economii. Acestea realizeazl,lega,tura dintre unitdlile de produclie 9i
sursele de materii prime, repartizarea bunurilor materiale la locu-
rile de consum precum qi deplasarea forlei de muncd necesard pro-
cesului muncii.
Transporturile trebuie sd se dezvolte in ritm suslinut, cu un pas
inaintea celorlalte ramuri ale economiei.
Documentele de partid prevdd realizarea unui sistem unitar al
transporturilor, optimizarea organizdrii acestora, evitarea incruciES-
rilor gi depiasirii mdrfurilor pe distanle mari, eficienld economicd
maximd prin micEorarea substanliald a consumului de combustibili
gi lubrifianli Ei reducerea continud a cheltuielilor de transport'
Transpunerea in via{d a acestor obiective in industria de exploa-
tare gi prelucrare a lemnului, presupune organizarea qi coordonarea
Ia un nivel superior a intregii activitdli de manipulare qi transport,
utilizind mijloace si metode moderne de conducere, care sd ducd la
dezvoltarea, modernizarea qi optimizarea acestora pe tot cir'cuitul
producitor (furnizor) - consumator (beneficiar)'
Organizarea activitdlii de manipulare qi transport la nivel nalio-
nal vizeazd acliuni noi, indreptate spre utilizarea celor mai cores-
punzdtoare mijloace, folosirea completd a capacitd{ii acestora, ale-
43
 gerea rutei celei mai convenabile, asigurarea continuitilii procesului
de produclie, cunoaqterea nevoilor de transport si manipulare in
concordanld cu cerinlele producliei.
Organizarea manipuldrii gi transportului materialului lemnos qi
a produselor din lemn in unitilile de exploatare sau prelucrare a
lemnului vizeazS.ac{iuni asemdndtoare,dar specifice acestor activi-
td!i, care sd conducd Ia introducerea tehnologiilor moderne in aceste
procese de producfie, pentru reducerea consumului de carburanti, lu-
brifianli, a forlei de muncd gi pentru realizarea de costuri minime.
Problema imbun5tdtirii manipuldrii gi transportului materialului
lemnos si a produselor din lemn este complexd datoritd:
- numeroaselor fenomene aleatorii care apar in exploatdrile fo-
restiere si in distribulia produselor;
- activitdli sezoniere si modificdrile anuale in structura masei
lemnoase:
- rdspindirii geografice a parchetelor gi depozi,telor intreprin-
deriior;
- discontinuitSlii activitdliior in aceeagi zoni de ia un an la
altul:
- volumui relativ scizut de activitate. care nu permite infdp-
tuirea unor investitii deosebite;
- depdrtdrii de zonele populate;
- lipsei forfei de munca specializatd gi imposibilitSlii permanen*
tizdrii acesteia.
Se impun deci acliuni noi indreptate spre rezolvarea unor pro-
bleme ca:
- organizarea Ei dimensionarea unei refele optime de distribu-
{ieiiivrare;
- adoptarea Ei dimensionarea parcului de transport si manipu-
lare, funclie de noile tehnologii din exploatdri forestiere Ei din intre-
prinderile de prelucrare a lemnultri;
realizarea unor tehnici Ei metode noi privind pachetizarea.,
paletizarea Ei containerizarea procluselor;
- organizarea distribuliei materialului lemnos ,si a produselor
din iemn functie de rdspindirea geograficl gi cerinlele beneficiarilor;
- integrarea proceselor specifice industriei de exploatare qi pre-
lucrare a lemnului intr-un sistem unitar de transport gi depozitare
a produselor.
44
Indepiinirea acestor obiective este posibiiS numai prin:
- calcularea separati a costului transportului qi manipuldrii
prin stabilirea bugetului anual de venituri gi cheltuieli;
- dimensionarea gi concentrarea depozitelor, funclie de noile
tehnologii aplicate in proceselede produclie;
- reorganizarea procesului de depozitare Ei de distribuire;
- imbundtdlirea manipuliirii pentru activitatea de incdrcare,
descdrcareqi depozitare;
stabilirea sistemului si retelei optime de livrare;
alegerea sistemului cel mai bun de manipulare Ei transport
nan trr t un transport determinat;
stabiiirea programului de transport;
* adoptarea qi dimensionarea parcului propriu de mijloace de
manipulare Ei transport in funclie de cerinlele industriei de exploa-
tare qi prelucrare a le'mnului;
- stabilirea metodelor optime pentru intrelinerea mijloacelor cle
manipulare qi transport;
- aplicarea celor mai bune metode pentru recrutarea, formarea
Ei controlul activitdlii personalului;
- simptificarea conlinutului Ei a circui,tului documentelor in-
formalionaie privind transp'ortul gi manipular,eaproduselor din lemn.
Organizarea manipulSrii gi transportului materialului lemnos 9i
a produselor din lemn trebuie realizatd concomitent cu cea a proce-
selor tehnologice de produclie.
ProcesuL cie produclie nu se poate desfdgura f5r5 manipulare,
transport Ei depozitare, acestea constituind pdrli integrante din el.
NegLlarea'manlpuidrii .9i 'transportului diminueazd in mare mdsurd
rezirliatele pe ca"e intreprinderea le poate obline prin perfeclionarea
organizdrii proceselor tehnologice de fabricalie.
Modernizarea organizdrii manipuldrii gi transportului produse-
lor este un mijloc important de creqtere a productivitdlii muncii si
de reducere a imobilizdrii mijloacelor circulante qi a cheituielilor
de produclie.
Cheltuielile legate cle manipulare Ei transport nu ridicd valoarea
de intrebuinlare a obieotului muncii, motiv pentru care se impune
diminuarea lor.
Pentru a scoate in evidentd qi a }ocaliza factorii prin care mani-
pularea, transportul gi depozitarea influenleazd.productivita,tea mun-
cii in procesul de producfie, in fig. 3.1 se prezintd structura timpului
de muncd pentru obtinerea produsului finit.
45
 Abordarea sistematicd a acestei struoturi conduce la conceperea tipului de utilaje adecvate implementdrii tehnologiiior modernizate
de manipulare qi transport concepute Ei prezentate de noi in lucrarea
gi elaborarea de ,solutii privind gama de activitdli specifice oricdrei de fa{d.
intreprinderi (aprovizionare, receplie, depozitarea materiiior prime Principiile organizdrii rnanipuldri'i ;i trcLnsportu,Iui matericrlului
qi materialelor, produclie, depozitare produse finite, expeditie Ei Iernnos ;i produselor din lemn, necesare a fi aplicate ca rezultat al
transport). Astfel se pot obline ,efecte econornice deosebit de favo- cercetdrilor intreprinse, sint urmdtoarele:
rabile. - eliminarea in limita posibilitdtilor a manipuldrii qi transportu-
Aplicarea sistemului paletizat de manipulare, transport qi depozi- lui ca funclie separatd;
tare a produselor conceput ,din poarti - in poartd(( sau din ,,ate- - utilizarea loturiior unitare de incdrcdturi pe intregul circui't
al produsului;
Shrchra timfrtui in procesul de podu(ie dln punctul - stabilirea sistemului de deplasare al produselor si alegerea
utilajului adecvat in raport cu condiliile existente;
- mecanizarea manipuldrilor Ei transporturilor ce nu pot fi eli-
Iimp de hanspori at obioctului
III limp de agtepta.€ minate din proces;
corelarea manipuldrii gi transportului cu celelalte activitdli, in
."optt ob{inerii unei eficienle maxime;
'al
=- aprecierea imp,ortanlei difmitelor sisteme de manipulare 9r
E
; g
d
transport a materialelor gi produselor pe baza costurilor relative pe
E
unitatea de incdrcdturd (sau de produclie realizatd);
q
'- E
- creqterea costului manipuldnii Ei transportului odatd cu mdri-
E
'5 E I'
a
E.
a
o E 5 rea distanlei parcurse;
.g
= ;n J I
€E - folosirea gravitaliei ori de cite ori este posibil, pentru evitarea
i! a:
E € = consumului de energie;
! e 9
6&
- adaptarea sistemului de manipulare si transport Ia capacitd-
c o lia tile de produclie Ei la amplasarea acestora in procesul de produclie;
- evitarea depunerii produselor direct pe sol prin dotarea locu-
rilor de muncd cu diferiti suporli (platforme, palete, containere, re-
cipienti etc.):
Timp de transforrnareteinic6 - efectuarea transporturilor numai in cantitdli maxim posibile;
Toateelementelede iimp necesare - ssigur'31eaaccesului mijloacelor de manipulare gi transport pe
openatiuniloc
in vedereaobiinerii unur trasee si culuare bine precizate;
semifabdcatsau Dmdos.
- evitarea efectudrii manipul5rii qi transportului produselor de
cdtre muncitorii direct productivi. Aceste activitdti se pot executa
Fig. 3.1, Utilizar.ea ti'mpului de muncd in procesul de productie. de ei in cazul funcliondrii continue a utilajelor ori in procesele de
produclie mecanizate sau automatizate.
lier - in atelier" constituie un exemplu grditor privind economia
de miqcdri.
Implementarea unui sistem modernizat de manipulare, depozita-
3.2. Organizarea fluxului
re gi transport cere efort din partea furnizorului, transpor'tatorului
si a beneficiarului.
Pentru aceasta se impune ca in fiecare ramurd a economiei na- Organizarea fluxului in unitSliie industriei lemnului cuprinde
tionale sd se stabileascd soluliile de grupare a produselor in unitdti complexul de activitSli legate de migcarea fizicit a bunurilon mate-
de incarcdturd qi sd se stabileascdtehnici qi metode pentru alegerea riale, 'de Ia furnizori la depozite; distribulia cdtre secliile prelucrd-

I 46
+t
 toare; pregitirea comenzilor gi livrarea la beneficiari, intr-un proces Pentru a infelege modui de intocmire a tabloului intensitdlilor de
integrat qi o conceplie uni,tard. Scopul final al ,acesteiaeste ca ma- trafic se exemplificd circuitul poziliei 13 (magazia de produse finite),
teriile prime, materialele, semifabricatele si produsele finite sd ajun- aceastafiind cea mai solicitat5, cu cele mai mul,te legdturi intre sec-
gd la timp Ei in cantitdlile cerute la locul de utilizare, cu cheltuieli toarele amintite.
minime. In acest sens organizarea fluxului si amplasarea obiecti De ia pozilia I0 (fabrica de mobilS) se vehiculeazd 605 t lunar,
velor se face pe bazd de studii folosind mai rnulte metode. Cele rnai cifrd ce se regdseEte la intersectia rindului 13 cu coloana 10. De 1a
rdspindite sint: metoda uerigilor gi metoda gamelor fictiue. pozi\ia 11 (hala de fabricalie scaune) se vehiculeazd spre pozi\ia 13;
Pentru unitSlile din industria lemnului, prima meto'dd constituie 105 t lunar (rindul 13 9i coioana 11 din tablou), iar de la pozi\ia 12
un instrument practic Ei operativ pentru stabilirea intensitSlii tra- (hala de fabricalie binale) se vehiculeazd,835 t lunar (rindul 13, co-
ficului si optimizarea lui. loana 12). De la pozitia 13 se vehiculeazd spre magaziile de produse
Metoda,uerigilor oferd posibilitatea de a trata sistematic miEcarea finite cantitdlile inscrise in tablou la interseclia rindului 14 cu co-
materialelor qi produselon in vederea stabilirii unor scheme ralio- loana 13 (105 + 605 + 235 t), obtinindu-se astfei volumul vehiculat.
nale de amplasare a obiectivelor pe platforme qi in secliile de pro-
duc{ie ln aga fel ca circulafia sd se realizeze pe dru,mul cel mai scurt. TabeIuI 3.7
Metoda permite stabilirea uqoard a intensitS{ii traficului de circu- cantitatea de materiale .t n"ou"r"u.J;1liculate ;i ritmicitatea transportului
ialie pe platformd. Aplicarea metodei verigilor gi evidentierea avan-
tajelor economice ale studiului amplasdrii dupd aceasti metodi se Produsul
prezintd in continuare pe exemplul unei in'treprinderi de prelucrare
a lemnului. Che- Semi-
Specificatie
Bus- res- fabri- De-
teni
in fig. 3.2 se indicd ,amplasareasecfiilor de prodric{ie si a depozi- tea cate seuri

telor intreprinderii amintite, in situalia actual5.

Materialele si produsele vehiculate lunar pe platforma intreprin-
derii au fost defaicate in 10 grupe (tabelul 3.1) in concordanld cu Cantitatea
secliile, atelierele, depozitele qi magaziile aferente. vehicula-
4 100 430 370 460 | 210
td lunar
Circulalia materialelor qi produselor in situalia actuald se pre- (t)
zintd in,tabelul 3.2.
Pe baza datelor din tabel se intocmeEte graficul intensitdliior de Capacitate
trafic (fig. 3.3) 9i tabloul intensitSlilor de trafic (fig. 3.a). medie
a unei
Volumele incluse in tabelul 3.1 pe cele L0 categorii de produse se unitdti de
,n U,D
regdsescin graficul intensitd{ilor de trafic ca sumd a cantitililor care incdrcdtu-
se vehiculeazd, intre cele 14 seclii, a,teliere sau depozite. Spre execn- rd (t)
plu, analizind circuitul din coloana a doua rezult5 cd prin traficul de
la hala de debitare 2, la depozitul de cheres'tea3, la uscdtorii 4, la Nr. uniti-
sectorul de semifabricate 5 pind la rampa de expedilie 74, din ta- lilor de
incdrcS-
belul 3.2 se cumuleazd,4890t (2 310 t+840 t + 1010 t + 730 t) ve- turd ca- 2r5 ,*U
hicula,telunar. re se
transport-
Pe baza datelor inscrise in tabelele 3.7; 3.2 Ei graficui 3.3 se in- ti lunar
tocmeEtein continuare tabloul intensitdtilor de trafic (fig. 3.a).

4 - Tehnologii moderne ln industria lemnului

48 49
 --{r
--4"",*
gda,i^-
,saune'

(-1
\\

'\
l '-

Fig. 3.2. plan de situalie a amplasdrii intr-o intreprindere de prelucrare a letrnului.

F
Tabelul 3.2
Circula{ia materialelor qi produselor pe platforma intreprinderii de prelucrare a lemnului - situafia actuald
Circuitu-l materialelor Si produselor pe platforme Cantitate
Denumirea I medie
produsului I parcursd lunara
(t)

Depozit bugteni Hala de debitare in cheres- bugteni | 150 tn3 b7 850 4 100
tea
Hala debitare in cherestea Depozit de cherestea cherestea I fzO 37 00,0 2 310
Depozit de cherestea Uscdtorie (aburire) aclima- cherestea I t6O m3 16765 840
tizare
Depozit de cherestea Expedilie (vinzare) cherestea | 180 20 235 1 010
Uscdtorie/aclimatizare Sector semifabricate cherestea | 50 tn3 16765 730
Sector semifabricate Hala de fabricat binale- semifabri- | 100 mJ 10700 465
scaune cate I
cherestea I
Sector semifabricate Fabrica de mobild cherestea | 150 1 050
Deqeuri din sectorul de prelucrare Hala de fabricalie PAL* degeuri | 250 + 4 400 365
Hala de fabricat PAL* Fabrica de mobild PAL (pro- | 175 mr 7 860 460

Rampa de descdrcare Magazia P.P.F.* P.P.F. | 140 nf" 3 700 2L5

Magazia P.P.F.* Fabrica de mobild P.P.F. I 200 mr 3 700 2r5
Rampa de descdrcare Magazia tehnic5 materiale | 70 t 2 220 185
tehnice I
Magazia tehnicd Fabrica de mobild rnateriale I 200 t 1 200 100
tehnice I
Magazia tehnicd Hala de fabricat binale- materiale I tSO t 960 BO
scaune tehnice I
Magazia tehnicd Hala de fabricat PAL* materiale | 200 t 60 75
tehnice I
Fabrica de mobild Magazia produse finite mobild | 450 t 7 250 605
Magazia produse finite Rampa de expedi{ie mobl l a I bu t 7 250 605
Hala de fabricat' scaune Magazia de produse finite scaune | 200 t 1 260 105
Magazia de produse finite Rampe de expedilie scaune | 60 I 1 260 105
Hala de fabricat binale Magazia de produse finite binale | 200 10000 835
Magazia de produse finite Rampa de expedilie binale | 70 t 10000 835

* P.P.F. * p15ci, panel, furnir

* P.A.L. - pldci, aglomerate din lemn
 Procedind in continuare Ia insumarea cantit5lilor pe orizontal5 qi
verticald, operatie ce se inscrie in ultimele pdtrate ale tabloului, se
obline astfel numdrul de legituri 9i cantitSlile vehiculate in ampia-
sanrentul analizat.

lTUJleJ$tdJdU
"' E

e1i1erdn5 q
c)
a N
@

p,
fr
C
=
o a-
@
3 L
@
o

i!
)
E U
o @
rc
L

-)
o I
a
@
c
@

',!- o

='Q

0d
+O
qe

6
C
l-3a
)Q
=@q

-= Fig. 3.1. Tabloul intensitdlilor de trafic.

;,E
bgc. Pentru anaTizasitua{iei actuale se intocmeste schema de ampla-
bFci
b0
sare teoreticd pe un caroiaj cu ochiuri pdtrate (fig. 3.5).
l
o@G. Fiecare pdtrat are sernnificalia unei seclii, atelier sau a unui
L o u
depozit, numSrul acestora fiind inscris intr-un cerc. Liniile de legd-
A .E
turd intre cercuri repreziniS verigile, iar volumele vehiculate expri-
j I
mate in tone se inscriu pe acestelinii.
Examinind schema din fig. 3.5 se constatd relatiile intre verigile
de produclie qi traficul lor.
i Pentru realizarea amplasdrii se trece la intocmirea unui nou ca-
roiaj (fig. 3.6). In mijlocul caroiajului se amplaseazdsec{ia, atelierul
I
il
1l
ilil
 sau depozitul cu cele mai multe legdturi, trecindu-se in continuare
scctiile in ordinea descreqterii legdturilor. Amplasarea acestuia se
face astfel incit sectiile, atelierele sau depozitele cu cele mai muite
legdturi sd fie cit mai apropiate intre ele. Funclie de factorii: dis-
tanla minirnd, intensitatea maximd a traficului si numdrul de incru-
ciqdri; se intocmesc mai multe variante, alegindu-se dintre acestea
r.arianta cea mai avantajoasS.
Din analiza comparativa a figurilor 3.5 Ei 3.6 rezultl cd in situa-
lia actuald distanlele de parcurs si numirul incrucigdrilor sint mari,
ceea ce conduce la cheltuieli neeconomicoase.Reamplasarea obiecti-
velor conduce la i nbundt5lirea situaliei actuale (fig'. 3.6).
Solutia teoreticd oblinuti se transpune cit mai fidel pe un nou
pian de situalie al amplasdrii obiectivelor la intreprinderea anali-
zatil (fig. 3.7).
In planul de situalie propus s-a ,menlinut linia de garaj C.F.N.
qi hala de fabricare a cherestelei. Celelalte obiective sint reampla-
sate pe baza soluliei oblinute teoretic prin metoda verigilor.
Avantajele rezultate din studiul amplasdrii prin metoda uerigilor
sint prezentate comparativ in tabelul 3.3.
Fig, 3.5: Schema de amplasare - situalia actuald. Comparind datele din acest tabel rezultd cd prin metoda aplicati
se reduce volumul manipulSrilor gi al transportului cu 31,60,/0.
Efectele pozitive ale unei amplasdri ralionale oblinu,td plin aceste
studii se reflectd in:
- cregtereaproductivitdlii muncii;
- reducerea cheltuielilor de manipulare, transport gi depozitare;
- utilizarea mai eficientd a suprafelelor de produclie Ei a capa-
citdfiior de depozitare;
* imbundt5lirea condiliilor de muncd;
- facilitarea controlului asupra: personalului, producliei gi ma-
terialelor;
O
N
- utilizarea mai eficientd a echipamentelor si utilajelor;
- distanle de transport minime, respectiv cheltuieli de investi-
lii reduse pentru releaua de circulalie qi acces;
- reducerea costului produselor.
Amplasarea obiectivelor pe platforma unei intreprin'deri se con-
cepe in aga fel incit sd fie ugor adaptat6 noilor cerinle ce pot apdrea
in unitSli, ca urmare a dezvoitdrii capacitdlii gi modernizdrii fluxuri-
lor sau introducerii unor noi tehnologii de produclie, precum $i achi-
zilionarea unor noi utilaje (tehnologii) pentru manipulare, depozitare
Ei transport. '
Metoda gamelor fictiue. Pentru a fi realizat, orice produs parcurge
fig. 3.6. Schema de arnplasare propusd. o sttccesiunede operalii Ei controale, care diferd de la un caz la al-

55
 ',---1.f"19
\\**- \L- .-
v--

rrl il-: riara de rabrrcalh

- t
I I
Fabil(a dE nobrli olnale $une

FiC. 3.7. Plan de situafie a amplasdli! intr-o intreprindere de prelucrare a lemnului - situa{ia imbund-
tdtita.

Tabelul 3.3
Tabelul comparativ al circuitului materialelor ;i produselor pe platforma
intreprinderii de prelucrare a lemnului

Situatia Situatia
existenta propuse
Circuitul materialelor qi produselor pe platforme
Can- Economia
Denumirea Cantitatea Dis- tita- Canti- de trans-
produsuluj. lunare tanta tea tatea polt
ltl medie ma- manipu- lkm/t/anI
par- nipu- lata
cursA late pe an
lmI oe an lkm/tl

debuEteni
Depozit t" busteni 4 100 150 7 380 150 7 380
I TIAS$:I"* I
Hala debitare in che- | oepozit de cherestea | .herestea 2 3L0 t20 3 326 720 3 326
restea
I I
Depozitin cherestea I urggt"llgliburire/
aelimatizare | cherestea
. 340 160 1 613 tc 756 857
I I
Depozitin cherestea Exneditie(vinzare) cherestea 1 'J10 180 2 tB2 BO 970 7 272
I |
Uscitorie (aclimatizare, Sectorsemifabricate cherestea ? QN
50 , QO
40 350 BB
I I
sectorsemifabricate ,::i:rflt: 465 100 558 50 279 279
I "dr*$1t**.t |
| | restea
Sector semifabricate ratrica de mobild .|"";"rt_r* 45 150 Bl. B1
I I
i I fabricate
Degeuridin sectoarelede I I
prelucrare I Hala de fabricat PAL I deEeuri JI]J 250 1 095 120 R94 570
 TabeTuI88.

Ilala de fabricat PAL Fabrica de mobild PAL 460 I 966 110

(produs 'D
pe plat-
formd)
Rampa de descdrcare Magazia P.P.F. P.P.F. 215 140 JOI 40 103 258
Magazia P.P.F. Fabrica de mobild P.P.F. 275 20'0 516 40 103 473
Rampa de descdrcare Magazia tehnicd materiale 185 70 40 B9 66
tehnice
Magazia tehnicd Fabrica de mobild materiale 100 200 240 100 na 720
tehnice
Magazia tehnicd Hala de fabricat materiale BO 150 114 48 OA

binale-scaune tehnice
Magazia tehnicd Hala de fabricat PAL materiale b 12 i50 o J
tehnice
f'abrica de mobild Magazia de produse mobild 60,5 450 944
finite
Magazia de produse finite Rampa de expedilie mobile 605 60 436 50 JOd 73
Ilala de fabricat scaune Magazia de produse scaune 105 200 252 75 L57
finite
Magazia de produse finite Rampa de expedi{ir: 105 60 95 OJ 32
Hala de fabricat binale Magazia de produse 835 200 2 004 752 L 252
finite
Magaizia de proCuse finite ILampa de expedilie 835 7ul 70 701

TOTAI. eeonomie lkm/t/arr ] B 158

>

++F$gg$[3gr
a.-

;iF FEfi
$fE$[luF
o
":.8
EH

+
*z l=i
qI

[ gE SH.He S
F; [SX
5EE
$EA
iEF ilF}['
HUii;E'EEEFiF
*FE
. @-

PEI

[a[$+ [$3gtFFH+$s1
rFs€
$E
ulgE$$fitFfl
) . 1- H

a>
{
srl
s$ 3 Fra a [$$3
; : t e ir *i; : iiF + **ii * g € E
t*
aFn$iF'*$[E $iFsir
I

o
:

EFIESE;3[3r$nE
:

" " f la*s+ ;

o

*Fl * r r ;$ ga
F[ $$s$& F* g[g
b

i F iH s
f q p $ rF€
(0
o
:

'i
Hlil$TFflEEEFFIF
;r;+!i+FFfr- $narF+frF*i Fr.;x;
 Indiferent de situatia intilnitd, in toate studiile se va tine searrla
de cerin{ele de bazd ale problemei: stabilirea unui sistem unitar de
transport modernizat gi mecanizat, din ,,poartd in poartA((,in concor-
danld cu cerinlele generale ale economiei in etapa actuald si de
perspectivd.
Metodele de analizd a proceselor de manipulare, transport si de-
pozitare constau in inregistrarea, prelucrarea si examinarea in mod
critic si sistemic a situaliei existente, in concordanld cu cerinlele
temei pentru a se putea stabiii noile solutii.
Trebuie sd se aibd in vedere conditiile concrete existente t:entru
fiecare caz in par:te. Aceeagi temd se rezolvd intr-un fel pehtru o
uni,tate existentd si in alt fel pentru 'una nou proiectatd. In'diferent
de situafie, metodele si tehnicile de lucru sint aceleaqi.Etapele ana-
lizei sint urmdtoarele:
a) Stabilirea temei, ;i obiectiuelor ce trebuie realizate prin ca-
re se urmdreqte: ridicarea gradului de mecanizare a lucrdrilor, cres-
terea productivitdtii fizice a muncii ;i a eficienlei economice, i'mbu-
ndt5lirea conditiilor de muncd, reducerea timpilor de stalionare a
mijloacelor de trarisport qi manipulare, reducerea intirzierilor in li-
vrare si a localiilor mijloacelor de transport, pistrarea caliti{ii si
integritdlii produselor, incadrarea industriei lemnului in sistemtrl
nalional de transport modernizat etc.
b) Culegerea informa[iilor din evidenlele existente urmeregte se-
lectarea informatiilor referitoare la tema supusd analizei. ln majo-
ritatea cazurilor datele din evidenla intreprinderilor nu sint suficien-
te pentru abordarea completd a unui s,tudiu. De aceea se lntocmegte
gi circuitul tehnologic (operalii Ei controale in proces) pe care se in-
registreazd toate elernentelenecesareanalizei.
Circuitul tehno ogic cuprinde o descriere sinteticd a procesului
de produclie reiiefat prin grafice sau tabele ce cuprind informaliile
necesare.
Se recomandd ca la aceastdetapd sd participe toli fac'torii intere-
sali Ei sd se coopereze la stabilirea soluliilor. Inforrmatiile culese
pentru fiecare fazd din circuitul tehnologic, se vor referi la:
- produsele care parcurg circuitul; nomenclatorul, natura 1or,
cantitdtile, formele geometrice qi dimensiunile gabaritice, modul de
ambalare, condiliile ce se impun in tirnpul transportului si depozi-
tdrii (umidita,te, temperatura, pericol de degradare, rigiditate etc.),
posibiiitdli de grupare in unitdli de incdrcdturd;
- manipuldrile qi transporturile efectuate;in funclie de cadenla
de produclie sau de aprovizionare/desfacere; acestea impun o anu-
mitd frecventd in circuite;
60
- mijloacele (utiiajele) de manipulare Ei transport; capacitatea
acestora,gabaritele, razele de viraj si intoarcere (Idlimea culuarelor),
corelarea u,tilajelor cu unitSlile de incdrciturd, consumul de energie
Ei carburanli, costuri;
- clSdirile, cdile de acces,rampele, suprafelele existente pentru
stocare gi depozitare, caracteristicile construcliilor (indllimi libere,
trama stilpilor, rndrimea ugilor de accesetc.), distantele intre ampla-
samentele existente, sursele de energie, echipamentele PSI, corelarea
uEilor de intrare/ieEire intre depozi,teqi halele de fabricalie.
Caracteristicile constructiilor existente (cl5diri, drumuri si rampe)
constituie o verigd de bazd in realizarea unor circuite rnecanizate de
manipulare gi transport a unitdlilor de incdrclturd.
c) Analiza generald.a procesului se face pe baza datelor din evi-
denle gi din relevarea circuitului tehnologic al manipularilor Ei trans-
portului. Se intocmeqte un bilan!, materializat in grafice, tabele, ci-
fre comparative, ce pot evidenlia principalele neajunsuri existente
9i posibilititile de imbundtdtire. Ca mijloace de studiu qi analizd se
folosegte:
- graficul general al procesului, din care rezulti ansamblul pro-
cesului de produclie cu operatiile qi controalele necesarecu utilajele
folosite, cit gi construc{iile qi amenajdrile existente. Datele (cantitdli,
distanle, timpi etc.) se inregistreazd in tabelele anexate circuitului
tehnologic;
- graficul de circulalie perrnite urmd,rirea diferi,telor circuite
parcurse de produse, fdrd a line seama de sistemul de rnagini sau
de construclii, punind in prim plan coneeplia organizatoricl. (exis-
tentd sau viitoare);
- graficui analizei detaliate a procesului tehnologic in mod
curent se combini cu graficul de circulalie. Preluind succesiuneadin
,,circuitul tehnologic( si folosind simbolurile ASME* se completeazd
datele referitoare la timpul neiesar fiecdrei faze din circuit, inclusiv
referitoare la utilajul folosit pentru manipulare si transport. Timpul
consumat in situalia existentd pentru fiecare fazd se preia pe baza
normelor practicate, sau dacd nu este defalcat se determind prin me-
toda observdrilor instantanee gi a cronometrdrilor sau a normative-
lor departamentale.
d) Analiza criticd a situaliei existente are la bazS elementele in-
registrate care se supun unei analize aprofundate, fdcindu-se propu-
neri pentru imbundtdtire. Pentrr-raceasta se foloseste metoda intero-
* American Society of Mechanical Engineers
61
 gative la fiecare JazS sau operafie, rdspunzindu-se la intrebdrile: - proiectarea circuitelor simplificate pe distanle scurte, concen-
ce? cine? unde? cind? cum? trarea (combinarea) 1n aceeagizond (chiar ctddire) a descdrcdrii, de-
In mod curent pentru analiza criticd se folo,segteun chestionar de pozitdrii qi pregdtirii pentru distribulie la sectiile beneficiare a mdr-
anchet5, cuprinzind principalele aspecte care trebuie relevate (ta- furilor, foiosind o gamd redusd de tipuri de utilaje (se recomancldpe
belul 3.4). cit posibil sd se foloseascdutilaje unitare);
- folosirea unor sisteme rapide de incdrcare/descdrcarea mij-
Tabelul 3.4 loacelor de transport c.F. gi a'r.rto,in scopul reducerii timpilor de sta-
!ionare;
Chestionar de anchetd pentru analiza criticd a situatiei
procesului de manipulare, depozitare, transport si livrare - introducerea mecanizdrii manipulirilor indeosebi pen,tru mun-
cile grele, periculoasesi cu volum mare dc muncd.
Mecanizarea depozitdrii pe verticald a produselor cu ,,gabarite
mari'(, cum este cazul mobitrei, urmeazd aceleagiprincipii ciEi pro-
dusele paletizate pe paleta ladd sau paleta de uz geneial din lemn.
Cercetarea situaliei Cercetarea Analiza situa- La ce se va rds- e) Elaborarea solufi.ilor se face pe baza inregistrdrii situafiei exis-
existente cauzelor care tiei gi cauze- punde tente, a timpilor consumali pentru manipulare, depozitare Ei trans-
determind lor port, s punctelor ,,slabe( ale circuitului ,tehnologicetc. Se trece apoi
situatia
existentd la reproiectarea circuitelor, conform cerin{elor rezultate din anati}d.
I Ce manipulSri se 'De ce se efec- Este necesard a Nu poate fi eli- La calculul economic se va line seamade efectele ce se obtin de efor-
efectueazd tueaz6? fi efectuatd? minatd? tul pentru implementarea (investilii), termenul de recupera?ea inves-
Unde se efec- De ce se efec- Este cel mai Nu poate fi tifiei, condiliile de muncd, calificarea personalului, suprafe{ele ne-
tueazd? tueazd aici? favorabii loc? schimbat
Iocul qi cesare noilor solulii, alte considerente (conjuncturi pe piala mon-
scurtat di-ald,orientdri pe plan nalional).
traseul?
Cind se efectueazS? De ce in acel Este momentul Nu poate fi Este necesar si se aibd in vedere fap,tul cd modernizarea mani-
moment? cel mai favora- combinatd cu puldrii si transportului constituie obiectul unui program national,
bi1? alt6 operalie?
Cine o efectueazS? De ce acea Este persoana Nu poate fi exe.
care urmdreqte eficienta pe ansamblul acestei activitdli. Industria
persoand? cea mai califi- cutatd de altci- lemnului trebuie si se alinieze la acest program.
catd? neva? f) Irnplementarea proiectului se face dupd ce noua solulie proiec-
Cum se efectueazd De ce se Este metoda cea Nu se poate ese-
qi cu ce utilaj? tueazd in mai bund qi cuta opel'alia tatd a fost aprobati de factorii de decizie. se incepe prin infoimarea
fel si cu utilajul este intr-o alti si atragerea personalului interesat privind noua tehnologie gi orga-
utilaj ? cel mai manierd,
potrivit? mecaniza,
nizare. Etapa este tot atit de importanti ca Ei ela'borarea studiului,
automatiza? pentru cd rutina, lipsa de imaginatie, opozilia de ordin psihologic pot
pune in pericol implementarea proieotului. Dupi apl.icare,se va con-
tinua ameliorarea tehnologiilor stabili e. Pe tot parcursul implemen-
La proiectarea unui sistem modernizat de manipulare, depozitare tdrii soiuliilor noi se verifici eficienla econbmicd stabilita Ei cea
qi transport circui,tele stabilite se vor analiza atit separat, cit gi glo- realizatd.
bal (prin metoda interogativd), stabilindu-se posibilitdli de imbund- Metodologia prezentati se poate aplica fie la o intreprindere,
tdlire pentru: seclie, atelier, depozit, fie rla un produs. Aceasta se apli,cd in cazul
- eliminarea manipuldrilor, incruciqlrilor inutile, a aqezdrii pe credrii de in'treprinderi sau seclii noi, dezvoltdrii secliilor existente
sol, depozitdrii intermediare, circulaliei pe mai multe niveluri, tre- sau in cazul imbundtdlirii organizdrii producliei si a muncii din uni-
ceri repetate prin ugi, rampe etc.; t5lile in functiune.
62
63

3.4. Pachetizarea,paletizarea gi containerizarea
produselor din lemn
Problemele majore ridicate de introducerea formelor moderne de
transport gi depozitare in toate sectoarelede activitate ale economiei
na{ionale, au condus 1a dezvoltarea transportului de mirfuri de pa-
lete, in containere si transcontainere.
In industria lemnului s-au intocmit studii directoare ce constituie
un ghid in abordarea cercetSrilor qi experimentdrilor in vederea
adoptdrii sistemelor cele mai adecvate de transport Ei depozitare,
pentru principalele produse din lemn.
Paletizarea iqi are inceputul in urmd cu peste patru decenii in
S.U.A., fiind introdursdpentru mecanizarea operaliilor de manipulare
a mdrfurilor in depozite, a vehiculSrii lor rapide dintr-un loc in aL-
tul si a distrib'r:irii lor Ia un numdr mare de beneficiari.
Sistemul a fost apoi extins in transporturile auto gi pe cale fe-
rat6. Incepind din an-ul 1974, o serie de ldri europene industrializate
ca R. F. Germania, Norvegia, Elvelia, Anglia, Suedia, Danemarca,
Olanda, R.D. Germand qi R.S. Cehoslova'ciaau introdus un sistem
unitar al ambalSrii mdrfurilor, concepind in anul 1959 paleta stan-
dard de 800X 1 200 mm.
Considerind cd 750/odin totalul de mdrfuri ambalate se pot trans-
porta pe palete, literatura de specialitate ilustreazd prin cifre avan-
tajele acestuisistem care constauin:
- reducerea cu 80o/6a timpilor morfi la autovehicule;
- reducerea staliondrilor la vagoane de 3-4 ori gi la autove-
hicule de 5-6 ori;
- micqorareacostului transborddrilor cu g20/ope tond;
- cregterea productivitS{ii muncii la manipulare, incdrcare qi
descdrcarede 7,5-14 ori;
- ,creEtereacapacitdlii de depozitare cu 500/s;
- reducerea cheltuielilor de transport si ambalare cu 65-85o/o
in cazul utilizdrii paletei ladd in comparalie cu arnbalarea in ldzi;
- reducerea de 5-6 ori a timpilor de stalionare pentru opera-
tiile de incdrcare-descdrcare.
Pierderile de vo um datoritd stivuirii pe paleti sint compensate
de uqurinla cu care se executd manipularea mecanizatd fald de cea
manuald. O acoperire a suprafe{ei paletei de cel pulin 9307sse con-
siderd eficient5.
Cheltuielile legate de achizilionarea paletelor, a mijloacelor de
li transport gi de depozitare gi a ,celorpentru reamenajarea depozitelor,
I se recupereazl,in 1-2,5 ani.
I
.64
]l
ti i
iilr
iiril
La noi in !ar5, in 1970 s-a creat ,,pool-ul( intern de palete, schim-
bui de palete realizindu-se pe baza reglementirilor elaborate de
Ministerul Aproviziondrii Ei Gospoddririi Fondurilor Fixe.
Pachetizarea constituie o preocupare permanentd, fiind bine pusd
la punct Ei aplicatd pe scari largd Ia o gami variatd de produse.
La noi in tar5, mai ales in uitimul timp, se fac cercetdri pentru ex-
tinderea acestui sistem de transport pentru ,o gamd largd de produ'se,
inclusiv Ia produsele din lemn.
Pachetizarea produselor, la fel ca Ei paletizatea, conduce la creE-
terea prodmctivitd{ii muncii, La reducerea considerabili a forlei de
muncd qi a timpului de stalionare pentru incdrcarea Ei descdrcarea
mijloacelor de transport.
Thansportul in containere cl:_gneu,tate brut6 pin5 la 7 t a apdrut
in S.U.A. in anul 1940,iar in 1955 s-au introdus containerele univer-
sale mici de 1,5 t.
Odatd cu aparilia, in 1960, a containerelor de mare capacitate
(transcontainere) de 10, 20, 30 qi 40 t, a inceput limitarea utilizdrii
celor mici, acesteafiind mai pulin eficiente.
Containerizarea s-a dezvoltat cu o vitezd deosebitl, risturnind
toatd tehnica veche in materie de transporturi, deoarece generaliza-
rea sa tinde - dupd pdrerea experlii sd reducd eu 25--'40i0/s
costul transportului.
Introducerea transportului cu containere si transcontainere aduce
o serie de avantaje a'tit pentru ramura industrial5, cit gi pentru sec-
torul de transporturi, astfel:
- asigurd integritatea cantitativi qi calitativi a produselor;
- reduce sau elimind amba'lajele;
- mdreEte rulajul mijloacelor de transport prin micgorarea til-n-
pului de transport;
- permite mecanizarea operaliiior de incircare - descdrcare;
- dezvoltd traficul combinat: rutier - feroviar * maritim -
aerian;
- simplificd formaiitdlile de predare-primire gi operaliile vamale;
- reduce cheltuielile de manipulare;
- reduce cheltuielile de transport prin aplicarea de tarife prefe-
renliale mai mici pe calea feratd ctt 150/ogi cu 100/sla transportul auto;
- rssll2sazd transportul integral prin sistemul ,,din poartd in
poartd";
- reduce investitiile necesaremagaziilor acoperite;
- reduce efortul fizic aI muncitorilor.
65
 Containerele de uz general protejeazd mirfurile impotriva preci-
pitatiilar atmosferice, dar nu prezintd avantaje termice gi favorizeazd
formarea condensului. ,o
CercetS.rileefectuate in cadrul Institutului de cercetdri pentru r€
E5
ambalaje din Dresda au stabilit cd prin transportul containerizat se = t
5 ;>
pot realiza urmdtoarele economii: f
@
E O-
C
- 340/o la chel'tuielile de ambalare in cazul transportului te- E a
o
restru;
- 5To/oIa cheltuielile de ambalare in transportul maritim;
- 280/ola cheltuielile de materiale antiEoc (cdptugire) in trans* t@
N
porturile combinate. L
=
La noi in lard sistemul aplicat a condus la realizarea de stalii ter- f o g
\i E
minale de transcontainere in marile oraqe,pentru a face posibild ex- c
o -
a o
U
d.

tinderea acestui nou sistem de transport cu auto, pe calea ferati Ei

u
d
) = N

pe navele fluviale si maritime. F a o L

C
o
o
C
o E
q
o/ *
o
F
-@
@ IA E
) €
! ! a @
3.4.1. Conceptul general de pachetizare-paletizate c
a
C
C
E
C E
3 f
a
o z
qi containerizare a produselor din lemn o o
- L o
f
J
= U
C
E
@
C
E
@
q U
O
z.
E L
I
U
MiEcarea rnaterialului lemnos in indrustria de exploatare qi pre- J
J N

lucrare a lemnului din parchete la consumatori trebuie imbundtdfiti F

L

gi organizati intr-o concepfie, astfel incit afluirea acestuia la locul r q

U
d. o
gi in rnornentul in care o necesitate econornici o cere,sd se realizeze o- E

in condiliile unor co,sturirninime Ei e,fort minirn. Q tt> J rc

l F
=
J
a
XU
UU l
Fluxul parchet - consumator inglobeazd activitdlile (fig, 3.8) F<
E.
a
F
:
z U z.
U o b0
o- o
care determin5: z ts = 5 E

- miqcarea produselor .,sia materialelor, localizarea punctelor de

uoa
UO
o
v'l z fr
intrare - iegire, aprovizionarea qi gestiunea fizicd a producliei; d

c)
- ambalarea, depozitarea gi gestiunea stocurilor; @

- manipularea pentru pregetirea comenzilor; v)

- transportul, circuitele de livrare Ei distribulie. d

Ca urmare, apare necesitatea analizdrii din toate punctele de
vedere a fluxului produselor din lemn din parchete Ei pind la bene-
ficiari, realizat prin schirmbdrisuccesivede intrdri, iegiri Ei transfor-
mdri, care cuprinde:
- colectarea materialului, lemnos din pddut"e (parchete) la dru- LIMN R O TUND LEI . , 1N
O E STERI
mul auto si depozitarea lui;
- transportut ;i mnnipulareo in al,te depozite, la centrele de sor-
tare Ei preindustrializare a lemnului, la intreprinderiie de prelucra-
rea lemnului, sau la alli beneficiari;

66
 s i[fi
[nnIrIti:r
eir
[u: *e,
*+i; f;
gn
gggiFFriaE
Bi F[
[[E
iiE [FI
[iE[i
[FF'IiiEgiriH$
F[l
$B
gI$[g,[6
Igg[g +Fteac
,[i rgsss
$g$g[fg1[glg[i
i'as[i '$[E[
galIgIgrgIa[ei
+grg'lg IFg
glgg g[tg
rgg;igl.ggal
*Earrrs [[,gi Ir[
b
TabeIuI 3.5
Sistem integrat de manipulare, transport gi depozitare a materialului lemnos din exploatdrile forestiere
Lemn despicat
MangaI
Specificatie
v2

FUR N I Z O R I
Prezentarea produselor Vrac Pachetizat Vrac Contai- Vrac Contai- Contai-
Paletizat nerizat nerizat nerizat
lncdrcare pddure 'I rolru Macara Irolru Macara Manual Macara Macara
Macara iFRON Macara IFRON ITRoN IFRON
IFRON
Transport Autotren Autotren Autotren Autotren Autotren Autotren Autotren
Descdrcare Macara Macara Manual Macara Manual Macara Macara
IFRON lFRON IFRON IFRON IFRON
Depozitare Vrac Paletizat Vrac Contai- Vrac Contai- Contai-
Pachetizat nerizat nerizat nerizat
Prelucrare Sectiona- Lotizare Sec!ionare, Lotizare Sectiona- Lotizare Lotizare
re, cojire, despicare, re, legare,
srrtare, sortare, cojire, ^Jr- ^l u- !Pt,

paletizat, containerizare contai-

lotizat lotizare nerizare,
lotizare
lncdrcare Macara Macara Macara Macara Macara Macara Macara
IFRON IFRON IFRON IFRON IFRON IFRON IFRON
Transport CF CF CF CF CF CF CF
Auto Auto Auto Auto Auto Auto Auto
BENE F I C I A R1
Descdrcare Macara Macara Macara Macara Macara Macara Macara
IFRON IFRON IFRON IFRON IFRON IFRON IFRON
Control ManuaI l,{anual ManuaI Manual Manual Manual Manual
Mecanic Mecanic Mecanic Mecanic Mecanic Mecanic Mecanic
Transport Mijloace Mijloace Mijloace Mijloace Mijloace Mijloace Mijloace
mecanice mecanice mecanice mecanice mecanice mecanice mecanice
Depozitare Vrac; Vrac; Vrac: Vrac_; Vrac; Vrac; -
Paletizat; Paletizat; contai- contai- contai- contai- contai-
Pachetizat Pachetizat nerizat nerizat nerizat nerizat nerizat
Vt - transportul materialului lemnos de Ia parchete la centrele de preindustrializare in vrac.
tr/o - transportul materialului lemnos de la parchete la centrele de preindustralizare in sistem modernizat
lpaletizat, pachetizat sau containerizat).
 TabeIuI 3.6

Sistern integrat de manipulare, transport gi depozitare a materialului lemnos din industria lemnului

Cherestea
Parchete fag, Rumeguqr
SpeciJicatia Ambalaje DeFeuri tocetura
Resinoase I Foioase

P R OD U C A TOR

Prezentare materie primd Vrac Vrac Paletizat Paletizat,

Pachetizat
Depozitare materie Vrac Vrac Paletizat Paletizat,
primd Pachetizat
Transport Trans- Trans- M,F.F, M.F.F.
n:to" portor

Uscare Silozuri,
Tunel us-
cafe

Prelucrare conforrn tehnologiei

Sortare Mecanic Manual Manual Manual Manual

Aburire conf. teh-

nologiei

Transport M.F.L. M,F-L. M.F.F. M.r.F. Bandd- Band6,

M.F,F. M.F.F. pneu-
matic

Itr

Depozit conservare Pachetizat Paletizat Paletizat Paletizat Vrac Vrac

Paletizat Pachetizat
Sortare, lotizare Mecanic Manual,
Mecanic
rl ransporI Pachetizat Pachetizat Paletizat Paletizat
Lotizare Pachetizat Pachetizat Paletizat Paietizat
lncdrcare Macara Macara Macara Macara Gravita- Gravita-
M.F.L. M.F.L. M.F.L, M.F.L. !ional !ionaI
Tr:ansport Auto Auto Auto Auto Auto Auto
C.F. c.F. c.F. c.F. c.F.

BENEF CIAR

DescS.rcare Macara Macara Macara Macara Manual Manual

M.r.L. M,F.L. lvLF.L. M.F.L. Mecanic Mecanic
Control Manual Manual Manual ManuaI Manual ManuaI
Mecanic Mecanic Mecanic Mecanic Mecanic Mecanic
Transport beneficiar M.F.L. M.F.L. M.F.L, M.r"L. Bandd Bandd
M.F.F M.F.F. lr.F.F. M.F.F. pneu-
maticd
Depozitare Pachetizat Pachetizat Paletizat Paletizat Vrac Vrac

Prescurtdri: M.F.L. motostivuitor cu furci laterdle

M.F.F. _- motostivuitor cu furci frontale
c.F. cale feratd

beneficiarul direct (comer! cu ridicata), ajungind la locul de
zare ca unitate de incdrc6turd, in condiliile iniliate de livrare,
Introducerea pachetizdrii, paletizdrii qi/sau containerizdrii pro-
duselor din industria lemnq.rlui atrage dupi sine economii pe intre-
gul circuit, acesteafiind mai rnari la ultimii beneficiari (comer!, de-
pozite, intreprinderi), datoritd diminudrii:
- cheltuelilor legate de depdEireatimpilor de sta{ionare a mij-
loacelor de transport Larampe;
- pierderile de produclie ca urmare a neasigur6rii unei ritmi-
citdli in aprovizionarea unor unitdli produotive sau a unor linii de
fabricalie;
- cheltuielilor legate de ,,manipulSrile ascunse( fdcute de mnrn-
citorii direct productivi;
- pierderilor de materii prime, materiale qi combustibili cauzate
de metode neralionale de transport, manipulare gi depozitare;
- spatiilor de depozitare neutilizate ralional, ca urmare a siste-
melor ineficiente de transport qi depozitare;
- cheltuielilor legate de imobilizdrile de mijloace circulante in
procesul de fabricalie.
3.4.2. Criterii fundamentale privind tehnologia pachetizirii,
paletizlrii qi containeriz5rii produselor
din industria lemnului
Criteriile fundamentale care au stat la baza tehnologiei de pa-
chetizare, paletizare si containerizare a produselor din industria
lernnului sint:
- executarea mec€u:rizatda operaliilor de incdrcare-desc5rcare,
deplasare, depozitare prin,utilizarea paletelor, pachetelor, containe-
I produselor din lemn.
relor qi echipamentelor de depozitare Ei a mijloacelor de transport
ii adecvate;
+- utilizarea pentru livrarea qi/sau distribuirea produselor, a
paletelor qi containerelor, care pot circula in regim de schimb;
- spaliile destinate depozitdrii, circula{iei in depozit, amplasdrii
stivelor qi dimensiunile echipamentelor aferente se stabilesc pe bazd
de module, folosind analiza matematicd, care indicd rnodulul dimen-
sional de luat in cal.cul;
- folosirea la maximum a posibilitililor de depozitare pe inSl-
li,rne pe care le oferd pachetizarea, paletizarea Ei containerizarea,
72
funclie de produs de posibilitdlile uti-lajelor de manipulare si trans-
port din dotare;
- amenajarea gi proiectarea spaliilor de depozilare a produselor
lemnoase in vederea rnecanizdrii activitdfi,lor de transport Ei depozi-
tare, care sd permiti organizarea depozitelor pe principiul gestiunii
unice;
- utilizarea in cadrul aceluiagi depozit, in raport de activitatea
desfdquratd gi condiliile existente, a sistemelor adecvate de depozi-
tare a produselor, in funclie de beneficiari;
- asigurarea prin tehnologia de manipulare Ei depozitare adop-
tpld, a selectivitSlii, respectiv a posibilitdlilor accesului la o unitate
de incdrcd,turd pachetizald., pa-letizatd sau containerizahd. fdrd a le
deplasa pe celeialte;
_
- executarea manuaid, manual-mecanicd sau mecanizat5, a am-
baldrii qi dezambalSrii produselor.
In tabelul 3.7 sint sistematizate condi{iile privind modul de trans-
port, depozitare, distribuire-livrare, de utilizare qi de consum al pro-
duselor din lemn.
Tehnologia de transport Ei depozitare se stabilegte avind in vedere
situalia locald a fiecdrui depozit sau platformd qi mijloacele de ,rne-
canizare din dotare (tabetul 3.8).
13.4.3.Palet€, containere, transcontainere
Paletele utilizate pentru formarea unitdtilor de incdrcdturd sint
de mare diversitate constructivd, care in general tin searna de nor-
mele internalionale Ei standardele in vigoare, atit pentru uniformi-
zarea ,tipurilor, cit si pentru participarea la schimbul intern ;i inter-
na{ional de palete. Industria lemnului, prin specificul sdu, utilizeazl.
paletele standardizate dar rtilizeazit qi palete cu gabarite adaptate
Paletele se clasifici astfel:
a) din punctul de vedere al formei constructive: palete plane,
iralete plane cu aripi, palete cu montanti, palete ladd, palete ladd
pliabile;
b) din punctul de vedere aI utilizdrii: palete de uz general qi pa-
lete speciale (destinate pentru un produs sau produse similare);
c) din punctul de vedere al posibilitdlilor de reutilizare: palete
reutilizabile, folosite in raporturi bilaterale de transport Ei depozi-
tare, in regim de schimb (pool-ul de palete) si palete nereuti,lizabile,
73
 Tabelul 3.7 , , T.abel,ul 3.8
'
Condi{ii de distribuire-livrare, utilizare qi consum, pentru produsele din lernri Condilii de manipulare, transport qi depozitare a produsel6r intreprinderilor
forestiere

Sistem necesar a fi aplicat

Specificatie Sistemul de avut ln vedere

Orrganizarea distribuirii/livrdrii produ- - direct la consumatori

selor - prin Ministerul Aproviziondrii si - cdi ferate, vagoane obis.nuite des-
Gospoddririi Fondurilor Fixe coperite, CFI si CFN
- prin comerlul interior qi exte- Cdi qi mijloaee de transport ce pot fi containere: vehicule auto specia-
-
rior utilizate le, rernorci, vehicule obi$nuite
cdi navale: vapoare, Elepuri etc.

Modul de livrare/distribuire a produ- - in pachete, palete sau containe-

selor re, distribuirea/li*rarea fdcln- rdjloace de transport de acelasi
du-se pe loturi Condiliile de transbordare a pachete- ti p
lor, paletelor sau containerelor mijloace diferite de transport

Modul de receplie carititativ qi - exclusiv paleta sau containerul

tiv aI produselor mijloace mecanizate (poduri ru-
Metode qi mijloace manipulare a Iante, auto cu macara proprie.
pachetelor, paletelor a containere- macara caprd, IFRON, palane,
Modul de'prezentare aI produselor - in pachet, paletd: sau container, lor troliuri etc.)
acestea asigurind vizibilitatea to-
I ta15 a continutului
Metode de aEezare a pachetelor palete- - prin simpla ridicare a pachetu-
lor sau containerelor pe mijloace de lui, paletei 9i a containerului,
Mdrimea unitdlii de transport gi d-e - pachet, paietd, container manipulare gi transport mecanizat
distribuire/Iivrare a produselor

fdrd fixare pe mijloacele de ma-

nu sint necesare mdsuri speciale Metode de fixare a pachetelor, palete- nipuiare
Durata ciclului de distribuire/livrare - lor qi a containerelor pe mijloace de cu fixarea in mijloacele de trans-
a produselor de condilionare a conlinutului,
manipulare gi transport
in afara celor prevdzute in STAS port

Metode de examinare a pachetului. - prin desfacerea conlinutului formatul pachetului, paletei sau
Corelalia intre gabarit qi masa brutd a containerului plin
paletei sau containerului acestora a pachetului, paletei 9i containerului dimensiunile utile ale vehiculului
gi a vehiculului de transport deschiderea usilor
-
Golirea pachetului, paletei sau ccntai - bucatd cu bucatd, total qi uneori
nerului parlial Corelalia intre indl{imea normal5 de
- funcfie de caracteristicile vehi-
stivuire si rezistenla la compresiune culului
a pachetului, paletei qi a containerului
I lnliturarea paletei sau a containeru - pachetizarea elementelor
lui gol tutive - mecanice: qocuri, vibratii
Solicitdri Ei influenle exterioare climaterice: zdpadd, umiditate,
intemperii
I Iransportul paletei sau a containeru- - cu mijloace mecanice de trans-
rll lui gol, depozitarea lui porl
- in stive, paletizat sau pachetizat Durata transportului Ei depozitdrii in condilii normale
ili
II 74 75

il1
iilh
 de tip pierdut (folosite pentru un sin€rur transport, u,tilizate in spe- - glssfgrga vitezei de circulalie a produselor, ca urmare a posi-
cial la exportul de produse). bilitetii de mecanizare completi a operaliilor de incircare, descdr-
La pr'oiectareapaletelor se au in vedere urmdtoarele: care $i transport intre secfii, ateliere, magazii depozite etc. Unitatea
- dimensiunile si forma obiectelor (ambalate sa{.r neambalate) de incdrciture se realizeazl. la ultimul loc de munci al furnizorului
stivuite sau grupate pe palete; qi nu se dezmembreazdpin6.la consumator;
- tipul de ambalaj de transport folosit (recipienli, saci, navete, - folosirea spaliilor de depozitare in special pe verticald, prin
colete etc.); depozitarea mecanizati pe indllime a produselor;
- natura produselor: in bucili, ambalate etc.; - pistrarea calitdlii gi integritdlii produselor. Se evitd numirul
* greutatea unitdfii de incircdturd; ridicat de manipul5ri qi se elimini manipuldrile manuale care pot
duce la degradarea produselor (lovire, tirire, Eocuri etc.).
- uti,lajele de manipulare a unit5tii de incdrcituri:
De exemplu, dintr-un calcul estimativ asupra pierderilor de fur-
- mijloacele de transport folosite: cale feratd, auto sau corn- nir datoritd degraddrilor prin transport qi manipuldrii nepaletizate
binat, containerizat - transcontainerizat. a rezultat o pierdere de 9ole,din cantitatea 'de furnir livrat;
intotdeauna se asiguri corelafia dimensionald intre mdrimea uni-
- cregterea productivitdlii muncii de 2-10 ori prin realizarea
tatii de incdrcdturd, utilajele de manipulare qi dimensiunile interi- unitdlilor de incdrcdturd qi mecanizarea operaliilor de incdrcare-
oare ale mijloacelor de transport. descircare.
Pentru a ob{ine maximum de avantaje in circuitul furnizor-trans- Economia de timp ce se poate obline ca urmare a introducerii sis-
portor-beneficiar, s-a organizat schimbul de palete, in scopul evitirii temului mecanizat de incdrcare-descdrcarea unor produse paletizate
roturndrii paletelor goale. se prezintd in tabelul 3.9.
In afara granilelor, schimbul de palete se face pe traza reglemen-
tdrilor internalionale care stau la baza pool-ului european de schimb Tabelul 3.9
de palete. Timpul necesar la inc5rcarer*:.":*XT":r"i#Xi vason in sistem manual ;i
Dacd paletele sint mai indicate pentru depozitare gi transportul
pe distanle relativ scurte, in cazul transportului pe distanle mari, Mecanizat
containerele sint mai eficiente.
Containerul in inlelesul modern de unitate de incdrcdturi, per-
mite realizarea integralS a transporturilor combinate, 'din ,,poart5:
in poart6(, obligind prin dimensiunile sale, mecanizarea completd
a tuturor opera{iiior de transbordare. Containerul devine astfel pe
lingd unitate de incdrciturd gi utilaj de transport. Acesta prezintd
avantajul cd elimini in multe cazuri ambalajele obiEnuite de trans-
port, permit mecanizarea integrald a incdrcdrii-descdrcdrii Ei depo-
zititrli produselor Ei poate indeplini rolul unor depozite temporare.
Datoritd posibilitSlilor pe care le oferd, containerul este cel mai
eficient mijloc de a asigura un transport combinat lntre produca-
tor gi beneficiar.
Se utilizeaz5: containere de uz general Ei speciale,containere indi-
viduale gi containere de grup, containere inchise, deschise,containere
izoterme, refrigerente, frigorifice gi a1tele.
Avantajele pachetizdrii, paletizdrii gi containerizdrii sint multiple,
- economie la mijloace de transport prin reducerea cu 60-700,/9
I ele eviden{iindu-se in totalitate in condi{iitregeneralizdrii sistemului
a timpilor de stalionare la incdrcare-descdrcare a mijloacelor de
(circuite integtate), obfinindu-se :
transport;
76 77
 TabeIuI 3.70
- reducerea necesarului de ambaiaje de transport; Timpul de lucru necesar pentru transportul qi manipularea
- reducerea suprafe{elor necesare pentru construirea de depo- cu diferite mijloace a 1000 colete
zite qi magazii. Prin paletizare-containerizare, folosind utiiaje adec-
vate, indl{imea de stivuire poate fi intne 6 m gi 30 m gi chiar mai Timpul Tl mp u l
rnult. In fig. 3.9 se ilustreazd suprafelele de depozitare necesare la Timpul
necesar
fimpul
necesar
pentru
Timpul
pentru necesar
indllimea de 5,5 m, '72 m gi 30 m a unui nurndr constant rr, de necesar stivuire necesar descAr- pentru Total
pentru pentru care de refacerea ore
palete; stivuire
ln mijio-
cul de transport pe mijlc- stivei necesare
cul de
- reducerea numirului documentelor (de gestiune, transport qi thl transport
Ihl
thl
transport
thl
livrare) qi simplificarea acestora. Se creazE condilii favorabile apii- lhl

cdrii metodelor moderne de evidenld Ei gestiune pe calculator;

Stivuire gi transport
- reducerea cheltuielilor de circula{ie, transport gi depozitare. complet manual (A) JJ,J +J,J

Avantajele economice ale sistemului paletizat gi containerizat de Stivuire manual5,

transport cu lizd (B) 6 ,6 zD,o
transport gi mAnipulare (cuantificarea timpului necesar) se demon-
Stivuire manua1d,
streazd prin urmdtorul exemplu: intr-o stivd se afla 1 000 unitSli transport cu cdru-
cior pe patru roli
(c) 27,6
Stivuire manuald,
transport cu bandd
transportoare (D) 20
Stivuire manuald,
transportul paletei
cu utilaj cu furcd
(E) 0,4 10,4
Stivuire gi transport
paletizat cu stivui-
tor (F) 0,4 o t.

8_
ris. 3.9. suprafala
"..ff;ffirril"Junc{ie
de indl{imea de

(colete) care trebuie deplasate Ia distanla de 65 m qi aEezatein stivi

db:\
f,)
fl
(fig. 3.10). Pentrir aceasta se folosesc diferite moduri gi utilaje de
Lucru: manual, liza, cdrucior, transportor cu bandd, stivuitor cu furci
Ei palete.
Determinind timpul necesar pentru executarea aceleiagi operalii
Ia fiecare variantd in parte se oblin datele din tabelul 3.10.
Primele 4 solutii (fig. 3.10) corespund unor mijloaae care pot
transporta Ia fiecare drum o unitate de incdrcdturd. Urmdtoarele
trei solulii posibile de adoptat rtilizeazl. mijloace care permit trans- Fig. 3.10. Sisteme de manlpillare a unei stive formate
1 00'0 colete.
portul simultan al mai multor unitdli de incdrcdturd paletizat.
1 70 79
t(,
 Pentru co.rnparareatimpilor de manipulare in variantele ardtate, zitare, prin realizarea in final de circuite integrate in sistemul de
in fig. 3.11 se prezintd eficienla economicd a diferitelor sisteme de produclie qi consum.
manipulare. Pachetizarea, paletizarea gi containerizarea constituie procedee
de manipulare gi depozitare care permit deplasareaEi stivuirea uEoard
r4o a mdrfurilor grupate in unitdli de incdrcdturS, folosind utilaje adec-
d 35
vate. Gruparea produselor in unitdli de incdrcdturi este conceputi
JU
b//
ca un proces unitar de transport-manipulare la producdtor Ei la con-
=25 sumator, indiferent dacd mlrfurile trec sau nu printr-un depozii
o
D intermediar. Organizatoric se disting; paletizare, pachetizare -
containerizare interioare care constd in manipularea, depozitarea Ei
lr s ]2 transportul unitdlilor de incdrcdturd in cadrul intreprinderilor (pro-
d
EIU e cese tehnologice, intre seclii, depozitare intermediard gi final6) Ei
F
exterioard, care constS.in liwarea unitdlilor de incdrcdturd intre in-
60 treprinderi, baze etc. circuitul fiind prelungit pind la locul de uti-
@
L 33 66 99 132 165 lizare. Un circuit integral paletizat presupune armonizarea din punct
O
Distanfa
[mI - de vedere tehnic Ei organizatoric al celor doud componente.
Fig. 3.11. Graficul eficienlei economice a diferitelor
sisteme de transport in alcdtuirea unei stive for-
, mite din 1000 colete:
o - manipulard manual6; b - lize; c - cdruciori d - 3.5. Tehnici de constituire a uniti{ilor de incircituri
bande transportosre; e cu furcd; t - stivuitor
;""i""y:i:: in industria lemnului

3.4.4. Unitnfi de incdrcdtur[ Constituirea unitililor de incdrciturd in industria lemnului repre-

Unitdlile de incdrcdturd (u.i.) constau in gruparea mdrfurilor in
Ioturi convenabil constituite, in scopul de a putea fi manipulate, de-
pozttate qi transportate, fdrd a fi dezmembrate, indiferent de mij-
locul de transport, procedeul sau utilajul folosit pentru aceste ope-
ralii. Realizarea unui sistem eficient de unitdfi de incdrcdturd pe
intregul circuit impune ca dimensiunile acestora si fie corelate cu
gabaritul mijloacelor de transport, al utilajelor de manipulare, cu
dimensiunile echipamentelor, palete, containere (stelaje qi rafturi)
qi spaliul de depozitare. Un circuit bine conceput, trebuie sd rezolve
cerinlele economice atit in interiorul intreprinderilor, cit qi in ex-
terior.
Cerinlele economice actuale impun realizarea unor circuite de
manipulare, transport gi depozitare, capabile si asigure transportul
produselor, ,,din poartd in poartdt(. in cadrul circuitului furnizor-
beneficiar, un produs (un coiet) sufer5 intre B Ei 25 manipuldri (in-
cdrcari-descdrcdri). Reducerea cheltuielilor de manipulare se reali-
ii zeaz'a prin formarea unitiliior de incdrcdture, cregterea mdrimii aces-
tora, prin mecanizarea operaliilor de incdrcare, descdrcare Ei depo-
zint6. o etapd deosebiti in organizarea transportului, manipulSrii Ei
depozitdrii produselor. CreEtereavertiginoasd a productivitdlii mun-
cii este posibilS numai prin aplicarea tehnicilor inaintate de consti-
tuire a unitdlilor de incdrcdturd specifice produselor din lemn, con-
comitent cu mecanizareaoperaliilor de incdrcare, descdrcare,manipu-
lare, transport, depozitare si distribuire.
In acest sens se prezinti in continuare: tehnicile de constituire a
unitdlilor de incdrcdtur5 specifice industriei de exploatare a lem-
nului gi cele specifice industriei de prelucrare a lemnului.
3.5.1. Pachetizarea lemnului rotund subfire
Caracterul specializat al lemnului rotund sub{ire de rdqinoase qi
foioase, particularitdli1e Jegatede diversitatea dimensiunilor qi greu-
tdlii acestora, precum Ei lipsa unor naijloace de manipulare qi incdr-
care de mare capacitate in centrele de sortare Ei preindustrializare a
lemnului gi in depozitelebeneficiarilor impun, in etapa actualS,ge-

'i BO B1

I
frI
neralizarea ambalSrii acestora prin pachetizare. Paehetul ca uni-
tate de incdrcdturd este constituit din mai multe piese de lemn ro-
tund sublire (rdEinoasesau foioase sortate calitativ qi dimensional
intr-un anumit produs) ce pistreazd un caracter de permanenld pe
tot timpui operaliilor de manipulare, depozitare qi transport. Dimen-
siunile pachetului sint corelate cu gabaritui mijloacelor de transport
din dotare gi cu capacitatea mijioacelor de manipuiare.
Pachetizarea lemnului rotund sublire se poate realiza fie pe plat-
formele din pachete, fie, de regul5, in centrele de sortare gi prein-
dustrializare a lemnului lingi punctul de sortare, sau in continuarea
fluxului de prelucrare a lemnului subfire.
Pachetul se formeazS din piese ce diferi ca lungime intre ele cu
maximum 0,50 m, gi cu diametre care se pot incadra in acelagipro-
dus.
Dat fiind capacitatea lirnitatd a mijloacelor de manipulare qi in-
cdrcare, funclie de grupa de lungimi a pieselor componente, diame- \\\
trul pachetului variazd de la 1 130 mm pentru piesele cu lungimi
de 2 m, la 540 mm pentru pieselede I m, astfel ca volumul pachetu-
lui sd nu depiEeascd2 m3, iar greutatea2,2 t.
Pachetui se constituie pe suporli din cadre metalice de formd pentru f ormareapacheiutui
Drspozitiv
circulard gi se leag6 in doud locuri, foiosind legdturi speciale confec-
lionate din cablu de tracliune gi lan!, intinse qi strinse cu ajutorul
unui dispozitiv. Pachetul se manipuleaz5, transportd gi depoziteazd
cu IFRON-u1 sau macaralepind la 50 kN oapacitate(fig. 3.12 Ei 3.13).

3.5.2. Paletizarea lemnului rotund. subfire

Paletizarea lemnului rotund sublire de rdqinoase Ei anume lem-

nul de mind gi bile manele, precum qi a lemnului pentru construclii
'de foioase qi lemnului de mind de stejar, constd in realizarea de sar-
cini unitare ambalate pe o paletd metalicd special construitd cu o
capacitate variabilS de 1a 3 la 6 rn3. Cu acest tip de paletd speciald,
multifunclionald, se transport5, depoziteazi gi livreazd sortimentele
menlionate, sortate pe grupe de lungimi de regulS de 2,5 la 6 m, din
50 in 50 de cm la rdqinoaseqi din 10 in 10 cm la foioase,astfel incit
poate fi incdrcati cu 1 pind la 4 m3 material lemnos, cu o greutate
care variazi de la 7 Ia 4 t in raport cu felul produsului, cantitatea
si umiditatea acestuia(fig. 3.14 9i 3.15).
lncdrcarea paletei se realizeazd1a locul de sortare a lemnului in
clepozite qi/sau centre de preindustrializare, apoi se manipuleazd, Fachet pentru tnansportullemnutuiroiund subtire
transportd Ei depoziteazd.cu mijloace mecanice care au capacitatea FiC. 3.12. Pachetizarea lemnului rotund sub{ire de rdqinoase gi fo-
loase:
minimi de 30 kN. 1- brat tix;2 - bra! mobil; 3 - cadru metalic;4 - legeturi.

B2
Fig. 3.13. Schema de incdrcare a pachetelor de lemn rotund sub{ire in mij-
loacele de transport.

Caracteristicile Caracteristlclle
mijlocului de transport IncArcAturll

o E SCHEMA DE 1NCARCARE E
d
( ,! of;
f,g kd
q,Ei
dP
co U .E'o o
E,6 a
6o o :EO
aa H
E E4i o

I , 3 4 6 7 8 I

Fads. 58 12,7 2,85 1, 90

ffi
0:0
z4 47

Es. 28 8,7 2,75 1 ,4 9

ffi
c:{
T2 20

Eio. ,n ?,8 2,70 1,50 ffi

G={
12 20 100

e
Aulovehr cu
SR.
113
3,94 2,20 0,90
ffi 100 Dr m en
st unr
Extenor
L " 1200m m
ATF.
7
1 4,5( 2,20
ffi o B6
t = 1110mm
h : lllQ in6
Intecror
r_=1200 mm
ATF,
10
10 6,0( 2,20 @ 6 I 90 t = 1000
h= 1000
mn
mm
inchrs
ATF.
1B
18 8,00 2,20
ffi 8 t4 78
L : l l QQP6
! : l110mrn
.t= 270mm
3.14. Paletd pentru ambaiarea si transportul lemnului
ATF.
20
20 8,00 2,20
ffi 8 t4 70 de rdqinoase qi foibase.
rotund subtire

o^
UA
Fig. 3.15. Schema de lncdrcare a paletelor pentru transportul lemnului ro- 3.5.3. Containerizarea lemnului de steri qi a snopilor de crdci
tund sub{ire in mijloacele de transport.

Containerizarea lemnului de steri pentru celulozd gi diverse uti-

Caracteristicile Caracteristicile liziri industriaie, a lemnului de foc qi crdcilor, sub formd de snopi,
mijlocului de transport lncerceturii
constd in realizarea de sarcini unitare, ambalate intr-un tip nou de
6 container (ster-container) cu o capacitate de 7,74 mst/container *5010,
k
O)o
ad
Schema de incercare care se realizeazl. la locul de fasonare a lemnului de steri, in depo-
: q
zite sau in centrele de preindustrializare.
pd
I in fig. 3.16 gi 3.17 se prezintd stercontainerul pentru ambalarea
)O ti ot
q2d
d u i.: E'3 transportul lemnului rotund, despicat de steri, a snopilor de crdci,
!o
Q!
",si
a sistemul de ambalare, transport gi depozitare qi schema de incdrcare
I " in mijloacele de transport.
Stercontainerul incdrcat se manipuleazS, transportd qi depoziteazd
cu mijloace mecanice din momentul incdrcdrii acestuia Ia furnizor
Fads. 72
qi pind la consumator.

3.5.4. Containerizarea mangalului de bocqe

72
Fad.
Containerizarea mangalului de bocEe, folosit in siderurgie sau
pentru uz general constd in realizarea de sarcini unitare ambalate
B intr-un container supiu pentru mangal. Acesta se prezintS sub forma
unui sac, reaiizat din lesituri de polipropilend sau nylon, cu un vo-
1um de 0,8 m3, cu perelii lateraii simpli, iar perelii superiori gi infe-
riori identici, realizali din cadre metalice Ei pinzd, prevdzuli cu dis-
EIO B pozitive de inchidere gi deschidere dirijatS.
Se umple prin gura de incdrcare qi se descarcd pe partea inferi-
oard, gravitaliona1, prin declangarea unui sistem special de inchidere.
_llutovehicule In acest container se transportS, depozite az6. qi liweazi mangalul de
SR.
113
,ffiFt
Eq:J
@
Tffi'
z bocge, sortat dimensional qi calitativ.
Containerul fiind realizat dintr-o tesdturd impregnatS, pe timpul
transportului si depozitdrii protejeazd produsul fald de factorii atmo-
sferici care pot influenla caracteristicile calitative ale produsului.
ATF.
,7+
@ @
oH0 EI se poate manipula fie suspendat de bralul unui stivuitor,
IFRON, macara montatd pe autocamion etc., fie cu alte mijloace
mec^anizate, avind patru puncte de prindere gi desprindere.
ATF.
10 t
f f il
l.$llEF--{l
tfil::.1 ffi 72 Incdrcarea containeruiui cu mangal se face pe vetrele de man-
galizare sau lingd bocgele metalice, situate in platformele primare
din parchete sau in centrele de sortare Ei preindustrializare, iorosind
ATF. mijloace manuale (furca) sau mecanice (benzi transportoare) ciupd o
],8 M. to 8,00 77,6 9B sortare prealabild. Depozitarea mangalului in containere se face Ia
ATF. 2A 8,00 I,7,6 locul de mangalizare gi se transportd cu mijloace auto sau cale
20 BB feratS.

B7
 Caracteristicile Caracteristicile
mijlocului de transport lncarceturii

6
o{
<d Schema de lncercare
E o E OQ
d o E<d
ot
6 (! q6
=4
xBO a!
o Fl-
-
8 I

58 172,70 2,85 10n

50 | 12,40 ffi

ffi*
trdl

Secfiunea C-t
7,80 ffi
0+l
------zryr- .-/
NR NN- AUtovehtcute

3
A'W-'------=--=-1
Ster contatner
____._
6
3,94 0,90
'ffiffi ffi
1 - cadru
2 - cabtuinchrdere
3 - ureche
! - m an e t S , d e c l a n 5 a r e
ATF.
?10
4,50
ffi
) - caotu oectan$afe
o - culsof ATF. 6,00
7 - ctichet 10
I - bott
I ATF.
h
" de mantputare
Dtspoztttv 1B 8,00 ffir
oHn
'l - cadru M,
1,: ? - nleri dp nrrndorgde IFRIN ft?
, - umar0e sDfrlrn ATF. 8,00 qqi
tffil
4- locaspenfiu-prtnsster contarner 20 ffii'
I 5 - citindruhidrautic

I 5 6 6- i4a
7 - [imiiaior
Fig. 3,17. Schemd de incdrcare a containerelor de lemn de steri in mijloace
de transport.
Fig. 3.16. Container pentru transportul lemnului de steri (ster-
container). B9
 Containerul suplu, dupS golire, se pliazd 9r se rlglgLzeaza oc]l- OaracterlsticiJ.e
. Car,acteristicile
pind 10oledin volumuL plin, greutatea goa16 a lui fiind de 1,5 kg mijlocului de trahsport lnce.rcetLrri.i
(fig. 3.18, 3.19).
o
6
a
|E SCIIEMA DE TNCARCARE
'n
. -.,td
6 q-
6 E'E
l,
.dF g,s
)OY
oi i 6 d'a Fq
P{ rn | 1 ia
6d
dE C) 'd! EO ZE

3 " 9

i
u
I
I

Fic. 3.18. Container pliabil pentru transportarea moderni-

zatd a mangalului de bocge:
I - capac rabatabil; , - de lnchidere; 3 - .fund ra-
-i*;rr,il
3.5.5. Paletizareafrizel,,or de fag qi stejar
Frizele sint produse ale fabricilor de cherestea de fag gi stejar
gi se liweaze ca materie priml secfiilor de parchete existente in Fig. 3.19, Schema de incdrcare a containerelor pentru transportul manga-
anumite intreprinderi forestiere din !ard. lului in mijloace de transPort.

90 91
 Frizele se ambaleazl in pachete legate cu sirmd (20 buc. frize
intr-un pachet), forma sub care se expediazd pentru prelucrare. Con-
form tehnologiei de fabricare a parchetului, ele sint supuse unui pro-
ces de uscare naturald qi/sau artificialS, se sorteazd calitativ Ei dimen-
sional Ei se prelucreazd sub formd de parchete.
Inconvenientele sistemului actual privind manipularea, transpor-
tul, depozitarea qi condi{ionarea frizelor de fag gi din stejar constau
in: consum mare de for!6 de muncd, deprecieri calitative qi cantita-
tive, suprafe{e mari de depozitare, mijioace diferite folosite la trans-
port Ei manipulare, productivitatea muncii scdzutd, costuri de pro-
duclie ridicate.
Aceste inconveniente pot fi eliminate sau dirrrinuate prin rno-
dernizarea transportului, depozitdrii Ei distribuliei 1or, prin aplica-
rea sistemului de paletizare stabilit la nivel nalional Ei aplicat intr-o
conceplie proprie pentru acesteproduse.
Privitd sub aspectul consumului de fortd de muncd, tehnologia
paletizdrii frizelor de fag prezintd avantajul diminudrii acesteia ctr
360/0.
Solulia preconizatd pentru modernizarea manipuldrii, depozitdrii
gi transportului frizelor de fag a fost orientatd cdtre mecanizarea
acestui proces prin paletizarea frizelor in momentul fabricdrii aces-
tora gi menlinerea unitdtii de incdrcdturd pe paletd pe intregul flux
furnizor-beneficiar. Pentru aceasta se folosesc paletele de uz general
800X1200XI45 mm (STAS 602812-80), pe care frizele se stivuicsc
pe 40 de rinduri cu o inilfime a incdrcdturii de 1,0 m.
Paleta incdrcatd se agazd cu un mijloc mecanic pe o piatformd
care are o capacitate de 12 palete, in vederea aburirii. Dupd aburire,
paleta se transportd la rampa de expedilie.
Sistemul modernizat de paletizare gi transport aI frizelor de strr-
jar in vederea uscdrii acestora, inlocuieqte procedeul actual care coll-
std in utilizarea tunelelor de uscare artificialS, tehnologie care im-
pune agezarea frizelor pe platforma vagonelilor de uscare, condilio-
narea in tunele gi descdrcarea lor manuald.
Tunelele de uscare se pot utiliza in continuare aplicind sistemul
de paletizare a frizelor, descris mai inainte. In acest scop se folosesc
p a let e s pec iale, c u d i me n s i u n e a d e 2 0 0 0 X 1 2 00X 120 mm, care se uti -
lizeaz6. numai in cadrul secliilor de cherestea qi parchete pentru
procesul de produclie Ei pentru depozitare.
3.5.6. Paletizarea parchetului
Parchetui este o pardosealS alcdtuitd prin asamblarea unor piese
identice, rezultate prip prelucrarea frizelor.
92
Parchetul de fag se produce in 66 de tipodimensiuni, cu lungimi
de la 200 mm la 450 mm (din i50 in 50 mm) Ei ldlimi de Ia 30 la
B0 mm (din 5 in 5 mm), grupate fiecare in doud clase de calitate.
Parchetul de stejar se fabric[ in aceleaEitipodimensiuni ce sint cu-
prinse in trei clase de calitate.
Parchetui se asambleazl, in pachete legate cu sirmd neagrd. Pa-
chetele sint omogene, cu un numdr egal de piese (40 buc.) de ace-
leagi dimensiuni si calitate. Modernizarea manipulSrii, transportu-
lui, depozitdrii si distribufiei parchetului are in vedere alegerea unui
procedeu care sd permiti circuia{ia produsului de la furnizor la con-
sumator paletizat,pe palete de uz general de 800X1200X145 mm.
Paletele cu incdrcdturd rigidizatl. sint manipulate cu mijloace
mecanice ca: motostivuitor cu furci frontale, electrostivuitor etc. 9i
transportate in magazia de produse finite care este amenajati pen-
tru stivuirea paletelor pe verticald. in magazie, comenzile se pregd-
tesc in vederea livrarii pachetelor paletizat, prin folosirea acelora;i
mijloace de manipulare Ei transport. Ca mijloace de transport ia
beneficiar sint utilizate vagoanele acoperite sau autovehiculele.
In tabelul 3.11 se prezintd sintetic caracteristicile de bazi ale
sistemelor proiectate pentru ambalarea produselor din lemn din in-
treprinderile forestiere, in vederea modernizdrii transportului, depo-
zitdrii qi distribuliei acestorproduse.
Modernizarea sistemului de ambalare a produselor din lemn prin
extinderea pachetizdrii, paletizdrii gi containerizArii la o gami lar-
gd de produse, prin sistemele qi metodele elaborate, conduce la o
folosire mai judicioasd a resurselor materiale qi umane din intre-
prinderile forestiere.
3.5.7. Pachetizarea qi paletizarea cherestelei, semifabricatelor,
pl5cilor din lemn, binalelor qi furnirului
Mecanizarea activitdlii de transport impune stabilirea unui sis-
tem de constituire in unit5li de incdrcdtura specifice, corelate cu
capacitatea utilajelor de manipulare qi cu dimensiunile mijloacelor
de transport.
Grupele de produse semifinite qi finite din industria de prelucrare
a lemnului, utilizeazS.pentru constituirea unitililor de incdrcdturd
paleta de uz generai gi paleta ladi europeand. Pentru produsele aga-
baritice, ce nu se pot paletiza pe paletele standard, se folosescpa-
lete specifice.
In fig. 3.20 se prezintd schemele de pachetizare qi paletizare a
cherestelei, semifabricatelor, pldcilor din lemn, binalelor gi furni-
rului.
93
 Tabelul 3.11
Caracteristlcile sistemelor de transDort modernizat al produselor din industria de exploatare a lemnului

Sistemul de transport modernizat

I I Pateta
caracteristlcile mijlocului Container Paleta Pen- pachet Dentru Containerl pateta
de transport pentru
| I pentru
tru lemn I lemn r6tund pentru I pentru
lemn de ldepozitare
mangal l tttze I fri ze
| | steiar

Dimensiunile de gabarit (ex- 90,0 1 200 2 000-9 000 1 020 1 200 2 000 1 200
terioare) lungime, ldlime, mlfi 50 1 110 500-1 100 820 800 1 200 800
indl!ime 2 000 | 220 500-1 100 1 020 145 120 145

800 1 200 2 000-9 000 1 000 L 200 2 000 1 200

Dimensiunile interioare (ne- 500-1 100 800 800 1 200 800
mm 50 1 100
incdrcat) 2 000 1 000 500-1 100 1 000 145 120 145

2 000 2 000-9 000 2 000 t20D

1 000 6 000 1 000 1 200
Dimensiunile incdrcdturii ma- 800 500-1 100 800 1 200 700
mm 1 000 800
materialului lemnos 2 000 500-1 100 1 000 1 000 | 225 BBO
1 000

Capacitatea de incdrcare 1,0'6 4,36 2,00 0,8 0,7 1,0 1, 0

Greutatea fdrd incdrcdturd 2,5 165 B 60 100 60

9i kg 925 ID
cu incdrcdturd 860 1 700 190 760 I 100 660
2 545

lndl!imea materlalului lem- L20 BO 20

mm 50 | 245
nos de la sol
0, 15 L,32
Suprafala ocuPatd fdrd in- m2 1,65 0,80 1
cdrcdturd, cu incdrcdturd 0,90 0,80 I
6,60

l>

Rezistenla la stivuire Redusd Bund Bund Bund

Formarea incdrcdturii:
- Manual Da Da
- Manual mecanic
- Mecanic : Da T
contai- 5 contai-
lndllimea de stivuire fdrd in- 11n- nere
cdrcdturfi qi cu incdrcdturd duri
nere
contai-
3-4 sI+ 2 contai- 4 palete + pllete 4 palete
palete pachete
nere nere

Posibilitdfi de manipuiare cu:

- mijlcace manuale
- mijloace mecanice

Sistemul de stivuire cu mii-

loace:
- manuale
- manual-mecanice
- mecanice D;

Comportarea la solicitdri:
- mecanice Bund Buna Bund Bund lJuna Bund Bund
- chimice Bund Bund BLind Bund Bund Buni Bund
- climaterice Normald NormalS Normald Normald Normal6 Normald Normald

Pdstrarea calitS!ii Inte- Inte- Inte- Inte- Inte-

IntegralS Integrald grald or r l i
produsului 8ral6 ora].E orql i

Identificarea conlinutului FacilS Facild FacilS Facild. Facild FaciIS Facild.

Asigu- Asiguratd Asigu- Asigu- Asigu- Asigu-

Tehnica securitdJii muncii Asiguratd ratd ratd ratd
ratd ratd
 Modul de Merimea ! elu1
Schema unitStii de incSrcdturd I Frodusul prezentare sarcinii paletei obs.
I a produsului
.
r1 2 A
o

bucdJi pachetizat
Cherestea scinduri pini la cu banda bandd de
rdqinoase sau 30 kN de olel olel pe
dulapi 20X0,6 mm traversd

bucd!i pachetizat
Cherestea scinduri pind la cu band5. banda de
foioase sau 30 kN de o{el
dulapi 20X0,6 mm traversd

paletd ladd
Semifabri- bucd!i metalicd

@
pind ia
cate europeanA
10 kN 1 2 0 , 0 X 8 0 0m m
masive croite
STAS 8635-70

ffi lit*
paletd de uz
bucdti pind la general
repere
10 kN 1200X800 mm
croite
STAS 6028-69
I

I pachetizat
/-7& | bucdti cu bandi

ffi liffl:"'
pind la de oJel de banda de
repere 20X0,6 mm olel pe
10 kN
croite paletd de traversd
=ry I
*1tr7--1v-- tip pierdut
I

Fig. 3.20. Constituirea ln unitS!i de incdrcdturd pentru transportul cherestelei, semifabricatelor, plScilor din
iemn. binalelor ;i furnirului.

paletd de
PIdci
tip pierdut
agionlerate
in foi din fi;ii de
din lemn
PAI, PAL
(deseuri)

rrr'loti fin
PAL
pieidut din
ir-rr-robilat
deqeuri PAL

pachelizat
-
PAL . cu band:i
croit in de ole} de
semif abri- 20X0,6 mrn
cate - traversd
ri in dpcortr.i
de PAL

.r 1:rcl
- nolo+.i nrr n
fib r o le r n -
n o a se 20-30 kN fa!d, din
in foi
dure cherestea
PF L d u l - se recirculd

- nrlati do
+in
l ry
niarrl
y ru r vqw
r ri
.iTFL
in n o b iia t
cca 20 kN - traverse din
docorrli do

PAL

se fol ose s c
- palet5 cu o
+^+x rnate
Pla ca j 15-20 kN ^l ^-;
rd r/.f Pldrr4
2 00cx1 220
- se recirculS 1 830X1220
2 440x1 220
{
Fig, 3.20continuare
 1 3 5 6

doud palete - formatul

4 000x1 000

ffi l*i*'
plane cu o
pachete f^+x l:'^ mm sau
pind. la 3000x1000
Iegate cu cherestea
sfoard 15 kN lflm
diverse
- bandd de
esen!e
otel pe
se recirculd
traversd
- doui. palete
formatul
ffi l*ili,T pachete -pind la
plane cu o
fatd, din
2000x1 250
mm

+W lit*,.
I lm Dr n a t
legate cu
sfoard
15 kN
cherestea
diverse
esenle
se recirculd
bandd de
olel pe
traversd
-
- paletd cui o
- formatul

ffi l***
fafd pland
pachete placa superioa- 2000x1 250
pind la -
legate cu mm
10 kN rd este o foaie
sfoarf, de placaj de - bandd de
12 mm gros. olel pe
traversd
- se recirculd
- paletd cu o
fa!6 pland forrnatul

ffi
- placa su- 2 0,00x 1 000

l$lir
pachete
pind la perioard este mm
legate cu
10 kN o foaie de bandd de
sfoard
placaj de 12 olel pe
rnm gros. traversd
- se recircuid

rame qi paletii de
se folosesc
foi de cca 5 kN uz general
distan!iere
binale din lemn
din deseuri
1 ? 0 0 X 8 O 0m m

FiC . 3 . 2 0 c o n t i n u a r e

{
ft
i l q 6 * [3 8 ' SS
I l F .> ? i l 5 E p E' rP.i u,F
H
3F' ' Es pEFHi s S- dQ
E F.

6'
a
ic /uu
o -
NwF s 6<o o.]
Frecvenla
jidi;d i 6€3
HF $
Ei$F*[IiEFi{
Ee*;i;ire;itrs
H
g' ai
: 0n^

^
3
onn
rcoo $ 3FCr$
* . FB B E
[[rgr
3 H
6' i100
F I F ; } 3E
x<
1300
1100 E'sd ie:.ItEE'o.E
*eE[[H$[g*
1s00
0r( O
1600
1700
1800

E,g,i
I
1900
Hil : FnFit,c
oq
2000

I[ ! gfrE.
2100

Fl
72ffi
2300

c)t\e
' E. 8 n
-
IHrF[E cr=
He H' 5s ' F* : '
5x L H ='5

EE i tl *itr+
i[
P T' f ? ?H?i ?f

- frecvenle insemnate se mai intilnesc la ,1100-l- 200 mm Ei
1 550-1 700 mm.
Din graficul frecven{ei ldlimii coletelor de mobild (tig. 3.221
zultd o diversificare mai pronunlatd decit la lungimi:
- ldlimea paletei este de 1 200 mm;
- fr:ecvenlamaximi este in intervalul 500-1000 mm;
- ldlimea de 1200 mm constituie un maxim aproape I1ml ta,
Din graficul frecvenlei indllimii (fig. 3.23) rezultd:
-in51!imeaunitd!i1ordeincdrcdtur6variazdde la 7 250-
t not
T#irr*"^ coletelor nu constituie probleme pentru paletizare.
In concl uzi e :
- pal eta de 2200X1200 m m asigur d suprafaJa necesard pale.
tizdrii mobilei, coletele putind depdgi cu cite 50 mm lurryimea gi
ldfimea paletei;
- unitatea de incdrciturd constituitd poate fi manipulatd cu elec-
trostivuitorul cu furci retractabile cu capacitatea de 1 000 daN*;
- paletizarea creeazd condilii pentru depozitarea pe verticalS irr
stelaje;
- creqterea ponderii mobilierului livrat in stare nemontatd u9u-
reazd paletizatea.
Spre exemplificare in fig. 3.24 se prezintd modul de paletizare a
unei garnituri de mobild: camera de zi ,,Cristina('.

22
2i
?n r
19
18
17
16
II
tf
15

il
13
20s0
, -' 1 ' 1 11
'10 '10
9 9

i[ [ ll
at
I 'F: v

7
86
6

h
illiil
5
Fig. 3.24. Paletizare: camera de zi
5 ,,Cristina".
t,
4
3
2 2
1
1 2210
0
::-o o o - olm m l
= RB S AC F s E€ sAEtssaFtr d= 3 Sistemele de unitlti de incdrcdturi care stau la baza pachetizd-
rii, paletizdrii gi containerizdrii procluselor din lemn preientate in
Fig. 3.22. Graficul frecven{ei ld- Fig. 3.23. Graficul frecvenlei indlli- lucrare au caraeter de permanenld pe tot timpul activitdlilor de rna-
timii colctelor de mobild. mii coletelor de mobilS.
nipulare, transport qi depozitare de Ia locul de formare pind la iocul
de utilizare.
Analizind cele trei grafice se observd multiplele posibilitili de
combinare a dimensiunilor coletelor (in special ldlimea 9i indllimea), * 1 d a N =0 , 9 8 1 kg
fapt ce favorizeazd paletizarea mobilei.
101
1 00
 Aplicarea sistemelor modulate constituie un progres substanlial
fald de procedeele utilizate in prezent. Aceasta impune mdsuri teh-
nice qi organizatorice specifice fiecdrei unitili de producfie, care si
conduci la creEterea producliei, a productivitSlii muncii, reducerea
costurilor de produclie Ei efortului muncitorilor.
Tehnicile gi metodele de constituire a unitdlilor de incdrcdturi
prezentate in lucrare pentru produsele din industria lemnului con-
stituie un progres in modernizarea transportului gi a depozitdrii
acestora.Aplicarea pe scard largd a paletiz5rii gi containerizdrii mdr-
furilor prin metodele moderne influenleazd intregul fiux al mate-
riilor prime qi materialelor in interiorul si exteriorul intreprinderii.
3.6. Mijloace de manipulare qi transport
in industria lemnului
In prezent mijloacele utilizate pentru manipularea gi transpor-
tul produselor din Lemn sint variate ca tipuri constructive.
3.6.1. Mijloace de manipulare gi transport intern
Mijloacele de manipulare, transport Ei depozitare, incdrcare/des-
cdrcare sint grupate in 5 categoriil:
utiiaje de manipulare Ei transport cu furcS;
utilaje de manipulare Ei transport cu cablu;
utilaje stivuitoare gi de transport pe cale de rulare;
utilaje de manipulare Ei transport cu graifere;
utilaje de manipulare Ei transport la sol.
Constructorii de utilaje pentru manipularea gi transportul intern
al unitdlilor de incdrcdturd, pachetizate, paletizate, containerizate
prezintd o gami largd de tipuri de magini pentru mdrfuri generale
sau specifice. Aqa dupd cum am aritat, alegerea utilajelor se face
dupd criterii bine determinate. Utilajele de manipulare Ei transport
intern folosite in industria lemnului sint:
- Cdrucioare transpaletd - destinate pentru manipularea qi
transportul pe orizontald a unitdlilor de incircdturi. Sint utilizate
doui tipuri: transpaleta manuald Ei transpaleta electricd. Capacita-
tea de ridicare este de 10 si 20 kN iar indllimea de ridicare de
150 mm.
i Studii
$i cercetdri nr. 3/1979I.C.P.I.L. Braqov
L02
- Stiuuitoare cu turcd frontald, ;i contragreutate - destinate
pentru manipularea, transportul intern Ei depozitarea produselor. In
funclie de sursa de energie se fabricd in varianta cu motor cu ardere
internd sau acumulatori.
Caracteristicile de bazd ale acestor utilaje sint:
- capacitatea de ridicare;
- indl{imea de ridicare a furcilor de stivuire;
- ldlimea culoarului de lucru;
- diagrama de incdrcare a furcilor. Capacitatea stivuitoarelor
folosite in industria lemnului (fig. 3.25) este cuprinsd intre 10 9i
50 kN (1-5 t). Indl{imea de ridicare este de 1,6-5 m (la fala supe-
rioard a furcii). In raport cu nevoile tehnologice se folosesc stivui-
toare cu indllime de ridicare pini la 1,6 m, la incdrcarea mijloacelor
de transport (denumite gi stivuitoare de vagon).
Pentru stivuirea pe verticald in depozite se folosesc stivuitoare
cu indllimea de ridicare pind la 5,6 m.
Ldlimea culoarului de circulalie este un element determinant la
alegerea tipului de utilaj in depozite. Pentru depozitarea produselor
pe stelaje (sau suprapunere in qiruri) se preferd electrostivuitorul cu
furci frontale retractabile (fig. 3.26). In cazul in care se lucreazi
numai cu stivuitoare cu contragreutate, Ia stabilirea ldlimii culoaru-
lui se line seama de indllimea de depozitare (fig. 3.27).
La alegerea tipului de stivuitor se are in vedere corelarea intre
factorii tehnici qi cei economici. Factorii tehnici care trebuie corelali
sint: unitatea de incdrcdturd ca mdrimea sarcinii gi dimensiunile de
gabarit ale acesteia,natura lucrdrilor de executat (incdrcatldescdrcat
mijloace de transport, pregitire pentru livrare, depozitare, trans-
port pe distanle reduse, caracteristicile utilajului E.a.).Caracteristi-
cile de bazd ale stivuitoarelor cu furci sint prezentate in fig. 3.28.
- Poduri rulante stiuuitoare. Aceste utilaje permit stivuirea in-
tre 5 qi 10 m indllime a produselor cu greutatea intre 10-32 kN
(I-3,2 t). Pentru indusfria lemnului acestea prezint5 avantajul cd
unitdlile de incdrcdturd cu lungimi mai mari (pini la 3 m) pot fi
la fel de uqot manipulate ca gi cele standard firi a se mdri culoarul
de circulalie. Prin proiectarea stelajelor specifice, se pot realiza gra-
de diferenliate de selectivitate a unitdlilor de incdrcdturd. Poduri-
le rulante stivuitoare sint adecvate depozitdrii pe verticald a mobi-
lei paletizate, cit qi a semifabricatelor (masive, pldci, furnir), acolo
unde numdrul de cicluri pe ore este relativ redus (10-20) iar selec-
tivitatea nu trebuie sd fie mai mare de 50-550/0. In tabelul 3.12
sint prezentate caracteristicile principale ale podurilor rulante sti-
vuitoare produse in RomAnia.
103
H
AH
i. ^l
lA i:' 3
a:r
=
90u I \4 4.
f. ie
6n I
\>ts-
ri 70c fTYo-"4T*
oP!-_
- i 00 fT-re;i6-

il
A h- d
P0a 500
3
XPJ ts. O) -
Rsb5
+."
D^ ! - .D

Po 5
tsr 0,
OJ( G
E H=H ;3
oo*
P
t'o ",GL;6
.i+ cj < fD( \O 6cD
{- \o l\)
i'o uno 5-
-J o
D)o O

< 6qO S |! t

N
.

'ry
*";; ^t r e

p " r3 fF
s:'/ tI

l- RS ^ r : to'r (
X;i5< l"o
=i :.9 'tr
I'
lw
'u 5 'F
ri !-ci F e $!
s6.d3H
idi!.<^
ii d
f, 0r
c_'c; -P ^
S oF l6'"F e
3 , ; i: o 'H
gg trr ro :
iioQ =
e**fx g b , T 5 .
fi? ;.
d i'Y Y t.6 '

Cote de gabarit E
lmml
'9.a
E2
Denumirea Si sclrj.la Diagrama de lncerrcare )l a -F !Y sare I d
utilajului a furcilor Desf,inatia 0y cu/ I 9Q
o X(! ferl II 6 = o
c
U
s a3 s3r: I i i
clna I oE
o
oi ,_1
,6
Fl gE -rkm/htI| m
En
E p.
:
d ,10111

cu ccniragre-
Lieclfosirvurior
incdrcare,
ufate pe palru roli
descdrcare
900
rh 820 mijloace de
t( r 5 06 9 5 transport
ll tr n manipulare
in depozite 7000 122
ll /Lf-\ depozitare
suprapus'd
"U,o.=---=l in depozite
-=-_igu@L' joase

lncarcal'e,
descdrcare
Mcloslrv!Llor c! aonrag.e!l alr
din mijloa-
pe palfu rofl

manipulare
in depozite
depozitare
suprapusa
in depozite
joase

Fic, 3,28.Caracteristicilede bazd ale stivuitoarelor cu furcA,

 a o o I I 10 11 t2
lQ ic..Nt
ft
l t-
^
^-4^'A?0
^r$\u4-1900 |
*.,H)q)1 |
ll It--tr .'.-4_i___l--'tc.a | _
2 200
ill/r-E^
ll!i#r
?^\ in
ffrl-j----+el'"
l | tl t t
Il sl
fl(ot\_-6-iJ 3 300
I 940 2 220 1 630 r0/12 ,0/200 R.S,R.
tlechosiivud0r .u acntfaSreu idslelel
eooli lr R.P.B.
taie pe paifu roli rfx-T--ij
fr ,m r i- = >- i
II
,,
- n =: v v m m | |

"11'"''ll- | |
'3fff.,r--T"P1 |
q;l ,1.;Z^og--------leco | - incarcare, I
tzi\,ClT-----11,;i
' ' -l 4 I descdrcare lrooo/ 4 5,001 950 2 1 1 0 1 63,0 I l l o B0/200 R.S.R.
l --i l ' l ^ r,:l l -transport | 800 R.P.B.
J=FE;r ;:-l l*u | ._ depozitareI
Elerircsirvuilof cu tonifaqreu
fi=ffii | |
laie De Pa!.u roll
r-{: _l_l
lil
ll il--tr I frarr - lncarcare, I
rl ilr:r | ,.s}_--.-----]:0(0 descdrcare I
rl(O\L;6f, | - tr a n s P o r t 11250
3 300 1 630 1 2 1 5 0 I 340 Blro R.P.B
"F1{.\
lre c r . o s t , v ! ;i ct o r. o r ; , . c,oI.
| i | Ii J
- deuozitare
-are Dec,a'.uro..
I l.i.: I I
___...-._._=.......".''......."........-_l I I fffii'.su
.r
I
, /r_
ll
l- -
|| Iz # ' ,l u t
lq;.: ,,,,,lj""
+ lilc
'
- incdrcare, I
lj,U-fe I descdrcare | 1 250 4 5'00 I 630 1 000 2 150 1 340 B / 1 0 21
1533R.P.B.
-e- Lrmmrl ;,-^---i
- transport | 1000
-. t" '
t{eCrrOSljvUr'orcU Conha - - denozitare
qfeulale De her mir
|
uri*"d{R
I
I
I

Fig. 3.28 continuare

{0 ija .
it
il7
3rC
tn J 12ia
- incdrcare,
ilF-flE
rro) .:' I j' lr c descdrcare 1 250 1 615 Bl e
- transport 2 500 1 340 1533R.P.B.
/B0o
t 1€ctfoslrvurio ru (0ntrdgre - depozitare
rlale De lfet roi'

- manipulare
si depozi-
__i tare pro- 1 000 4 5 0 0 i 15,0 +/5'00R.P.B.
I duse
_>llu_-i
nrlotizrto

manipulare
gi depozi-
duse 1 000 600 7/8, I /-l0rl R.P.B.
paletizate

lr
tt,t_t
.*l 1 t!-l 8?0
- tncafcare,
descdrcal e 1 000 5 600 2 750 3 7 5 0 1 21 0 , 0 L0irl BD/250 R.P.B.
l!jr6r6l 114
- depozitare
ln!losltvUtior (u ConiraEi€!1a,re ;i transpor
s i!.cr ifrdr.ectronale

Fig. 3.28 continuare

 lu lol' laln
t?
lls
tt h- ,l
ll/, z_+^ l l tc ar c afet
I l- - 9 87C^," -
ir-N- | descdrcare | . ^^^
_t'(qL-1g)rj -<-{ luuu
- depozitale l
Moicstivuiiorru roniiJqre!iaie
;i fufci fronld€

- lncarcare,
descircare
-l iH53i' lr ooo 20120
SSaaaAaaa
@. r)r:rl

- incdrcare,
descdrcare
- transport 12000 14/1,6

n--
11.
/-\
i ncarcare,
lll|-AL..
P:a'-,---l
-
descdrcare ,R lt^
- transport
-:J@H,9) si depozi-
tare

Fig. 3.28 continuare

llno-
ll d F--D
2 590
4 5001
-:J6[-6r
ttechostiruitot cu conhagmuh
te ir furcl frontata

t? incdrcare. I
ll )v /) d e s c i r 'c a r e I 3 : 0 0 / 2 600120123
R.P.B.
|// F*, 26951150012850 R.S.R,
.,1:^!l!------l J ttanspolt 9il r 000
tirS\T---6\t ' " i6- "rtcl
lf-

Clecif cstrvuricf cu conifagre

!ia'l€ cu fure, ifonlale

depozitare | 5 699 + 30012al 2o

l'lotclivuilor r! fufcr lalerale

Fig. 3.28 continuare

 =eF,frHt;+F$i;
3=* BF a $ $i " ;t[A
H SHeS$ $a$!$ fi
*
il t E.F F5=< | l!-<-<SsSs
aq?is
n* ;ii 8E F;s I
3 e [B F : .a e I s * 5il;S :F{FF ." g E+ F .g E ;
FoF:E*?:3 o

fts:3i g3;-3e$;
is$F l= s* ;+a =
; ; fr3F F E,H .;
F
!6 :a o - 'Fi .-=
i Y ;i *.
X_tol
5
!i rD ' g fi t'
o

gg: s ;' " rlD( x'o '" 6' F b'33 (i

*!
EF gcF: F 1
aC e- :- o f r 3.4
5'
E

g1gBFrHfiilil$
"*g='l Iip ry; e H'\
E d
de
c%

g i:
;i P
5
s=
+
A
l '. - 4 ,
EX
!

o
dF
(.l

9 i l rfo - I it gE ' €8 "

s,t$:*
$gsiF;$[
g 'FH I,n i JIgE 5'ax o i!X:IHH*
Hg
o"

p r E{ rr-i = 3 S S + -> S S
= ; 5F I i : F s s Ai F
p
JJJUIHXP
) ) _.t.=.=.=.=.
:.;.
))F -/P

H 4

H $ 1gt
=;g*$=:;
Nts
q+u n
| | I .*H
t9grts i :;
sre
+i.?+NE 1>w o:i i oc o_@
z3
FF:E5;$3'_i: $1 -.
qt

5'+3ir i l q 3 g .=.P 'fl '

^
I\t ts
UIeg H
| | l t5

ilrs;$i3$F#s*
oN -D
"t | | Fo
P.R
=r:t o. z6 sti

ho
!rt

*+liIFFi*lBp
N9F H
|FHU H
| | I (06 o
5 S :t\ 3 zE Rc.
Ot!

Tabelul 3.13
Principalele caracteristici tehnice ale translatoarelor stivuitoare fabricate in R.S.R.

U/M Paleta 800X1 200 (STAS 6028/3-80) Fi paleta ladA europeane STAS 8635/?9)

Sarreina kg 1 000
Ldtimea culoarului 1 000 I 400 1 000 I 400

lnAililrrea de ridicare

M ecan isrtl.ul de rirlicar e

Viteza de ridicare m/rnin 8 15
Microviteza de ridicar''-' mimin 0,8 0,8 1,5 1,5
Puterea motorului kw a/0,45(DA:40) 4i0,45 (DA=40) 8,/0,9(DA=400/s) 8/0.9 (DA=400/6)
Turalia motorului rot/min 1 500/1500 1 500/1500 1 500/r 500 1 500/1500
Tipul frinei cu disc conic cu disc conic cu disc conic cu disc conic
Mecanisntul de tt ansla{ie
Viteza de translatie m/min 50 B0 qi 40 50 B0 qi 4u 50 B0 9i 40 50 B0 9i 40
Microviteza de translatie m/min 1 2 ,5 4 12,5 4 12,5 12,5 5
Ldlimea ginei de rulare mm 5,0 50 50 50
Puterea motorului kw 1, 1/ 0, 1 5 1 +1 1,1/0,16 1+ 1 I,1/0,16 l+1 1 , 1 / 0 , 1 6 1+ 1
Turatia motorului rotimin 3 000,'750 1 000 3 000/750 1 000 3 000/750 I 000 3 000,750 r 000
Mecanisntul de telescopare
Viteza de telescopare m/min B B a 8
Puterea motorului kw 0,5 (DA=40q10) 0,5 (D A =400/10) 0,5 (D A = 40% ) 0,5 (DA:400/6)
Turatia motornlui rot/min 750 750 750 750
Pentru ldrgirea domeniului de uti'lizare, se realizeazS, la nivel de
prototip translatorul bicoloand pentru sarcina de 20 kN, mdrimea
u n it 5lii de inc drc d tu rd p i n d l a 2 5 0 0 x 1 3 0 0 mm E i i ndl l i mea de ri di -
ca r e de 12 m .
Utilajele cu largd rdspindire in industria lemnului, destinate in-
cdrcdrii-descircdrii mijloacelor de transport sint:
- incdt'cdtoarele frontale - IFRON (fig. 3.29) - dotate cu di-
ferite echipamente (furci, bra! macara, greifer etc.). Prin amenaja-
- Macaral,e portal (fig. 3.31) - sint cele mai rdspindite in in-
dustria lemnului. Ele permit o buni organizare a pregdtirii pentru
liwarea produselor, timpul de incdrcare/descdrcareeste redus. Cele
mai frecvent utilizate sint macaralele portal cu capacitatea de 50 kN
la cirlig,

Fig. 3.29.Automacarade 50 kN (o); incdrcdtor IFRON (b).
rea unei rampe (h:'7,20 m) lingd calea ferat5, IFRON-uI are posibi-
litatea incdrcdrii atit a unit5lilor de incdrcdturi, cit 9i a produselor
in vrac, a cdror greutate nu depdEegte1 B00 daN.
- Automnca.rslel,e - permit incarcarea/descdrcarea de pe sol,
peste obloanele vagoanelor, nu necesitd amenajdri co.stisitoare, iar
utilalut se deplaseazi in diferite puncte cle incdrcare. Se folosesc ip
mod curent automacaralele cu capacitatea de 50-70 kN (5-7 t) Ia
cirlig.
- Nlacarcdele piuotat"r,te cu braf sint utilaje fixe care acoperd o
razh de 6-7 m (fig. 3.30).
incircarein AUT0 Unitili de intlrcEturIpregititepenirulivrare i nc J rc arei n V A GON
Fig. 3.31. Schema macaralei portal 5 t - 30+2X8,0 m.
in tabelul 3.14 sint indicate caracteristicile principalelor tipuri
de macarale portal utilizate in industria de prelucrare a lemnului.
- Poduri rulante - se ltilizeazl, la incdrcarea/descdrcareagi
manipularea materiilor prime, a produselor pachetizate,paletizate qi
containerizate (fig. 3.32). Sint utilaje de mare productivitate, sigure
in exploatare,dar necesitdun efort de investilie mai deosebit.

n
Dg

-__T-L
Fig. 3.30. Macara pivotantd cu
= I
A\ bra{.
A \p
*-
il+
ffi
fin
-Ll|l

Fig. 3.32. Incdrcarea unitltilor de incdrcdtuld cu pociul Iu-

Pe consola rotitoare circulS un electropalan cu care se manipu-
Ieazd sarcina. Se monteazd in puncte de incdrcare unde frontul de
lucru disponibil este redus. Faptul cd pregdtirea mdrfurilor pen-
tru incdrcare se raporteazd Ia un punct fix al utilajului, ii face mai
pulin solicitat.
I a n t.
- Autocamioune dots.te cu braf rnacaro - mijlocul de transport
este dotat cu un bra! macara cu ridicare hidraulicd, sursa de energie
fiind motorul camionului (fig. 3.33). Se rtilizeazd atit pentru trans-

t12 B - ?ehnologii moderne in industria lemnului

113
 Tobelul 3.14
portal folosite in industria lemnului
Principalele caracteristici tehnice ale rnecaralelor

80kN - 32,5m B 0kN -20m 50kN -19m

50kN- 16m +3m
Caracteristic a U/M 20m + 2x 3, 65 m 50k N - 15m + 2X sm +?m

16 B B 10
Yileza de ridicare m/min

Yileza de translalie cdru- 40 30 J I,C

on
m/min 40
cior

Viteza de translalie ma- 50 at

m/n-rin 50 50 40
cara
t6-20
at ( 20 19
ITI
Deschiderea
m 89i10 7,30 10,00 6,50 5
Indllimea de ridicare

Lungirnea consolelor - I 5,0-e,o 14,r28 7,0 J

gabarit m
|
Pozitia cirligultti Pe con-
m
I s,ortz,or) on D,OC
so15 (consold utild)
I 27 24
Puterea instalatd kw l rs 16 30

(kNL- deschiderea (m), mErimea consolelor (m)

Modul de notare a tipului de macara: capacitatea de ridicare 5z,s ln; lungimea consolelor utile 9'0 m
Exemplu pozi\ia +, kN (r"!p""tirr'i ii a*"rualtii
""puiitit";'80

i.1. > .. ia' *i

*{9 p-
l*

!ts,.x
?^
,6!D F :

n' a 'a'!?x
' + ;XH
^.D F' e'6 5
o o' O0J r i lX a+ ''t
5 l H )5 1 " 'l n1..+ | i- ul _f p *-;
x.tpPl<l :;X. l ;iao) p
o* +tD * o-cD X
-X C e '5 -,D nr b' 9. 6t ' o - tvA;.+
qi ,^
l .! @ F' '' s^

? 5 ^ ? .sl 's
. , [ r . 5 Ft. * . H a- Pr i "gsfib" -'^ mrq *,Fdd F

< tr 5"E':3: R
hl P
p ;
\9
!
;
', F +R F F
n F! ' . h
F .)

g) \.r
sg
88
R - N . E; {
i:'-i+ Y X
o-h-F:FD Poa d, ts,o
LD 0J
rQ) O0) x A)
^.
PA F 5l
-^ d H
^04m
\r +
h'*i x o. O. !a d; I' ni,
/iXX=t.0O11-
i; E.+! -,6 *
Q:
(u
j:i5
"i i
*5
i.' ='
.- p H H. i :. 5 -:
I' H

ro s.H K d+* ^ +-+; H,i: FB, o

, j- i 0t = ' F. ( e j.{
o i' o lD
o; ;ro ^ P =' ;'
{ts5(9
3 + 00( D
)i - =
(i += o) H
;..i C -fH H
d 6's, r.', t 6 h3R F-3 rh\ '=^ F{ i . J - tD F i$<
gq S. !, p.X. . . t - '< 'r y o I .."'
F'5 + +; ^;
a =. 0J( F+r ni >{ vt]A
H' !AP' +?
r^

X i af
F!

tt g Koi 6 o
v t9 u-
+- ne. gj r : ''
- n1

i X' '
^ Y .^ 5
-'
l' )
=.2 p
^- D
x -tm II
-^rtaall r V) d

F! o II
(^(Iililt
F, \ i^.

-"'.s
F
F.H 6 tst
+H
<
Y
a 5',P o )I]lill tlt
-rflilt F{P$ FJ
^ .D.i a
I(
Hr I
H-

- ::
.+
/. N
Ea xf --!
n fl tt
atrfl
I I
u
0r or < i'i
U )$S
ro o00 F
'q 5 =o
HQX 6' e- a aH H lD' 5

R.=6
* . HAA
, t' a o
z oiH. rd^ IN.E
i,i-
*
ts. n
F i,
:g

- H l!- p
-KH +o
vh P )l
tT\
o. ,: J.
ii:1 tr F H' ol { -B
!D x5 O gl
-/H+
3 a !D<'' n H.0) u
.) E 'Q
S f 6. +
m
E'
^o:.
rf '.i $ ol.ts X o
ILEI
tt- h
-
i4 -;
B

1
! 6l I uflilt I
v ^^1
-J- 6i
fD
n
p( a -c*ll Hl
^
: +
!e+ lilItr il € " E oH '
H^\.6 H'
atl F' ; : H
qJ( !l
.'; F tutl
zll
FJ tsl
'v,! ) tiltilt J ^1

l-\Ylru yl Xl, Ft
E l!
61 l! /i
*( $ r^ -^!=
F.
x N
VEP. 3
F J. !D
E
o)
3
a
O re F-t.O
: :J
-dlllil
r{l|r
II
I I cEin o
E .g 5. ?' o
z
=' ii-
?| ?|
^

J ..,, .) F{i\rl
E-\ti'
B^ 1
-
CJr Oa D | = tstFr ;i .ttD o
-.
folosegte pentru transportul pe platformi, intre seclii, ateliere etc.
Stivuilorul cu furci retractabilS are diametrul rolilor redus (200-
250 mm), Trebuie s5 se acorde atenlia cr:venitb calit5lii 9i intreli-
nerii pardoselilor;
- pentru manipuldri Ei transport (pe distante scurte) se--folo-
segte siivuitorul cu, contragreutate cu 4 ro!i. Acest tip de utilaj se
foloseqte pentru depozitare in cazurile in care sortimentalia este
redusd qi cantitnfile sint mari (fabrici de placaj, plSci aglomerate Ei
fibrolemnoase);
- pentru manipulSri in zonele de receplie sau exped-ilie,incdr-
cdri sau descdrcdri de vagoane Ei depozitare, se recomandd stivuito-
rul cu furcd frontald cu 3 ro!i, roata motoare fiind pivotanti. La
aceeaqi capacitate (1000 daN) Ei marime a unitS{ii de incdrcStur5,
ldlimea culoarului este cu 20-250/o mai redusd;
- stivuitoarele cu motor cu ardere interni cu capacitate de
ridicare de 2 000-3 000 daN, au cursa de ridicare a furcilor la mi-
nim 4,5 m. Acestea asigurS o buna utilizare a inallimii magaziilor
.fabricilor de plSci aglomerate, de placaj etc.
ln concluzie, la'alegerea utilajului este necesardcunoa$tereacu
precizie a activitililor care trebuie executate, mSrimea (gabarit, gre-
:irtate; unitd{ilor de incircdturd. in funclie- de caracteristicile utila-
jutui' gi a diagramei de incdrcare a furcilor se stabileqte utilajul
necesar.
3.6.2. Criterii de alegere a mijloacelor de manipulare
qi transport intern
Criteriile pentru alegerea mijloacelor de manipulare gi transport
intern sint urmltoarele:
- criterii generale;
-_ criterii sPecifice;
- criterii energetice;
- criterii economice.
Criteriile generale se bazeazf. pe informaliile 9i datel9 statistice
asupra mijloacelor de transport gi pe avantajele pe care Ie ofer6 un
mijloc de transport fali de altul.
caracteristicile utilajelor, perforrnanlele gi modul lor de utili-
zare, precum Ei avantajele tehnico-economice, constituie elemente
generale privind alegerea mijloacelor de manipulare Ei transport
intern.
116
Ca exemplu de analizi se prezintS. un caz dintr-un combinat de
prelucrare a lemnului in care funclioneazd un atelier de prelu-
crare centralttzatS.a reperelor masive. Dupd sortarea calitativd a
reperelor masive se realizeazd unit6li1e de incdrcituri -- paletiza-
tea gi aqezarea in stoc a acestora. Apoi se face distribuirea lor la
unitdfile consumatoare (2-3 fabrici de mobil5). Analiza cuprinde:
preluarea, deplasarea Ei depunerea unitdlilor de incdrcdturS. Con-
form schemelor din fig. 3.35 sint abordate B solulii de manipulare
folosind diferite utilaje: transpaleta manual5, transpaleta electrici,
cdrucior-paleti pe perni de aer, electrostivuitor, motostivuitor, elec-
trocar cu ridic5tor macara in varianta ,,solo'( 6 qi varianta cu re-
rnorcS 6', autocamion echipat cu macara hidraulicd qi tractor cu
remorc5.
' Prin transpunerea sub formd de grafic a datelor din fig. 3.35 re-
zultd fig. 3.36.
Din analiza graficului rezultd urmdtoarele concluzii:
,-:- transpaleta manuald I se utilizeazi pentru transport pe dis-
tanfe mici de 5-15 m;
- transpaleta electricd 2 gi cdruciorul-paletd pe pern5 de aer
3 sreutilizeazd pentru transport pini la distanla de 50 m;
,- electrostivuitorul cu furci frontale 4 va fi folosit pentru
transport pe distanle de 50-150 m;
* motostivuitorul 5 se dovedeEte a fi cel mai potrivit pinh la
distan{a de circa 150 m. Aceasta ca urmare a vitezei de deplasare
superioarS (dubld fa!6 de electrostivuitor). Are in schimb inconve-
nientul consumului relativ ridicat de combustibil;
' - pentru transportul pe distanle cuprinse tntre 150 qi 300 m
autocarnionul echipat cu bra! macara 7 se impune ca cel mai pro-
ductiv. El va trebui sd inlocuiascd tractorul cu remorci. In cazul
in care cantitdliie manipulate Ei transportate nu justifici dotarea cu
autocamion echipat cu macara hidraulicd, se va apela la electro-
car cu ridicitor macara qi remorci B.
Practica demonstreazd c5,la alegerea mijloacelor de manipulare
qi transport intern se va line seama de caracteristicile tehnieo-eco-
nomice ale utilajelor in condiliile de exploatare, Ei anume:
- capacitatea, viteza, productivitatea, modul de funcfionare,
complexitatea activitdlii, costul utilajului Ei aI subansamblurilor com-
ponente, costul montajului Ei al construcliilor aferente, ore de func-
{ionare, fiabilitatea, personalul de deservire, consum de energie,
cheltuielile de intrelinere qi reparafii.
177
 Fazede lucru oe un circuif I ore/om ]
*F
iET E
hetuarea Transportut jncirciiurl Degunerea 5eE
de
unii-alii
unltiiitor de Lnititii de s# 5
incbrc6lu16 pe diferiiedisianleIm] rncTcarufa =,H
Sistem ul de m anlPular e
de pe sol
U
50 100 150 200 250 300 Pe sor
+ 4> tr+ +
-e
g5E
1
SotuJia manuata
TransPateia
m 4f f i
ffi Wtr 0,0233 0,01120,0602 0,0200 1
- -

0,0139 1,029(,0602 0,0112

Solulia3 paleiSpe perni de aer
C5rucior
FF,Affi
ffi Er"4 ffi 0,012s ).0290
)049s 0,008s 1
uitor
Etectrostiv
39
0,01 ),0200),0m ),0s80
) 07800,097s
),01s00,0097 1

0,0139 ),01001,0200),02s),0390),0490),0s7s0,009? 1
6
Sott4re ridic6iormacara
Etechlc?Ocu
)0s4s ),0130I0260 ),0380),0510),0630),0750 0,05/*5 a

s#t{ m 0,1110 t01r0 1.0260).0380

).0510) 0630).07500.1110
i cu macarahidraulicl

0,1805 )0050),0083).011
7 0.0150),01830,02330,180s 'l
SoluiiaI Traciorcu remorci

0,4880 ),008s)0120 )01650,02170,02500,03200,6448 16

Fig. 3.35. Timpul de lucru necesar pentru diferite sisteme de manipulare qi transport intern,

* r H <H
+;/:
Hh (u h It
!D N X=
s ql+ l

'-9.
. to,
! l I no N,l * ls t : a
*9F* rd or! / on Erttu 100 trnitifi de 'inrritri
F> ii , d;X

5 ." Xil ,gP :t s N s f 4 6 {6 € 3E 6trs3gl

fc;i-+
SFcc
o:
j": ! * E 9d TE Ps *s HF .
N,t'H:
EHEb"
*TrE F
rlgE rr
N \
\
s S
5=E5D P5- J
P io'FE F o, *'
ni n ; =F E'i t
H Ee .q' ergii s-q \ s )- F:.d :.R
9 Ft;g
P H d ;8t
:T ;JH : F .
Nh
o r( ar dH E -\ \
;D< 5 \ 5!! e 5. o)
EE'f 6'
^-+x
'"5=
^
P. t =.

9e6*
:.i !J
R
N
E il
\ --;
H:t :
dt

BH rt' tr 5'
-! .

3 s o: ! ' "- s iii rl

o o '* r \

i
9' r q
N-'U 3P | | \ ;d P o,
* ':= -,
(,
! < ii
ts.
Ii : ;Xi
: r
Ii Xl 5 " i t*
r - =
= !l
rl , \
oJ ^.YP+

Fs. F
F Iu. .)

2 P , d. ;D q X,H .F g
-H.
r S.
;e I
a
: ] ' E HilS
s,6E . 'r"3:;fr
IL ;'5 F F-+
\ \ 5 tf'l6)ri
I \ o- o)

iEg+?
- +- ^ H .
t '4 i$ H H
\
'dP*:E
:iF
: =s ;;p F ?
t'*'
P:.n

*' 9*d'
c
c
EB : F H
* ?"
l ri * \- a-oo
XS , : 3 { \ \ gaaq
;j. H) Ol FD(
i+ : Ld * i -' s)
o -;'* {5*l ,\- I

E- F
E
3i3e,? \
9ou,5
F' ^ "9i s \ ^X FD (4,
A9F

!D( :
va;Y
C"3X ! !I \ 8 E.E:
c t^ x3 0 JH +P

s.;.rE
r
\O P R

; F ' 6 *il: !
-
H
:xfol D (
^\x
'F vvr vi F
HV
(oo ;
' it rT ' t
- :A+Y
 -* ss preferd doud utilaje cu normald, in locul unuia cu
vitezd ridicatd:
r'--r 16 alegerea utiiajului se va line seama qi de
intrelinere qi de personalul de deservire.
Criteriile specifice de alegere a mijloacelor de manipulare Ei
transport intern se referd la materiaiele de transport,. Ia traseul pe
care acesteatrebuie sd se deplaseze,la mediul inconjurdtor,,ia sigu-
ranfa in exploatare Ei la amplasare.
Materialul de transportat se analizeazd in ceea ce priveEte: for-
ma, caracteristiciletehnice Ei cantitatea de transportat. Pentru canti-
tate se ia in considerare:
- unitatea manipulatd (vrac, colete, pachete, palete, containere
etc.);
- cantitatea totald de unitdli de manipulat qi transportat in uni-
tatea de timp, numdrul de unitdli de transportat.
Pentru manipulare Ei transport intern este necesar sd se cu-
noascA:
- ciireclia de transport;
- distan{a parcursd intr-o cursd;
- traseul (fix sau variabil);
-_ frecvenla de deplasare (uniformd, intermitentd, combinati);
-- viteza (uniformS,variabild, sincronizatd);
-_ itinerariul parcurs.
De asemenea,la transport trebuie sd se acorde o atenlie t-jeose-
bitd caracteristicilor fizice ale produselor. Trebuie sd se !in6. seama
qi de influenla pe care o are un mijloc de transport asupra ampla-
sirii utiiajelor Ei asupra construcliei propriu-zise.
Criteriile energetice.Economia mondiald este 9i va fi puternic
influenlatd de limitarea sau scumpirea continud a energiei. Resur-
sele limitate de petrol Ei gaze fac ca ponderea cheltuieiilor pentru
energie sd creascd mereu, fenomen ce se va manifesta mult tirnp,
chiar dacd se vor pune in funcliune alte surse de producere a ener-
giei.
La alegerea unui utilaj se va analiza qi consumul de energie care
constituie una din caracteristicile principale de care va trebui rsa
se lini searra. Alegerea unui utiiaj mai ieftin dar cu un consum mare
de energie fald de unul mai scump dar cu consum redus de energie,
constituie o decizie pripitd, ii'rsuficient fundamentatS.
L20
Pentru orientarea corectd in alegerea utilajelor din punct d,e
vedere energetic s-a intocmit tabelul 3.15 pentru 10 tipuri de utilaje
folosite la operaliile de incdrcare-descdrcare a 7 grupe de produ-
se constituite in unitlfi de incdrcdturd.
Productivitatea medie a utilajelor este prezentatd pentru mate-
riile prime gi produsele finite analizate, iar consumul energetic este
transformat in tone combustibil convenlional pe tona manipulatd.
Datele din tabelul 3.15 se prezinti grafic in fig. 3.37, care aratd
avantajele podului rulant qi ale macaralei portal - utilaje care sint
,aclionateelectric de la re{ea fali de celelalte utilaje. Acestea vor
fi preferate ori de cite ori tehnologic Ei ca amplasament pot fi fo-
Iosite.
Utilizarea podului rulant implici insd cheltuieli insemnate de
construclii-montaj. Aceasta determind o analizd completd a costului
total, comparativ cu macaraua portal, in aqa fei ca decizia si fie
optimd.
Fic. 3.37. Consumul de cotn- @
bustibil convcn!ional la ma-
u i p u l a l o a u n c i to n e d e PAL ,
folosind 5 tipuri de utilaje. -
b
7
.a
.z
p
z :
lo ro'9
22.l 0-b
Criteriile economicese refer5 la:
._ pararnetrii de incdrcare a utiiajului (volumul de manipulat
Ei transportat, gradul de folosire a utilajului, graduL cle folosire a
capacit6lii portante etc.);
- forla de muncd necesard(mdrimea echipelor gi gradul de cali-
ficare, ore de muncd necesarein unitatea cie timp);
- cheltuieli anuale de exploatare.
SoLulia optimd de organizare qi rnecanizare a manipuldrilor qi
transportul este dictatd, in final, de eficienla pe ansamblu.
1,21
|:-_==-:=:=-t:.=

Tabelul 3.15
Productivitatea Si consumul mediu de energie a principalelor utilaje pentru operafia de incilrcare-descErcare
a diferitelor materiale gi produse finite constituite in untt6{i de inclrc5tur5 in industria lemnului

M ater i i pr i m e $i pr odus e fr ntte

Denumirea grupei
de utilaje Speci{icatie Sem i fa-
Cherestea PIacaj Furnire
bricate PF'L panel estetice

Pod rulant Productivitatea medie

ifi L a utilajului
ttlhl 16,9 J,' 17,0
- Consum specific me-
diu de energie
ltcc/tl 12 . 1 0 - s 37,10-" 17. 10-6 2 . 10-5 24.70-4
Macara portal - Productivitatea medie
3,2 t a utilajului
Itlhl I O,J 10,9 I O,Zt 10,9
- Consum specific me-
diu de energie
Itcc/t] 13 . 1 0 - 6 4. i 0-5 1 9 .1 0 - 6 3 8 .1 0 - 6 1 3 .1 0 - 6 22.70-4 26.10-6
Macara - Productivitatea medie
^l Jrvvl
:i r^f^o-lrrL
X d a utilajului
cu braf 3,2t ttlhl lD,J 10,3
- Consum specific me-
diu de energie
Itcc/t] 33 .1 0 - - 7 D . 1U-" 6.1N
El.ectropal:n - Productivitatea medie
cu monogrindd a utilajului
a9 t
Itlhl l t,J 10,3 10,3
- Consum specific me-
diu de energie
ltcc/tl 2. 10r 6. 10-6 6. l0*i 8.10-6
Automacara - Productivitatea medie
5 tone a utilajului
It/hl 17,7

- Consum specific rne-

diu de energie
tcc/t _1510- 14..r0--4 6 7 . 1 0 - 5 ) {i . l tr - ' 67.10-5 9. 10-4
Autocamion echipat - Productivitatea medie
cu macara a utilajului
hidraulicd 5 tone It/hl 14 4
-:-
- Consum specific me-
diu de energie
Itcc/t] 36. 10-5 c c . 1u- '

Incdrcdtor - Productivitatea medie

cu brate a utiiajului
frontale ttlhl
_ IFRON Consum specific nie-
-
1,8 tone diu de energie
c/t 75.10'-4
Motostivuitor - Productivitatea medie
cu furci a utilajului
frontale ltlhl r z ,J 10,3 L Z,J orZ

3,2 tone - Consum specrfic

diu de energie
5 't 0 - 4 15. 10-4 /o.l u-..." 61.10--5 5 ' 10-4
Motostivuitor Productivitatea medie
cu furci a utilajului
laterale t/h llrr r!,t

5 tone Consum specific nre-

diu de energie
ltcc/tl 5 3 .1 0 - 5 1 8 . 1 0 *4 B. 1.0-'. 6!1.10*5 B .1 0 - 4 10--3

Electrostivuitor Productivitatea medie

cu contra- a utilajului
greutate t/h I'J,o

- Consum sper:ific r-.1-:-

(Balkankar) diu de energie
ltcc/tl 14.10-5 1 4 .1 0 - 5 6.10-6 | 21C --J

OBSERVATIl: ln calculul prdductivitSlii medii a utilaielor nu s-a luat in considerare posibilitatea preludrii a
doud sau trei unitdli de incdrcdtur5 supra\puse. De la caz Ia caz, dacd acest lucru este posibil pro-
ductivitatea medie a utilajelor respective creqte, iar consumul de energie pe tond manipulatd scade.
 Trebuie sd linem seama de efortul de investilie pentru imple- o ord. ln aceste cheltuieli intrd cota de amortisment a utilajului,
mentare, cheltuielile de intretinere in funcfionare, cheltuielile de cheltuielile pentru toate felurile de reparalii, cheltuieliie cu energia
remunerare a forfei de munc5, nivelul consumului energetic etc.
' personalul de deservire qi alte cheltuieli auxiliare.
gi
Compararea economiilor ce rezultd din diferite variante este Timpul de exploatare al unui utilaj se compune din: timpul ocu-
determinantd 1a alegerea mijloacelor de manipulare qi transport pat cu operaliile pregetitoare qi de incheiere, timpul efectiv de
intern. manipulare, timpul de funclionare in gol al utilajului qi de deplasare
Cele patru grupe de criterii menlionate nu sint prezentate ca de la un loc la altul gi timpul care revine sta{iondrii din alte cauze.
o solulie unirrersal valabild, ci ca un mijloc important de orientare Costul unui utilaj-ord se determind cu relalia:
in analizarea practicd a problemelor de transport si manipulare din-
tr-o intreprindere. cu--r:ff +or*E+,s+co ( s .1)
in care:
3.6.3.Alegerea mijloacelor de manipulare si transport intern V, rePrezintd valoarea utilajului, in care se includ 9i cheltuielile
pentru transpoitul lui de la uzina constructoare 9i
Pentru mecanizarea manipuldrii unei cantitdli de produse din montajul la locul de instalare:
lemn se pot folosi diferite utilaje in raport cu proprietdlile fizico- A coeficientul de amortisment anual qi se calculeazd
mecanice ale produseior, ale materialului utilizat pentru transport qi cu relatia:
condiliile specifice in care se manipuleazd, asigurind realizarea unui. 1 0 0 - Pr +P2 !
/ ta : _
proces tehnologic determinat. 100 I
Problema care se pune este ca, alegind, pe baza criteriilor pre* ln care:
zentate, citeva tipuri de utilaje corespunzdtoarecondiliilor concrete P, este procentul din valoarea de inlocuire al utilajului ce re-
de lucru, sa se stabileascd, pe baza indicatorilor tehnioo-economici. prezinti valoarea reziduald;
ai procesului de mecanizare,solulia cea mai avantajoasd,care sd fie P2 - procentul din valoarea de inlocuire reprezentind chel-
recomandatd per-rtru introducerea in producfie. tuielile cu reParaliile caPitale;
Criteriile care stau la baza aprecierii eficienlei economice a dife- t - durata de serviciu a utilajului in ani;
ritelor scheme cle mecanizare sint: productiviiatea muncii, gradul
de mecanizare, necesarul de personal, posibilitdlile de mecanizare, T timpul de exploatare a utilajului in clecursul unui an,
complexd gi de automatizare in viitor, instalaliile auxiliare necesarel in ore;
lungimea fronturilor de incdrcare-descdrcare,durata operaliilor pre- R1 - cheltuielile pentru reparalii (exclusiv cele capitale), ra-
gStitoare gi finale, stalionarea materialului rulant pentru operaliile portate la o ord de exploatare normald a utilajului ;i
de manipulare, posibilitatea de folosire a unui anumit utiiaj pentru care se stabilesc cu relatia:
mai multe categorii de produse din lemn Ei la mai multe operalii.
La aprecierea eficacitSlii unei soiufii de mecanizare se au in
Rt:+ (3 2)
vedere indicatorii economici care sintetizeazd condiliile specifice ale in care:
fiecdrei scheme de mecanizare pentru manipulare gi transport. Aceg-
tia sint: costul unei ore cle exploatare normald a utilajului (costul k, :tj reprezintd coeficientul de utilizare a utilajului in timp,
t2
unui utilaj ord), costul manipuldrii unei tone de marfd qi termenul egalcuraportuldintretimpuldelucruefectivalutilaju-
de recupcrare a investifiei. lii t", qi timpul de exploatare tu, adicd suma timpului cle
In continuare, se prezintd indicatorii valorici pe baza cdrora se lucru efectiv $i a staliondrilor;
compari variantele de mecanizare care corespund manipuldrii unei C" - cheltuielile pentru reparaliile care se executd intr-un ci-
anumite cantitdli de material lemnos. clu cle reparatie al utilajului, adicd pind la prima reparalic
Costul unui utilaj-ord" (C"-o) cuprinde suma tuturor cheltuielilor capitald, sau intre doud reparalii capitale, exceptinci chel-
binegti necesare pentru exploatarea normald a utilajului timp de tuielile ocazionatede reparaliile capitale;
121 t25
 f,, - durata unui ciclu de reparalii, exprimatl in numirul de
ore de func{ionare efectivd;
E - cheltuielile pentru energie gi materiale de uns qi qters,
raportate la o ord de exploatare normali a maginii. Pen-
tru utilajele cu aclionare electrici, aceste cheituieii se de-
termind cu relalia:
1
E"t:kt' kr' k"' ec, :- ltei/tr1 (3.3)
tn
coeficientul de utilizare a puterii electromotorului;
ff:;*
kr- coeficientul care line seamd de cheltuielile suplimentare
pentru materiale de uns gi gters (se poate lua 1,15-1,2);
P puterea nominald a electromotorului, in kW;
C"- costul a 1 kWh de energie electric5;
1)- randamentul electromotorului qi al relelei de alimentare
(la aiimentarea motorului de la baterii de acumulatoare
urmeazd si se calculeze pierderile suplimentare de ener-
gie legate de incdrcarea gi descircarea bateriilor, in ca-
re caz valoarea lui 1 coboardla 0,4 . . .0,6).
In cazul maqinilor aclionate cu motor cu combustie interni,
cheltuielile cu energia se determini cu relalia:
Eo . i :k t' k ' r' k " ' P" g ' c " [ei /h] (3.4)
]n care:
k; este coeficientul de utilizare a puterii motorului;
puterea nominald a motorului, in CP;
P'
g consumul specific de combustibil, in kg/CPh;
pentru motoarele cu aprindere prin scinteie, 9:0,24 . ..
0,34 kg/CPh, iar pentru cele cu aprindere prin com-
Presie,9:0,18 .. .0,23kg/CPh;
cc costul combustibilului, in lei/kg;
s cheltuielile cu retribulia orard a personalului care de-
servegtemagina gi care se calculeazd cu relalia:
,S:kr'kr.so (3.5)
rn care:
kr : 0,05. . .1,1 este un coeficient care line seamd de timpul
necesar pentru revizia gi ungerea maginii inainte de ince-
perea lucrului;
k: : 1,4 . .. 1,6 - un coeficient care line seami de adaosurile
ia retribufie, legate de depdEirea normei, premieri, cota
de asiguriri sociale, retribu{ia personalului administrativ
etc.:
126
s6 - retribulia orard a personalului de serviciu;
C, - alte cheltuieli (intrefinerea locului de muncd, transportul
utilajului de ia un loc de munci la altul, iluminarea lo-
cului de munci qi altele), raportate la o ord de exploatare
normald a maqinii.
Costul mnni,puldrii unei tone de produse di.n lemn, C- se poate
calcula cunoscind costul unui utilaj ori C"-q gi productivitatea de
exploatare Qr"r1.
in func{ie de condiliile locale gi de sistemul de manipulare se
pot stabili cheltuielile suplimentare care nu au fost luate in consi-
derare la determinarea costului unui utilaj-or6. in compunerea aces-.
tora intrd cheltuielile de exploatare a construcliilor Ei a instalaliilor
auxiliare necesare pentru funclionarea utilajului de bazd gi, de ase-
menea, cheltuielile pentru retribuirea personalului care indeplinegte
operalii auxiliare (de exemplu, operaliile pregdtitoare gi de inche-
iere a manipuidrii produselor din lemn).
Intrucit aceste operalii nu se pot considera constante qi obliga-
torii pentru exploatarea utilajului de bazd, ele nu intrd in calculul
costului unui utilaj-ord.
,Costul manipuldrii unei tone de produsedin lemn este dat de
relalia:
c"-o:!c'
C^- (3.6)
lJ czpt
in care:
C" este valoarea cheltuielilor suplimentare raportate la o ord de
exploatare a utilajului;
Qnpt - productivitatea de exploatare a utilajului, datd de re-
lalia: ii
Qexpl:Qt.kt.kc tt/hl (3.7)
in care:
Q, este productivitatea tehnicd a utilajului, adicd numdrul to-
nelor de material lemnos manipulate de acesta intr-o'
ord de lucru neintrerupt, in condiliile unei incdrcdri de-
pline;
kt coeficientul de utilizare in timp a utilajului;
k" - coeficientul de utilizare a capacitdlii utilajului, egal cu
raportul dintre capacitatea efectivi 9i cea nominali a
utilajului.
Dacd procesul de manipulare a materialului lemnos este inde-
plinit de o instalalie complexe, compusd din citeva utilaje care lu-
727
 creazE,paralel sau succesiv, costul manipuldrii unei tone de produse Urmeazd ca din aceste variante sd se aleagd cea care conduce
se determind cu relatia: la un cost minim al manipuldrii.
Cheltuielile care intri in compunerea costurilor [vezi rela!iile
n
vn- -
Ctn- ollC" tn't' (3.1) 9i (3.6)l se pot impdrli in doud grupe, dupd modul in care va-
Qctpt. tntt. riazd in funclie de gradul de folosire a utilajului:
in care: Im
C1,,-e1r€prezintd costul unui utilaj-ord pentru fiecare din maqi- tA/l
r00
80
nile folosite; 60
C" 1,,,t- cheltuielile suplimentare pentru intreaga instalalie, ra- 40
portate la o ord de exploatare normald; 30
n
- productivitatea de exploatare a intregii instalalii.
Qexpt.i,st.
10
Reiatiile de calcu1 pentru costul manipuidrii unei tone de pro- B
6
duse din lemn gi pentru costul unei ore de exploatare normald a 4
acesteia sint operative qi se pot aplica ori de cite ori intereseazi l
mdrimea indicatorilor valorici amintifi, pentru o solulie de meca- 2
nizare a manipuldrii unei anumite cantitdli de produse in condiliile 1'
concrete date. O,B
,l 0,(
Din analiza forr4ulelor (3.1) gi (3.6),costul unui utilaj-ord 9i cos- 0,/+
;i tul manipul5rii unei tone de produse din lemn se observd cd acestea q3
I depind de numdrul orelor de lucru efectiv ale utilajului in decursul 0,2
unui an. Cu cit va fi mai bine folosit acesta, cu atit va fi mai mare
? qi cu atit mai mic costul unui utilaj-ord. 0,20J0,1,
06010$ ? 4 6 8 1 01 5 2 0 X1 0 6 0 &0 0 2 m
Rezulta deci cd pentru fiecare utilaj existd o anumitd cantitate q l r/ h )

de produse de manipulat, cdreia ii corespunde un timp maxim po- Fig. 3.38. Variatia costului manipulSrii func{ie de canti-
tatea orard manipulatd Si de utilajul folosit:
sibil de utilizare a acestuia,adicd un cost minim al manipuldrii unei * macarapor-
I - automaca"''
tone de produ.se. &t, oT"3ji l;YJ'l?l?-1"".P',iJ;t.'

ilrl Examinind varialia costului manipuldrii in funclie de cantitatea

de manipulat din graficul din fig. 3.38, se vede ci existi un volum
orar cle manipulat qr, pentru care costul este minim qi care cores-
punde posibilitafilor maxime ale utilajuiui. O asemenea situalie
echivaleazd cu o exploatare optimd a utilajului de manipulare, in
condiliile date. in cazul in care cantitatea de manipulat orar este
et) e,:, inseamni cd utilajul, lucrind in aceleaqicondilii, nu va pu-
tca executa in intregime volumul de lucru impus, ceea ce conduce
Ia necesitateautilizirii unui utilaj cu o productivitate orard mai
mare, qa (cu et)-ezlqt) sau a n-utilaje de productivitate qr (cu
ttc lr ) c l) .
De asemenea, prin modificarea condiliilor de lucru, adicd prin
actirritatea i;-r doui sau trei schimburi (clacd traficul permite aceasta)
cantitatca care trebuie manipulatd intr-o ord se micgoreazS, deve-
nind q,! {q1, iar r-rtilajul dat va putea manipula intreaga cantitate
zilnici, daca qj --{qt.
- cheltuieli constante, care au aceeagivaloare pentru un utilaj,
indiferent de gradul lui de folosire;
- cheltuieli variabile, care depind de gradul de folosire in timp
a utiiajului.
In categoria cheltuielilor constante intri amortismentul utilaje-
1or, iar in cea a cheltuielilor variabile intrd cheltuielile pentru re-
parafii, energia, retribulia p,ersonalului qi cheltuielile suplimentare.
Se fac urmdtoarele notalii:
q - cantitatea de produse de manipulat intr-o ord, in rln;
p - norma de produclie a utilajului, in t/h;
?rs- numirul de utilaje necesare in cazul lucrului in s schim-
buri:
s - numSrul de schimburi;
n - numdrul de utilaje necesare in cazul lucrului intr-un
schimb;

J.28 729
 rn - numdrul de personal necesar pentru deservirea unui uti- Pentru utilajele aclionate electric:
laj intr-un schimb. 1
E.t:k,'k"'P'C'' : 't [lei] (3.15)
Cantitatea de produse care poate fi manipulati intr-un an de n
un utilai va fi: unclc':
1
Q':T,'i t:T .P.q- ?.p'q (3.16)
t"
nt
unde:
T,1 ,este timpul de lucru efectiv al utilajului in decursul unui este tirnpul de lucru anual al tuturor utilajelor, ceilalli factori an
an, cind se lucreazd intr-un schimb, exprimat in ore; semnificalirle anterioare, iar ? este timpul anual de exploatare aI
>t_ utilajului.
D:-
Rezuitir:
rn care:
t* este timpul de manipulare a unei cantitdfi, exprimat in
l.
r\p'
1^
tr

ore; €!: e3f;t Z [lei/t manipulatd](3.12)

T* r' Q' k t -
q@.r reprezinti, capacitateamaterialului rulant in care se trans-
portd produsul (in acest timp se includ gi opera- Pentru utilajele aelionirtecu motor cu ardere internd avem:
lii pregdtitoare Ei finale).
Cantitatea de manipulat intr-un an este datd de relatia: Eor:ltp.lc".P'.g-cu.p [1ei] (3.18)

Qn:T"f 'Q (3.10) unde notaliile au semnificafiile cunoscute,astfel cd:

ke. k" P' ' Q .cc. p
Numdrul de utilaje, de tipul considerat, necesare in cazul lucru- er : pei/t manipulatSl (3.19)
lui intr-un schimb este:
(3.11) c) Chel.tuie.ile pentru reparalii ;i intrefineri raportate la o tond
manipulatd, exceptind cheltuielile legate de reparaliile capitale.
Cheltuielile pentru reparafii raportate la i; tond manipulatd sint
Dacd se lucreazi in s schimburi, atunci numirul de utilaje ne- date de relafia:
C,
cesareeste: - 'p . u
n:\ ",-- ::--: ""-P- (3.20)
' T"t- Q t"'7 '",
Fersonalul total, mapentru a".J".ri"u" celor n utilaje in cele s Considerind cI aceste cheltuieli de reparalii, raportate la un ci-
schimburi, dacd pentru un utilaj trebuie rn muncitori, este: ciu de reparalii de to ani sint drrect proporlionale cu valoarea uii-
(3.i2) lajului, adicd:
'lTl1:ry'n 't
il ;
L :k,.v.,
Cheltuieliie componente ale costului manipuldrii se pot exprima t"'
: in acest caz astfel: se obtine:
I a) Cheltuielile de amortisment raportate la o tond manipulatd:
,r: '* p [lei/t manipulat[] (3.21)
a, n. V",
I n.--J (3 . 1 3 )
l
T"r ' 4 Cheltuielile pentru intrelinere rz, raportate la o tond manipulatd
b) Cheltuielile pentru energie, raportate la o toni manipulatd: se pot scrie sub forma:
E k".v., .P
€1: -
Te:
_ --:-1 (3.22)
' Qo Tcl

130 9* 131
 De aici rezultd cd totalul cheltuieiilor pentru reparalii gi intre- Cunoscind aceastd varialie a costului, se pot compara mai multe
finere r, raportate la o tond manipulatd, este: scheme de mecanizare a manipuldrii unui anumit produs, astfel in-
ot ' ' " k z 'v u cit sd se aleaga schema optimd pentru o cantitate orard de manipulat
y : y , 11o: . o+ .p
- Tcr Tel determinatd.
Sd stabilim de exemplu din 5 solu{ii de incdrcare/clescdrcarea
Notind k1{k,:k, rezuitd : pldcilor aglomerate din lemn (I - incdrcare cu automacara; II -
k macara pivotanta cu bra{; III - macara portal; IV - pod rulant;
,:
Tet
::v" .p [Iei/t manipulatd]. (3.23) V - manual) pe aceea care prezintd cel mai mare efect economic.
Fentru aceasta s-a calculat la fiecare solulie de manipulare, cos-
d) Cheltuielile pentru retribulia personalului, raportate la o tond tul pe 1t pidci aglomerate din lemn, corespunzltor diferitelor can-
manipulatd sint date de rela{ia: tit5li orare de manipulat.
S.t: a (3.24',) Datele necesare calculului si rezultatele sint prezentate in tabe-
Q, lul 3.16/1,2, 3, 4,5 penlru cele cinci solulii.
in care:
F,. este fondul anual de retribulii planificate: In c,alcules-a linut cont de cheltuielile de dotare cu utilaje, con-
Fr:n. s, n1,.b. T :p. q. m. b. T. strucliile Ei instalaliile aferente, mdrimea fronturilor de incdrcare,
Rezultd: consumul de energie gi combustibil, cit Ei de manopera aferentd.
In fig. 3.39 este reprezentatd grafic varialia costului manipulirii
t ) . q .m .b .T p ,n .b
^
Sr:.--r---:-:::__.- [ei/tmanipulata] (3.25) pldcilor aglomerate din lemn pentru cele cinci solu{ii analizaie.
' T r t' Q kt

unde b este retribulia orard a unui muncitor din cei n'L cate'deser- Crn
tter/'Tl
] t00
vesc un utilaj. 60
60
In afard de aceste cheltuieli, dupd cum am vezut, mai intervin
40
qi o serie de cheltuieli supiimentare, care se pot exprima ln pro- 3A
cente din valoarea de inlocuire a utilajului.
20
Pentru a lua in considera{ie si aceste cheituieli, valoarea coefi-
cientului k din relalia cheituielilor pentru reparalii Ei intrelinere {0
va fi majoratd corespunzdtor. 6
6
Costui manipularii unei tone de marfd. este in acest caz:
C * :a 1 { e 1 * r* s r [l e i /tmani pul atd] (3.26)
Examinind relalia de mai sus se constatd cd numai cheltuielile
de amortisment, o11S€ modific5, la schimbarea cantitdfii orare care
trebuie manipulat6, q, ceila$i termeni fiind constanli, cu toate cd
din punct de vedere teoretic gi ei ar prezenta mici varialii, nefiind
in orice condilii direct proporlionali cu cantitatea de manipulat.
Aceste varialii sint insd cu totul neinsemnate pentru aceste calcule,
aEa cd ey r, s1 se vor considera constanli pentru aceeaEischemd de
manipulare, indiferent de volumul cantitdlii de manipulat.
Relalia anterioard (26) prezintd avantajul cd permite o eviden- q {rllh I
liere uEoard a modului de varialie a costului manipuldrii unei tone Fic. 3.39. Reprezentarea graficd a costului manipulSrii la cele patru
in funclie de cantitatea care trebuie manipulate in decurs de 1 ora. variante de incdrcare a cherestelei.

732 133
 Tabelul 3.7611
Variafia cheltuielilor pentru manipularea pl5cilor aglomerate din lemn cu
,,automacara" 5 tf

n^$.rsi,^^ l"t*
"#i
| |
seriadecantit.'!i orare necesare - alease pentru comparatie
"*"*lT_l I ",* |
l,l , ln lu lu l7 I I 10 11 L2 L4
'
IJ

Cantitatea de prcduse
de manipulat
- orar tih 0,1
I

l n, 014 0,8 116 3,2 u,n I 15 t,, ilu 100

;;t;;
Cantitatea de proilusc |
de manipulat zilnic q t/It 1, 6 I a.) 25,6 51,3 40 Inoo 800 600
Timp de lucru efectiv
al utilajului planiflcat
- in 2 schimburi mii
Let h/an
I
4,8 | 4,8
I
/R 4,8
ltor,n
I n,* 4,8
I 4'8 4,8
l 'n
I r'''
Cantitatea de produse
de manipulat/an
mii
Q,, t/an |
I
0,.18 | 0,96 7,68
|
15.36130.?272,0 240,0 30,0
Cantitatea de produse
care poate fi manipu-
latd anual de un utilaj
II
- Pn orard=9,8 t mii I 47,04 |n .ou47,04147,0447,04 47,04
8p I t/an
buc. 0,010I o,oz,0,0411
0,08: 0,163
147,0447,04
0,32610,653 1,530
lnr,on
47,04
5,r02
47,01
70,204
Nr. de utilaje necesare tu,
| ?,uu
I'
I
- Idem rotunjit
Cheltuieli pentru
n,
''s II buc. 1 7
'l^ 'l' t 10

- amortisment ul lei/t 43,89 21,e510,e8 5,4e 1,3e o,e1 0,60 | ;,. 0,45
Cheltuieli pentru
1, 68
I| 1.68
|
1,68 1,68 1,68 1,68
I
1,68
I
1,68 1'68 1,68
- retributii 1ei/t
Cheltuieli pentru I
7,54 7,54 1.54 |
I
1,5.1 7,54 1,54
|
1,54 1,54
I 1,54
- energie lei/t |
Cheltuieli pentru intre- I
61,04I 30,52 15,26 | 7,63
I |
1,90 | 1,23
l1' 54
0,91 | 0,73 0,62
linere si reparafii T lei/t
Cheltuieli totale cm lei/t 108,15 rs,oo29,46 176,34 9,81 6,51 5,36 4,63 4,4e 4,29
I I |

TabeIuI 3.16/2
Variafia cheltuielilor pentru manipularea pldcilor aglomerate din lemn cu ,,macara" pivotantd cu braf - 3,2 tI*

Denumirea sim- Seria de cantitetri orare necesare - alease pentru comparatie

boI

2 617 o lrolttltrltrltn
Cantitatea de produse
de manipulat orar q t/h 0r1 nt 014 0,8 1,6 19 614 TJ 25 50 100
Cantitatea de produse
de manipulat zilnic q t/zi 1 ,6 Jtz 6,47 12,8 J'b '1 ,
102,4 240 400 800 1 000
Timp de lucru efectiv
al utilajului in doud
schimburi Ttl mii t/an 4,8 4,8 4,8 49, 4rB 4,8 4,8 4,8 4rB 4,8 4,8

Cantitatea de produse
dc manipulat/an Qn mii t/an 0,48 0,96 7,92 3,8.1 7,68 15,36 30,72 72,O 120 240 480

Crntitatea de produse
care pot fi manipulate
anual de un utilaj
a mii t/an 1, 44 1,44 t,44 1AT 1,44 7,44 67,44 67,44 61,44 6!,44
- Pm ora rd=12 ,8 t
Nr. de utilaje necesare ,"s buc, 0,008 0,016 0,031 0,063 0,I25 0,250 1'1 3,906 7,812
- T d .m rn frrn i i t n^ buc. 1 1 1 1 1
1 4 8

Cheltuieli pentru L2,97 8,46 3,23 7,62 0,81

A1 lei/t 0,401
amortisment

Cheltuieli p_entru 1ro

retribuiii s1 Iei/t 7,29 1,29 L,29 1to 190 1,29

Cheltuieli pentru
energie Yl lei/t 0,02 0,02 o,o2 nnt o,02 n n t 0,o2

Cheltuieli pentru intre-

T lei/t I 7,91 8,96 4,49 ,,4
7,12 0,56
linere ;i reparalii la
Cheltuieli totale un lei/t 16,73 9,02 5,17 3,24 , t,71
 Tabelul 3.16/3
Variatia cheltuielilor pentru manipularea pl6cilor aglomerate din lemn cu ,,macara portal 3,2 tf"

Denunirea Sim- Seria de cantitetri orare necesare - aleasi pentru comparatrie

boI

2 s lo lt ls ollolttltrl"

Cantitatea de produse
de manipulat orar q tlh 0r1 o12 0r4 0r8 l r tJ tt,4 ID 30 100
Cantitatea de produse
de manipulat zilnic q +"lzi 1r6 3.2 6r4 12,8 4 J,D 51,2 t02,4 240 400 800 1 600
Timp de lucru efectiv
al utilajului T
-eI mii h/an 4R 4,8 4,8 4,8 4,8 L9. 4rB 4,8 4r8 4,8 4rg

Cantitatea de Produse
de manipulat/an Qn mii tiiln 0 ,4 8 0,96 lqt 3,84 7,68 1 5 , 3 6 30,72 72,0 120,0 240,0 480,0

Cantitatea de Produse
care poate fi maniPu-
latd anual de un uti-
laj
Pn orard=13,7 t vp nrii t/an 65,76 65,76 65,76 65,76 trD, / O 65,76 65,76 65,76 65,7 65,76 oD, 1 O

Numdr de utilaje ne- 0,007 0,015 0,03 0,06 0,12 0,23 0,47 0,41 1,83 7,30
cesare fl, buc.
1 1 1 1 1 1 t 4 n
buc. 1 1
- Idem rotunjit ,,s

Cheltuieli pentru
amortisment O1 leiit 34,48 16,24 8,62 4,34 2,75 1,07 0,58 0,28 0,33 0,20
Cheltuieli pentru
retribu!ii S1 Iei/t l,2O 1,20 7,20 1,20 I,20 1,20 7,20 1,20 1 7,20 7,20
Cheltuieli pentru
energie 1ei/t 0,11 0,11 0,11 0,11 0,11 0,11 0,11 0,11 0 , 1 1 0 , 1 1 0, 11
Cheltuieli pentru intre-
linere gi reparalii T lei/t 44,98 22,48 L[,24 5,62 2,80 1,40 0,70 0,29 0,36 net

Cheltuieli totale Iei/t 60,77 41,03 27,17 17,24 6,20 3,78 , <o 1,88 2,00 1,93
- tn

TabeIuI 3.16/4

Variafia cheltuielilor pentru manipularea pldcilor aglomerate din lemn cu

,,pod rulant 3,2 tf"

Denumirea seria de cantiteti orare necesare - a1eas5pentru comparatie

Cantitatea de produse
de manipulat orar q t/h 0,1I
I
0'2 014 0,8
I
116 at 6,4 15 DU 100
Cantitatea de produse
de manipulat zilnic q t/zi 0,61 312
€*r' |
12.8 | 25,6 51,2 1c2,.1 2'to 400 800 1600
Tirnp de lucru al uti-
lajului planificat in
douS schimburi T"f mii t/an 4, 8 tR 4r8 4,8
I 4rg 4,8 4,9 4,8 4,8 4'8 418
Cantitatea de produse | |
de manipulat/an
Cantitatea de produse
care poate fi manipu-
Qn mii t/an
'o'l 0,96 1,92 3,84
|
I
7,68 15,36 30,72 ,tn 120,0 ) t o n 480,0

latd anual de un uti-

laj
Pn orard=14,2 t Q, mii tian 68,16 | 6 B , 1 6 6 8 , 1 6 68,16I 68,16 68,16 6 8 , 1 6 68,16 6 8 , 1 6 68,16 68,16
Nr. de utilaje necesare n- buc. 0,00710,01 0,05610 , 1 1 ntt 0,45 1,05 r r l o 7,O4
- Idem rotunjit
Cheltuieli pentru
amortisment
?t,

A1
buc.

lei/t
'l
1sp5
1

9,63
1

tq,
1l I

2,nl1,20
1 1

0,60
1

O,37
1 2

0,23
4

0,23 0,23
7

o,27
Cheltuieli pentru |
retributii S1 lei/t 1 ,1 6 1 , 1 6 1,16 1,16 1,16 1,16 r ,l o 1 14 1,16 rrro 1 ,1 6
Cheltuieli pentru | I
energie e1 lei/t 0,07 0,07 0,07 0,07 0,07
| 0,07 0,07 0r07 0r0? 007 n n ',
Cheltuieli pentru intre-
finere qi reparalii
Cheltuieli totale
r
cn,
lei/t
Ieilt
|
2735 | 10,68
41,83 21,59
|
2,69
6,84 e:f
I
1,35
3,76
0,67
2,5o
0,34
r,g4
0,17
1,63
0,77
1,63
o,17
1,63
0,15
1 ,6 0
 TabeIuI 3.16/S

Varia{ia cheltuielilor pentru manipularea pl5cilor aglomerate din lemn - manual

Sim-
Denumirea U/M 6eria de eanutAtl orare necesare -

':1,,,,;1,,,,
bol I aleese pentru comparatie

Cantitatea de produse
de manipulat orar q 0,2 0;4 3, 21' , . 115 1"1 ', , 10 0
Cantitatea de produse
de manipulat zilnic cl 3'2 6,4
i ttl
5t,21"',,'11_l-
Cheltuieli pentru
o ,o 2 -

ill;; ;;;l;;;
amortisment A1 0,04 0,02 -
lo ,o 1 i | |
Cheltuieli pentru
retribu!ie S1 4 ,"1 ',,,lll
4,55 4,95

Cheltuieli totale
"m 4,99 4,97 4's7
i4'e6l I I

HfliiiggEi$H$iggEiE
i iiig$$lg|Egi*giiEE$,
+r$gf i1lggii laillrll,li;'$
g[iilE
EEsii[glgiF[iiElEFiiEl
FiE
Es r+[ erlgexfl.rlrfeE
lf[[I* FEfi
+5[$
 _-_ Valorii e^"" ii corespunde un cost minim al manipulirii pe curba
IV (fig. 3.39), ceea ce inseamnd cd schema IV de mecaniiare este
cea mai avantajoasd pentru volumul dat de material lemnos.
Astfel se poate determina cu ugurin!6 solu{ia cea mai economicd
pentru un anumit volum de manipulat.
Dupd cum se vede, aceastd metodologie de alegere a variantei
optime pe baza costului tonei manipulate este simpld si {ine seamd
de condiliile specifice fiecdrui loc de muncd gi de utilizarea efec-
tivd a utilajului de mecanizare.
Varianta optimd determinatd pe baza acestei metode mai com-
portd insi o verificare ulterioard, care tine seama de varialia zil-
nicd a volumului de marfd. Cea mai avantajoasd s-a considerat va-
rianta cdreia, pentru qnn",determinat mai inainte, ii corespunde un
cost minim al manipulSrii unei tone.
Datoritf, varialiei in timp a traficului in anumite zile, va trebui
manipulat in medie pe ord 4,,"":& Q',,uuncleoceste tocmai coeficien-
tul de neuniformitate zilnicS.
in acest caz se pot ivi doud situalii:
a) utilajul va putea ca, lucrind in condiliile rezultate sd ma-
nipuleze nu numai e,n", ci qi q;*, in care caz problema este re-
zolvatd,,varianta aleasd fiind cea mai avantajoasd;
. b) utilajul, lucrind in conditiile rezultate, nu va putea manipula
Q'n"", ceea ce inseamnd ci vor apdrea, pentru zilele de maxim, sta-
liondri mari ale materialului rulant, din cauza asteptdrii rindului
1a manipulare.
Desigur c5, fa!5 de cele ardtate, s-ar putea pune problema ale-
gerii soluliei de manipulare nu dupd q*", ci dupi e,"" . O asemenea
solulie nu poate fi insd acceptatd, deoarece nu corespunde situaliei
reale in care se exploateazd utilajul (irstalalia) cea mai mare parte
din timp. Uneori este posibil ca aceasta sd nu influenleze asupra
alegerii variantei optime, dar costul este aiterat.
De aceea, alegerea variantei optime sc face dupd,qnn".In caz cd
utilajui, in condiliile de lucru rezultate, nu \/a putea manipula q;""
(cazul b de mai inainte), urmeazd si se calculeze dacd este econo-
mic sd se modifice conditiile de lucru rezultate de pe diagramd, ori
este mai avantajoasd menlinerea condiliilor glsite, cu toatd sta{io-
narea mai mare a materialului rulant.
l Rezultd de aici, c5, in afard de costul manipr-ildrii produsului,
va trebui sd se ia in considera{ie - in aprecierea eficienlei econo-
mice a unei solulii de mecaniTvyg- qi stalionarea materialului ru-
lant.
740
l
ln
4lr
Alegerea utilajului de manipulare este o problemd complexd,
care nu se poate rezolva decit cunoscind felul vehiculului cu care
se face transportul gi condiliile concrete ale fiecdrui sistem de lu-
cru Ei a materialului ce se manipuleazd. Metodologia de alegere a
trtilajului optim de mecanizare a manipuidrii prezentat se poate
aplica pentru transportul feroviar, auto gi naval.
In lntreprinderile din industria lemnului datoriti specificului de
produclie, manipularea produselor ocupd un volum foarte mare de
muncd ce se cere a fi mecanizatd. In acest sens este necesard apli-
carea criteriilor de optimizare a manipuldrilor gi transportului in-
tern.
3.6.4. Mijloace pentru transportul materialului lemnos
In tdrile cu economie forestierd dezvoltatd, transportul lemnului
se efectueaz1.c,,t autotrenuri de capacitate medie (15-25 t) qi de
capacitate mare (25-40 t). In majoritatea ldrilor se folosesc autotre-
nuri de uz general, adaptate insd specificului forestier. In U.R.S.S.
se folosesc cu precddere autotrenuri forestiere de 16 gi 25 t, for-
mate din autotractor Ei semiremorcd. In S.U.A. se folosesc auto-
trenuri forestiere cu capacitate de transport de 40 t, formate din
,autotractor cu semiremorci biaxd. In Italia se produc autotrenuri
qi semiremorcd cu trei axe. Caracteristic tuturor acestor mijloace
de transport este faptul cA incdrcarea qi descdrcarea lemnului se
executd cu mijloace specializate, independente. In Finlanda se folo-
se$te un autotren forestier de 42t, din care 22t pe autocamion qi
20 t pe remorcd biaxd. Tncdrcarea qi descdrcarea lemnului se face
cu o macara hidraulici montatd in partea posterioari a autocamio-
nului.
Caracteristic pentru noile mijloace auto de transport forestier
este echiparea acestora cu motoare Diese1 de mare putere (150-
jl00 CP); introducerea anvelopelor simple cu balon majorat qi cres-
terea nurndrului de punti motoare. Corespunzitor noilor mijloace
de transport, sistemul rutier s-a imbundtSlit in sensul modernizdrii
drumurilor forestiere prin schimbarea elementelor geometrice ale
acestora (declivitdli, curbe, supraldrgiri etc.) gi asfaltarea platformei
drumurilor, corespunzdtor noilor capacitdli portante. Mijloacele auto
folosite in lard pentru transportul materialului lemnos sint: autoca-
mionul S.R.-113de 5 tf; autotrenul forestier (ATF)-10 de 10 tf (fig.
3.40). Autotractorul S.R.-l15 Ei semiremorca S.R.B.-10 sint utili-
zate pentru transportul lemnului rotund qi a pdrfilor din arbori.
141
 trncdrcarealemnului rotund se face Ia ambele tipuri de mijloace cu
troliul T.A.-2 A.M. care este montat pe gasiul autovehiculelor.
Sarcina utilS transportatd cu A.T.F.-10 este de 15,3t pentrr-a
lemnul rotund de fag qi alte esenle ,gi 16,9t pentru risinoase.
Fig. 3.40. Autotrenul foresticr ATF - 10 T.
Se apreciazdcd, sub aspectul capacitdlii de transport, mijloacele
auto folosite in sectorul forestier din {ara noastrd, se gdsesc mult
sub nivelul atins de tdrile industrializate. O datd cu asimilarea noi-
Ior tipuri de autovehicule ROMAN, s-a trecut la realizarea unor
autotrenuri de capacitate gi putere mai mare (18-20 t), ce vor con-
duce la cregterea eficienlei economice a transportului materialului
lemnos. ln prezent se utilizeazd qi autotrenul forestier de 20 t capa-
citate, format din autotractorul ROMAN 12215DFS cu semiremorcd,
previzutd cu rdcoanle (fig. 3.41), echipat cu macaraua hidraulici
M.H.-70-F sau cu troliul T.A.-2-AN{. Autotractorul, semiremorca gi
instalatiile de incdrcare se realizeazi, de intreprinderile construc-
toare de maqini din tard.
I Fig. 3.4f . Autotrenul forestier ATtr'' - 20 T.
142
i
Capacitatea de transport a acestui autotren forestier echipat cu
troliu (ATF 20 t) sau cu macara (ATF 18 M) este de 21'6 t pentru
lemn rotund de riqinoase qi de 20,9 t pentru lemn rotund de fag,
fiind cu 300/smai mare fald de ATF-10.
r'ig. 3.42.AutotrenulforestierATF - 26 M.
In perspectivd se intrevede posibilitatea realizdrii unui auto-
tren forestier de 26 t (ATF-26), cornpus din autotractorul ROMAN
79215D.F.S. cu remorca auto biax6 de 12 t Ei echipat cu o macara
hidraulicd dispusi in partea posterioard a autoEasiului (fig. 3.42).
Macaraua are o capacitate de ridicare de 7-10 t.m Ei poate fi
utilizatd qi pentru incdrcarea remorcii biaxe ce este tractatd de auto-
camion. Capacitatea de transport a autotrenului va fi de 24-26 t
din care autotractorul 14-15 t, iar autoremorca 10-11 t. Acest au-
totren, fa!6 de cele cu semiremorci, prezinti avantajele inscrierii
in curbd cu ugurinld, consumul de carburanli-lubrifianli mai scdzut,
capacitatea de transport mdrit6, materialul lemnos transportat fiind
de lungimi apropiate.
Construotorii de autovehicule din lara noastrd au in vedere rea-
Iizarea in viitor a unui autocamion de 32 t capacitate cu posibihtef
de transfonrtare in autotren forestier.
Progresele realizate in aceastd direclie pe plan mondial qi la noi
in lard prin diversificarea mijloacelor de transport, conduc la nece-
sitatea cunoagterii qi aplicdrii unor criterii privind alegerea acestora.
f,inind seama de produclia anr.rali transportatd de autotrenurile
forestiere, precum qi de costul exploatdrii acestora, in tabelul 3.17
s-a trecut costul transportului materialului lemnos Ei economiiie
anuale ce se pot obline.
Generalizarea autotrenurilor forestiere de mare capacitate con-
duce la reducerea cheltuielilor de transport qi oblinerea unor econo-
mii insemna,te.
743
 Concomitent cu introducerea autovehiculelor de mare capacitate 3.6.5. Alegerea mijloacelor de transport auto
la transportul materialului lemnos, o atenlie deosebita trebuie sd se
acorde construcliei gi intrelinerii drumurilor forestiere. Se constatd Alegerea utilajului pentru transportul materialului lemnos se
ci efectuarea transporturilor in perioadele cu exces de umidi,tate, face {inlnd seama de factorii tehnici ai autovehiculeior si de factorii
duce la deformalii ale straturilor rutiere Ei in final la degradarea economici exprimali in costul exploatdrii.
drumurilor. De asemenea,cresterea sarcinilor pe osie conduce la de- Printre factorii tehnici ho'tdritori in alegereamijloacelor de trans-
formarea sistemului rutier. port se enumerd sarcina utilS (nomina'16)a acestora si puterea spe-
Funclie de natura suprastructurii drumurilor (din baiast sau ma- cificd a motorului autovehiculelor.
cadam), tonajul transportat Ei particularitdlile sistemului de rulare Sarcina util6 a autovehicuielor este determinatd de dimensiunile
(axe simple sau duble), deformaliile mdsurate pe doud drumuri auto de gabarit si de caracteristicile rnaterialului lernnos transporta,t.
forestiere ou suprastructurd din balast, respectiv macadam, au va- in tabelul 3.18 se prezintd, comparativ, elementele itrhnice de
lori cuprinse intre 2,0 qi 2,5 mm, valori care sint apropiate limitei bazd ale mijloaceior de transport, existente la noi in {ard si a celor
superioare admisd de normativul de construclia drumurilor. Se im- in curs de asimilare.
pune deci ca, concomitent cu modernizarea rnijloacelor de transport Rezultd cd suprafala utild de inclrcare a autotrenurilor de mare
si se execute consolidarea drumurilor forestiere existente prin com- capacitate este cu 2go7omai mare decit a celor utilizaLe pind acum
pletarea s,tratului rutier cu 15-20 cm balast gi revizuirea elemente- si volumul crt 300/omai mare. Sarcina utild creqte de la 15 t la 2I t
lor componente ale drumurilor forestiere, funclie de caracteristicile pentru fag, respectiv de la 10 t la 15 t pentru rSginoase.in perspec-
noilor autovehicule.l tivd se prevede cregterea capacitdlii a,utotrenului forestier cu 35-
4901,fatit de ATF-10 T.
TabeIuL 3.17 Alt factor tehnic in alegerea mijloacelor de transport este pute-
rea specifice (P") cale reprezintii raportul dintre puterea motorului
Eficienta economicE anuald a transportului materialului lemnos
si masa totalS a autovehiculului. in transporturile generale, de
cu autotrenuri forestiere de capacitate sporit[ mirfuri, literatura de specialitate indicd o putere specificd de 6 CP/t,
iar in transporturilor forestiere, valoarea puterii specifice se reco-
mandd a fi de 3-4 CPlt, datoriti condiliile speciale in care acestea
se efectueazd.La autotrenurile forestiere analizate, puterea specifici
este:
ATF-10T: +:+ :16,0CPlt; ATF-20T: 21531:6,7 CPft
Capacitatea minimalS K + 10, 18 20 21,6 t 32,0 t
Parcurs mediu zilnic PMZ km L70 155 155 215Js
Coeficientul utilizdrii par- 0,70 0,72 0,72 ATF-18 M: :6,8 CP/t.
cului C.U.P. 31,3 t
Coef icientul utilizdrii 0,50 0,50 0,50
capacit6!ii C.U.C. Rezultd cd autovehiculele destinate transportului de material
Produc{ia anuald Pa mii t 181,0 301,3 334,0 lemnos au un plus de putere fald de masa total transportati. Se pune
km/an problerna mdririi capacitdlii de transport a autotrenurilor care folo-
Costul transportului Ct lei/t krn O,BB3 0,623 0,623
sescmotoare de 215 CP.
Economii unitare fatd de
ATF-10 lei/t km 0,260 0,260 Alegerea mijloacelor de transport se face linind seama si de fac-
Economii anuale fald de torii de eficien!5 economicd - exprimali in costul exploatdrii aces-
ATF-10 lei/an tor autotrenuri (lei/t km).
Costul exploatdrii cuprinde suma tuturor cheltuieiilor bdne'$ti
necesare pentru exploatarea normald a autovehiculului (costul car-
l VORONICYN K. I. - Perspectiua deztsoltdrii transportului, forestier". burantului, lubrifianlilor, anvelopelor, amortismentului, intretinerii
Traducere C.D.I.L. nr. 939. qi reparaliilor curente, cheltuielilor cu remunerarea si alte cheltuieli).
l r44 745
I
 TabeIuI 3.18

Votumul util Ei de inc6rcare ai autotrenurilor forestiere existente in Rom6nia

Dimensiuni Felul mate- Suprafata volum

de gabarit rialului
Greu-
l'*;l--
;;;a- lhdice
tatea
speci-
Sar-
clna
Denumlrea lncAr- fice a utile
utilajului Dia- utlle care
ttoto- l--99- sorti-
Lefl- lnAl- Lun- ;i;;-a lrorme Brut lncir- ltl
me time gime metru Su _: ,S' : sDa_ | meolr vo: cetura men- V6 x E
mediu txh I)e,, Y6 telor
Im] lml tml S u xh tirilui) |
Imrn] fm 2l '-fl ' I sP eci i . -suxh tel
lm2l :ai/su $i tara'
|

ATF-20-T Ira d 31 2,9 2,s i 0,86l 0,678| 31,1I 1e,3 21,,6

Rdginoase
ATF-18-M I'r o JI to ,,, I o^ru
lontrI rp i *,t 20,9
Rdqinoase 1D ,U
ATF-10-T Fag zo rol rto o n ; I,B i 0,75 |0,678 | 26,4 | 13,5 rc ,J
Rdginoase 10,8
MA Z2 Fag i3 | n,o Ql n ;rn 2,18I 0,8610,678| Zg,eI re,s 18,9
Rdqinoase

130CP 275 C,P

ATF-10-T: :6,0 cerl ArF-20-r: ceil
IirtJ Tfrl:6,7
21 5CP
ATF-l8-M= --:-:- -5,8 CP/t
JItD T

I Sint calculafi Ei se iau din agenda forestierd.

2 MAZ-ul
- autovehicul importat din U.R.S.S. se experimenteazd la noi in lard pentru transportui lemnului
gi s-a trecut in tabel pentru comparalie.

5' B= 3€'F33r
u F"op
cp o
-
@? e* ifr ft;f ggi H i : f n" \:u Hq F US o3
oE
o
H
5 t-.
tv
tr^
ti
XH
v,_

*o llr lB +3**iE ;:E €rl ll l| | l w

?\- o
AT

r;"He[?EtExt
HF

E g H lij'RH H H E g
*O^^A^

crO
UO ,.,.,h
, ^ F 1 p _ r o ! ? i t | i =A f
,@e

O@
-AqHHri3
HFFAFI$i[f IF;F;$BFF
O ' - * = . +3 * , _ E R
E liE n
ri F -:n o 9.9. A.4. = F
H =; : ( D
L.g
e Q
-
? o
H
o 3 61 .\
o
oE
6.=
F,O

: 5 ' fE aS e ' B o 5 F : ""#

rE5H'ri'f I.5 F , HE € E ila+

i * B srtil" g; !EgFrt*
o{ ii.E p- o- o. 6 E Q
s
btr
3F
d6-6-6'Or
l*H'Er*Fx 5 * nx*
-,39= -
TE ol E 6-0, ^ ^.': E'a
HO
F ; HFF .;E l*r
y
.)
i to

'lu 5F;ag$[HEiB
=+ \ t.c
rr-X -.r X X X P '" O. < tr
r" ! o
ts5'E H+.-+.-+. cr P .4
l 5!S ooogE o

E iI i=irF;::$n
OJ

fscI+[ti
*TP

E FH STTEH*3.
4
:-
F.l
-h
O-

;,;t+.rs3 tx*tFiE
.'
.i'Pr 5 id F P P H A tr

$ +=
-A

o *.! .-. s q' E-d $:1 \ x:

/ L F HH V I

lF
9S- + orFuH FF 4

o P -* :q9.P ts * ' -,p

g F* * . gi
o o)F
n i l rd H 5q $5 ' =;n

$ii s* = s8; ;s =
R ' er
F"= .H A I| = ' F---
D x l \O U HH
=9 X rDJ-t n X- - . orD
P').:jP--a+Pn
: H :l l bj H >

*ji Hlsf BrgnsgsgF

o

HF t$ .^= -? o^B
NA
P (F
n tlat, d H'.:'u. qg i5
u +o

g+
-
lf
d. o I.i
pr-'oF HX

i!r;gF HgEH€IFeF' 6' o

oF.o, L*
Pd
a H) ,+ 3:

+g' gF*$$;
o
/;,-. -;+
AJ S"

-it
o

T *gI ! r-

3X H
| | .:.
"cf
 3) Costul anvelopelor se stabileEte pe kilometri echivalenli si se rnr manopera pentnu repara{iile remorcii;
calculeazd atit pentru a'utotractor, cit Ei pentru semiremorcd cu aju- M, materiale pentru reparaliile remorcii.
torul formulei: 7) Retribulia directd * cota CAS, se calculeazdcu formula:
flt.Pt.C nz 'Pz
u":
^ -rr r .s* C AS
F*u D.T P*" D P-"
in care:
Co este costul anvelopelor, in lei/km ech.; in care:
rtb 'nz sint nurndrul de anvelope montate pe autotractor Ei pe re- R este retribulia directS, in lei/krn ech.;
morcS; T- regimul de lucru, inhlzi1.
pt pz - costul anvelopei autotractorului Ei a remorcii; s- tariful orar, in lei/h;
p
c este coeficientul de coreclie pentru autovehiculul tractor; "mz
parcursul mediu zilnic, in kmlzi;
P"6 - norma de rulaj pini Ia casare, in km efectivi. CAS contribulii asigurdri sociale.
4) Amortisrnentul autotrenq.rluise calculeazd pentru fiecare kilo- Costul exploatdrii autovehicululmi reprezintd suma cheltuielilor
metru de drum echivalent cu relalia: cu exploatarea acestuia qi se stabileEtecu relafia:
\r, n
Vr " n ".7 0 - 5
A:Vrc.nc'ir0)5+o'r7
-":{. "*
ln care: C" - costul exploatdrii autovehiculului, in lei/t km;
Vi" este valoarpa de achizilie a unui autovehicul, in lei/km ech.; Ko - sarcina utild;
nc - coeficientul de arnortizare al autocamionului; coeficientul de utilizare a capacitdlii autovehiculului.
nr - coeficientul de amortizare al remorcii; Pentru alegerea mijlocului de transport este necesar ca in afard
if"k - numdrul reparaliilor capitale la autovehicul; de costul transportului si se lind seama Ei de produclia anuali (vo-
V* : 0,3 Vi.; lumul transportat) pe care o realizeazl, acesta.l
Vr, - vs]6s1sa de achizilie a semiremorcii; Produclia anuald (P") este datd de relalia:
P"^ - parcursul autocarnionului pind la casare. Po:p mz. Kc.Cup. Cuc. 300 [t km/an]
5) Intrelinerea curent5 in expresie valoricd se stabileEte pentru (se exprimd in t km echivl/an),
autotractor Ei semiremorci cu relalia: in care:
P*, esle parcursul mediu zilnic, in km ech.;
Ci: (mo{ CAS + M,) + (m, f CAS lM,) Cuc - coeficient de utilizare al capacitdtii:
in care: Cup - coeficient de utilizare al parcului';
Ci reprezintd costurile de intrelinere curentd a autovehiculului, Kc - capacitateanominaii de transport.
in lei/km ech.; Alegerea 'mijlocului de transport se face {inindu-se seama de:
rnc - manopera pentru intrelinerea autovehiculului; produclia anuali ce se poate realiza qi de costul exploatirii acestuia.
i rrtr - rnanopera pentru intrelinerea remorcii; In concluzie se poate spune cd din analiza,comparativd a mijloa-
M" - materiale pentru intrelinerea autovehiculului; celor de transport auto din dotare Ei a celor ce urrneazd a se utiliza
M, - materiale pentru intrelinerea remorcii. in perspectivS,rezultSz:
6) Costul reparaliilor curente se stabileEteastfel: .- cele mai eficiente mijloace auto pentru transportul lemnului
C,: (m" q CAS + M + (nL,+ CAS + M,) sint autotrenurile de mare capacitate 20-50 t;
unde ")
1 FEINSTEIN A. qi allii - Organizarea modernd. a transporturilor, Edi-
C, este costul reparaliilor curente, in lei/km ech.; tura $tiin{ificd, Bucureqti, 197b
rnc manopera pentru reparaliile autovehiculului; z JABOT R, - tres transports et les distributions, Editions Homme et
. _
M" materiale pentru reparaliile autovehicuiului; technique, Paris, 1970

748 749

i
 - incdrcar'eaqi descdrcarealemnului cu macarale hidraulice sau
trolii montate pe masini sau cu mijloace de ridicare dependente;
- utilizarea integrald a pachetizdrii, paletizarii gi containerizirii
produselor din lemn in intreg sistemul producdtor-consumator;
- aplicarea metodelor de calcul privind alegerea mijloacelor cle
transport, func{ie de condiliile concrete existente la un moment dat
in sistemul de intrdri-ieEiri Ei de complexitatea aspectelor problemei;
- otganizarea producliei Ei a muncii se va realiza in concordanld
cu ralionalizarea transportului qi manipulSrii materialului lemnos,
avind ln vedere necesitatea pdstrSrii unitdlii de incdrcdturd in ci-
clurile par:chet-depozite(centru preindustrializare) - seclii de pro*
ductie - consumatori;
- alegerea mijloacelor de manipulare se va face in corelalie cu
mijloacele de transport, pe criterii qtiinlific determinate;
- pianificarea gi urmdrirea indicilor de utilizare a parcului auto"
a costului unui utilaj ord, constituie o condilie de bazd pentru creg-
terea eficientei economice a intreprinderilor forestiere.
3.6.6. Organizarea moderne a intrefinerii qi reparaliei
mijloacelor de manipulare Ei transport
Tn condiliile aplicdrii unor metode gtiinlifice de planificare qi or-
ganizare a activitdlii de transport Ei manipulare se impune gi asi-
gurarea in permanenld a unei stdri tehnice corespunzdtoarea aces-
tor mijloace printr-o intrelinere preventivd.
Sistemul de revizii constd in efectuarea, dupi un anumit numdr
de kilometri parcurEi sau ore de fu.nclionare, indiferent dacd starea
tehnicd a utilajului reclamd sau nu executarea unor asemenea llr-
crdri.
Fdrd pretenlia de a trage concluzii asupra tendinlelor actuale in
domeniul intrelinerii Ei repardrii vehiculelor, se poate totusi des-
prinde modul de a rezolva aceastdproblernS, prin doud metode:
- inlocuirea sistemului de revizii periodice obligatorii prin con-
troale periodice obligatorii, efectuate cu mijloace moderne Ei perso-
nal calificat, insolite de lucrdri de revizii propriu-zise, nurnai atunci
gi acolo unde aparatura de control aratd ce este necesar;
- inlocuirea sistemului de reparalii, capitale periodice obliga-
torii, prin sistemul de schimb de agregate pe parcursul exploatdrii,
acliune conjugatd c{.1crearea unei puternice industrii de piese si agre-
gate de schimb pentru vehicule, inclusiv pentru recondilionarea
pieselor.
150
Avind in vedere cd activitatea de manipulare Ei transport se des-
fdgoari pe o mare razd de activitate, departe gi foarte departe de
sediul unitSlii de transport, existenla unor relele de stalii ,,service*
amplasate judicios pe teritoriu, care sd deserveascdtoate unitdliie
din zond.,apare ca cea mai bund solulie pentr"u rezolvarea cu promp-
titudine a tuturor necesitdlilor de intrefinere qi repara{ii.
Avind in vedere dispersareamare a parc'uiui de vehicule este ne-
cesar ca mijloacele de intrelinere qi reparare a acestuia, de care dis-
pun unitdtile de transport, sd fie concentrate in unit5li mari pe lingd
fabrici de cherestea sau platforrne industriale, asigurind astfel asis-
tenla tehnicd pe parcurs, eliminind deplasdrile neproductive care se
efectueazd1a gi de la staliile mari de intrelinere.
O rnare influenld asupra asigurdrii unei intrelineri corespunzd-
toare a parcului de vehicule gi asupra desf6qurdrii in condilii cit mai
bune a intregii activitS{i de control, intrelinere gi reparalii o are
gradul de omogenitate a utilajelor, in ce privegte tipurile constructive
de mijloace de transport.
Principalele aspecte Ei tendinle privind organizarea gi moderni-
zarea activitdlii de intrelinere gi reparalii a autovehiculelor sint ur-
mdtoarele:
- utilizarea in tot mai mare proporlie a mecanizdrii Ei automa-
tizdtii proceselor tehnologice de intrelinere qi de repara{ii in con-
secinld, dezvoltarea concepliei gi proiectdrii instalaliilor Ei utilajelor
de garaj in aceasti direcfie;
- asimilarea pe scard largd in fabricalie a electrotehnicii Ei elec-
tronicii, in spmial in domeniul aparaturii de mdsurd si control;
- creEterea exigenlei calitdlii in'trelinerii qi reparalillor qi in
primul rind ,a fiabilitdlii qi durabilitSlii utilajelor, a condus Ia un
uriaq salt in perfectionarea Ei modernizarea utilajelor de garaj.
3.6.7. Tehnologia incircdrii qi descdrcdrii mijloacelor d,etransport
',:f!
Lucrdrile de incdncare si descdrcare a pro'duselor din lemn impun
corelarea a trei factori de bazd, componenli ai procesului: unitatea
de inclrcdturd (mdrimea sarcinii Ei dimensiunile ei), mijloacele de
transport qi echipamentele de incSrcare-descdrcare.Unitd{ile de in-
cdrcdturi in industria de prelucrare a lemnului au greutatea cuprinsd
intre 0,5 qi 3 t. Dimensiunile de gabarit ale uniti{ilor de incdrcd-
turd sint variate, marea majoritate depdgesc dimensiunile paletei
standard (1 200X800 mm) ceea ce impune folosirea mijloacelor de
transport care se incarcd/descarci de sus sau lateral cu pereli de-
151
montabili, acoperite cu prelate. Nevoile industriei lemnului privind
transportul modernizat aI produselor ia beneficiari vor fi satisfdcute
pe mdsura modernizdrii parcului de vagoane prin pereli laterali cu-
lisabili pe toati lungimea gi acoperiqui decapotabil al vagoanelor.
In situalia actuald, organizarea unor fluxuri mecanizate de in-
cdrcare-descdrcarea unitdtilor de incdrcdturd cu forrnatul peste
2 000X1200 mm (pl5ci aglomerate,pl6ci din fibrd de lemn, placaj,
furnir etc.) in vagoane acoperite, este aproape imposibild datorita
deschiderii reduse a uqilor (1 800-2 000 mm) pentru vagoanele pind
la 20 t capacitate gi maximum 2 200 mm pentru vagoanele de capa-
citate mai mare. Mijloacele de transport auto sint prevdzute cu
obloane rabatabile Ei cu prelate pentru proteclie in timpul trans-
portului.
In fig. 3.43 este prezentati asezarea unitdlilor de incdrcdturi
cintd analizd rezultd cd format'ul unitdtii de lncdrcdturd determind
mijlocul de transport folosit qi implicit utilajele de incdrcare-des-
cdrcare.
Mecanizarea incdrcdrii-descdrcdrii rnijloacelor de transport diferd
in raport cu condiliile concrete ale furnizorilor qi beneficiarilor pro-
duselbr constituite in unitdli de lnc6rcdturd. In principal acesteasint
condilionate de existenla rampelor aflate ia indilimea gasiului mij-
locuiui de transport, care permit introducerea ln mijloacele de trans-
port a transpaletelor qi a stivuitoarelor de vagon (fig. 3.44).
in iipsa rampei fixe se vor utiliza rampe mobile, dimensionate in
funclie de mSrimea gi greutatea unitSlii de incdrcdturd' Folosirea
rampei mobile are dezavantaj,ul cd necesitd intrelinere permanentd
si prelungeqte timpul de transport (fig. 3.45).
'l
4/--\F

pentru o serie de produse in mijloacele de transport. Dintr-o suc-

I

ffi AEezare in AUTO cherestea (PAL, PFL)

pachetizat-paletizat \\ // \\ // \\ // \\ // \\ .. ugE=q'
F'ig. 3.44. Accesul in mijloacele de transport Fig. 3.45. RamPd mobild la
avind rampe fixe la nivelul Easiului. indllimea gasiului vagonu-

|HEM Asezare in AUTO semifabricate masive,

PAL, placaj, panel, furnir estetic
lui.

!n cazul lipsei de ramp6, pentru incdrcarea-des'cdrcareavagonu-

,special amenaiat a
lui se foloseEtetranspaleti minuald, introdusd in v-agoncu stivuito-
Aqezare in AUTO
4 3 2 1 ftfl. mobilei paletizate or furci,'dupn ce acesta a descircat unitdlile 'de incincaturi de
j "ot
la uqa vagonului (fig. 3.46).
O alt{ posibilitate de suplinire a rampei fixe 9- constituie ame-
najarea unei mobile cu transportor cu role libere, pozilionatd
Aqezare in vagon cherestea (PAL, PFL) "atttpe
la uqa vagonului (fig. 3.47).
pachetizat-paletizat

Asezare in vagon semifabricate masive,

PAL, placaj, panel, furnir estetic
&d&
F.r
Transporl Siivuirepe
ta depozit veriicati tnc5rcarein vagon

-il
,1
3 9 7 Agezarea mobilei paletizate in vagon cu
pereli culisabili
2 L 10 B 6 FiC. 3.46. Introducerea Ftg. 3.47. Rampd mobilS cu transportor cu
transpaletei manuale in role libere, pozilionatd la uga vagonului'
vagon cu ajutorul stivuito-
Fig. 3.43. AEezarea unitdlilor de incdrcdturd in mijloacele de transport' rului.

52 153

I
 Incircarea-descdrcarea unitdlilor de incircdtur5 in mijloace de 00
6d
aleds uIJd o o
transport descoperite nu necesiti rarnpd ci doar o platformd amena- 90
6 '6 I€JalurI r
o o
jatd pentru circulalia mijloacelor de manipulare cu catarg, la niveh,rl :35
d9?
sns od
solului. La fel se pr"ocedeazdin cazui mijloacelor de transport cu
perelii rabatabili sau demontabili. Modul de organizare a lucrdrilor rli lelcads leteuaruv
de incdrcare-descdrcarein aceste situalii este prezentat in fig. 3.48 o
si 3.49. I
uoFJn.{ o
a - uqet€qEJ tlolqo o o
,.9,1 aJeol-€cTpu
/" o EuroI+€td
,t/t I
ad
9rxJoJleId o c
.r l k
BJec€ur l€Jq nC
a
o
NJ

2 o leJad
UqBlod€oap
E SIJSdOABna l.!Jadoav
o
t-Iladoav r
a

Fic. 3.48. Pregdtirea pe rampd cu IFRON si incdrcarea cu autorna('ara 3 luado3sal

pregdtirea pe rampd qi incdrcare cu IFRON (b).
lrJadocsaC

EdruEJ EJPd
)trJ
-€rntEE-orp ]!
atiln-
ldu€J nJ 6 o
)c$
Fic. 3.49. X'Iodul de pregdtire a .}
k
pachctelor pe rampa de expedi-
U €0 )
fie. incdrcarea se face cu ma-
cara capr5. c ., .,9, :ri c., S, .:r i
o . i: 96r tru 'iA *Hiio )
|

'3 qrH:8E
! =

d .l EhAgE .
o 6" ",.6.,9 ci-^,rt '= I nr-:
.! o= o 6 y a o-; z
)ct h.9,i : i P :€' i tr h.9,i :> P H "o' i tr

E€figaefl€;f;
r!i 9x (5.u' -:J o
Trebuie evidenliat faptul cd mijloacele de incdrcare-descercare ' l * i .)!i 9E ,tr' F
! p@ ! *v! vH
a vagoanelor descoperite necesitd dispozitive 1a cirlig, adecvate uni-
tdlilor de incdrcdturd manipulate. o
lll tl l
t{
In tabelul 3.19 sint prezentate principalele sisteme de incdrcare-
descircare mecanizatd a unitdtilor de incdrcdturd.
I
e I

r di #
)G

Din cele prezentate, rezulte cd pachetizarea, paletizarea Ei con-

tainerizarea constituie o problemd tehnicd qi economicd. Dupd sta-
bilirea unitililor de incdrcdturd specifice industriei lemnului, este
o

€)
k
On\

N H ;:
*Fl
iLL

ii
necesard introducerea pe scard largd a sistemelor moderne de mani-
pulare Ei transport pe intregul parcurs: furnizor-beneficiar, cu asi-
gurarea urmdtoarelor condilii:
)cg
I
:

d; :'i
'fl :fi
E4li
; nmlllr'-1
- aplicarea pachetizdrii, paletizdrii qi containerizirii pe piatfor- -_ 0xl!q: I

I ma (inclusiv depozitele) producdtorului, unde se formeazd. unitSli

de incircdturd. Aceasta insearnnd dotare cu utilaje adecvate pentru ; TSi
754
a
ll
 - materlale
tehnice
- semifabricate
masive
- parchet, ldzi

- materiale
tehnice
- semifabricate
Siivuiior cu furc_if3oniate masive
- produse finite
(scaune, mo-
b.ii5 de bu-
cdtdrie, corp,
mic mobilier,
etc.)

Sltvuitorcu furci fmnialesi irnspaleia - materiale

tehnice
- semifabricate
;tE&E-iq\
fii.r - oo-cF _ -
masive
parchet, ldzi

- materiale
Sfivuilor cu frgniale
tehnice
- cherestea
- pidci de toate
tipurile
- nnrnhat
yq r !r r r !,
lXoi
r c4 r

I 2 3 4 a o I I 10 11 1' L4 16 17 1 1 B

- semifabricate
masive
A u i o c a m i ocnu r r d i c ato rh id ta u lit cherestea
-
- pldci de toate

-
tipurile
furnir
a e o 0 o o
- binale
- mobild
- parchet, ldzi

| - semifabricate
Podrr:ianicu cafargsirvuitor I masive
- pldci de toate
tipurile
-
-
furnir
binale
c c o c o o o
- parchet, ldzi
- mobil5
- materiale
tehnice

pivotaniS

rl
f--.-:=---

+€' | - cnerestea
l: l l\ | - pldci de o o o o o o
lll l\ | to a te ti p u ri te
lll l\ l -fu rn i r
ll A \t l-narclret
rr rl]t I
lll [_:ix]l]
--tr:-=o- ||
Et-
 tol trl t, rsltolrt

Inc5ic5tcr
- clierestea
- plici de toate
fel uriie
- sernifabricate

gmifel

cl rerestea
piici de toate
felurile
furnir
semifabricate
masive
binale

b- * . . -, . , . . . -

slslrolrr

- cherestea,
PAL, PFL,
panel, furnir,
semifabricate,
l'4era r ap o r r r { c l ; r 5 ) c u to n :o lo p e buqteni,
ambe L ep 6 r t r
alte produse
paletizate.
Des c h i d e r(e1a5 +3 0) . 2 ' ( 6- 9 lm
S arc i n ai a c i r " l i q3 , 2 - 8 r

- cherestea,
PAL, PFL,
panel, furnir,
semifabricate,
buqteni,
P od r u l a n t aite produse
Des c h i d e r e1a5 r 2 8 , 5 r n paletizate.
Sarcinata cirtig 5t
 transport gi depozitare, cei de circulalie, depozite amenajate pentru
stivuirea pe verticali a unitdlilor de incdrcdturi;
- existenla unui numdr corespunzS.torde palete si containere
care sd circule intre furnizor Ei beneficiar;
- asigurarea mijloacelor pentru incdrcarea si desclrcarea unitd-
{ilor de incdrcdturd;
- dotarea autovehiculeior destinate transportului unitdtilor de
tncdrcdtur5 cu ridicdtor macara pentru incdrcare/descdrcare;
- mecanizarea activitdlii in depozitele furnizorilor si beneficia-
rilor:
- aplicarea reglementdrilor legale privind s,chimbul de palete
qi containere gi a decont5rilor pe circuitul furnizor-cdrdus-beneficiar.
Tehnologiile moderne de organizarea rnanipuldrii qi transportului
materialului lemnos qi a produselor din lemn prezentate contribuie
la realizarea dezideratLrluiprin care transportul reprezintd un ,,regu-
lator" al caden{ei productiei.
Aplicarea acestor tehnologii moderne la toate intreprinderiie
contribuie la realizarea ritmicd a indicatorilor de plan Si la depdsirea
acestora.
{ 161
t
a materialului
fr Tehnologiimoderne dedepozitare
Tr lem n o s p r o d u s e l d
o irn I e m n
9i
4.1. Modernizareadepozitirii produselor
din industria de exploatare a lemnului
Una din problemele principale care preocupd in prezent pe spe-
cialiqtii din industria lemnului qi comer! este organizarea complexd
a activitltii depozitelor in vederea sporirii eficienlei econornice.
criteriile si principiile de organizare a activitdtilor din depozite,
ar6tate anterior, conduc la o serie de concluzii qi conceplii cu privire
la soluliile constructive, dimensionarea qi amplasarea depozitelor de
material lemnos, precum gi la dotarea lor cu mijloace adecvate pen-
tru mecani"area diferitelor procese de muncd, astfel incit exploata-
rea acestora sd se facd cu minirn'um de efort 9i maximum de efi-
cien{d.
Pe de altd parte, criteriile constructive Ei funclionale ale depo-
zitelor pornescde la faptul cd spatiul trebuie exploatat la marimum,
atit pe orizontalS.,cit si pe verticald. ca urmare a acestei concepfii,
s-a trecut la adoptarea principiului ca necesarul de spatiu sd fie ana-
Iizat pe metru cub in loc de metru pdtrat qi ca depozitul s5 aib6 mai
intii funclia de rulaj Ei apoi de stocaj. Aceasta presupune un ridicat
grad de mecanizare a muncii in depozite.
4.1.1. Centrele de sortare qi preindustrializare a lernnului
Modernizarea intregului proces de produclie din exploatdrile fo-
restiere constd in concentrarea activitdlilor de fasonare-sortare qi
de preindustrializare a lemnului, colectat din par,chetelede exploa-
tare sub form6 de arbori cu coroana sau parli din arbori qi transpor-

transport Ei depozitare, cdi de circuialie, depozite amenajate pentru
stivuirea pe verticald a unitSlilor de incdrciturS;
- existenla unui numdr corespunzd.torde palete si containere
care sd circule intre furnizor Ei beneficiar;
- asigurarea mijloacelor pentru incdrcarea si desclrcarea unitd-
lilor de incdrcdtur5;
- dotarea autovehiculelor destinate transportului unitdlilor de
incdrcdturd cu ridicdtor macara pentru incircare/descdrcare;
- mecanizarea activitdlii in depozitele furnizorilor gi beneficia-
rilor;
- aplicarea reglementdiilor legale privind schimbul de palete
qi containere Ei a decontirilor pe circuitul furnizor-cdrdug-beneficiar.
Tehnologiile moderne de organizarea rnanipul5rii gi transportului
materialului lemnos si a produselor din lemn prezentate contribuie
la realizarea dezideratului prin care transportul reprezintd un ,,regu-
lator" al cadenlei productiei.
Aplicarea acestor tehnologii moderne la toate intreprinderile
contribuie la realizarea ritmicd a indicatorilor de plan si la depdsirea
acestora.
f r Tehno l o gmi io, d e r ndeed e p o z i t aar em a t e r i a l u l u i
Tr lem no s p r o d u s e l d o irn l e m n
9i
4.1. Modernizareadepozitirii produselor
din industria de exploatare a lemnului
Una din problemele principale care preocupd in prezent pe spe-
cialiStii din industria lemnului qi comer! este organizarea complexd
a activitd{ii depozitelor in vederea sporirii eficienlei economice.
criteriile Ei principiile de organizare a activitdlilor din depozite,
ardtate anterior, conduc la o serie de concluzii qi conceplii cu privire
la solutiile constructive, dimensionarea Ei amplasarea depozitelor de
material lemnos, precum gi la dotarea lor cu mijloace adecvatepen-
tru mecanirarea diferitelor procese de munc[, astfel incit exploata-
rea acestora sd se facl cu minirn'um de efort 9i maximum de efi-
cien{5.
Pe ile alti parte, criteriile constructive 9i funclionale ale depo-
zitelor pornesc de 1a faptul cd spatiul trebuie exploatat |a maxirnum,
atit pe orizontalS, cit si pe verticald. Ca urmare a acestei conceplii,
s-a trecut la adoptarea principiului ca necesarul de spaliu s5 fie ana-
lizat pe metru cub in loc de metru pdtrat qi ca depozitul sd aibd mai
intii funclia de rulaj qi apoi de stocaj. Aceasta presupune un ridicat
grad de mecanizare a muncii in depozite.
4.1.1. Centrele de sortare gi preindustrializare a lemnului
Modernizarea intregului proces de produclie din exploatdrile fo-
restiere consti in concentrarea activitdtitor de fasonare-sortare qi
de preindustrializare a lemnului, colectat din parchetele de exploa-
tare sub form6 de arbori cu coroana sau p6r!i din arbori Ei transpor-
161
 tat cu vehicule de mare ,capacitatepe anumite platforme, denumite
centre de sortare qi preindustrializare a lemnului-.
In conceplia modernd de valorificare superioard a masei lern-
noase, depozitele finale din secliile de exploatare a lemnuiui sint
transformate in centre de sortare gi preindustrializare a lemnului,
in care activitatea de depozitare este insemnata Ei necesita un grad
,ridicat de organizare.
Acestea sint sectii de produclie amenajate Ei dotate cu d.epozite
Ei cu un sistem de magini Ei utilaje tehnologice Ei auxiliare specia-
lizate pentru fasonarea, sortarea si prelucrarea parliald a masei lem-
noase,preluatd din exploatdrile forestiere din zona si transformarea
acesteiain produse necesareeconomieinalionale.
Centrele de sortare si preindustrializare a lemnului sint grupate
astfel:
_ - a) din punctul de vedere al amplasdrii: in apropierea parchetu-
lrti; in depozitele primare; in depozitele finale; in incinta sectiilor
de industrializare a lernnului:
""'"'b)
din punctul de vedere al materialului preindustriaLizat: cen-
tre pentru lemnul de rdqinoase;centre pentru lemnul de foioase; cen-
tre pentru lemnul de rdqinoasegi foioase.
Literatura de specialitate din ldrile cu o tehnicd avansatd ca
Republi'ca FederalS a Germaniei, Franta, ldrile scand.inave scoate
in evidenld eficienta ridicatd a ,centrelor de'sortare Ei preindustriali-
zare a lemnului, dotate cu instalalii qi utilaje care'inlocuiesc com-
plet operaliile manuale Ei sint prevdzute in majoritatea cazurilor cu
comenzi automatizate, ceea ce permite reducerea numdnilui de
oameni ai muncii Ei o cregtere substanliald a productivitdlii muncii.
Pentru descdrcare, manipulare si transportul lemnului pe plat-
formd se foloseqte ca utilaj de bazd macaraua portal, care permite
reducerea suprafelei de depozitare Ei a suprafelei amenajatd pentru
circulalie.
-laje. Alimentarea gi evacuarea materialului Ia qi de la instaralii Ei uti-
se face cu o gamd variatd de transportoare longitudinare gi
transversale, cu comandd centralizatd qi sistem de interblocaj.
centrele de sortare Ei prein ustrializare produc si livreaza un
nurndr de sortimente, cubarea produselor executind'u-se automat.
La noi in !ard, prelucrarea masei lemnoase in centre de sortare
gi preindustrializare modernizate prezintd o dinamicd puternic as-
cendentd, depozitele finale urmind a fi transformate in ce.ntre de
sortare El preindustrializare.
L62
Prin modernizarea centrelor de sortare Ei preindrrstriaLizare a
lemnului se urmlreEte in principal:
'integrald
- valorificarea a materialului lemnos exp)oatat sub
forma arborilor cu coroanS;
- cregtereaproductivitSlii muncii cu circa 700,/o;
- ,utiiizarea lemnului de mici dimensiuni (crdci, coaj6, r6mdsile
si rumegug) in scopuri industriale, astfel incit ponderea acestor ma-
ieriale itiilrat" industrial sd ajungd la 11,4o1odin masa lerrnnoasd
exploatata;
- livrarea lemnului in produse cu un grad mai avansat de pre-
lucrare qi in dimensiuni fixe, pentru evitarea pierderilor qi reduce-
rea la minimum a consumurilor tehnologice in procesul ulterior de
preltrcrare, in concordanla cu programul de speciaiizare-cooperare;
- crearea de condilii pentru ridicarea nivelului profesional 9i
social al muncitorilor din exploatdrile fore,stiere Ei pentru folosirea
intensivd a utilajelor.
Se prevede sd se realizeze, printr-o sortare exigentd, un numlr
mai redus de produse, dar cu' o valoare mai mare 9i o valorificare
integrald a miterialului lemnos. Astfel, la rdEinoase-.pondereasor-
tim&rtelor industriale este de peste 900/0,prin valorificarea crdcilor,
qi-cojii sub formd de to-cdturd,ulei eteric, fdind din cetind -;i
""ti"ii La foioase indicele de utilizare a masei lernnoase este de
"o-pori.
peste 850/s.
se prevede modificarea structurii materialului lemnos la foioase
de Ia 12 sortimente, cit se livreazl, in prezent, la 9 sortimente.
In centrele de sortare qi preindustrializare, procesul tehnoiogic
se realizeazi in flux continuu spe.cializatpentru rSginoasesau pen-
tru foioase gi pe grupe de sortimente.
Analizele efectuate asupra proceselor tehnologice la unele centre
de sortare si preindustrializate existente au dus 1a urmltoarele con-
cluzii:
- productivitatea muncii este superioar6 fa!6 de soluliile clasice;
- gengsnlrarea volumului de material lemnos permite organi-
zarea lucrului in doud schimburi si folosirea Ia capacitate a unor in-
stalalii de mare productivitate;
- transferul materialului lemnos de la o instalalie la alta se
face mecanizat;
- se asigurd evacuareamecanizatd a deqeurilor 9i a rumeguqului
de la locurile de muncd;
- manipularea Ei transportul materialului lemnos se face cu in-
cdrcdtoarefrontale si macaraleportal.
11* 163
 Tendinla actuald este indreptatd spre concentrarea Ei specializa- - adincirea specializirii producliei in centre prin organiz'.atea
rea proceselor tehnologice prin crearea de module unitare, bazate pe fluxuluf iehnoiogic pe linii specializate de tipul convergent'diver-
specie gi volum de masd lemnoasd. gent;
'- ._ completarea qi modernizarea utilajelor productive qi a rnijioa-
In acest sens s-au elaborat proiecte-cadru pen,tru 4 tipuri de
centre de sortare qi preindustrializare a lemnuluil de: celor
--- de ,manipulare 9i transport'
- rasinoasepentru 50 000 m3 anual; Analiza stiAiutui-mod"".rira"f centrelor de sortare qi preindus-
qi
* foioasepentru 75 000 m3 anual; trializare a lemnului se face comparativ pe baza.unor indicatori
actuai5, situalia propuse Ei
- rdsinoaseqi foioasepentru 90 000 m3 anual; indici tehnico-ecotottti"i intre: situalia
- rdginoasegi foioase pentru 100 000 m3 anual in varianta lingd modulul de referinld, prezentali in tabelul 4'1'
statie C.F.R. AnaTizase face gi pe baza unor informaiii privind:.planul de
Tehnologiile aplicate in cele patru tipuri de centre de sortare qi nroductie pe sortimente
-dL in situalia actualS si in perspectivS, evolrr-
preindustrializare a lemnului au caracteristici comune, acestea re- ;;;;;;i; material lemnos pe ani Ei 1uni, organizarea inte-
gdsindu-se in raport cu condiliile locale la toate centrele din !ard. ;;#;-a;; oiiiarn, graclul de m&anizare a muncii' mijloacele ;i
Indiferent de mdrimea centrelor de sortare si preindustrializare O" mLriipulare Ei transport Ei alte informaiii de refe-
a lemnului, prin rnodernizarea proceselor tehnologice, productivita- ""f.ip"-""t"t"
rin{a.
si
tea muncii fizice creEtefald de media pe tare din depozitelefinale Din analiza criticd a situatiei actuale a centrelor de sortare
desprinci aspectele pozitive Ei as-
cu 50-1200/6, existind premizele unor continue imbundtdtiri. oreindustri aLizarea lemnului se
Concomitent cregte gradul de utiiizare a suprafelelor de produc- ilteb ;;*;iiu", i"fl""n!a acestora lsupra indicatorilor de plan Ei
ie stabilesc clirecliile de actionare'
fie prin dotarea centrelor de sortare qi preindusftializare a lemnului
cu utilaje de mare productivitate. Aceasta conduce la ridicarea con* cercetarile int eprinse de noi asupra-_situaliei actuale dintr-o
cornpa-
tinud a gradului de valorificare a resurselor de masd lemnoasd in serie de centre de iortare gi preindustrializare a lelnnulul
proiectali de I.C.P.I.L. au dus la ur-
condiliile obfinerii unei eficien{e economice sporite. Modernizarea ;;ti; ; modutii de referinld
in continuare a acestor centre presupune alocarea de noi fonduri de mAtoareleconcluzii:
pe ver-
investilii pentru lucrdrile de amenajare qi dotare cu utilaje mo- - utilizarea necorespunzl.taatea spaliilor- de depozitare
derne, care sd contribuie gi la imbundtdlirea transportului si a de- ticald a condus la creEterea suprafelei centrelor cu 50-/b0 ;
pozitdrii produselor. dru-
-fluxuriletehnologicesintcunumeroaselncruciEdri'iar
Acliunile de modernizare a acestor centre sint indreptate spre: mul parcurs de materialul lemnos este lung;
me-
- optimizarea arnplasdrii lor pe baza criteriilor tehnice, econo- - productivitatea muncii este mult scizutd, iar gradul de
mice gi sociale; canizare al lucrdrilor este redus;
- continuarea imbundtdtirii sistemului de modernizate a trans- - numdrul de personal neproductiv este ridicat;
portului gi depozitdrii produselor prin elaborarea Ei aplicarea de noi
- cheltuielile de produclie sint mari;
tehnici, metode qi mijloace de pachetizare, paletizare qi containeri- parte din personal la
zate a produselor; - organizarea aciuald a muncii supune o
- optimizarea procesuiui de transport a masei lemnoase prin eforturi fizice insemnate.
metode maternatice care sd conducd la perfeclionarea diviziunii mun- Studiiie necesare pentru modernizarea centrelor de sortare 9i
a lemnului pot fi desfaqurate unitar, folosind
cii in transporturi, la stabilirea distanlelor critice competitive din- -exempiul i alizare
p""i"a".t
tre diferitele mijloace de transport (auto, C.F.R.); prezentat in continuare.
- transportarea ,in sistem modernizat a masei lemnoase sortate Centruld.esortare;ipreinclustrializarealemnuluiPjIANAI
definitiv in depozitele primare; p"el,r"""ure in medie attuui 103 400 m3 rnasi lemnoasd din care: ra-
iirroat" 19 650 m3 si foioase83 750 m3'
1 I.C.P.LL. Bucuresti - Proiecte tehnologice tip de centre de sortare si
preindustrializare a lemnului, Bucuresti, 1976 I Exemplul prezentat nu cuprinde o situalie real5'

165
164
 TabeIuI 4.1
Indicatorii qi indicii tehnico-econornici tra centrul de sortare gi preindustriali_ Prin prelucrare rezultd prodLtsele:
zare a lemnului . . . . comparafiv cu modulul de referint5 - bu;teni de fag :55 9UUm"
--
l^,--+^^:
uuDUUrrI ^+^i^-
>ucJdr : DUUm"
Centrul de
-* buqteni diverse :1000m3
Dif ercnte
- lemn mind rSginoase :7000m3
Situatia
0
- l p1n6 nent r r r r . elr r lozdr dsinoase :10 000 m3
t?
i'!g 5
* bile manele rdEinoase :1800m3
Speci-ficatie
I - lemn constructii foioase : 1000 m3
:10 000 m3
""--lt#?#:
-* lemn pentru celulozd fag
ruara tite
!,5
od q,o a
- lernn pentru celuloza diverse .: 5Ut)rn'
.5d o
I .- :9000m3
I LD ri '' - loi:de industriale
Masd lemnoasd. tranzitatd
- - lemn de foc :1000m3
m3lan
Masd lemnoasd ce se expe- - cr5ci : 100 m3
diazE m3lan
Stoc pe platformd (7 zile) Tehnologia se desfdqoardatit tra rSginoase,cit Ei la foioase, con-
rn3
Suprafala total5 din care form fluxuiui prezentat in fig. 4.1.
Pentru: *2 Suprafala flolositd pentru depozitarea produselor este de 7 368 m2.
- produclie m2 Din analiza situaliei actuale se constate cd; manipularea, trans-
- depozitare gi portul qi depozitarea sortimentelor de lemn rotund Ei de steri r-u
circuia!ie IJr2 sint corespunzitoare, deoarece:
- aite suprafele m2 - descdrcareamaterialului lemnos din autovehicule Ei secliona-
Volum mediu tranzitat rn3/zi rea acestuia nu se face concentrat;
Regim de lucru in 2 schim- - pentru manipulare cu IFRON-u1, lanluri gi benzi transpor-
buri . zile/om
toare qi depozitarea produselor ln vrac se consulne o insernnatd forld
Indice de utilizare a supra-
fe!ei rn3/an
de muncd Ei energie gi necesitd o suprafate mare de depozitare;
Incdrcare pe suprafald (3 :4) m3/m2
- suprafala de depozitare este mare qi incomplet folosit5, spa-
Total oarneni ai muncii, din liul pe verticald rdminind nefolosit;
care muncitori - expedierea produselor se face direct din stivd, fdrd o preala-
Fond de timp muncitori ore/om biIS pregdtire a comenzilor.
Consurn de timp (10 :1) ore/om/m3 lmbundtdlirea procesuiui tehnologic din acest centru de sortare
Productivitatea medie (1 : 9) m3/om/an gi preindustrializare, prin modernizarea manipuldrii gi transportului
m3/om/zi produselor in sistem pachetizat, paletizat qi containerizat presupune
Valoarea investiliei, din care: mii lei introducerea unor mijioace sau instalalii care sd rezolve in mod uni-
A. construclii mii lei tar transferul pro'duselor constituite in uniteli de incdrcdture pe in-
B. utiiaje mii lei tregui f1ux.
C. construclii spec. mii lei
Investilia specificd (13 :2)
Din totalul masei lemnoase ce tranziteazd anual prin acest centru,
lel,/m"
Cheltuieli de producfie pe
produsele pretabile la pachetizare, paletizare gi containerizare repre-
rnii lei
platformd tel /m '
zint6, 40 400 m3. Din acest volum:
* Moduiul de referin{i de: 50 000 m3/an rdsinoase 7 000 m3 - lemn de mini rSginoase,se pacl:etizeazi sau se pa-
/D UUU M "/AN IOIOASC Ietizeaz'a:
90 000 m3/an rdsinoase gi foioase 12 800 m3 - lemn de celulozd risinoase, bi1e, manele, lelilu
100 000 m3lan risinoase si .foioase.
constructii foioase. se pachetizeaze:
166
l()/
 20 600 ms - lemn de steri (lemn foioase pentru ce1u1oz5,diverse ki coeficientul de ner,rniformitate al intrdriior gi al nerit-
utilizdri industriale, lemn c1efoc gi crdci ect.) se micitdtii activitdlii din exploatirile fore'stiere (1,2);
containerizeazd. k" coeficientul de neuniformitate al livr5rilor (1,3).
S - 345><7 X 1,2X 1,3)-3 770 .m3,din care produselepretabile
la paletizare - 270 m3, la pachetizare- 480 m3, la containerizare
-igO m3, la tehnologii speciale- 2 240 :m3'
B
1' Pentru manipularea, transportul, depozitarea si distribuirea aces-
18 tor produse in sistem modefnizat se folosesc: pachetul, paleta si
11 contiinerutr, prezentate in lucrare. Se pot utiliza si alte tipuri de
palete Ei containere standardizate sau nestandardizate'
Mijloacele de transport cu care se efectueazi aceste faze gfope-
i ra{ii sint: ItrRCN-ul Ei macaraua portal cu deschidere activd ,rnaxi-

ii ma de 45 m, echipatd cu graifer si ciriig.

Organizarea gi dimensionarea spaiiilor de depozitare s-a fdcut
tinindu-se seama de sisterneleqi mijloaceie din dotare.
li circuitutr fizic al produselor pachetizate, paletizate 9i containeri-
zate, care trec prin depozit asigurS in mod ralional 9i economic suc-
cesiunea normild a funcliilor principale a1e depozitului Ei anume:

Iii - primirea, receplionarea, gruparea qi deplasarea in spa{iile de

produclie sau clepozitarea pachetelor, paletelor qi containerelor;

fili Fiet. 4.1. Centrul de sorlare qi preindustrialfzare a lemnului poiana - Situa-

lia actuald:
- depozitarea propriu-zis6' - preluarea unitilii de incdrcdturd
qi deplasareain spaliul stabilit pentru depunere in stiva;
- pregdtirea comenzilor in zona de expedi{ie, efectuarea loturi-
1-- cintar basculS50 t'i 2 - remize atelier; B - spaiiii circulatie;4 - plafforme des- lor pe beneficiari Ei controlul cantitativ;
c a r ca re _ _ se cti o n a re foioase;5 tr anspor tor
- expedierea loturilor unitare, care constd in incdrcarea aces-
- iongitudin al c u l ant'90 m ;6 - tr ans poftor
longitydinal 'despiciitoare
.cu lant 30 m; 7 - sopron despicatoare; 8 - hialriulice;
9 - d e sp i ca to r me canic;10
t r u - d e p o zi ,ta re i n
- tr
vrac;12- Iem nster i
anspor tor lemn ster i;11
ln vr a,c; lg- plat fo,r m a
- tr ans por tor l em n s ter i pen-
depoz i tar e l em ne de s ter i
tora in mijloacele de transport, asigurarea stabilitdlii 1or, transpor-
tul la beneficiari s,i returnarea pal,etelor gi/sau containerelor goale.

l
(lobde eeluloze, lobde industriale, lobde pl5ci, lemn de foc); 14 - piatforme depozitare
sortimente lemn rotund loioase (busteni d.e ru1ai, gater, lemn colateial) ; ls - platform5
sori.qre lenn rotund (sortimente); rd - platforme descercare, sortare, depozitare lemn Prirnirea paletelor sau containerelor goale in depozit se face tot
subtire reqinoase;
poftor cu role; 19 -
rz - rampa alimentare cojitor
cojitor lemn rotund r5sinoase cLM
lemn rotunal re$inoasei
36;20 - platforine
18 - trans-
depozitare
paletizat sau pachetizat, depozilarea fdcindu-se in stive bloc cu indl-
sortimente lerfn rotunal q{$inoase (celuloz5,. mine, bile m6ne1e ; zr - stalie ilistitare limea pind la 4 m.

I
cetini; 22 - grup sociai; Zt - atelier de prelucrare.
Suprafala de depozitare trebuie sd fie pland gi rezistentS in aqa
Produ-sele ce urmeazd sd se transporte cu tehnologrii speciale fel incit sd nu pericliteze stabilitatea stivelor Ei circulalia utilajelor
(busteni de rdqinoase Ei foioase) reprezintd 59 400 r-n3.StJcul normat de transport. Numdrui de unitdli de lncdrciturd se recomandd sd fie
,S ce se depoziteazd este de 377A m3. Acesta s-a calculat cu relatia: omogen gi sd cuprindd cel pulin un rind din 'spaliul de depozitare
afectat, indeplinindu-se astfel concliiia: ,,prirnul produs intrat, pri-
s:Q.z.k;.k" , (4 1) rnul produs ieEit((.Preluarea pachetelor, paletelor Ei/sau containere-
in care: lor din stive se face mecanizal ctt aceleaqi mijloace, in rnod invers
A este volumul de masd lemnoasd ce se sorteazd si preindus- depunerii.
ttializeazl. zilnic (345 m3); Expedierea pachetelor, paletelor 5au containerelor la beneficiari
Z numdrul de zile normate pentru depozitarea produse-
lor (7 zile); se face cu mijloacele de transport auto sau vagoane de cale ferata.
169
168

il
T'ransbordarea de pe Lin mijloc de transport pe altul se face numai
Pentru produsele ce urmeazd a se stoca in centru s-a determinai
cu mijloace mecanice.
necesarul de pachete, palete gi containere' pentru depozitare i
La proiectarea tehnologiei de manipulare, transport gi depozitare schimb pe baza relaliei:
se au in vedere prevederiie normativelor de protectia muncii qi de
prei'enirea si stingerea incendiilor referitoare la: N:Na*.1f" (4.21
- delimitarea gi marcarea suprafefelor de circulalie Ei de depo- ln care:
zi tare: l/ este mundrul de pachete, palete qi containere;
N6 - numdr de pachete, palete gi containere necesare pentru
- nrarcarea vizibild a locurilor de schimbare a traseului:
depozitarea propriu-zisi ;
- evitarea intersectiilor cdilor de circulalie pentru utilajele de I/" __ numdr de pachete, palete gi containere necesare pentru
manipulare gi transport cu cdile de acces ale pietonilor; schimb.
- preve'derea de cdi de evacuare si de intervenlie pentru stinge- Astfel la depozitare sint necesarepentru:
rea incendiilor etc. - 480 m3 :2,00 m3/pachet:240 pachete (480 legdturi);
Dimensionarea depozituh-ri pentru produsele pachetizate, paleti- - 270 m3 :2,16 m3/paletd:125 palete
zate qi containerizate se face pe baza stocului normat, linind searna - 7 800 m3 : 1,06 m3/container:736 containere.
de conditiile tehnico-organizatorice specifice centrului de sortare si Calculul necesarului pentru schimb se face cu formula:
prei ndustri alizare . Q 'I
Pe baza figelor tehnice pentru constituirea unitdtilor de incdrc5-
l^V7s : - (4.3)
Z.q
turd gi a sortimenteldr realizate s-au stabilit urmdtoarele dimensiuni ln care:
medii a1e pachetelor, paletelor si containerelor incdrcate cu produse 8 este cantitatea de produse transportatd,in:rrrsfzi;
din lemn (tabelul 4.2). t - durata de rulare a unui pachet, paletd sau container;
Z - numdrul de zile de exploatare a unui pachet, palete gi con-
TabeIuI 4.2 tainer in perioada planificatS;
Caracteristicile sistemului de transport-depozitare q. - cantitatea medie intr-un pachet, pe o paletd sau intr-un
container.
Dimensiunile Dimensiunile Durata de exploatare a unui pachet, a unei palete sau a unui
unitetii de lncerceture incerceturii container se considerd cd este de 10 ani (stabilitd prin cornparalie
I cu durata paletei ladd metalicd tip truro (STAS 8635/79).
I' s h Ll t s n
[cm] lm2l lcml Im3] kml lcml lm2l lcml lm3l Durata de rulare a unei legdturi, palete sau container este de
I
30 zile (5 zile transport de la furnizor Ia beneficiar, 10 zile stocare
Pachet pen- la furnizor, T0 zile stocare la beneficiar, S zlle pregetirea Ei trans-
tru lemn portul paletelor qi containerelor goale de la beneficiar la furnizor).
rotund 300 100 3,00 100 3,00 300 100 3,00 100 2,00 Numirul de paciretc,paiete gi containere necesarpentru schimb
Paleta pen-
tru lemn este:
rotund 300 711 e co
100 J,OO 100 3,00 100 z , to 4 80 ms x 30 zile _ tn
Container Pachete: buc. (40 legdturi)
J U O X 2,00 mB
lemn 270 m3 x 30 zile
de steri 100 90 oo 200 1, 98 100 0,8 1,06 Palete: :10 buc.
365x 2,16m3
?60m 3x 3ozile
* Volumul net al incS.rcdturii calculat cu un coeficient de coreclie de 0,7. cont ainer
- : : 60 buc.
305x 1. O m
Os
770 177
 In concluzie, necesarul de mijloace de ambalare in sistem mo- in care:
clernizat al produselor la centrul de sortare gi preindustrializare este Sa este suprafala de depozitare a produselor;
clc'520 legdturi pentru pachetizarea lemnului rotund subtire, 136 pa- Ha - in5Ilimea de depozitare.
lete pentru lemn rotund sublire qi 796 containere pentru lemnul-de Aplicind aceste relalii in cazul centrului de sortare gi preindus-
steri (stercontainere). trializare POIANA rezultd :
suprafala Ei volumul de depozitare s-a calculat avind in vedere: a) Suprafala de depozitare pentru produsele paletizate:
- stocul normat, de produse ce se tnansporti in tehnologii spe-
g:,270 m3; q:2,,I6 msi n:3; s:3,33 m2.
ciale gi in sistem modernizat;
- sistemul de depozitare in stive, in vrac sau in stive bloc:
u\ d' n __
lv
-
- :"9, :138 mz
- indllimea de depozitare; (3 x 2,1G): 3,33 1,95
- unitatea de incircdturd;
- caracteristicile mijloacelor de manipulare gi transport (IFRON, Volumul de depozitare este:
macara portal etc.), din dotare;
Sa:rL38 m2; H4:8,5 rn.
- sistemul de pregdtire a loturilor in vederea expedierii pro-
-
cluselor. Vd: 138 X 3, 5: 538 r n3
Suprafala de depozitare Sa se determini astfel: b) Suprafala de depozitare pentru produsele pachetizate:
,Sa:Sa-*,S4"*S, (4.4) 8: , 480 m 3; q: 2, 0 m 3; n- 3; s: 3 m 2.
^ln care:
sd*: =-n19- 19:246 ,rr'
3 ' 2
,S4- este suprafala de depozitare a produseLor ce se transportd in - (3x2)
sistem modernizat:
Sa" - suprafala de depozitare a produselor ce se transportd Voiumul ocupat de produsele pachetizate este de:
in tehnologii speciale; Sa-:240 m2; Ha:3 m-
,S" - suprafala de circuialie.
suprafata de_depozitarea produselor ce se transportd in sistem Va:240X3:720 m3
modernizat se calculeazdcu relatia: c) Suprafala de depozitare pentru lemnul de steri containerizat:
.q . _ 0 Q:780 m3; q:1,06 m3; n:2; s:0,90 m2.
*o*- (4.5)
P 780
ln care: e.
pdn- - -- :332 mz
(2 x 1,06)' 0,90 2,35
Q este stocul normat;
P - incdrcarea specificd pe suprafala exprimatd, in ma/rns Ei Volumul aferent acestui sistem de depozitare este:
hlm2. Sa^:332 m2i Ha:4,2 m.
lnclrcarea specificd pe suprafald se stabilegte cu relatia:
Va:332X4,2:I394 m3
p: !r_q (4.6) d) Suprafala de depozitare pentru produsele ce se transport6 s-i
eare: d,epoziteazi,cu tehnologii speciale, se stabileEte pornind de la volu-
rz este numdrul de pachete, palete sau containere depozitate in mul produselor ce constituie stocul normat de 2 240 m3. Aceste pro-
stivS; duse se depoziteazdin vrac, in stive separate, astfel:
q - capacitatea medie a pachetului, paletei sau containerului; - bugteni pentru furnir gi buEteni de gater din fag;
s - suprafala ocupatd de un pachet, o paleta sau un container. - buqteni pentru furnir gi bugteni de gater din stejar;
Volurnul de depozitare yd se stabiie$te astfel: - bugteni pentru furnir Ei bugteni de gater din diverse esen{e.
Volumul de material lemnos din stivi este aproximativ egal,
Va:SaXHa (4.7',) indiferent de produs. Numdrul de stive afectat unui produs variazd

172 773
 in funclie de stocul de material lemnos existent la un moment dat Din datele prezentate in tabel rezultd ci 180/odin suprafatd este
in depozit. folositd pentru depozitarea produselor in sistem modernizai, fald de
VoIumuI unei stive se calculeazdeu relalia: 36070in iituatia actuald (de Ia 7 368 m2 la 3 612 m2).In situalra lmbu-
ndtdlitd (tig. 4.2) pentru manipularea qi depozitarea produselor se
v":\#.1.H.K,
A
(4.8) utllizeazd macaraua portal cu deschidereade 30+(2X7,5 m) cu o

in care:
V" este volumul stivei;
Lt - lungimea stivei Iabazd i15 m
L2 - lungimea stivei la virf :14 m
I - lilimea stivei :,4 [D
H - indllimea stivei :3 m
K - coeficientul de stivuire :,0.6 m
y": ttltt x4x3xo,6:g4
z
-4 .
Cei 2 240 ms se pot depozita in 24 stive.
Suprafala ocupatd de o stivd este de 60 m2, revenind pentru cele
- stive,
24 7 440 m2.
Pentru suprafelele de depozitare calculate mai inainte se aplicd
urmdtorii coeficienti de coreclie: 1,4 pentru spalii de circulalie Ei
1,2
^pentru spalii intre stive.
In aceste condilii, spaliile de depozitare pentru stocul normat
de produse sint prezentate in tabelul 4.3. Fig. 4.2. Centrul de sortare 5i preindustrializare a lemnului Poiana - si-
tr.r:atia imbundtSlitd:
raberut4?s
-1 - clntar bascde de 50 t; 2 - remize atelier; 3 - spa+ii circulatie; 4 --platforma
spa{iul necesar pentru depozitarea produselor in centrul de sortare qi pre- desc5rcare-seclionare foioase;5 - transportor longitudinal 9u lant 90 m;.6 - trans-
portor l ongi tubi n al c u l ant al e 30 m;7 - qopron des pi c dtoare;8-- des pi c etoare
industrializare Poiana ilidraulice;.-g - despicetor'mecanic;10 - transportor lemn steri; 11 - transportor
lcmn steri pentru sortarei 72 - pLo:tfotma sortare lemn steri; 13 -- contalnerizarea
14 - piatforma sortare lemn rotund foioase (sortimente); t5 - Ptat-
tcmnului de- steri;'produsd
Coeficient de coreaiie forme depozitare paletizate (lemn mine) ; 16 - platforme depo-zitare produse
s v SuprafatA Volumul pachetizaie (Iemn- cetulozS- rdqinoase, bile, manele, lemn constru,ctli f_oioase); !7 -
Speci-ficatie
lm2I lmsj s v l" v totala
lm2l
total
lmsI
btatformd
iria"i, i"-"
de'pozitare produse aontainerizate (celulozi foioase, lobde industriale, lemn
ioc, ereci snopi etc.), 18 - platforme depozitare pro_duse.ln tehnologii
lm2l tm31 tm'?J lm3l
| l 'reci
-- 'ate (busteni de ru1ai ,-U uS tenigater, l emn eol ateral )i 19 - atel i er de prel uerare;
zo ptaito.ha ae desc5icare, dep6zitare lemnul sub:ire -resino-a^se; 2r - rampe ali-
mentaie ftux riqinoasei ZZ - traisportor transversal cu lant; 23 - transqortor lon-
Spaliu produse gitudlnal cu rold; 24 - statie seclionare la punct fixi 25 - rempi depozitare lemn
pachetizate 240 720 JJO 1 008 403 7 2rA 403 1 210 iotund raqinoase necoiit; 26 - transportor longitudinal cu role; 27 - coiitor lemn
rotund rijinoase CLM36; 28 - pachetizarea-paletizarea sortimentelor din lemn rotund
Spaliu produse riqinoasei 29 - statie distilare cetinA; 30 - grup sociai; 3.1- macara capre de 5 t
paletizate 138 483 193 676 811 232 811 soizxz,r'm: g2 - cble rulare macala; 33 - spatii de depozitare a paletelor' legaturi-
Spatiu produse lor de pachete Si a stercontainerelor goale.
containerizate 1 394 464 7 952 558 2342 55d t 2/,
Spaliu produse capacitate portante de 5 tf, amplasate deasupra liniilor de cale ferat6.
cu tehnologii
speciale 1 44t) 4 320 2 016 6 0.{8 2 419
Astfel, lemnul de mind de rdqinoase se paletizeazl, pe platforma 28
7 258 t 110 7 258
Total spalii de unde cu macaraua, unitdlile de incdrciturd se preiau qi se depo-
depozitare 2 150 6 977 3 009 9 684 J OtZ tI ()27 3 6 1 2 17 621 ziteazd in stive, constituite in loturi pe amplasamentul 15, de aici
se incarc5 cu acelaqi utilaj in mijloacele de transport. Lemnul de
774 175
 celulozd.rS.Einoase,bile-manele Ei lemnul de construclii se pacheti-
zeazd.pe qceeagiplatformd 28 de unde in acelasi mod se depoziteazd
I6 si se incarca in mijloacele de transport.
Lemnu'l de steri se sorteazd pe platforrnd 12 qi se containeri-
zeazd,pe produse 13, de unde stercontainerele se depoziteazd in
stive, in loturi separate pe pla,tformd 77, apoi se incarcd cu maca-
raua i,n mijloacele de transport. Sortimente'le produse in tehnoiogii
speciale (bustenii de furnir gi de gater, lemnul colateral) se mani-
puieazd de pe platforma de sortare 14 pe platforma de depozitare
78 cu macaraua portal gi cu IFRON-uI, care reaTizeazd, gi stivr-rirea
pe produse.
Sortimentele definitive ce se realizeazl, pe platformele primare
(la pddure) se p,achetizeazd,paletizeazd sau containerizeazd,in aceste
puncte, lotul unitar pd"strindu-sepind la beneficiari gi consumatori.
inclrcarea gi descdrcarea produselor se realizeazd.cu IFRON-uI
sau macaraua, iar depozitarea unitdlilor de incdrcdturd se face in
centrul de sortare qi preindus'trial.izare.
Depozitarea paletelor, stercontainerelor goale si a legdturilor
pentru pachete se face pe platforme in spaliile aferente J,3.
Prin introducerea sistemelor moderne de transport, manipulare,
depozitare la centrul de sortare gi preindustrializare a lemnului
POIANA, majoritatea operaliiior se mecanizeazl, fayft ce conduce
la reducerea numdrului de muncitori cu l2o7s,a efortului fizic qi
a consumului de energie Ei la imbunltdlirea condiliilor de munci.
a muncitorilor.
Avantajele modernizdrii, manipul6rii, depozitdrii Ei livrdrii pro-
duselor in centrele de sortare gi preindustrializare constau in: redu-
cerea suprafelelor totale cu 75-250/o; creqterea indicilor de utiii-
zare a suprafeleior cu 10-250/s; cregterea prorductivitdlii fizice a
muncii cu 20-600/0, redncerea personalului cu 10-300,/e, ceea ce
conduce la reducerea cheltuielilor de producfie ct 20-S0o/0.
Aspectele privind imbundtdlirea o,rganizdrii producfiei qi a
muncii prin modernizar,ea depozitirii, manipuldrii si distributiei
produsel.or prezentate in lucrare se regdsescla toate centrele simi-
lare din !ard. sistemul. unitar de organizare a intreprind.erilor fores-
tiere de exploatare gi transport din !ard, permite aplicarea metode-
1or gi tehniciior de modernizate a transportului, manipuldrii si de-
pozitdrii produselor in centrele d,e sortare gi preindustrializare in
toate unitdlile de acest fel..
I /D
4.2. Modernizarea depozitirii materiilor prime
din industria de prelucrare a lemnului
Materiiie prime fo,losite in industria de pre'lucrare- a- lemnului
sint: buqtenii, tobdete, cheresteaua, frizele, _tocdtura-din lemn, ru-
megugut' etc. Acestea se prelucreTzit in produse specifice,industriei
lem"nului - cherestea,fuinir, mobila, instrumente muzicale, articole
rp*1i"", binale, parciiete, pia"i ai., lemn, - ambalaj etc' Prodr-rsele
menlionate ru in unitdlile de pr_elucrarea lemnului ce se
regdiesc ati,t in"'ullir"urd
intreprinclerile forestiere de exploatare Ei-transport
1t.F.n.t.;, cit qi in combinateie (intreprinderile) de prelucrare a
(C.P.L.; I.P.L.).
le'mnului
---
1" f"""1ie de conclitiiie locale existente, in fiecare intrep'rindere,
clepozitele de materii prime gi de produse se organiz_eaz6. prin teh-
qi metode moderire prin care se pot ob{ine indicatori tehnici
"iii economici superiori.
Ei
4.2.1. DePozitede buqteni
In ultimii ani in secliile de cherestea s-au tealizat investilii pen-
tru clezvoltarea capacitalilor de produclie 9i pentru modernlzarea
procesului tehn ologic.
' Activitatea dep:ozitelo'rde buqteni din aceste seclii a fost imbu-
ndtdliti prin:
- reamplasarea depozitelor in cadrul intr'eprinderii;
- mgg31!2areadescdrcdrii, incdrcSrii, so,rtdrii qi distribuliei buq-
tenilor;
- organizarea in erioard a depoziteLor in funclie de sortimente,
categorii de diame'tre gi calitatea buqtenilor;
- dotarea depozitelor cu mijloace mecanice,(IFRON, transpor-
toare cu lant etc.) pentru ,alimentarea secliilo'r de produclie cu ma-
terie prima;
- eliminarea incruciqarilor in flux qi reducerea distanlelor de
transport;
-_ utilizare'a intensivi a spaliului de depozi'tare;
- folosirea raliona16 a utilajelor 9i forlei de muncd etc'
Aplicarea acestor mdsuri a condus la reducerea suprafelei de
clepozitare cu 670/s, cregterea pnoductivitdlii muncii cu 22001s,redu-
'de
ceiea cheltuielilor trecere a materi'alului lemnos prin depozite
ot 14,40leilm3.
1 1 ' 7I
Lt
 Posibilitd!'e cre modernizare
in
aceste depozite nu sint epuizate, pe continuare a activitdf'or ctin
tom:atizareainrregului p";;;;-;; ptar.
au_
t" ;;;;1"""luii)irra,r_se
i""p6rrtu"u-"rai"i prime, pre_
"ii"-1 !_Ttenir o.r a'"p
si ",1i5iuii5a.,.uro"."
rn prezent sint preocupdri pentru ridicarea in continuare
dului de modernizare a a"tirritdfii a gra_
din depoziteprin:
- aprovizionarea fabricil0r de cheres_tea
tare gi preindustriarizare de ra centrere cie sor_
tlmti iotrr.ra i" i""gi-i \-
necojit, cu anornaliile-de fo"*a mrri,
"n
- recepfia lermnului rotund "iill.rutu;
p_ebazd de cintdrire;
"it -ui \I
\\
-- descdrcarea mecanizata a'rem""r"i Sectta
mijloacere de \ _ *_"
transport cu ajutonut incarcatl"il;; "oir,rJ'ii" qatere
.\ i ;
frontale de;"# cap,acitate
cu
$r/sau macarale.echipatecu graifere;
.- depozitarea remnul"i
tasoane sau in bazine qi con_ \
servarea corespunzdtoare (in"otind-i"
cazur uno.r aprovizionari excedenitare);
u,"" or""?ll3l#,?Jemnului rotundin instaraliiiil-;";n gradri_
t.t"t"r::iirTi"$:i"#tr"r"#":i"r1*tii de cojit,agregatein rlux cu
- sortarea bugtenilor pe categorii
ajutorul transportorutui soiiato"- de- diametre mai largi cu
tip,,Telesorta(., dimensio_ Fig. 4.3. Depozit, de buEteni - situatia actuald:
nat corespunzdtor unui ",it"o-utrampe;
;d;;;" I - linie de manipulare; 2 --transportor cu lent pentru alimentare gatere; g _ va_
-numd;
- manipularea^qi. depozitarea gonete manipulare; 4 - rAmpi de .descdrcare buFteni: 5 - tagere depozitaie bugteni
turn cu bratur ae r:ina]-1^20*l;;;i;;r bustenitor cu ajutorur macararei s ortati ;6-drumac c es .
+u'r-rrrr' co rrocoro portal cu
dere mare sau cu ir.,noN_"l;--' deschi-
- alimentarea cu bu_stenia halei de
tor longitudinat cu tanq, oirecl fabricalie prin transpor_
il;;;; Daztni
- mdsurarea si curbarea bugieilr;-;'instala{ii
- descdrcarea automata a buElenilor speciarizate;
sal de a,limentare a gaterului. pe transportorur transver-
Pind in prezent i-au efec,tuat
modernizdri de depozite de bus_
teni intr-o serie de sec{ii de inausiriJirare
'p"o,au"ii{-pio,a,r"ti,,itiiii'-ri"i"ii
a remnului cu rezurtaie
:,?jr"It:"""'ffi:.1:"""" si a eri_
rn acest sens se prezintd un
imbundtdtire a situaiiei aintr-un"exemplu privind unele acliu,ni de
pentru gater' situatia actuala a"p"rit de bugteni de raginoase
(G. ;5'.-mparatd cu situalia imbu-
natdlitd (tig. 4-4) rerevi
plexd a activitdfilor din depozit. -- -"'
""r"rtJi"i"iil1i'ute prin mecanizarea com_
Inlocuirea sistemului a9 manipulare,
-bugtenitor transport gi depozitare a FiS. 4.4. Depozit de buqteni - situalia imbundtdlit5:
executat,manual_rnd;i;;" I - transportor
transportor longitudinal, p"i;d-;'i.i"uo"., lapina, vagonelii Ei tanful
transversal cu lant; Z - transportor cu lant pentru ca-
tar ge;3 - s tal ie d e re t e z a re p u n c t f i x ; 4 - c o j i t o a re me c a n i c e ; 5 - t ra n s -
cregterea capacitd{ii de prerucra"u-qi^j"poritaremecanizat a condus la portor_ cu lant colector;
tator buF teni ; 8 -
6 -
ma c a ra
transportor
p o rt a l 4 b m;
transversal
9 -
cu lani; Z -
t ra n s p o rt o r-t ra n s v e rs a l
telesor-
cu
a bugten'or cre ga_ lanl; l0 - transport cu lan! pentru alim, gatere; lf - rdmpi clepozitare
buEteni sortati; t2 - drum acces; ij - rnmpi depozitare buste-ni neietezarr.
178
12*
 ter rdgino'ase de la 53 500 m3 la 100 000 m3 anual, utilizindu-se
aceeagisuprafald.
TransportuJ. bugtenilor de la pidure se ef.ectueazdcu autotrenul
forestier, accesul fiind asigurat pe drurnul amplasat in partea ves-
ticd a depozitului 12. Descdrcarea bugtenilor din au,totren se face
cu IFRoN-uI sau macaraua monta,ti pe autovehicul. De pe lagdrele
de descdrcare inclinate, bugtenii sint transferafi gravititionit pe
lanlul transportor r, apoi cu transportorul longitu-dinal cu lant- 2
-
sint condugi la stalia de retezare la punot fix .3.
.. In continuare, bugtenii sint treculi cu ajutorul unor descrr-
cdtoare
I .cu- brale la instalaJiile de cojit mecanic 4, apoi preluali
de un_gir de transportoar,e longitudinale gi transversale'F gi 6, caie
ii conduc-la transportorul sortator automat tip ,,Teresortai z, care
ii sorteazd pe 48 categorii dimensionale gi calititive.
Drlpd sortare, bugtenii sint manipulali pe rdmpi cu o macara
portal cu desehiderede 30 m+(2 m\2,5). BuEtenii sbr"tali se depozi-
teaz6,in s,tive cu dimensiLrnilede 17 rnX5 mX4 m.
Din stive, sint transportali cu macaraua in legdturi de 2_.4
piese Ei agezali pe transportoarele transversale in fali secliei gatere
9, de unde sint preluafi de a,lte transportoare longitudinaie ci tant
I
care a,limenteazd g'aterele 10.
. Supr-afafa totald a depozit,,lui rdmine aceeagi in sehimrb ca,pa-
citatea depozitului cregle cu B7o/oin timp ce suprafala de depozitire
qi circulalie scade st 400/0.
Modernizarea depozitelor conduce la cregterea productivitdlii
rnuncii cu 570/s, ugurarea efortului fizic, imbundtdliiea condiliilor
de muncd, precum Ei la reducerea costurilor de productie .u igo/'.
Depozitele de bugteni penrtru producfia de furnir gi placaj se
organizeazl. dupd aceleaEi principii cu aceleagi tehnici'
Ef metbde,
care se ap,lici funclie d-e situalia specificd a unitdlilor de'producfie
pe care le deservesc, utilizindu-se ca mijloc de manipulare gi trans-
port, podul rulant.
4.2.2. Depozite de lobde
Lobdele, destinate producliei de pldci aglomerate sau fibrolem-
noase se manipuleazd mecanizat. Descarcarea din mijloacele de
transport gi depozitarea se realizeazd. cu doud tipuri de utilaje qi
anume:
a) autornacara echipatd cu graifer polip, so,lulie ce se poate
-
aplica in toate situaliile de plan generral.
180
b) rnaoara portal cu deschidere mare (32,5m*2X9m) echipatS
cu graifer putr-t"u lobde qi degguri, solulie ce irnpune.desfSqurarea
depizitului'pe lungime (80-120
'al m), aplicarea aaes'teiafiind condilio-
;;it A" ptanul geiera,l intreprinderii. Utitizarea macaralei portal
constind in:
S.iit"" a,re irultipte avantaje ,fa!5 de automaoar'a
""
conirmul de energie mai redus de B-10 ori, fialiiitatea ridicatd,
chettuieli de intretinere gi funcfionare reduse, productiVitatea fizicd
mai mare cu 56-600/0.
Din depozit trobdelesau deEeurile se transportd mecanic la toca-
toare sau aqchietoare, in vederea prelucrdrii.
4.2.3. Depozite de cherestea
cheresteaua oa m,aterie prirrnS pentru produclia de mobi16, bi-
nale, articole spontive, am'ba,lajeetc. se plezinte inb-o gamd dimen-
-diversificatd,
sional5 fo,arte ceea ce conduce la sisteme diferite de
manipulare, depozitare 9i trans,port.
cheresteaua se depoziteaz|. in secliile de industrializare a lem-
nuiui (fabricile de cherestea) in depozitele de produse, iar in sec-
arti-
tiile dd prelucrare a lemnu'Iui (fabrici de mobil5, de binale, de
cole spoitive gi de ambalaje) in depozitele de materii prime.
Tehnicile gi metodele de organiziare a depozitelor de_eherestea
sint identice, indifere,nt de locul gi scopul depozitarii. ca urmare
sisternele moderniziate pentru aceste depozite se prezintl la capito-
lul ,,Depozitarea pr.oduselor din industria de prelucrare a lemnului({.
4.2.4. Depozite de frize
ln prezent manipulare,a 9i transportul frize'lor se face cu vago-
netul icfionaf mam;al, de la locul de s'ortare ia depozit, un-de se
stivuiesc bucatl cu bucati in vederea uscdrii na'tura'le (fig. 4.5)
In sistem moderniz,at frizele se transportd de 1a furnizori paleti-
zat. Descaroarea paletelor c,u frize din mijloacele de transport se
face cu macaraua po'rtal. Funclie de specie, paletele cu frize se
transferd mecanizat la silozurile de uscare artifici,ali 3 in cazul
frizelor de fag sau }a Eopronul de sortare calitativd 9i dimensiona-
id 7 in can]J lrizelor de stejar. Dup6 uscare, frizele de fag se sor-
te,azd ca.tttativ gi dirnensional, se paletizeazd gi se transportd meca-
nic in hala de fabricalie 6 a parchetului.
Frizele de s'tejar sortate se stivuiesc din nou pe paleti in vede-
rea uscdrii naturale qi se transp'olti mecaniz'at in depozit 4.
181
 In depozitul 4 stivete sint agezate una ungd alta, cu intervale
corespunzdtoare de circulalie 'a aerului, in Eiruri sau
,,stive bloc,6.
orientarea stivelor se face as'tfel incit acestea sd fie
4"rat* cu axa
longitudinald, perpe,ndicular pe direclia curenlilor de ier, asigurin-
qi diminuarea costului investitiei cu- 15-36070. TotodatS se redttce
efortul fizic aI muncitorilor qi se lmbund'tStesccondiliile de muncd.
ori";""t" econornici a mecanizdrii activitdlilor din aceste depozite
," ,uga;"qte incepincl cu furnizorul cie frize qi _terminind cu benefi-
;i;t-l;;; iiiria cu atit mai mare, cu cit paletizarea se pdstreazd
r-rnitar pe "r
intregul Parcurs.

Fie. 4.5. Depozit de frize - situalia actuald:

r - linii manipulare vagoneii uscetorie; z - linii maniputare vagoneti; frize; g
pod transportor la alimentare tunelelor; 4 - pod transportor ta" uidare naturald; -
5 - siloz uscare frize vraa i g - sopron sortare frize fagl z - $opron sortare trize
steiar; 8 - tunere parcnete;rl -
"'"'l%#?,"'"'1""*,3fl',fi1t?1"''
"1i,";.^agdzib f ig. 4'6. Depozit de flize - situaiia imbundtSlitd:
du-se astfel condilii pentru Llsoarea naturald mai rapidd a maiteria- vagonete;2 - piste circulatie pentru stivuitoarei 3 - silozuri uscare
1 - linii de tirnetuil de uscare; 6 - hala parchete;
lului lemnos. Amplasare,a stivelor se face paralel cu cdile de cir- frize ln vrac; 4 - depozit .i"it;';l-;t;--- s orl are fri z e fag; 9 - magaz i e par-
- soD ron sortare fri z e s i "i i i : T--' ;opron
?,"n"t;"r"0"l"o";;;]i-"h;,*r"',;-,?_;"lt: portal pentrudescar-
culalie, accesul mijloacelor de transport la unitdlile de incdrcaturi gi!:li;,'rr;i3:i"f
fdcindu-se dupd principiul ,,primul intrat, primul ieqit(.
Fiind vorba de un produs relativ omogen, accesul la stive se
face funclie de gradul de umiditate aI frizelor, care depincle in mare
mdsurd. de perioada de depozitare a acestora. 4.3. Modernizarea depozitirii produselor
Di-rpd uscarea naturald, pale,tele cu frize se transportd din cls- din industria de prelucrare a lernnului
pozit la uscitoriile artificiaie, se ciepun pe vagonelii cle uscare I si
se introduc in tunele de uscare 5, de uncle se transportd in hala cle
de prelucrare
fabrica!ic. Categoriile principale de produse- din industria
a lemnu"lui sint: cherLsteaua,parchetul, ambalajele din lernn, furni-
. I\4iscarea paleteior in depozit este asiguratd de motostivuitoa-re sportive, binalele,
si/sau macarale portal. rul, moibila, instrumentele muzical"e, articolele
Modernizarea depozitdrii frizelor concluce la: imbundtdtirea incii- plalile din lemn etc., sortimente ce se re'alizeazd intr-o gami di-
cilor tehnico-economici ai depozitdrii; cresterea productiviiatii mun- mensionald foiarte diversificatd, ceea ce conduce la sisterne diferite
cii cu 20-500/oi reducerea cheltuielilor de depbzitare cu is-zoo/o de manipulare, depozitare qi transport.
't8 2 rB3
 criteriile principale pentru alegerea soruliilor de depozitare
acestor produse sint urmdtoarele:
a b) menlinerea unei can:titafi limitate de chere,steacare s5 asigure
consumul intern pentru celelalte ramuri ale economiei nalionale
-organizarea unor fruxuri mecanizate a operaliilor de manipu- precum gi exportul;
l11ut 9,uporilTg
qepozrrare !i.tivrare, folosind palete, lpecifice de ' c) restringerea tipodimensiunilor de semifabricate Ei de pre-
(stelaje), utilaje cu furci si alte
""f.,ipr-""ie
mijloace de transport
adecvate; fabricate dirileunn Ei normarea acestora pe baza dimensiunilor co-
- utilizarea cu_prioritate la manipulare gi depozitare a parete- mune stabiiite de proiec'tant, producdtori Ei consu'matori;- .
lor standardizate, de uz- general, care circula i" i'"gi* de d) codificarea qi catalogaiea semifabricatelor Ei prefabricatelor
* dimensionarea echipamentelor (stelajelor) -i- schi,mb; din lemn.
Ei de cir- DepoziteiedecheresteaprezintS.ungraddeorganizarecores-
culalie in concordanld c* modulul paletei, "iiio"
ai unitdtii cte
incdrcdtur5; ' "".ir"Lti,, prrrrriio" etapei aotuale. Se aplici -pachetizarea Ei paletizarea cheres-
- folosirea la rnaximum a posibilitdlilor utiiajelor pentru cle- ;J;i-;;";nirind.t*r* incdrcarea, d-escircareagi depozitarea acesteia.
pozitarea pe indllirne;
SECTIUNEAA.A
- aplicarea soluliilor combin,ate cle clepozitare prin suprapun{r-
rea unitdlilor de incdrcdturd, in sis,temede depozitare aclecvatepro,_
dusuiui (stive, stive bloc, steia.ieetc.);
... :.lsigurarea gradului de serectivitate cerut de corerarea ca'-
titatjvi Ei num6rul de sortimente depozitate simultan
solulia adoptatd trebuie sd aibr'in vedere econornisirea spaliu-
, .
lui de depozitare Ei nivelul consumului energetic.

4.3.1. Depozite de cherestea

-Err *
Tu-
,cherestsaua- reprezintd de regurd materia primd clin care se
reanzeaza In industria prelucrdtoare, diferite repere pentru produse
finite din lemn. cheresteaua se utiiiz eazd in peste 300 tipuri in n[
produse folosite curent in eco,normie.
Rand'amentele de transformar.e a cherestelei in elemente prefa-
bricate sint scizute (sub 400/o),fapt ce demonstreazlr clt in
cle

T
A

t
itn nn
H F==+ F= F

TI
forma
actua'ld cheresteaua este un produi depdqit, ate carui caraoteristici
nu lin seama de nevoile consumului finil.' NT
,. I-n larile avansate se constati cd industria de produse finite
l:*_Py in general din inctuitri.pii-""a cu prc_
i_ln_
raorrcate :-r_tl,"p"?."izionatd,.
uscate, finisate Ei uneori cu elementele d-e asamblare fi_ Fig. 4.7. Organizarea depozitului dle cherestea ln care
--"
manipularea
xate, gata de incorporat in produsul finit. qit.r.r"portul se'reafizeaz6 cu motostivuitor cU furci laterale.
se d-esprinde tendinla de mdrire a gradului de prelucrare a
-
cherestelei in industria primard,, in ve'crdreapntr""i1 ia aispozilia DepozitareacheresteleipaehetizatEi/saupaletizatserealizeazS
unitdlilor de prelucrare a lernnului a eLernentelorconstructive in stive agezalein qiruri paralele cu culoare betonate, dimensionate
din de motosti.,'"ito"oitu din dotare (cu furci laterale sau furci
lemn rindeluite, profirate sau in dimensiuni iixe,- proteSate i;""tj"
-uscat, fapt pentru
gi amb,alate, frontale).
care se impune:
a) asigurarea de industria p_rimard pentru unit[!ile de prelu- Sisternut acttlal cle depozitare a cherestelei prezintd o serie de
crare a lemnului a necesarului de semifabricate din lemn maiiv, inconveniente ca:
in este mic, fiind
loc de cherestea: - gradul de ocuPare al suprafelei dePozitului
cuprins intre 22 qi 360/o;
LB4 185
 - spa{iile de cir,culalie sint numeroase Ei pulin utilizate; sumar, ce se vor depozita pe grupe de grosimi Ei lungimi in vede-
* sistemul de depozitare p'rin forosirea podvalelor este costi- rea uscdrii naturale. Pachetele astfel constituite urmeazd sd se de-
sitor, greoi gi nu asigurd.o circulalie corespunzdtoarea poziteze in stive pe palete suprapuse.
aerurui, cla-
toritd stratului ierbaceu de sub stive: In acest sens, in depozitul de cherestea stive'le se vor ageza pe
- lipsa de flexibilitate in organizarea depozitdrii. suprafe{e betonate sau asfalta,te dupd caz, compact, cu spalii intre
ele pentru circulalia aerului.
Stivele se clddesc pe grinzi ugoare din beton armat cu sec{iu-
nea de 75-20 cm qi lungimea de 7,75m, ce se aqazdliber in funclie
de planul de amplas,arestabilit. Grupele de stive pe platforma se
amplaseazd in funclie de normele de pazd contra incendiiJ.or, ld-
sindu-se la 900 m2 de suprafafa cdii de acces de 6-10 m ld{ime.
Functie de sortimentui pe care il conline, stivele se grupeazd
in depozit in sectoare distinc,te.
Funclie de cantitatea de cherestea ce se vehiculerazd anu,al gi
de situalia iocald a fiecdrui depozit, se foloseEte cu precddere ca
util,aje de manipulare Ei transport macaraua portal de 30, 32 m cu
console de 7 Ei 9 m, in locul motostivuitoarelor cu furci laterale sau
nnr ,
f Il ! u!s frontale.
Folosirea macaralelor portal fald de motostivuitoare prezintd
nrr;.|
[ilf I ttttc
U LIg
urmdtoareLe avantaje: reducerea suprafelei de depozitare cu 20-

mlI n n_d
UUS
4go7o,diminuarea consumului de energie de B-10 ori, reducere'a
cheltuieliior de intre{inere qi funcfionare cu 70-750/o gi cre;terea

nt !I n n-d
l ttto,
I.J LJ -'
productivitAlii muncii st 20-250/0 etc.
Avantajele econornice ale noului sistem de depozitare in s,tive
If! nn
UU
bloc fafi de cel folosit in pnezent, sint deosebite. Indicele de utili-
zare al suprafelei depozitului cregte ctt 340/0,suprafala de depozi-
tare scade cu 40-500/s, productivitatea muncii creEte cu 50070,chel-
T T
ttrielile de depozitare se redue cu 200/s,iar costul investiliei se di-
minueazd cu 30-48o/6.

Fig. a.g. Organizarea depozitului de cherestea in care ma_ 4.3.2. Depozite de parchete
nipulareaqi transportul n"iti aJ."r,ia".u
:: l3;:r;ir1or"c;il ""
Producfia de parchete se ambale,azdin p,achetepe clase de ca-
Avind in vedere"tendinfe]e pe pran mondial gi nafional privind litate, omogene ca numdr de piese, legate cu sirmd. In situafia ac-
cregterea gradului de valorificare -a rnasei lernnoaie 'prin tuald, aceste pachete se transportd din hala de fabricalie cu vagone-
inlocui_
rea cherestelei cu sem,ifabnicate
Ei prefabricate dil i;;n pentru tul la magazie, unde se dep,oziteazdmanual, pe specii, dimensiuni
industria preluc'dtoare, rolur gi impoitanla depozitdrii acestor pro- Ei clase de calitate.
duse se amplificd. Modernizarea depozitdrii parchetului se poate face prin modi-
. Qa uTnare, considerdtm necesard modifioarea actualului sistem ficarea ac,tualelor spalii de depozitare in cazul cind construclia
de depozitare gi circu'lafie corespunzdtor noilor mutalii.---- existentd permite acest lucru:
schirnbdrile care vor interveni in tehnorogia de produclie
a P,entru aceasta, clddirea depozitului de p,s1"1t"rese cere sd fie
semifabricatelor vor face ca din debi,taresd rezilte pies6,-pretucrate din ziddrie cu pardoseal5 din beton, care sd permitd accesul mij-

186 787
 E:--'
rl6Jft5li ll l
iHiqEfflll I
ti bBdb!t ,! |
:[D 0 0 i r-g | |
|
j.r ' _- r
i !a c0 0 c- | 1,"' _- ' l
I I D ! 0 0l ]]:,i:.' ' "" | | :- ' . I
lie!4949-t I L
, i. - - - *a : :
I
-k'

Fig' +.9' lvlanipularea gi depozitarea cheresteleide foioase folosind

motostivuitorul,

r_-l
t-- t;l
t-1 t-1
r-r r-1J
[r]
t;-l
EE

Fig. 4.i0. \Ianipular-ea si depozitarea cherestelei de foioase folosind macara portal,

:---=- -:--

*llEistte*eelr
Ee,11l1ig
la
 fetelor construite gi totodatd un grad de selectivitate diferenliat
(fig. 4.13).
c
@
--"A"ertL sistennede depozitare a unitdlilor de incdrcdturd se aplicd
@
-- placaj,
la furnire 9i pldci din lemn (fig. 4'13)'
d
'c;;t;i,rea inaliimii de deqozitare- qi asigur"area u.nui grad ri-
=
dicat de selectivitate a unit5liior de incdrc5turd, constituie sistemul
6@ '

d
!!!l![
f,-
IU]t[[
cF u0r_llttiI
@
ao
!
[[nutn
r0
I
![nDtD
O- nNLitl!tr
o- i L
!!0[![
utIlnil
o. [[n]rI
[[r][![
a ![tt[[
D[!![[
0) D0nD[[
! ! D! ! !
a
OJ AD
Fig. 4.12. Depozitarea unitdlilor de incdrcdturd in
N stive bloc:
OJ a - uniteti de lncarcetura paralele cu culoarul; b - uni-
t5'l de incarcdture gnu'
dispuse in spic de

9e
a- u/>
--
T.O
O\
Sv
&vsac
n$
!uu
_ il][
H [L]N
%n c[.'
EE.$ #a
, dili
.\ u iiLltl
LltJtl
t-lll

& tilil
\J 'ar\,
N
uD C('
p{
O)> .\,) , (\'.) | iitlil
{;i; a;) uor ,3u ii r?\ l
irtl'J
i cb :gj
b0 Fig. 4.13. Depozitarea u^nitdtilor de incdrcdturd in stive
In slrurl.

modern de depozitare care conduoe la oblinere? ttlgi eficienle eco-

nomioe maxime, a unei produotivitiili a muncii ridicate 9i la efort
minim al oamenilor muncii.
191
 Fi s. 4 .1 5 . D cPo zi t cu ste l a i e fi xc
,'u a"c"sut litt ral aI. mijlocttlui
d c tt'a tr sPn r t'
Pentru aceasta se folosesc utilaje speciarizate ca: stivuitoare
furci, poduri rulante cu catarg stivuitor c'
9i translatoare-stivuitoare,
cit Ei mobilier tehnologic adeciat: stelaje a"oe,ribiliate airecta ta
fiecare unitate de incdrcdturd, stelaje ae "u aeporiti"" rrl". gi stelaje
de transfer cu role (tunel).
La stabilirea soluliei de depozitare se line seama de mobilierul
tehnologic din dotare,.de speciarizate folosite in raport cu
-produselor
-utitajele
cerinlele imp,use de ci,rculalia in depozit, de cantitatea
qi varietatea sortimenfei-or, d.e gradul de ocupare ai suprafefei
gi
de utilizarea capacitdlii depozitului.
ln acest sens se prezintd in continuare diferite solufii de orga-
nizare modernd a acestor depozite:
SectiuneaA-A
Depozite cu stelaje tire tn care unitd[ite de incdrcdturd.paletizate
sint stiuuite astfel, incit sd asigure occesul mijlocuLui d.-etransport
incdrcat ;i gol pe fiecare rtnd. Gig. 4.74\.
Fig. 4.16. 1)epozitarea in stelaje
bloc cu role de transfer al uni-
tdlilor de incdrcdturd:
1 - unititi d e l n c a rc , i t u rd ; 2 - l ra n s -
p o rt o a re etajatei 3 - instalatie de
allll e n t tlr c- el'acuare '

Fie. 4.I4. Depozit cu stelaje fixe in bloc cu accesul

stivuitorului pe spaliul destinat stocdrii.

prezintd-avantajul utilizdrii intensive a spaliului

^,^ 4:!rtg,depozite
de depozitare, iar gradul de selectivitate este de maximum'soo/'.
Depozite cu stelaje tire cu accesibititate latercrld ta unitdlile cle
incdrcdturd (fig. a.1b).

792

1
 stelajele de depozitare asigu'd utilizarea
superioard a spaJiurui,
fiind posibild stivuirea unitdlilor cre incircdtu"a'
de capacitatea mijlocului cle i"""rpoot." i" r"lrtite funcli,e
Gradul de serectivitate al pro'd'selor
stocate este de pini
la 500/0.
in stetaje bloc cu role d,e transfer aL
n.rfl"oo"te incdrcdturii (fig.
stelajele asigurd o ut-iriza-rede peste
700/oa spafiurui de depozi-
tare' Unitdlile de incdrcdturd
role cu o intensitate mare
de trecere prin depozit, a unei "i"".tia"p
sortimentalii relativ reduse.
Depozite inarte cu steraje
oErarr
arA
(fig. 4.17). fire ;i pod rurant ctt catarg stiuuitor

Iis. +.t2. Manipularea si depozi-

t area (.u po d rulant , c u c at ar g
stivuitor:
r - stelaje; Z - unititri de incerce_
tu re ; 3 - pod r ulant slivuitor .

Fig. 4.18. Depozit;rrea unitdtilor de incdrcdturd pe stelaje portante

.1 - translator stivuitor; 2 - stelajc portante; 3 - unitSli de lnc5rcature.

Podul rulant permite d,epozitar,eaunitdf'or

de incdrcdturd la Tind\imi"de
-g"-tu"s-stivuitor
6*i0 nl, asigr,rndcre;terea capacitdlii
depozitului cu 30_.4go7o p"i"-"ui".u"ua clilo" o.'"i"",rt"1ie. pre_
r,intd. dezavantajul
"d,.p."-inAllimca-depozitului, ;; ;t;;;' circa 2m
neoesari circulaliei poclului.
Depozite i'nalte cu steraje
(fig. 4.18). Ttot'tante ;i transrcLtor stiuuitor
Translatonur stivuitor perrnite creEterea
pind la 30 m, in timp ce'ldfimea indllirnii cre depozitare
sint portan'te atit pentru. util;j, cit ",iiou""to" ..t" "uaura. Stelajele
perimetrald Ei-p".rt"., acoperig gi inchidere,a
varor si rnob'ier.a.-,clen'1i_tuluif:iiitiq O; dep,ozitare cu translator ete_
adecvat (fig. qi +.is)
care unitate de incdrcdturd, desetvi"e_ -4.te ,"."r"r ra fie_
"rigrr.d
r.*""riia'suprafele
mici, permite autornatizarea p"".u""t.ti a"""irioa,"
i" [lp*ir.
Soluliile de depozita-re-a produseior "i".ii"ti"
prezenta,te mai inainte
(tig'
,!'t!-4.19) se-ap-ricara mitiia ".,i"r,r"nire irnbinate
consti'tuite in unitdli de incdrcdtr.ri pJietizate. si binalele Fig. 4.19. Dc'pozi-
tarea mobiit:i pii-
t94 letizate ctt tlans'
latol stivuitor':
I - t ra n s L : l t o t ' s l l -
v u i t o r: 2 - s t c l i rl (' :
3 - unitato (l o I n -
c i rc d t u rl ; 4 -. c i rl c
d e ru l a rc .
 destinate ex-
fnstrumentele muzicale si articolele sportive se depoziteazd in lemn este costisitoare mai ales pent-ru sortitlentele se re'comanda
p"--pt;i.""a," relativ lungi'
rafturi dimensionate Ia specificul ace,stor produse. Manipularea portului, care se .t;;";;t
acestor grupe de produse se efec ueazS.manual. a:nbatarea ;i ,to"u"Ji';;]]"jE'a-pies"tor constituente. 1n acest mod
d"po'itu""'. creqte capacitatea de trans-
Capacitatea de depozitare in funclie de sistemul adoptat influen- se economiseqtetp;tj;iE pnoduse'lor livrate'
p"ri-* t" pati""uia^i"Getitatea 931i1?ti"e a
leaz5 asupra eficienlei econornicea unitSlilor productive. In fig. 4.20 cr-eqterii livrari-
se prezintd gradul d,e utilizare al capacit5tii de depozitare funclie In J,etul acesta r;-;;?;;t p"sibilitatea
care -ponderii
reduce sau elimind
de sistemul adoptat. 1or prin transcontai"""* fS'd', procedeu se po't depo-
func{ia de depozit""*. l-" rindul lor transconltainerele de manipuiari
;il;,"d"p"rJ. S" J-i"ri"" astfel un insemnat nurndr
investiliile' solulia fiind elasticd
gi transporturi, se ;il;;t;'t 'si
mobi1d.
Alegereaual.icLnteided'epozitcLre.a'T:rocluselorJini'tedinTemtl'
se face pe baza teinice Ei-economice' privind costttl in-
"tii""iiio"
costul exploatdrii depozitului'
r-eferiton la alegerea
In cele * l-tr*.u'ra ." p"e'ittta un exernplu
"".1i1i"i'qi
Peniru depozitarea mobilei
vari'antei pentnu d6;;J;;- de dcpozi-
FL- FF se prezinti patru ,rJtiu"t", asigure
-o;n-it"i'
care sd o capacitate
t-il
rfl
rfi
rrl
tare constantd.
Varkrnt{r I - depozrt de construclie clasicd' cu inallimea
utild
p1:l-:L91or dc mo-
tlt fl d.e +,i.rrr, t!"a ttelu:i'J. niu,tip''i*"u. 'cu qi iransport",i
Aqezarea
bil6 se efectueazi electrostivuitorul'
asa ctrm rezultd din fabricalie
m.-_m ii"rr"t"r,i.'""
prin supr,apunere "r"llia
se
il-t;;tpi"a
,eulire,azd
-ut-tip,tlanli
ru 2,?'^ indltime'.Indllimea de de-
f-l+#rF1-l ,ozitare rerativr."ii".a-r" clatoregte'fragilitdiii ambalajelor srunare
qi a ambalaj-^.lor
din car-

ffiffi i;;^f;l;"ft"-la mobila destinatS exportului

folosite la mobila iir"";t"b;;eficiarjtor
-in',"), din !a'rd' in acest caz, sele'c-
solulia de depozitare .necesitd multe
tivitatea redusd t."f
pentru-primirei, stocarea qi livrarea mobilei'
i+H varianta rr _ depoziL d.e construclie clasici cu
-""ip"ia"i
inallimea libera
H I+i
[il f,]
de 7,2 m, dotat cu stelaje corespunzito'are'
portul unitdtilor de i""ai'"aturd se face cu
Manipular-ea Ei trans-
electrostivuitorul cu
il;;^"il"1"t"uila-iJ-^r"titdea de -ridicarede 5,6 m). Mobila se
orf"lirl"ra pu put"i"u-ae ioimatut 2 200X1200mrn. Soluliaasigura
b selectivjtate de 500/0. liberd
cI h
IJ vutzanta III - debozit de construclie clasica cu inailimea calea
pu itifpii laterali este montati
de 13,0 m, dotat d9
Fig. -1.20.Utilizarea capacitdtii de depozitarefuncliedesistemuladoptat:
de rulare a pocluiui rulant, cu catirg stivuitor (cu- ^r1el!im-eq
"i,"ii.i":". .
o - electrostivuitor;b - pod rulant; c - translator stivuj.tor. transportd pal'etizat
tb,O,,,ll^ift"Uii"'se maniprileazd 9i
Ca p a ci tate 100tlo 150' lo 265%
-p"]tt" Oe
-ae 'z
u ti l d "iai""""
p" zooxl 200 mrn cu unul sau'doud poduri rulatrte.
'Sottiliu asigurd o seleotivitate de 500,/o'
Se constatd cre;terea capacitdlii de depozitare cu 500/0in cazul
utilizdrii poclului stivuitor rulant gi cu 1650/sin cazul folosirii trans- Variantalv-_-aepozitdeconstrucfieuEoardcuinSllimcairljla
translator stivrtilrtt'
latorului stivuitor in loc de electrostivuitor. de 16 m, dotat ctr steiaje portante, deservit de
Pornindu-se de la faptul cd depozitarea produseior finite din cucursaderidicared.el2.m'Soluliapermite'acceslrltlir't.t,lllrIi.'
| 117
196
 care unitate de incdrcdturd, rdsp,unzind cerinlelor unei sortimen_ rea depozitului gi costurile unitare ale investiliei (co'nstruclii, insta-
tati^i foarte diversificate. lalii qi utilaje). Algoritmul es;te cornpus dintr-un calcul iterativ,
. In fi9..4.21 se prezintd. schernatic cele patru variante de depozi- care incepe cu o predimensionare a depozituiui, urmat de repartiza-
tare ,a mobilei. rea optima a unitdtilor de incdrc5turd funclie de caracteristicile
Proiectantul trebuie s6 dernonstreze avantajur unei *perspectira
variante geornetrice ale depozitului Ei funcfie de gradul de selectivitate
fald de cealaltd, precum gi eficienla soluliei ,;;pi;l" ir, propus.
in continuare se efeotue,azdcalculul necesarului de utilaje, se
stabilegte gradul de utiliza,re a suprafelei Ei a volumului construit
qi a capacitilii u ilajeior.
OupI oblinerea acestor date, se trece la stabilirea costului de
investilii (al construcfiei, instala{iilor Ei utilajelor) 9i al costurilor
anuale de exploatare, reparalii qi in'trelinere. Suma acestor costuri
se raporteazi la nurndrul de garnituri trecute prin depozit' Acest
raport se cornpard cu un cost etalon ce urmeazd a se stabili.
uiila; electrotorcu
VariantaalJ-a
In cazul depdgirii acestui cost, calculul se reia cu modificarea
utilal elechosiivuiia cu
cOntfagreUlate
rurci rehacf*i16, corespunzdtoare,aparametrilor inifiali.
suPrafaia r S= 21r+Sn2
selectivitales: 15-zSol, sp.afata S1714nr2 In fig. 4.22 se prezintb scherna generald cu etapele ce tnebuie
se{ectiviiaie,
50elo parcurse in proiectarea nnui depozit.
Calculul unitdliior de incdrcdturd (U.1.) se efectueazl pornind
de Ia valoarea producliei marfd (V.P.M.) gi caraateristicile garni-
turii etalon (G.8.) astfel:
Valoarea producliei marfd
1. :Numdr de garnituri pe an
Valoarea garniturii etalon

(Nr. G/an)
vi{:gr".
67sn
VGE
I Numd'rul de garnituri\Volumu'l unei garnituri (V.G.):
:Volr,rmul total de depozitat U.f .D.)
Nr. GXY.G.:V.T.D.
9
Volumul total de depozitat\Indicele de paletizare (Ind. P):
ufitaj pod cu catargstrwitol
suprafataS. 1063m/ !€frantaa tv-a -utjq translatof :Numdr de unitSli de incdrcdturb
selecliviiate s= 50olo 'srpfafdi S=fi56n2
- s€{ecnutafe s:100o/. V.T.D.XInd. P:Nr. U./.
!-iC. 4.21. Variante de depozitare a mobilei pe verticald.
Numdrul de unititi de incdrcdturd
aplic5rii ei. Aceasrtase face prin stabilirea costului investiliei
4. Xzilele stoc (2,5.):
gi a 360
cheltuielilor de depozitare.
I' vederea gdsirii. soluliei optime, s-a conceput un algo,ritrn :Unit5{ile de incdrcdturd in stoc (U./.S.)
, de
calcul care are ca date de intrar-e: valoarea prooucgiei;L,f; (v.p.M.),
caracteristicile garniturii etaron (G.8.), datb pentr,, p".ai*"*iorr"- *# xz.,s.:u.r.s.
198
 5. Unitdlile de incdrcdture in stocXVolumLll unei uniteti cie in-
cdrcf,turi (V'U.1.):Volumul stocului (V')
U./.,S.XV.U.I.:V"
0ate de iniraru,VpM 6. V ohrmul st oeuluiXlndicee de st ivuir e ( I nd. S) ( 7, 2, 3, 't r ) :
Garnituraelalon,silc noffilai :,Suprafafa depozitului fSdi (7,2, 3, 4)
rnCicede strrrire,patetrzaie'
Vrxlnd. S(r.r, r. +): S.r(r,:. c, ,r)
7. Suprafala clepozituluiXindllimea utila a depozituiui (iI)-
falcu.lulunr€frlor de incarc5turl
La{ru{uisuprafelelors volumu_ :Volumul depozitr-rlui (V.6i
tur de depoziiarc
S4\H:'V4'

Pe baza calculelor rezultate se faoe predimensionarea depozitu-

lui, pentru fiecare variantd, stabilindu-se organizarea interioard,
funclie de concliliile locale de amplasare. Pentru cazul concret al
celor patru variante cle depozitare prezentate mai inainte, pSstrind
constantd r,';iloarea pr:oducliei rnarfd a fabricii de mobili se intoc-
Modificar.e
dimensiunr megte un taltel pcnt,ru determinarea variantei optime a dei:ozitdrii
mobilei.
Pentru cazLll concret al celor patru variante de organiza{'e a
depozitdrii, pdstrind constarlte valoarea producliei marfd a fabricii
[a[cutuI rpcesarulur
de utitale de mobil5, rezulti datele din tabelul 4.4.
Datele din tabclul 4.4 prelucrate pentru 3, 6' 9, 1-2, 1'5 9i 18 ani
de funclionare sint rcprezentate ln graficul din fig. 4.23'
Din analiza datelor se desprind urmdtoarele:
- varianta I, in care manipuldrile se fac fdri ca mobila sd fie
= chetfuietitor constituitd in unitdti de incdrcdtur5, este cea mai ieftind ca investilie
de investitii
E costuflloranualede erptoat ini{iald, dar cca mai scumpd in exploatare;
- vari,anta a IV-a in care se foloseqte translatorul cu utilaj de"
: costuriloy'totat manipulare la ,clepozitare este cea mai scumpd ca efo,rt de investilii,
trecerrprin
ciar c-ea mai ieftind in exploatare, in condiliile unei se'lectivitali de
1000 . Dupi 2-3 ani de functionare devine cea mai eficientd;
- varianta a II-a (cu electrostivuitor cu furcd retractabild) 9i
l,arianta a III-a (cu pocl cu catarg stir,rritor) se situeazS. aproxim'ativ
ca lteCie intre varianta t qi a IV-a, cu ul-L uqor avantaj pentru vari-
Indicafrrcaracteirstrcr
penfru
anta a III-a.
trecare vanianfade ? in concl-rzie: avind la indemind un algoritm fundamentat ;tiin-
putea alege s.olulia cea mrrl
{ific sint asigurate conditiile pentru a
eficienti cle depozitare, cu maxirnd operativitate. sistemul pr'o|)tt'
tlr'
ne dd posibilitatea cle a dernonstra avantajele gnei. solrrl,ii l;11;'1
al ta, ci t qi ef icienla soluliei adopt at e in per spcct ir r r r 1'''1l. r l r t tl

FiS. q.ZZ, Etapele principale pentru proiectarea unui

depozit.

*' ,J ,l+
 Tabelul 4.4
zitdrii mobitei

Varianta
c lmiitei]
Date initiaie

el 4
Valoai'ca producfiei marfd @
Vaioarca garniturii etalon [ m il. 1e i ] | 100 I 100 | 100 100 o
E
Volumul garniturii etalon [ I ei] 186001B6001s600 B 600 :tr-
u
Zile cle stocare l m:,J f a.x 14.2o14,2i 4,25 F
c
Volunri.rl unitdlii de incdrcare 20
Indicer cle stivuire tmlj |12,02| 2,s I 2.8 o,i) 6

Supraiata ocupatd dc U.I. [* :l 11,02 | 1,e 13.1 2,85 g

NumArul U.I. suprapuse lrn2l ls,rxl 3.r81 3,38 3,64 o
@
selectivitate b o
lolul l:.rslrolr,o 100 d

Variante de depozitare !
@

Cu elcctL'ostivuitor1drd stelaj _g
cu,electrostivuitor cu stelaj lt=4,2 m
h =7 , 2 2 m )
@

r-oo.rutant cu catarg si stelaj C

@
uu translator cu stelai h =1 2 m
h =1 5 m :
fndicatori caracteristici pentru fiecare 3=
variantd de depozitare
o
Varianta E

-c 36 9 12 15 18 ani
P rodut titr Iizicd an ualA '6 vafianta I (v1) 11,719,5288 35,0/+6J53,9
Productia fizicd stocali 11 628 7t 628 11628 1 16 2 8 =- rafiantaII (v2) 8,5 12,216! 20525X 289
775 775 775 775 02 11,61s0 185?1,925,3
a
Volumul stocului
3 294 3 291 g varnnialll (v?)
3 294 3 294
Numdrul U.I. stocate
1 630 r t76 I 776 (.)r)'1 varianlaIV (v;) s,1 10J 12,515,511,719,9
Suprafa!a clepozitutui
1 134 1 063
=
l lDO
Suprafa{a de depozitare 1 698
@
994 568 580 U
o
Grad, utilizarc
'', ,.,
Ln,,
54,3 57,3 53,4 50,2
Valoarc investitii
* construclii -uprafald 2 059 7 502 888 17:t2 ,*= t tet ,
tL;4715mi ,' 4. -i
- stelaje 891 12=4712 miii trei
904 1 913 i3r ,,
- instaialii 261 950 681 1 044 11=4Ct00mii ter {,r = tnvesiitia afreniS vaflantel I
- utiiaje 1 680 840 1 500 900
- dotirri 12= invesiitia afurentS vafiantel a II-a
529 529 a9a
Total investii;ii mii lei 4 000 4505 5 912 13=inlestifia afer€nt5 variantei aIIi-a
- utila.'e nr. 1B 4 2 It,= invesiitia aftr€nta variantei a IV-a
Cheltuieli anuale mii lei
- retributii 496 248 248 1 tt
- amortizdri 306 21r 154 IL 15 18
206 Ani de furtivBre
- intre{inere L 372 686 546 792
- generale - sectie 298 14t)
Total cost sec{:ic 749 74
2 474 variante de depozi-
- generale - intr. 4,b0,,1n
1 271 1 097 696 Fig. 4.23. Costul investilei qi al exploatdrii pentru cele 4
111 tri
49 tare a mobilei'
Total c-oslcostul (treccrii JI

prrn depczit) 9 FAR

1 328 I IIO 727

202
 4.4. Rafionalizareaproceselorde munci

Materialul lemnos gi p,rodusele din industria de exploatare qi si pir-tidinUt!"tn

Arhorr Scrtare- inisurare
prelucrare a lemnului sint numeroase, foarte diversificate qi cu ca- i
racteristici specifice. Ralionalizarea proceselor de muncd se face in
concordanld cu procesele tehnologice specifice produselor. Pentru
.V
V;7 Seclionare

aceasta se p,rezintS.pentru unele pnoduse reprezentative o serie de

metode care conduc la ralionalizarea proceselor de muncd. f'l
ll
l"lSsurare
Transportul Ei depozitarea materialului lemnos sint strins legate
cle stucliul muncii cu cele doul laturi ale sale, studiui metodelor qi Stivutre
mdsurarea muncii.
ln ansamblul activitdlii intreprinclerilo,r din indristria lemnului
din lara noastrd, producfia si organizarea muncii se realizeazd prin f-Z\f Soiiare
i,i- i Setiionaie
proceclee asemS.ndtoare.Modernizarea transportului, clepozitarii qi
clistribuirii materialului lemnos se face prin analiza orgar-rizdrii I--
L-.-i-.:i
--l
muncii gi a metodelor de muncd care cupninde: f n r,r'r

- transportul gi depozitarea materialului lemnos de la punctul /,\ rl s r nc as a

I
de colectare din parchet (depozit intermediar) gi pinir la centruL de
soriare qi preindustriAlizare;
.Jesplcafe\y
I
AB Scttare
I-T- ]
- transportul si depozitarea materialului lernnos in centre de T--.-l so'r...
Sortare I 6 I [|
*T-
sortare ;i preindustrializare (depozitefinale);
* transportul Ei depozitarea bugtenilor de gater, a lobd,elor, fri-
lr
!
_-L__? --L- Oeoczitare
\5rl
\ I .z' Llepozriare
zelor gi cherestelei in depozitele de materii prime din sec{iile de Cc,it'e G\ --l
inhrlp fao \l-l
]
i
1
industrializare qi prelucrare a lemaului; I rL-l
vlsurarc
- transportul gi depozitarea produselor semifinite gi finite din l i 9 |
lemn. UeDozltafe
f;-7
\u,/
G I nr,u,-,.n --r-
*f"- l
Anaiiza generali a procesuhli cr-rprindeun'anumit numir de ope- Y I
ralii qi controale pentru transforrnarea materialului lemnos in sorti- I

mente, brute, semifinite si finite pentru care se fac nnmeroase ma- r=-t L4:t'Llq!{-
Lemn construciiifoioase
l-,

nipulSri, transporturi, agteptdri qi stocdri de ma'terial lemnos. i'l3surare I __]

Lemn celulozl
Circuitul produselor este stabilit funclie de situalie. Lemnmj6 rlsrnoasestejar
ln graficul din fig. 4.24 s,e prezin,td exernp icativ analiza gene- Bile,rranele,ristnoase
rald a procesului de produclie din exploatarea lemnulni, iar in
graficile din fig. 4.25 gi 4.26 se analiz,eazS.
duclie in situa{ia actualS
detailat procesul ide pro*
imbundtdlitd pentru lemnul rotund de
Il-+qtr-qslpls'J-
-si.
r5$inoase. din
Din grafice rezultd cI din totalul timpului consumat, 72,107x
folosegtc la tr,ansport gi manipulare, 7},1o7opentru control climen-
se ''ie124's111!:'fl"::""?s".:";?l:"e*i:;1?ll::3",.1"i
sional Ei calitativ $i 8,20/0se consumd pentru diferite operalii teh-
nologice in centrele cle so,rtare gi preindustrializare a Jemnului.

204
 Sh.rdrullrrr: ye'oda iniiraLi

De scnre r e lo
rA
U eS C rl ef e lI

De scarcafcu I FR0N
rircare lemnrotundrnecanlc

rl
Sortat sr slivuit manual 1mr l'0 |
1m 3; 116
ai cu IFR0Nlemnsubfre
[orrtmecanr c ] t t l, tr i
Sfivuitlemnfoc manual Znl
lbchetrzareBaieitzare I l mj j 10 i
Incarcatmecanrclenrn for I r #i lO 12
cu I FRO N
TransD ort
A,tesIob de celuloza jrmli i5
ncarcatmecanrc 1ml 15 ! |
de
Des6rcatcu IFRON-lemn foc 1mJ '10 ' 8
Incirca!
cuIFRON
temnrotund
maierialutur
Receptra i f nll o i i i r"t.fru
lncircatcu IFRON
temn tml loitz I
i't m r l r I i
!ectronatmecantc
,ca! mecanrc i 1m3, i 10
A restob de I tt3 I t
-

Transooricontarnere I 1m3
incirct mecanic | 1m

Fig. 4.25. Graficul analizer detaliate a

.procesului de produclie intr_un
depozit final. Lemn rotund ragrnoase. Situatia actuald. Fig. 4,26. Graficul detaliat al desfSsurdrii. procesului 1a centrul de
*ottui" 9i preindustrializaie. Lemn rotun'd rSginoase. Situat.ia irnbuldtdlil'i
 Datoritd volumului insemnat de mnncd mannali gi manual-
mecanicd, muncitot'ii depun un efort fizic deosebit, iar productivi-
tatea muncii este redusS.
Din analiza traseului materialuiui lemnos se c,onstati cd rdistanta
parcursl de cdtre muncitori pe tot fluxul tehnologic este conside-
rabild, aceastafiind in cele B h de muncd de Ia 12 000 m la 20 000m.
Analiza detaliatd cupninsd in graficul din fig. 4.26 s-a fdcut pe
baza analizei generale a procesului de produclie prezentat in
fig. 4.24. Procesul de produclie din centrele de sortare si preindus-
trializare este total modificat f,a{d de depozitele finale prin transfe-
rul unor operalii tehnologice, care se executau manual in parche-
tele de exp,loatare.
Noul sistem conduce la cregterea gradului de mecanizare aI pro-
cesLrlui de produclie. Din analiza datelor inscrise in cele 2 grafice
rezr-rl'tdcI in situalia im'bundtiL\fte, timpr-rl cle muncd se reduce cu
48ols pentru intregul proces de pnoduclie din exploatarea lernnului.
Examinarea criticd a situaliei existente se face sisternatic pentru
el.irninarea unor stadii de proces, combinarea stadiilor cu transpor-
tul gi manipularea, schimbdri, simplificdri Ei modificdri in proces
qi pentru mecanizdri qi automatizdri.
Pentru alegerea mijloacelor de manipulare gi transport cele mai
adecvate se face anaTizadetailatd a consumului de energie gi car-
buran!i.
Modernizarea manipuldrilor, transportului, depozitdrii qi livrdrii
produselor in industria lernnului se realizeazd nul-nai prin pnoiecta-
rea, .organizdrii muncii concornitent cu cea tehnologicd.
Soh-rliile trebuie sd aibd la bazd realizarea unor fluxuri integral
pachetizate,paletizate, containerizate intre furnizori gi beneficiari,
care sd rAspundi cerinlei unor circuite ,,din poartd in poart5( sau
,,din atelier in atelier((. Relevarea situaliei existente a fiuxului teh-
nologic, oferd posibilitatea de a analiza critic deficienlele organiza-
torice gi economiceale sistemului practicat qi elaborarea noilor so-
lulii prin care intreg circuitui este mecanizat. Analiza situaliei
actuale gi proiectarea noului flux tehnologic se face cu ajutorul gra-
ficului analizei generale a procesului gi graficului analizei detaliate
a procesului, combinat cu graficul de circulalie.
Concluziile sint materializate intr-un sistem nnitar de organi-
zare a tehnologiei Ei a activitdlilor de manipulare, transport, depo-
zitare si livrare.
Eficienta sistemului integral modernizat, mecanizat, concretizati
in economia de timp (graficul analizei detailate) se referd la furni-
zori Ei beneficiari. La aceastase 'adaugi efectele pozitive ce revin
208
ramurii transporfurilor, prin reducerea timpului cle stalionane a
mijloacelor de transport, precum Ei alte avantaje necuantificabile.
In fig. 4.27 se prezintd un exemplu pentru analiza detailati a
procesului dintr-un depozit de materie primd (cherestea) al unei
fabrici de rnobild.
Din analiza graficelor in situalia actualS gi imbundtdlitd, reali-
zatit pe intregul flux, furnizor-beneficiar se constatd cd prin creg-
tc'rea gradului de mecanizare a procesului, timpul de muncd se re-
duce cu 46,7010 ian productivitatea muncii se dubleazd.
Fhxul tehnologic al pldcilor aglomerate din lemn, panel satl
placaj, diferd fa!5 de celelalte produse din industria de prelucrare
a lemnului.
ln fig. 4.28 se prezintd fluxul transportului gi al depozitdrii pld-
cilor aglomerate din lernn, panel si placaj intre furnizori si bene-
ficiari in situalia actual5.
La acest flux s-a intocmit graficul analizei detaliate a procesu-
lui combinat cu graficul de circulalie in situalia existentd (fig. 4.29).
Din analiza criticd a situaliei existente rezultd un consum ricli-
cat de timp de muncd pentru manipulare, transport Ei depozitare a
acestor pl6ci in sistemul furnizor-beneficiar.
Pe baza analizei critice s-a fdcut, graficul analizei detaliate a1
procesului combinat cu graficul de circulalie, situalia imbundtdlitd
din care rezulti, cd prin modernizarea procesului se inregistreazd o
diminuare a consumului de timp de muncd c1s460/s, adici cu 0,832Wt
manipulatd.
Pe baza procesului imbundtSlit s-a proiectat noul flux al trans-
portului Ei depozitdrii pldcilor aglomerate din lemn, panel Ei placaj
(fig. 4.30).
Mobila - produs cu cea mai mare pondere a industriei de pre-
lucrare a lernnului, destinatd in cantitd{i insemnate pentru export,
prezintd varia{ii mari ale stocului in decursul anului. Sint unele
perioade cind stocul este deosebit de mare. Aceasta impune solulio-
narea pdstrdrii mobilei in condilii care sd-i asigure menlinerea cali-
tdtli, eiiminarea manipuldrii frecvente gi a retuEdrilor.
Mecanizarea rnanipul5rii, transportului, depozitdrii gi iivrdrii mo-
bilei, este condilionati de doi factori principali: paletizarea gi depo-
zitarea. Dacd Ia o parte din produsele industriei de prelucrare a
lemnului paletizarea qi depozitarea nu pun probleme deosebite (pldci
fibrolemno'ase,pldci aglomerate, panel $i placaj), mobila impune clez-
voltarea depozitdrii pe verticala. O datd fiind stabilitS, mdrimea p;r
letei, unitatea de incdrcdturd trebuie aEezati in stelaje, (lottirr',',,'
 H
6q
aq

:F
tv
:'r

o
e

N
o

o
gl

oo
d
!1 0

o
a
d

e.

d
t

|)
d.

0q
5

o
e

Sortareformareunitaiede T-^--^-t
il or |JPUI I
l-
to :^--^-
ollPd incSrcatin vagoncu macafa
lncircituri in depozitut expediiie
furnizorului

Desclncaila benefic;arcu automacara Transport

[a depozrt 0epozilarecu Disiribulie
ta
cu sfrvuriorul
cu stivuiiofuIcu sectiiteconsu-
furca furca matoare

Fis. 4.28. Fluxul transportului gi al depozitdrii pldcilor de PAL, panel, placaj (situalia actuald).
 H)r Hr4
r61 H<
re 6' ! x Ft g
'a:!

5 .^ 5 F,P
ru tst+!i

a\
I
i l L.tr8t r
o oi a 3,^
o
s' r 6'E [i
f vr fr H
d
ts.'d X co 'z'r
H_
F o ( x s- u .X.r D x
9
ts
c iHjnr D ;. - H
AJ

o !.i fcK
6 P'* x ?
F .H X!:
o
qnSY*
^tD
*J*=E H
v.P (9 6 J
-t".R.-'F ',
a, -''<J Lo H
n*fD -F
- R r^H
o!

o
IH H ,X "ei
:'F
IJ t+
o J X L
a -F:.Y
E N I-.P
O R6 3 H
d.

e
T
() 6

l rF
^
'e
g.

: J
-" : H \9
-- H
^
N
OJ( O !D ;-:,
F-x-p FJ +
H
.+ru6-.

H -i- R'd 9,
o oon' "*.
'O+l r
E ' !' ^ Fr t -
t0( C D .E l : ^ .
o
e
FFH 3 I
s' EE P r"
O *.F. C.Il
* ^.(J

Transportta
_:_--:-
D enel l cl af

Soriare fornare uniiaie Prpluareunii Depozitare Inc5rcarein,.agon la furnrzor

oe Incarcatura de rnc5nciiurisr
.-nnnip ph depozil

laescarualdtn i,agonsi rnanipu- Depozriare Pretuaresi iranspori Q^-1,- r^

.e1 rn vedereadepozitEriila la seciie productre
: e:eftciar

arc. 4.30. Fluxul transportului gi al depozitdrii pldcilor de PAL, panel, placaj (situafia imbundtd{itd).
cu translatorul sau cu podul rulant cu catarg stivuitor cu care clepo-
Fluxul mobilei ambalate in situalia existentd Ei imbunitdfitd este
zitarea se poate realiza la indllimi mari. prezentat in fig. 4.32.
Analiza detaliatd a procesului, combinat cu graficul de circula- Modernizarea procesului de manipulare, transport, depozitare
lie (fig. 4.31), situalia existentd si imbundtdlitd, relevd posibilita- prin paietizarea mobilei contribuie 1a cregterea insemnatd a produc-
tea creEterii insemnate a productivitSlii muncii prin reducerea tim- tivitilii muncii, 1a pdstrarea calitdlii produselor, reducerea costului
trecerii prin depozit qi la uqurarea efortului fizic aI oamenilor muncii.
pului neproductiv al activitdlii de transport-depozitare cu 4Bo/0. Ralionalizarea proceselor de muncd se face prin cre;terea gradu-
Iui de mecanizare gi automatizare a fluxurilor tehnologice,care cu-
SITUATIAEX prind gi transportul Ei depozitarea,activitdli componenteale acestora.
In acest sens in industria mobilei un procedeu modernizat de
transport gi depozitare i1 constituie sistemul etajat cle depozitare
Denumrrea cu transportoarecu role (fig. 4.33).
Acest sistem de depozitare permite creEtereautiiizdrii spatiului
0peraflel
de depozitare pind Ia 900/o $i cregterea procluctivitSlii muncii cu
4C-600/0.
Ralionalizarea proceselor de muncd prin apiicarea procedeclor
moderne de organizare a muncii in unitiitile clin industria de exploa-
tare Ei prelucrare a lemnului conduce Ia stabilirea de noi solulii
DescarcSl de pe
Efucior st depozlj"i
pentru imbundti{irea manipuldrii, transportului qi depozitdrii pro-
Prelualui drn sle- cluselor. Ridicarea gradului de mecanizare Ei autornatizare a acestor
IaJe,hansp.la ranpa activitili contribuie 1a creqterea eficienlei economice a unitSlilor
etpedrire ir de-
Luat (olele dtn sh productive.
vi inrircal c6nucror

Tfanspodla ranpa Peelualui. gr ro-

de exprdriie hodusin vaqon
4.5. Optirnizarea distribufiei gi transportului
Pfeiual colele sl
rnlrodus ln vagm
rnaterialului lernnos
Shvurt coleie 'in va

Distribuirea rnaterialului lemnos se realizeazd la nivei de intre-

prinderi, intre cele de exploatare gi cele de prelucrare a lemnului
.gi intre. acestea Ei alte intreprinderi industriale Ei comerciale bene-
ficiare. Aceasta se face pe baza sistemr-r1uiorganizatoric general prac-
ticat la nivel de ramur6.
Schematic in fig. 4.34 se prezintS distribuirea materialului lemnos
intre intreprinderile din industria de exploatare gi prelucrarc :r lcrrr-
nului.
Se observd cd produsele rezultate din exploatdrilc forcr;li.r'r' ,,'
l i vreazi di rect sau pr in cent r et r e de sor t ar e gi pr cinr lr : ; lr i. r li: 'r r ', l r
di feri ti benefi c iar i ( f abr ici de cher est ea, com bit . r ir lr ': , r i r r r lr ',lt r t r r lrt l
de prelucrare a lemnului, co m b i n a te d e ccl tr l o z;i , r r l l , r n l tr I't tr ,'l r i
industriale gi agricole, intreprinderi comcr<'i;rlc .lr )
FiC. 4.31. Graficul analizei detaliate a procesului combinat cu graficul T e r i t O r i a l , ma te fi a l U l l e m n OS sC ( '( ) 1 r ;1 1 r ;t s1 1, r ,l t r r i l r r '1 , l ,r i l i I
de circulalie.
s e l i v r e a z d i n al te j U d e l e sa l l i i l ( '\l ) t'l l I'r 'tr l tr r 'l r r r r l ' r i r ' "" i
274
 incErai coleie!e cSrlrror IraGoorl la demzl LUai CO1!1ed,n Tfafspcfl la rdnpa [nctfcal,shvuii, conso-
siiva sr inc;fcai de expedrlie lidat coleiein vaqon
De clrucror

B - Sriuatiaimbunatairtb

Formlfe Lf ia'e
X IR
I X
-tr:fsooat ia nag?zre 0etc? laro De ,$t,c:i5 l d i a ;Jfi ,.d ;Jn
ce rfcai(afLfa 'j lnc:icare in vagon (0fsJtldat

FiC, 4,32. Fluxul mobilei ambalate de la

,,ambalaj-receptie" la inc6rcare in vagoane,

E=E
TI

Fig. 4.33. Sisteme de depozitare a mobilei paletizate pe transportoare etajate:

- -::--i .:e d e a l i m enlar e;2 - instalalie de evacuare;3 - transportor cu role actionateintermitent;4 - instala,lie
de transfer pentru incercat in vagun.
 rialului lemnos gi a produselor din lemn se utilizeazd un volum in-
semnat de mijloace gi for{i de muncd, ceea ce conduce la costuri
EXPLOATAREA ridicate ale transferului acestora in diferite verigi furnizori-consu-
LEMNULUI
matori.
o d, Aceasta impune:
E'S.
uz. U - optimizarea distribuirii unor produse in funclie de cantitSlile
f, o-
r<
FU

ftF_
v1
q8 c disponibile la furnizori gi de cantitdlile solicitate de beneficiari, in
O UU
m scopul minimizdrii cheltuielilor totale de achizitie;
z.- F
za z
E 2.,= J - amplasarea optimd a centrelor de sortare qi preindustrializare
a lemnului (depozite) in scopul modernizdrii activitd{ilor de produc-
@
J
) E>
JO
F
= 4)

tie qi clistribulie a materialului lemnos, prin reducerea cheltuielilor

t
de produclie gi desfacere aferente acestora;
q)
- 1'gz1snflareaunor parchete funclie de releaua de drumuri mo-
@ dernizate la alte centre de sortare Ei preindustrializare pe baza cri-
rci, teriului de minimizare a cheltuielilor de transport.
k
Rezolvarea acestor probleme se face cu ajutorul modelelor ma-
(u tematice de optimizare, folosind mijloacele de prelucrare automate
U a- a datelor existente in fiecare intreprindere.
F II.'IDUSIRIALIZAREA
LIMNULUI a

= 4.5.1. Distribu{ia materialului lemnos

=
U
q
U
a
F
a a: Optimizarea distributiei unor produse este o problemd de ,,tip
a
U repartifie'( gi se formuleazd astfel: la fiecare produs se cunosc can-
c)
o I E.
F titdtile ai., i:il-m, disponibile, a1e fiecdrui furnizor qi cantitdlile
d
solicitate bj, j:i7-n de cdtre beneficiar, precum 9i cheltuielile uni-
tare de transport de la furnizorul Fi ia beneficiarul Bi, notate prin
U
L Cii (i:I-rn qi j:l-nl.
p Cu aceste notalii intreaga informalie aferentd unui produs poate
fi sintetizatd sub forma tabelului 4.5.
PRELUcRARTALTMMIi q
Se cere sd se determine un pian optim de clistribu{ie prin apro-
vizionarea beneficiarilor (consurnatorilor) cu cantit5lile solicitate,
=
{t
tinind seama de disponil:ilitdlile furnizorilor, in condiliile cheltu-
N O
ielilor minime de transport. Acest criteriu de optimizare corespunde
r< bo
uu&
53 situaliei cincl cantitatea totald clisponibil5 este egalS cr-r cantitatea
F U v)
da
vl t- totala solicitatS.
a-
J
U:l
>FO
Ncltincl cu X;4 cantitSli1e necunoscute care urmeaz6 sd fie trans-
d = =z
az* portate de la furnizorul Fi 1a consumatorul B1, moclelul matematic
o- = asociat situa{iei prezentate se formuleazi astfel:
o- vJ'
Sd se determine cantitilile necunoscuteXii care si satisfacdurmd-
toarele restriclii:

ixoi:bi; Pentru j:7, 2, . . ., n

i -l
 Tobelul 4.5 3) Necesarul depigeqte volumul disponibilului total:
Matrice de transport 3 *\,
CantitAti
kn''k"t
de acest
Consumator/Furnizor
disponi-
bile la Schema generali de rezolvare a unui model matematic
furnizori
(Fr) fe1 cuprinde doud etaPe: po-
ttl a) determinu""t'irt"i solulii iniliale din mullimea soluliilor
sibiie;
"^- pind se obline solu-
b)'imbundtalirea succesivSa soluliei iniliale
lia optimd.
'-- i; biblioteca de programe a calculatorului FELIX C-236 existb
pachetul oe p"og"anie lfnaxSeORT6(, destinat.sd rezolve aceasta
sint egale cu
clasd de modele, in situilia in care "ut fite1il" solicitate
ca
la nivelulunui jude!constatd
""ti*TflJlthil?;,0"r,"i produseror
emise de coordo-
a"ri^""t"" procluselorcu fu"", pe b-azarepartiliilor * linlnd seama de con-
;;;;;i ae'batanla --centrali industriaia
restriclii de repartizare integrald a cantitdfilor disponibile 1a gi de contractele
fiecare furnizor; sumatorii locali din juiet qi clin jucl^clelelimitrofe
in care se face aprovizionarea intreprinde-
externe. studiind constatat cA
,a'
i"a"Jriaie din jude!
-odrrt cu materialele lemnoase, s-a
\- exceplia unor produse
, .Xii:a.g pentrUi,:1,2,. . . , n principiul enunlat se respectd in general, cu
"ii""
j.l
ii^""irr"r"j"-ain temn; ljentru care se fac apro-viziondri 9i
i"h;;":i;; locali expe-
- restrictii de nenegativitate ale valorilor X;1 h'"'i"-t*"r;;"iffi";i""u- ;ua"pi"i, in timp ce f urnizorii
alte judefe' Acest
cliaza prodrr.e anaioag",'fb alli consumatori din de transport
Xr)'0 Oi distribulie Ia cheltuieli suplimentare
".r"a
pet t"u consumatorii -rlu" "o}a""u
din judet Ei din.afard'
gi care sd minimizeze costul total aI transportului
'--- erp""t"le ardtale Ia urmdtoarele produse: cheres-
mn
t"u^Ju-"aqinoui", tug, t6iu",
"""iizat
diverse escnle',ambaiaje.din lemn'
z : D . D . c r i . x ,t La cheresteaua de rdEinoase s-a expediat in afara- judelului
' j:1 judele Ei 2 545 t Ia
29 t62 t, din curu za-ati t'la beneficiarii bin alte
i- r

In modelul matematic descris trebuie sd se ia in considerare ur- din jude! s-au aprovizionat cu
export, in timp
rndtoareleipoteze de lucru; : OSSt de Ia fuinizorii "" "ott.t-atorii
din alte judete'
1) Situalia in care cantitdlile soiicitate sint egale cu cantitdliie Utilizindmodelulmatematicprezentat,s-aoblinutodistribulie
disponibile: optimi a cherestelei de rdEinoase'-"r'o"i"i ^
Modeiul a fost rezolvat cu ajutorul pachetu-
mn
rui ae piogru*u,,iiiANspoRT(
-"tu*utl" gi_sotulia se afld in tabelul 4.5, iar
f o,:!4, aecodificaieaei se geseqte in tabelul 4'6'
i:L rdginoase,cttm
oi" analiza aistiinuiiei actuale la cheresteauade
i:r

2) Situalia in care disponibilitdlile depdqescnevoile consumato- parativ cu solulia o reclucere a cheltuit'lil,':

rilor: 5;^ ;;;.p;";- ii' "piii"a^"ntinut.a,rezulta
ia,6'o t o, r r-77,2 mii lei anual'
"esp""tiv disiribulia celorlalle l)r()(lrr:;{" t'rrrl
Proceclindit-tr."i"ii--6a Ei r lI lrirrr"l
".t
reducere a cheltuic'lilttr 'r'r'l
merate mai inainte, rezuit6 o
fi:r o,rf,o,
j:r cu 16,90/s.
I
220 ",.'.r,
 TabeIuL 4.6 TabeIuI 4.6 (continuare)
Situa{ia optiml decodificatE a programului de transport
rdginoase intr-un judet
Ia cheresteaua de
I z I r j a I s I'l 7 I a I o J r ol r r
Intr. 1r5A
Din judet Din a.lte Judete Cooperative R 340 340
Furnizor/beneficiar
Fabricile de cherestea Cooperative V 98 98
Cooperative B 71 IL

Cooperative U 119 779

Intr. 16 A t 434 | 434
Intr. 1 F 804 804 l1
IFET A Intr. 2 R 598 598
5 653 5 653 10
CPL A Intr. 17 A
'Trust construc!ii I 226 I 226 t2 T2
Intr. 18 A
Intr. 19 A 150 150
A1 1 084 1 084 t270
Div. benef. A 447
IJECOOP A t 512 7 572 Div. benef. F 42 42
Intr. 1 A 168 168
Intr. 2 A Trust construclii
191 A5 988 988
Magistrale 193 375
Intr. 3 A ua Intr. F1
77 Intr. C1 8 8
Intr. 4 A 425 425 75
Intr. 5 A 1q Intr. 20 A 1D
18 45 45
Intr. 6 A 732 'l Intr. F2
"9 I.A.S. F 2l 2t
Baza Aprovizio- 40 40
nare A 1 atK Intr. L1
! 37it 6 o
Intr. 7 A 45 I.A.S. P
45 18 18
I.C.S.M.I. B 30 I.A.S. R
qnt
30 I.A.S. T 8 J
I.C.R.M. A 574 a
I.C.S.M,I. A 163 r.A.S. S
358 18 18
I.C.S.M.I. F 39 :i9 I.A,S. H
Intr. 21 A 43 43
Cooperativa C 91 91 13 It
Cooperativa L 67 o/ Intr. 22 A
Cooperativa A Baza aprovizio-
nare B 382 382
Cooperativa B 102 48
Intr. B A 70 Intr. 23 A 48
70 60 60
Intr. 9 A 987 Intr. F3
987 258 258
Intr. 10 A 50 Intr. 2il A
50 110 110
Intr. 11 A 11 Intr. 25 A
11 15
Intr. 1 B ,(: 1D
Intr. 26 A
1 510
Intr. 1 C 97 ot
Intr. 2 T I JIT '

Intr. 1 T
Intr. 1 R clr Total alte judefe 18679 7 938
trntr. 12 A 470 export 2 545
Intr. 13 A
Trust construc{ii Total general 182
1 631 1157161 3 659
In#. 14 A
Trust constructii Metoda folositi pentru optimizarea distribuliei produselor din tir-
Aj belul de mai sus se poate extinde gi la restul produselor livratc rlt'
Trust construc{ii oricare intreprindere din industria de exploatare $i p'relucraf(' ir
Aa
lemnului, fiind posibild generalizareaei Ia toate intreprinclcrilt' tlirr
lard.
222
 qi prein-
4.5.2. Arnplasarea centrelor de sortare Ei preindustrializare In cazul studiat - amplasarea unui centru de sortare
a lemnului dustrializare a lemnului I se determini amplasamentul pornind
de la premizele:
afl6 amplasat
- costuriie variazd in funclie de locul unde se
, Aceastd operalie se face in condiliile asigurdrii unei corespon- centrul (dePozitul);
denle-ralionale intre necesitdli gi resursele cliiponibile
linind seamu sint minime qi
cie balan{a factorilor de produclie direcli gi indirecli in'vederea mi- - existd un loc qi numai unul, unde costurile
nimizdrii cheltuielilor totale (de produclie, de investilie, de trans- acestioc_d[amplasa-entuloptimdinpunctdevedere'economic.
centrului
port ;i a cheltuielilor sociale). stabilirea punctului din teiitoriu unde amplasamentul
este optim din punct de vedere eco-
Foiosirea metodelor matematice moderne prin car.culecle optimi- a" .o"1""" qi preinaustrializare
no*i", se faci dupl algoritmul prezentat in continuare'
zare, in studiul amplasdrii centrelor de sortaie qi preindustriilizare
pe harta zonei ceri tate (1-2 seclii de exploatare) care cuprinde
a lemnului, ridicd nivelui calitativ al preocupdriloi privind moder- (centrele) se tra-
nizarea transportului, depozitdrii gi distribuliei mateiialului lemnos. t"r"iro"ii (parchetele de expioatar-e);i beneficiarii
seazeun caioiaj cu latura convenabild, de exemplu, de 1 cm;
Rezu1t-ateleob{inute nu constituie solulii optime din toate punctele
de produse necesar6 fi'ecirui bene-
de vedere, ele au un caracter informativ, intrucit solutia d^efinitivd - se calculeazd cantitatea dispune fiecare fur-
- strategia investifiilor - trebuie sE rezulte dintr-un compromis ficiar, precum qi de produse c1e care
"u"tituJ"a
nizor - exPrimat6 in tone;
ir-rtreinteresele ramurii de produclie Ei conditiile de dezvoltare echi-
pe care se
libratd a economiei in profil teritorial, {inind seama cle numerosi evidenliazd pe harta toate d-rumurile de acces
p.ate efectua transfioitul auto in. condilii normale in orice anotimp
factori economici si extraeconomici. etc')
pietruite, drutnuri f orestiere ;
Din analiza situatiei existente a depozitelor finare gi centrelor i$*J"; a*muri
pe fieca-re rind cantitSlile de
cle sortare qi preindustrializare a lemnului clintr-un jude!, rezulta - se adund pe fiecare coloani 9i
care dispun turniro"iil",ip"i"qii" sau coloana respectiv6, ob!i-
o diversitate numericd a acestora Ei o rispindire teritoriald arbi- -rinOui
(zo116 orizontalS de ld{ime 1 cm;
nindu-se deci pentru fiecare'rind
trard, care conduce la inregistrarea unor cheltuieli suplimentare
si coloani o po.rd""" dat6 de suma cantitdtilor
cle transport si depozitare. odatd cu modernizarea depozitelor finale, ilrpli"iiiil,. " "u"oi";lrirri-;it"
i;;ii;ilJ- aceste ponderi, se obse^'5 c5 existi un rind
prin transformarea acestora in centre de sortare qi preindustriali- mai mare'
Ei o coioand care au ponderea cea qi coloa-
zare' se ridicd problema amplasdrii optime a acestora, funclie de Ln centrul carouiui determinat de interseclia rindului,de axe de
resursele de masd lemnoas5, prin concentrarea unor ,clepoziteampla- fixeazd originea unui sistem
nei de poncleri trru"i*", se
sate in situatia existentl la distante mici. coordonateXOY;
lemnului 11'
soltitionarea acestei probleme se realizeazd printr-o metodi cle - se mdsoara pe plan (schiia secliei cle exploa-Larea fiecare furnizor
existente cie la
optimizare a amplasdrii centrului de sortare gi preinciustrialirzare fig. +.3S) Alri"ntlf" ai J""*""iie 'a
Distanla
alegindu-se clistanla minimS.
a lemnului, metodd ce poate fi folositd in general in studiile cle axele de coorclonate-irn."t", cu costul de
cantita"tea disponibil'a $i apoi
amplasare a oricdrui depozit. obtinuta se inmulte"ste- ";"pi'ru"l" in acestrel
Metoda se bazeazS,pe faptul cd pe traseul cle 1a furr-rizori (par- Ii";i riit"i#';;;ii;i "u O"i/t'r.i"),oblini'du-se
datele din tabelul 4'7.
cheteie de exploatare) la beneficiari (consumatori) se pot arnplasa aproximalie a
Se cere cleterminarea curbei Y de cea mai bund
depozite care sd deserveascdoptirn atit producdtorii, cit gi consumato- Z pe de alLit
nnnctelor clin acest tabel de pe o parte Ei a curbei
rii repartizali neregulat pe suprafala unui teritoriu (zond.,iude!, re- n rrrlo
giune sau !ara). p(ttrote-cafe evl-
Pentru aceastase aplicd metod'acelor msi mici
Determinarea arrrplasamentului acestor centre de sortare $i pre- poiit ol,,-i"la de gradul rn, care se abate cel mai ptt-
O."ti-a o
industrializare se poate face in func{ie de costuri (cheltuieli cu trans- "u.ba
lin fald de Punctele date:
portul qi manipularea, cheltuieli pentru dotare etc.) metoda de cal-
(X',, Y) ,i':,7, 2, '. ., n
cul riminind aceeaqiindiferent de baza de calcul.

224
 Fie curba:
Y :f (r):tr.'r1. Kg.].K2r2o/ o .' . + Kk' (4.e)

cu proprietatea ca S: D lf@il-Yil' si fie minimS' adici sd se

i :r
puncteledeterminateY'i:
---i,";t"cel mai putin de Ia i, a" cea mai bund aproximafg de forma
abatd
u o6itu
",r"t
(4.9t;;;J" it ura.e"ivaiele cleordinul intii in riport co Ko' Kt ' ' 'K^
ale expresiei:
s:i
nn
{i<o+r,xl+Kzx?+'' ' +K-rT*Yl' (4'10)
[J@)-Yo]'z:>)
i=l

qi se obline:
Ktx'+K,x?* . . . *K*xT -Y i:o
*,: L2(Ko+
: 2xlKo+Ktxt+K,x7+ -. . +K',,xT-Yi):o (4.11)
* i
'. . *K^xT-Y,):0
zxT(K0+Krxu4K,xlr
*: *>],
Din relalia (4.11)rezulti sistemul de ecualii noruale:
( Nrr+x,Dx,+tirDx?+. '. +K-Dxl"-D l"o:o i
t-I'xJ,:o
| *0D",*K,Dx?+K,Dx?* . . . */(,nfxl+ f ,n.r,
I r.oD"
"- T+x,DxT*'+K,DXT*' +. . . +K,"Dxi*- I
t _DxTyu:o ,
1010/+t660415851f 97iBt Sistemuldeecuatii(4'12)sepoatescriesubformamatricialSast.
fel:
l Al .II( ]:tBl (1.13)
@-6 Parchete
de explcatare unde:
72'8r
- e]'t\t MasElemnoa.€
Drumuripubticemodernizate
Drumuripubticenemodernizate
" f x o f x ? - - - - .D x l
Dr.umurr
foresii.ere rAt:Dx,Dx?Dxl Df'*'
Fig. 4.35. Amplasarea centrului de sortare qi de preindustrializare
L,xY Dxf*' DxT*' Dxl*
a lemnu-
lui - iI.
: [1(.I [L'_.I
rBr:
r,{rlil l; L']"';,
l
1i*
227
 _-^Foarte adcsea, datoritd instrumentelor de mdsurat cu precizie
-aceea Determinarea amplasamentului ogtti,m a centt"ului, de sorture ;i
diferit5, unele valori ale lui y; sint mai precise qi ae sint
considerate mai importante decit altele. preindustrictlizar"es lemrullui in zona secliei de ergiloatarea lemnului
In acest context, se asociazdo pondere W'6fieclrui punct (Xt, yt). R - sec{iei de erploatarea lemrrultd H.
Astfel, curba de cea mai bun6 aproximare de forma (a.g)'devine Urmdrind etapele algoritmului prezentat mai sus se oblin pen-
tru acest caz cloud tabeie pentru care se determind apoi doua curbe
Y :D WrK txr (4.14> (a.15)de cea mai bund aproximalie a punctelor iniliale.
Pentru determinarea coordonatelor X si Y a amplasamentului
In acesteipoteze,sistemul de ecualii normale (4.13) devine: optinr este suficient de calculat numai coeficienlii Kt qi K, din sis-
temul de ecualii normale (4.16)pentru datele din tabelul 4.7.
tAl . Il{l:tBl Cu valoriie X si Y djn acest tabel, sistemul (4.16)devine:
uncle:
nwulwrx, Dwox1, 24 Ko-776 Kr*3 966 K2:1273
Dw,xl"
-116 Ko-F3966 K1-71 606 K2:27 751
tAl: Dw,x, twox? Dw,xi LwoxT*' 3 966 K0-71606 Kr*2 074962Kz:799883
Div,xr fiv,xi+' lw woxi+' Dw,x?*

a:[im,]
Din cauza coeficienlilor mari ai acestui sistem s-a folosit pentru
rezolvare un program ,,FORTRAN(, folosind regula lui Cramer.
[Ii ] =
till;
Irentru cazul concret se cautd curbe de forma:
Rezultd in urma compildrii programului:
K1:0,530215
Kz:0,43482I
Y:Ko*KtX+KzXz (4.15) Deci X:_ 5 :_9,609693:_0,6
care sd se abatd cel mai pufin fald de punctele date (Xi, Y). 2Kz
Derivata curbei (4.15)se anuleazdpentru: Cu valorile Y Ei Z din acelaqi tabel sistemul (4.16) dte,vi'ire:
fit 24 Ko-353 Kr*6 793 K2:2248
x:-
2K"
-353 /(o*6 793 K1-141 059 Ko:-50 453
Revenind la datele din tabelul 4.2, derivata curbei (-1.15)
va indica
coordonata X a amplasamentului optim qi coordonaia )l a acestui 6 793 K0-141 059 1(1+3 073 453 Kz:-I105 109
amplasament.
Pentru calcuh,rl coeficienlilor curbei (4.15) se formeazd sistemutr de unde:
de ecualii normale: Kr:-4,817652
Kz:-0,687377
n1(01
D*nrr* P*7rr: -D", DeciK:- +: - -1+*9'z. :-3,booooe:-3,5
2K2 1,374754
^ J'-
i*,r,^*Ixizr,*3
Et -'i1-r Lxil(z:I t ' t ' (4.16) Rezultd astfel cd amplasamentul optim, pentru care cheltuiclil<'
de transport sint minime, al centrului de sortare qi preindustriir-
Tizare a lemnului este in punctul de coordonate (-0,6; -il,fi), lirl;r
x,+f xizr,+
f_,x: tti u": |:x?v, de sistemul de coordonate XOY trasat. Acest punct coirr<'irlt':iprr,-
ximativ pe hartd cu actualul depozit final H.
228
2ll(|
 n''
Valorile func{iilor obiectiv E Fi z pentru clistan{ele mEsurate cle la fumizori la anexele o, ,, f,oo'"'ut

Costuri
Dis- Distanta totale
SpecilicaJie T.km Y-km T .k tD Z:mii
:r:km 1ei

Furnizori

Parchetul 32 I 778 11 107558 59 -16 156448 165

Parchetul 33 5 851 29 255 10 1a
64 361 JJ

Parchetul 34 2 215 Ll 075 -11 21365

Parchetul 35 ,1389 11 48 279 27 *ll ,4 U1J 7B
Parchetul 36 6 048 I 54 432 27 90 720 82
Parchetul 37 4TJDO IJ 65 340 59 91,476 128
Parchetul 38 5 058 85 986 90 -1 5 058 1
Parchetul 39 7 930 -28 22204C 322 0 0 0,00 U
Parchetul 40 11 673 -28 326 844 474 0 0 0,00 0
Parchetul 41 2 868 ,- 77 436 112 -72 34 476
Parchetul 42 2 834 -lo 36 842 tt B 502
Parchetul 43 7 855 IJJ CJ' 110 -lt)
125680 119
Parchetul 44 7 116 78276 JJ _22 1 5 65 5 2 219
Parchetul 45 2 914 A 11656 J -lb
lc Io+
108
Parchetul 46 6 302 0 0 000 0 170 154
F'.erchetul 47 4 502 -5 22 510 8 99 044 138
Parchetul 48 5 5BB 5 bbu 7 -22 122276 I /O

l'archetul 49 1,1542 -l 7).542 2 230 840

Parchetul 50 6 348 12696 3 -19 720 672 169
I,archetul 51 2 647 -J 7 941 , -18 47 646 67
Parchetul 52 I 798 0 0 000 t, 1 6 65 6 6 175
I)arc'hetul 53 7 2t8 - 11 79 398 44 180450 2E2

Eeneficiari

Depozit final R 63 000 3 1 50 0 0 -126 3 1 50 0 0 - tz o

Depozit final H 71 800 71800 5'02600 -154

5' r ' s.+= gsg 8$E EP.' Fr 3.E

s r tgdI f e f r : 3n F- iH t. ''o
lu
I +
"B:
R E. * PFge- * Exr p Sii+F i ' v U A FtV a tv I H lZ A ts F

= ' 5 ' s S - 9 . " : : X ' 3g 1 $ 3 t ' 5 : 3 -

- '9

3E E' $; 1.PB il s ; F: Hr f + Ft t E
X o P -P r tP o l '
!'"
{;'l;il; H [5 ]'F=sE FilEN'q
i ei : r iE I'=Fpi $l gH3H"
*i$F;tHiFE
iHtB*g$*
i
3 qI H $r :;'id€
P
B E :.E ,i[[r
P E
's, ' 5
- 9. ts ':i >
- * O .5
STs s . gf SdeQ* t : F F
e' HH' Es H;E:
83. h' 3H. gF=HdB"
t[.F::h'rfi =1E
EFlEE8fre
g'":
E Hil ilp ?'H E.ERF3 ils ' F
A Ea g E d il RB H.:.' ::3 N,S q'B
F*'FE
Q ; - F ; 'F " .
3F:
t!
F3'H fi HE,l'F
o i - - ; s *r , * p, g
:F
iI *l liF nE$sRB'1H
q,iB5.is.E
i Fb 'AE
EAH 5r,3,lHEg
E$E6;3:E:nEsX5-E e H
b':
QaEHjg3.fit s''+s'E:P
^ .F EB
,,, ?ETg;oB;'EH3F
g q H F .so r 6 ESl
*$ g S g.H
- 3 .ii1 :;3 3 E ? n h o :6 ' - < ., e$
I E: E= Q' ' c!' r ;E; F , ;' -*'1
*e+;?F??; F??HH $H,

G Eficienfa economici a transportuNui
re. depozitiriigi distribuliei
produselor
di,nindustrialemnului
5.1. Eficienfa economicS.Criterii de bazi
Eficienla economici reprezintd rezultatul util, pozitiv, al activi-
tdfii desfdsurate in procesul de producfie. Aceasta nu este altceva
decit un raport dintre rezultatul oblinut intr-o anumitd activitate
economici qi cheltuielile de muncd socialS efectuate in acest scop.
Noliunea de eficienld. economicd i;i poate dezvdlui pe deplin
senstrl dacd se analizeaz=aelementele care compun cheltuielile ficute
pentru oblinerea produsului respectiv. Crearea oricdrui bun mate-
rial necesitd participarea directd a omului prin cheltuielile cu munca
vie, cit Ei cheltuieli de materii prime qi materiale, combustibil, ener-
gie, folosirea de instalalii, maEini, dispozitive etc., adicA o cheltuiati
de muncd materializat5.
Prin insumarea celor doud elemente fundamentale de cheltuieli
cu munca vie gi munca materializati rezultd Ia nivelul societdlii
cheltuielile de muncd sociald. Deci se poate vorbi de o creqtere
reald a acesteia,in mdsura in care are loc o economie a muncii so-
ciale pe ambele cdi:
- prin economisirea de muncd vie, ceea ce se evidenti azd,ptac-
tic in cregtereaproductivitdlii muncii;
- prin economisirea muncii materializate, evidentiatd in redu-
cerea cheltuielilor materiale de produclie.
Eficienla economicd se mdsoari cu ajutorul unui intreg sistem
de indicatori care vizeaz6, gradul de utilizare a obiectelor muncii,
a mijloacelor de muncd gi a forlei de munci. Indicatorii utilizali
sint: indicatori de efect, indicatori de efort;i indicatori de eficienld.
232
Matematic eficienla economicS,reprezintd raportul dintre primii
doi indicatori - efect Ei efort. Atunci cind se urmareEte maximi-
zarea efectelor, rezultatul trebuie sd fie supraunitar:
Eficien{i economicd': ** t t.
Efort
cind se urmdregte minimizarea efortului, rezultatul este sub-
unitar.
Eficienla economicd:H* at.
Efect
in industria lemnului, eficienla economica, definitd general mai
inainte, trebuie ginditd 9i concretizatd Ei in rentabilizatea procesu-
lui de iransport,-manipuiare, depozitare Ei distribulie a materialului
i"*not gi pioduselor din lemn. Datoritd complexitdlii _problemelor
pe care'intreprinclerile tre,buie sd le rezolve in specral in ceea ce
priveEte o"g"triru""u cleplasdrii materialului lemnos din padure la
prelucrare ii apoi pind la beneficiar-- pregdtirea acestuia pentru
iransportuf i1 iistem modernizat (palctizat, pachetiz_atEi-containe-
rizat)" organizarea depozitelor, dotarca cu mijloac-e de echipamente
adecvate-(palete, coniainere, mijloacc de manipulare ;i transport),
calificarea personalului, organizarea fluxului informalional etc. irn-
oun analiza economici a acestor elementc, care sd serveasCdIa de-
terminarea direciiilor principale cle sporire a eficien!-ei economice.
Estimarea efortului economic. EfortUl economic se dimensioneazd
pe baza antecalculirrii cheltuielilor nccesare pen-trg aplicarea solu-
imbundtilite, care au fost proicctate,9i cuprind:
liilor
'
- valoarea-chetrtuieiilorncccsarc.pentru construclii 9i amena-
j6ri de ciidiri, spalii de acces,gi circulalie, reamplasari de utiiaje,
ittit"l" qi instalajii de manipular_e,.echipamentede manipulare gi
transport ca paletc, containere, stelaje, suporli etc.;
-- valoarba chcltuielilor anuale pentru exploatarea, intrelinerea
Ei repararea dotdrilor qi amenajdrilor propuse. in_tabelul 5.1 se pre-
iirrta ,tn moclel de esiimare a efortului economic necesar aplicdrii
unui proiect de organizare'
in coloana l. Je trec toate amenajdrile constructive Ei dotdrile
rezultate din solutiile proiectate in studiu. coloana 3 - cantitate -
se referd la num6rul, volumul, suprafa{a etc., utilajelor, amenajdri-
lor sau altor clotdri necesareaplicdrii soluliiIor. In coloana 4 se inrc-
gistreazd costul unitar (pre!ul) de achizilie a1-celor. menlionate- in
Joloana 1, conform facturilor, evidentei contabile (inventare, fi;r"
contabile) preluri de catalog, devize etc.
Totalul^ sumelor din coloana 5 reprezinti investilia (chcltrrirrlrr)
initiald. Pentru completareacoloanei 6 se aplici cota clg itmttt'l'i;r;tt'''
',': i
 Tabelul S.I - beneficiul supiimentar oblinut la sporul de produ-clie;
Model de estimare a efortului economic - incasdrile din valorificarea disponibilitdlilor sub forma mij-
loacelor circulante (de exemplu: materiale, semifabricate, echipa-
Amortizdri Cheltuieli ment de proteclie etc.).
Cost
anuale
efectuate a) Estimarea economiilor constd in economiile generate_demodul
Dot5ri cu
utilaje, Canti- Cost
total
(investi-
hah

exploatare,
+ Frr
Total de lucru propus fald de cel existent, rezr-rltatein principal din:
cheltuieU
echipamente
$i atrrenajeri
I U/M tate unitar tie) initial Cota
lei
(col. 5
i n +.a +i h a FA
anuale - reducerea unor consumuri specifice;
pt'Jpuse ( c01.3X o/o
Xcol,
ei r a n r r .i i i
(col. 7+ __ reducerea fortei de munc6;
col. 4) 6) col. 9)
olo
I tut - realucerea timpului de stalionare a mijloacelor de transl:ort
| {cot. s
I Xcot. auto $i C.F.;
I
;i , - alte surse de economii.
Aceste economii se determind astfel:
pentru dotdri Ei amenajiri prevdzuti in normele
mijloacelor fixe.
de amortizare a Econornicl rezultatd din re.ducerecLullor consumuri specifice. se
Pentru unele paletg dq..", special gi containere, oblin pe seama diferenlei valorice dintrc consumurile specifice in
sub 500lei, care nu circurd nici in regim de schimb
cu o valoare de noile condilii propuse fald de situalia existent6, la: materii prime
tuire, qi sint proprietateb.intreprinderif, palete
nici de resti- si materiale' cliiecte, materiale auxiliarc, ambalaje, combustibil, ener-
Ei ;;;t"i;;re cu care gie, carburanti, Iubrifian{i, piese de sr:himb, echipament-de protec-
f?."". dist-ribu{ia directd a produselor se prevede anali-
t:
(fo'd) de inlocuire a dotdrii acestora, in functie o cotd anuard [ie'etc. Consumurile noi vorfi determinate pe baza calculelor
d";;;;d de cir_ tice si a experirnentdrilor.
cuite si uzura fizici efectivi. Desi sint obiecte a" -i"ir""t"r
valoare sub b00 rei), acest fond de inrocuire
(deci cu Aqa cum s-a ardtat, soluliite imbunitalite in_manipularea,clepo-
'd ;" t;;; J" z. zilatea Ei transportui produselor clip lomn duc la reducerea consu-
in coloana B si se evidenli"ra anual, procentual "oio"rr"
loric al exploatdrii, intrelineriil,i gi va_ murilor de materiale.
""rti! pentru dotdrile si ame-
najdrile propuse. ""p"""trilor Acesteapot Proveni din:
cheltuielile anuale. generate de intrelinere qi exproatare (cor. - economii rezultate din reduccrca Llnor pierderi ;i cleprecieri
B calitative ca urrnare a eliminirii ttrlclr manipulSri manuale a pro-
9-r9) se -preiau din .evid-en!,acontabili (acolo posiuii;, arn
la unitdtile similare, sau se bstimeaze
",,hu-"Jtu
p" b;ri;e duselor etc.;
1:"i3"',de calcule
(devrze). rn coroana 10 se inscrie suma cheltuielilor anuale generate - modificarea ambalajcior clc. triinsport clasice (carton, hlrtie,
de amortismente (preluati din coloana z) a" anuale iSzi etc.), prin inlocuirea lor r:u 1ltclg tipuri de palete sau containere
erectuate pentru exploatare,^intrelinere qiEirepara{ii "rr"it"i"rile
(preluate din cu alte ambalajemai avarrtit.ioasc;
coloana g), obtinindu-se astfel cosiul total al'orr"ituiiiilor anuate. - preiur-rgireaduratci clc folosire a ambalajelor de transport ca
In cazul in care din s-oluliile proiectate rezulti unele disponibi- u"-a"e a reClrrceriimanipr-rlSrilormanuale inutile qi prin introciu-
litdli de mijloace fixe (utilaje, instaraqii,mijloace au,trurrrpo"t
etc.), cerea sau extinderea paletizdrii, pachetizdrii gi containerizirii;
care se pot valorifica, costul total initiat cit si cheltuiehle -. reclucclea coltsumurilor materiale in procesul tehirologic'
anuale
pentru.amorti-zdri (col. 7),.intreline,re, re-parafii si exproatare
(col. g), Economia la consumLtLde mttncdL Pentru activitdlile efectuate irt
respectiv totalul cheltuielilor anuale-1coi. roj, ,i, airii""Lu 26,
lorile corespunzdtoare,reducind prin aceastamdrimea efortului.
ctt va_ sitr.raiia e-ristentS, cheltuiala cu forla de muncd rezulte din inmul-
c1
Estimarea efectului economic.Efectul econornic il reprezintd iirea timpului efectiv consumat (in ore sau numer muncitori)
suma tariful piacticat, plus sporurile acordate, 1a care se adaugd imp-ozi-
economiil-or beneficiilor calcurate de p"trt* ,i" de apli- tul asupra fonduiui de retribuire 9i contribulia p"qt-"L asiguririll
-gi legurd
care a soluliilor proiectate, provenite ain" urmatoa"ut" irrru, "" sociale. Pentru activitdtile desfdquratein noile condilii, timpii rlt:
- economii antecalculate rezultate din reducerea cheltuielilor muncl vor fi stabiliti in ore sau numdr muncitori.
materiale si de forta de muncd; Retributia orard'va fi cea conformd cu prevederile legale'
(t,) A
4 jA 2: l: ;
 Diferenla dintre totalul retribuliei aferente situa{iei actuale Tabelul 5.2
-
celei Ei
.proigstate, reprezintd economia de manoperi. la care se adauge Durate medii adoptate pentru stafionarea rniiloacclor auto
contributiile aferente acesteia.
Exemplu de calcul:
- Numdr muncitori in situatia existentd -40 pe auto-
vehicLrl
- Numdr muncitori in situaiia imbundtdlitd =20
- Economie la fond de retribufie: 20 muncitori >(2200 lei/lun5\12
=52 8 00 0 luni=
lncdrcare
- Economie la impozitul asupra fondului de
Descdrcare
1b x 528 000
retribuire: =79 200 lei
100
- 5280'0,0
+ 79 2:00= 607 200 tei
Pentru mijl,oace C.F. timpul de sta{ionare normat -la operaliile
de incdrcare-descdrcare este cuprins in reglementdrile tarifare a
- Economie Ia fondul de asigurdri transportului de mdrfuri pe calea feratd'
1bx607 20C Acest timp este compus din: timpi de agteptare, timp de mane-
sociale: -- =g1 0B0 lei
100 vra, timpi de incdrcare-descdrcaregi timpi de intocmire a formall-
- 607200+91 080=698 280 leiian td!i1or.
Alt erem,plu: Dintre acestia, prin mecanizare se aclioneazi asupra timpilor
- Volumul de ore muncd economisit=100 000 ore_om,ran de incdrcare-descdrcareqi asupra timpilor cle aqteptare.
100000 orex11,00 lei/h:d 100000-lei/an la care se
zit qi fond asigurdri s,ociale 1100 000X15%-16b000
adaugd economia de impo_ Economia ce se realizeazS,in acest caz poate proveni deci din
buliei
tei impozit asupra retri_ reducerea duratei incdrcdrii-descircdrii si agteptdrilor, care se ma-
terializeazS,in ore-vagon, la dispozilia transportatorului cit Ei in
1 100000+165 000=1 26b 000 lei/an eliminarea iocaliilor.
Fond asigur5ri sociale=1 265000X1b%=1Bg 250 1ei/an b) Acumuldri d.in producfia sttplimentard. ca urmare a aplicdrii
Economia totald obtinutd (manoperd, impozit
soluliilor tehnico-organizatorice previzute i1 studii 9i proiecte, se
$i CAS)= poate realiza o creEiere de prc,dr,rclic_clin economia de materie pri-
1 1 0000 0+16 500 0+ 189ZS0- I 454 750 lc i/ an ma oblinutd prin reducerea consumulrti specific Jd-e.exgmplu, prin
introd.ucerea bontainerizdrii in transportul mangalului). Pentru spo-
Economia rezultatal din rectucerea tirnpului d.e stafionare a mij-
ru1 de produclie oblinut se calc:ulcazabeneficiul suplimentar cai'e
Ioacelor de transport (auto si,C.F.).
se va realiza prin vinzarea pr6duc{iei, acolo unde este cazul addu-
Pe-ntru mi.jloace auto, la determinarea timpilor de stationare si gindu-se Ei impozitul pe bcncficiu sau pe circuialia mirfurilor.
costului acestorase pot folosi urmdtoarele su"s", Aceasta se deteimind prin inmullirea cantitdlii suplimentare de pro-
- observdri directe efectuate cu ocazia elabordrii studiului pen- dus, ce se estimeazd i se obline, cu cotele de bcneficiu qi impozit
tru situalia existentd,.lau a experimentdrii soluliilor proiectate, pen- planificat.
tru situalia lmbundtdlitd;
- documentele de evidenld dupd care unitdlile fac clecontarea De exemplu: Prin reducerea consumurilor specifice se poate face o eco-
cu transportatorul; nomie de 200 t materie Prim5.
Din aceastd cantitaie se va obline, linind seama de consumurile speci-
- normative si norme de muncd republicane sau departamen- fice, lR t produs final, al cdrui cost este de 2 800 lei/t'
----'fies.qrunincl
tale privind lucrdrile de incdrcare-cleicircar" prta.rc"ro"ti" Iemn: cd iu o i.rtr"prindere unde pe ling{_beneficiu (10% asup_ra
"
reglementdriie de tarifare a transportului costului producliei) se mai calculeazd asupra produsului 9i impozitul pe cir-
de mdrfuri cu mij- culatia mdrfuriior'(ICM) cle 150/6,beneficiul suplimentlr inclusiv impozit(tl'
loace auto. va fi:
. ?g e!?*plu: pentru un autocamion conventional cle 5 t. ln unele 2 B 0 0 x 10
studii elaborate s-au adoptat urmdtoarere durate medii (tabelul 5.2). 33X -.i6o_- :9 240 1ei/an beneficiu.

236 .',, t I
 Valoarea producliei marfd:
DupS determinarea acestora se intocmeste situ.alia^comparativ5
33X2 800+9 240-L0r 640 lei a p"i"iipatilor indicatori pentru a scoate in eviden!5 influerrlele. mo-
Impozitul suplimentarl a"i"ira.ii. Acegtia se calculeazi in intregime sau .P.]r.!ia]' fulclie- {.e
studiutui gi condiliile concrete ale unit6{ii (tabelul 5.3).
150/^
1 016 +0 X .1 =15 2{ 6 lei Irentru finantarea'aplicSrii, intreprinderea va intocmi documen-
"""ti""t"i
TUU talia prevdzutd de legisla{ia in vigoare'
Acumuldri suplimentare total:
'fennicite gi metJd,ele de organizare a transportului, depozitdrii
9 240+15 246=24 486 lei/an. qi distribuliei'materialului lemnos qi produselor din indusiria lem-
;;L"i aplicate in urma studiilor Ei proiectelor se concretizeazi prin
c) Valorificareo. unor disponibilitdli de mijloace circulante. prin economice specificd pentru: -
eficientd
-----
aplicarea soluliilor pot deveni disponibile si trebuie valorificate di- ma.ripula"ea produselor in industria de exploatare si prelu-
verse mijloace circulante. Prin aceastd valorificare creste nivelul
crare a lemnului;
efectului economic previzibil.
De exemplu: se dau ca disponibilitdli la seclia unde s-a fdcut studiul si consumatori;
{urmind sd fie vaLorificate de intreprindere) urmdtoarele: '- -- auoo zitarea materialului lemnos gi a produselor din lemn ;i
200 panouri pentru acoperit stive f200 lei panoul 40 000 lei optimizaiea distributiei acestora.
500 m? carton asfaltat X5 leilm2
20 kg cuie X7 lei/kg
2 500 lei cu alte cuvinte, aceasta inseamnd a analiza aspectele costurilor
140 lei
transportului, depozitirii si distribuliei materialului lemnos $i Rro-
duseltr din lemn pe de o parte si de a determina cdile de reducere
I'o'cal:. 47 140 lei
Cu aceastd.valoare creqte efectul economic calculat diminuin- a acestora, in funclie de ipecificul parametrilor fiecdrei activitali,
du-se in acelasi timp costul producliei secliei in care s-a elaborat pe de altd parte. In acest scns se prezintl elementele specifice pri-
Iucrarea. vind:
Estimarea eficien{ei economice. Eficienla economicd a mdsurilor - eficienla economich a manipularii produselor din industria
propuse in studii qi proiecte se concretizeazd,intr-un numAr mare lemnului;
de indicatori. Anterior acestora se calculeazd economia netd anuare - eficienta economici a transportului;
Ei termenul de recuperare. - eficienla economicda depozitlrii;
a) Economia netd anuald. Economia netd anuald reprezinta dife- - eficienla economicd a optimizarii distribuliei materialului
renla dintre efectul economic anual (compus din economii, acumu- lemnos.
l5ri suplimentare, incasdri din valorificarea disponibilitililor etc.)
si cheltuielile totale anuale (coloana 10 din tabelul 5.1). Economia
netd serveste la determinarea termenului de recuperare. Ea se trans-
formd in acelasi timp in beneficiu. 5.2. Eficienta economici a manipulirii produselor
b) Termenul de recuperare. Termenul de recuperare - expri* din industria lemnului
mat in ani __ reprezintd raportul dintre cheituielile totale initiale
- investilia (coloana 5 din tabelul 5.1) qi economiile nete anuale, In condiliile mecanizdrii lucririlor de incdrcare-descdrcare,depo-
gi.containeri-
refiectind perioada ln care se vor recupera cheltuielile iniliale efec- zitiri -pioa"selor -evidente pachetizarii
qi transport, avantajele paletizirii,
tuate pentru aplicarea studiului sau proiectului, din economia neti ,a"ii air, lemn iint qi satisfac pe.to!i parte-nerii
(beneficiu) rezultatd. procesului de vehiculare si depozitare a acestor produse: producS-
De exemplu: torul, transportorul si beneficiarul'
* volumul cheltuielilor totale iniliale 550000 lei/an Astfel, paletele, pachetele ;i containerele inc5rcate cu mdrfuri
- economia netd anuald 1 500000 lei/an
550 0c0
ce tranziieizd prin depozitele intreprinderilor se transporti Ei ma-
Termenul de recuperare a investi{iei ani nipuleazd ajungind la iocul de consum ca unitate de incdrcdturd, in
1 booooo -o'4 .i""teagi iniliale, fiind eliminate total manipul6rile interme-
"o"ai{i
238 239
 Tabelul 5.5
Tabelul 5.3 (continuare)
Situalia corrparativE a principalilor indicatori ai unit5{ii ca urmare a aplicdrii
solu{iilor din studiul intocmit

Mod I Mirimea indicatorulul costul produc{iei

-
Indicatori ."$F.- | unn lnaintea
aplicerii
I dupd
I apticarea din care:
zentare studiului
I I studiului
- cheltuieli materiale -m
tl

- valoarea fondurilor fixe Ft

Indicatori de efect
economic - materii prime consumate
M,
productia in unitSti Indicatori de eficienld
- ecottomi,cd.
naturale q
a) eficie nla utilizd rii,
- r'aloarea produc!iei
nete (VPN) D londurilor fire
* valoa-rea producfiei
- valoarea produc{iei Px. 1 0 0 0
marfd (VPM) nere .ra I 0,00 lei
r \,f
fonduri fixe FF
- valoarea produc{iei
globale (VPG) D - beneficii la 1 000 iei .B.1 0 0 0
fonduri fixe
FF
- livrdri de rniirfuri cdtre
fondul pielii LV -- durata de recuperare
a investiliei din
- export (in unitdli beneficii (prin
naturale) E aplicarea studiului)

- acumuldri din care: A

dc
b) eficienf a utitizdrii
obiectelor muncii,
- bene-ticii (economii
consum specific
nete) B -
la materia primd
%
Indicatori de elort q
econornic - indice de valorificare
a materiei prime
- valoarea investiliilor (randament) *,
(cost total initiat) c) f icie ryla util izd.rii
"e
Jorlel de mutzcft
din care:
construclii-montaj - productivitatea
- muncii I' ,,
"n
import valoric N,
- Ia - pe baza VPG
- numdr mediu personal - pe baza produc{iei D

NL nete
din care: N;
d) costut manipuldrii
prodwsului A, B, C lei/t
- muncitori
n e) costul tr an sportului
- fondul total de tirap om- Iei/t
auto
de muncd ore
CF Iei/t

o t1
 T ab elul 5.3 (continuare)
Iui fizic al muncitorilor si reducerea posibilitefllor de accidentare
si imbolndvire;
- economii de mijloace de transport auto Ei de vagoane, prin
reducerea timpului de stalionare pentru incdrcare-descercaresi re-
ceptionarea mdrfurilor etc.;
I ) costul ambald'rii
p aI etiz dr i'i, Pa ch etiz dr ii,
- 1sflugs1eavolumului de constructii necesare pentrrr depozite
_- la producdtor gi beneficiar - prin creEtereacapacitalii de depo-
containerizdr i i Pt o du selor
zitare datoritd stivuirii pe verticale a m5rfurilor;
g ) costul treceri,i, Prin - migsolsrea cheltuielilor de circulafie, transport gi ambalare
depozi,tpentru: Ia producdtor, transportor qi beneficiar, care pot atinge pind la 500/0,
materialul lemnos
'I ai /f din valoarea mdrfii;
-
- simplificarea fluxului informafional.
- produsele din lemn lei/t Din analiza manipuldrii produseJ.ordin lemn, in situalia inainte
h) gradul de mecanizare a ore om mecanizat
00,0
si dupd modernizare, rezulte o insemnatd creqtere a productivit5lii
pr o c e sului de pr oduc[ie ore om total muncii, asigurindu-se un ritm uniform al producliei in condiliile
in sistemul de ore om mecanizat cregterii timpului de funclionare a utilajelor gi a forlei de muncd.
- - ^,
aprovizionare + ( 1000 Cercetdrile intreprinse la centrele de sortare si preindustrializare
ore om total
a lemnului, Ia depozitele de materii prime de Ia secliile de industria-
- in procesul de ore om mecanizat lizare a lemnului, precum Ei la depozitele de produse finite Ia un
fabrica!ie x1 000
ore om total num5r insemnat de intreprinderi din lard au relevat posibilitatea
- in sistemul de ore om mecanizat creqterii substanliale a productivitdlii muncii.
distribuire x 1 0'0,0 Creqterea productivititii muncii diferl de la o intreprindere la
ore om total
alta (18,5-57,30/s), fiind influenlatd de gradul de organizare a pro-
i) indicatori generali
de eficientd ducliei qi a muncii, cum gi de mecanizarea activitdlilor de manipu-
lare, transport, depozitare.
- cheltuieli maxime la
1 000 lei produclie Modernizarea manipuldrii materialului lcmnos prin tehnicile gi
marfd (u procedeele elaborate conduce la reducerea timpilor de stalionare a
cd . 1 0 0 0
autovehiculelor de 5-6 ori, reducerea cheltuielilor cle manipulare
- cheltuieli materiale cu 65-850 , la reducerea efortului fizic al muncitorilor gi Ia imbu-
maxime la 1000 lei PM
produc{ie marf6 ndtdtirea condiliilor de muncd ale ac'osilrra.
. B. 1000 In intreprinderile din inclustria lemnului incarcarea sau descdr-
- rentabilitate carea mijloacelor de transport in condiliile grupdrii procluselor in
unitdli de incdrcdturd prezintd avantaje ce se reflectd in cresterea
productivitdtii muncii, reducerea cheltuielilor de produclie qi in re-
maximizarea
diare in relatia furnizor-beneficiar, ceea ce conduce Ia ducerea timpului de stalionare a mijloacelor de transport. Pentru
eficienlei economice.
-- p"i6tirurea, determinarea eficienlei economice se stabilesc timpii necesari aces-
pachetizarea gi containerizarea produselor din lemn tor activitdti, prezentali in graficele de analizd.detaliatd a procesu-
concluc
--- la cresteiea eficienlei ec-onomiceprin:-- lui, cit qi productivitatea medie a utilajelor de manipulare la incdr-
- .oo"i"ea vitezei de circulalie a m^ateriilor prime, materialelor care/descdrcare.
qi produselor;
._ pdstrarea caftitii 9i integritdfii mdrfurilor pe intreg procesul Modul de calcul gi interpretarea rezultatelor se prezintd pe un exernplu
la cheresteaua de fag. lntr-un vagon cu capacitatea de 15 t se incarcd 20 mii
de manipulare, depozitaresi transport: de cherestea de fag uscatS. Utilajul folosit la incdrcarea unitdlilor de incdr-
._ cre$terea productiviielii muncii in procesul de.ambalare' ma- cdturd este macaraua portal, care are productivitatea medie de 16,3 t/h.
efortu-
nipulare, iransport qi depozitare' concomitent cu reducerea
.) t')
16f
.) lc)
 Din graficul analizei detaliate a procesului rezult5 cd timpul de incdrcare Fiecare din acesti indicatori au o infruenld care se mater_iaiizeazl,
qi consolidare este: in costul unitar - lei/t.km al transportului auto-forestier.
Situa{ia existentd: Situalia propusd: Prin imbunitdlirea_organizdrii activitdlii de transport, eficienla
l-
^x -^^ -^ .
economicd a intreprinderilor forestiere poate fi mdritb prin creste_
- incdrcare: 0,530 h/mg _
IIIU dI U dI 0,250h/m3
C.

- consolidare: 0,080 l-r/m3 - consolidare: 0,075h/m3 rea indicelui de utilizare aI autovehiculelor prin reducerea imoblli-
TOTAL: 0,610 h/mr TOTAL: 0,325 h/rnz zdrilor_ in timpul exploatdrii, ce se mesoard in zile acti';e - auto-
- formalia de lucru: 4 persoane - formalia de lucru: 3 persoane vehicule pe an.
Timpul de incdrcare necesar: Timpu1 de incdrcare necesar:
0, 61 0h/mrX2 0 rn l]= 12, 2h. om 0,325h/m3x20 m3=6,25 h.om .. .fle$3qerea stafiondrilor din cauze tehnice, prin organizarea ac-
tivitalri de intre{inere gi reparatii, cum gi ridicirea nirieiului
Timpul de sta{ionare la incircare a mijloacelor de transport: sional a1 conducdtorilor auto si al personalului de intretinere, t"oi;_
im-
' T t = 12 ,2 h .om:4 p er s oane= 3, 05 h Tr : 15 t : 1 6 '3 t =0 , 9 2 h preuna cu reducerea stafionirilor din cauze de exploatare, imbund-
talesc coeficientul de utilizare aI parcului (c.u.p.) 1a autotrenurile
Reducerea timpului de sialionare:
forestiere si la autocamioane. Eliminarea neritmicitatii in ceea ce
?r 3,05 priveste frecvenla transporturilor - in curse pe zi pe autovehicul
- =3,32 ori
T2 0,92 - prin-majorarea numdrului mediu de curse, ionduce la reducerea
numdrului de autotrenuri forestiere ciin intreprindere.
Pluductivitatca muncii : Indicatorii utilizdrij lcarcursului autovehiculelor cle transport al
20 m3 mg 20 m3
_e na
rn3 materialului lemnos (c.u.Ps.) pot, de asemenea,sd fie imbunitdtiti
D.- -1 R4 - D- _ -
12 ,2h o m omn "- 0,5 h om
-"'"-
omh prin mdsuri de organizare,ca cLeexemplu:
- corelarea diferitelor nevoi de tiansport, in l,ederea reclucerii
Cresterea productivitdtii muncii : in mdsurd cit mai mare a parcursurilor neproductive:
P2 :l,0ll - optimizarea distribuliei unor produse din lemn;
= 1 ,BB o r i
P] 1 ,0 4 - rearondarea unor parchete de exploatare a lemnului la alte
depozite finale sau centre de ,sortare si preindustrializare;
In tabelele 5.4 si 5.5, se prezintd cite un exemplu de calcul al - corelarea transportului auto cu cal'eaferatd etc.
productivitSlii muncii si aI timpului de stalionare a mijloacelor de Aceste masuri conduc la imbundtilirea coeficientului de utili-
transport Ia incdrcarea ;i descdrcarea diferitelor produse din lemn. zare a parcului gi a productivitdlii muncii.
Din tabele rezultd cd modernizarea manipulSrii produseLorla in- Dezvoltarea continud a capacitd{ii mijloaceror 1--entrutranspor-
cdrcarea qi descdrcareain mijloace de transport, contribuie Ia creg- tul_mdrfurilor, extinderea paletizdrii, pachetizitrii, bontainerizarii
terea productivitdtii muncii de la 1,BB ori Ia 3,80 ori si respectiv 9l
realizarea de noi echipamente modern-e pentru iricdrcare si descdr-
de la 1,71ori Ia 4,73ori. care a rndrfurilor se impune cu atit mai mult cu cit utilizarea mai
'eficienti a parcului de autovehicule si al combustibililor a devenit
o problemi in fiecare !ard. in trar-rsPorturile forestiere rezolvarea
5.3. Eficienfa economici a transportului auto acestei probleme se impune in mocl clcosebit prin generalizarea au-
totrenurilor si autocamioanclordc- mare capacitate, care conduc la
Am vdzut cd transporturile forestiere, reprezintd o categorie spe- reclucereacheltr-rielilordc translrurt qi Ia oblinerea de insemnateeco-
cial6 de transport, care sint organizate in cadrul fiecdrei intreprin- nomii.
cleri forestiere de exploatare si transport (I.F.E.T.) in unitdli de me- utilizarea autotlcruril.r forc.stierede 20 t conduce la reaiizarea
.canizare,transport si construclii forestiere (U.M.T.C.F.). unor indici tehnico-cconomicisuperiori ai mijloacelor cie transport.
Eficienla economicd a transportului auto cregte prin imbundtdli- Astfel, productivitatca anuald pe autotren poate cregte cu B5Vo,iar
rea indicatorilor timpului de utilizare a parcului; a indicatorilor uti- costul transportului se poate reduce cu 3O-400^
Iizinii parcursului autovehiculelor; a indicatorilor utilizdrii capaci- Productivitatea muncii in transporturile auto forestiere poate sd
t5!ii de transport gi imbundtdlirea productivitdlii muncii. fie imbundtdliti prin: extinderea tiansportului modernizat ir mate-

"244 245
 Productivitatea muncii $i timpul de sta{ionare a de transport la incdrcare Tabelul 5.4
SITUATIA EXISTENTA SITUATIA IMBUNATATITA
Tim- Tt Tim- | L2
pu1 pu1 | Pro-

I
nece- | duc-
I sar I tivi-
de -t*de
o Den- I
tatea Pro-
c
o tru sta- duc-
I
tru I sta- duc-
medie tro-
incdr- !10- tivi- inair- I tivi-
nare - "'* 'l a uti- nare
6A
O
tatea a care I laju- tatea
QO a coll- | a
rh/n]3rrh/tr co n -
soli-
nliil
m un-
cil s-ou- I
lui
folo-
mi i l .
mun-
cii
dare de IUMi oare I de luMi
sit
4.,, j in om hl !r j l nl
vagon I Itih]
trans-
port
om hl
h vagon
thl thl thl I th1
-t
co l. 4 col , col . r"1-roi col.
5) x : i /;o J;t 1 1 1x) 3 l 3:13

Cherestea t0
foioase 15

Cherestea 30
rdsinoase lo 5,305
_0,605
Semifabricate m' 35
masive L 0,750 3,28 3,33 | 0,473

t 40 3,50

PANEL 30 6

PFL 48 8

Placaj 30 6 1,43 2,',16

.
t7
4
Furgil _q
Mobila

Tabehtl 5.5
Productivitatea muncii ;i timpul de stafionare a mijloacelor de transport la descdrcare

tl
tl
SI:TUATIA EXISTEN'TA SITUATIIA IMBUNA'TATI'IA

I capa- | l \l D.
l-l
I cita- I I r{np I
Ite a l For-l nece-l ti vi -
l 09.l Pro- ma-l sar l tatea
lin l I sta!ro'l duc-
lm ii lo cI nare ti a l pentrul me-
LT, :!I
I I tivi- de I des- | die a
ld "l l al tatea
{ tr a n s-| l ucrul car- | uti -
I miJl. I mun- nr. l carel l aj u- a mi j l .l mun-
I

FR.l
Fvr v I
l de I cii
I trans- | luMi fol o-
lc I port I om hl
-rt't
tor i l v agonl
tl | I mt ; tvttl
-l
t;l 4 l,l
col. 4 col col . col. coI. col. col.
( 5 ) x3 7:6 a.\
3:14 c.t a
1 5 : 8 1 6 :9
Cheres'rea 4
foirJase 0,92 J,O t 0,328 2,03

Cherestca
rdsinoase
U 16, 5 0,92 3,64 0,33 2,00

Semifal>r'icate
masive 6 1,55 0, 2r?6
PAL t -1,.) ^
6
t,41, q.134 3,25
PANEL t i\) 6 t* 0,40s,,,r5
t .18 ^ 32,64
d rA1 0,3463,40
Placaj t :n 6 1 9 ,i * q** 3,rt
Furnir *tl
"tt
t B 9 ,0 1 !6,4 0,50 .rr,)
^
M O D l la L t)
4,4 1 , 36
Materiale
tehnice t 20 2,08
 Tabelul 5.6

rndicatori tehnico-economiciai transportului auto forestier la un r.F.E.T.

Situatia actual6 Situatia modernizate Diferenla (+)

Denumirea indicatorilor Autotrenuri Autoca- Autotrenuri I Autoca- Auto-
10t mi oane 5 t 20t I mroane Autotrcnuri CamlOane
r0t

I. PRESTATII, PARC, CAPACITATE

Material lemnos transportat mii t 526,2 91,9 526,2 ql cl

Volumul parcursului mii t km 14 8 4 1 , 0 2 450,0 14841,0 2 450;0

Distan{a medie de transport km tat
26,7 ,9'
26,7
Parcurs total mii km 3 091,0 900,0 1 360,0 369,0 -uil -5
Parcurs incdrcat mii km 1 5 53,0 4Q4 n 703,4 227,6 -849,6 -272,4
Parc mediu buc. 82 27 JO rL _46 -16
Capacitate totald 804 I.JD 624 101 -180 -34
Capacitate medie I oa 5,0 1n a ot
+7 , 5

II. Indicatori de utilizare

Coeficientul de utilizare a tkm 49,1 54,3 51,0 57,0 Jno

capacitd!ii de transport cap.
km ef.

Coeficientul de utilizare a inc/knr ef. 50,2 54,8 51,0 57,0 +0,8

parcursului

Coeficientul de utilizare t trans.

a tran.ql:ortultti t mediu
nr. curse 97,8 qon 100,0 10,0,0 - Lt n

Coeficientul dc utilizare zile active/

a parcursului zile inv. 73,5 75,5 76,0 77,0 t.l ,c + 1, 5
Coeficient de zile bune/
zile inv. Cl1 A orA 91,6 otA
stare tehnicd
Parcursul mediu krn ef.i
zilnic zile active 158,0 162,0 158,0 162,0
Productivitatea auto mii t
km/t cap.
+ /+ ^- - 20,6 24,3 26,0 + 1,8 + 1, 7

III. EI"EMENTE SPECIFICE CIIELTUIELILOR DE TRANSPORT

Costul transportului
din care: Ieiit km o,BB3 L , u/ J 0,623 0,854 -n tA n -0,22L
- anvelope lei/t krn 0,048 0,06i 0,036 0,,055 -0,008 -0 n1n

- combustibil lei/t krn 0,096 0,167 0,057 0,083 -0,039 -0,085

- remunerare lei/t Iim 0 , 179 0,240 0,126 0,198 -0,053 -n n4,
-. CAS lei/t km 0,026 0,036 0,019 0,03,0 -n nn.? .:0 OOA

- amortizdri lei/t hm 0 , 190 0,268 0,231 0,277 -n n44 --n nnq

- intrelineri si repara{ii lei/t km 0,245 0,100 0,141 -0,145 -n n1e
- nhaltrriali canfii

producfie Ieiit km 0,055 0,075 0,021 0,035 -0,034 _n n,4n

- cheltuieli generale
ale intreprinderii lei/t km 0,044 0,055 0,030 0,036 -0,014 -O Orl O
 rialului lemnos, introducerea metodelor matematice moderne de or- grad mai-avansat de pre-
ganizare, planificare gi evidenld in transporturile auto, utilizarea - livrarea lemnului in produse cu un sd reducd
lucrare gi la dimensiuni fixl, care.s6 evite pierd-erile sau
calculatoarelor electronice in rezolvarea problemelor de trans- tehnologice in proce-sul.ulterior de prelu-
la minimum
port etc.
,"u"". "onro**iie
la cu 5-100 a ponderii sortimentelor in-
Analiza principalilor indicatori ai eficienlei economice ai trans- "o"auce """gi."""
pe total masd lemnoasb;
oustriale
portului auto forestier conduce la concluzia ci existd insemnate re-
- cregtere. p""au"ti"iffi1ii cu I5-250/o in funclie de
zerve de creqtere a acestora prin imbundtSlirea exploatdrii, moder- condiliile iocale, de dot-are gi de organizare; -""cii
nizarea parcului Ei prin o organizare mai superioard a acestei acti- lem-
- reducer"u froducliei Ei a trecerii materia]ului
vitdti. p"i" "ort"i"i
de sortare gi preindustrializare cu 10-250/0.
In tabelul 5.6 se pezinti comparativ un exemplu al principalilor --""rvroa"""izarea
"""-t""fe depozitelor de-materii prime din unitSlile de pre-
"o,
indicatori tehnico-economici ai transportului rauto forestier la un la imbunf,tdiirea substanliald a indica-
fu"""""
I.F.E.T. "-femnutui-ioil;; astfel:
Din analiza celor trei grupe de indicatori rezultd cd acestia sint ----- tehnico-economici
torilor
capacitatea de depozitare creqte c't' 20-450/oi
lmbundtdlili simlitor prin modernizarea parcului auto.
i - indicele ae utitizare a suprafelei creqte cu ^120-3000'/oi
i - ;;;a;.iivitatea muncii creqte c.u valori de 30-500/o;
i - ln"lt.ti"tile de trecere a materiilor prime prin depozit se re-
{ 5.4. Eficienta economicda modernizilrii depozitirii duc cu 72*250/oi
I produselor din lemn
t; Concepliile noi privind modernizarea depozitdrii produselor din
-.calitateamateriilorprimesepdstreazdpeparcursulfurnizori-
beneficiari.
EficientaeconomicSamodernizdriiactivitililordin^depozitele
lemn prin organizarea proceselor de muncd, mecanizarea complexd a" proaut" ,u i"""pi"a cu furnizorul Ei terminind cu be-
""gat"qtu pdstreazi pe tot
a incdrcdrii, descdrcdrii, manipuldrii materialului lemnos gi a pro- ,."ti"iurut, aceasti fiind cu aiit mai mare cu cit se
duselor din lemn, dimensionarea Ei amplasarea depozitelor etc. per- sistemului paletizat,. pacheti zat, containerizat'
;;;;i;ili'
mit creqterea substanliald a producliei, a productivitdlii muncii, di- Eficienla potenliila ardtata mai inainte se regesegte
minuarea efortului fizic al muncitorilor, reducerea costului trecerii depozitelor'de produse din lemn, cuantificarea ei fiind
qi in-iituaiia ""o.ro-i"a
produselor prin depozite si creerea unui climat de munci corespun- i;fl".;i;t6
- - Ar ei:aO,ri a" o"git irare al activitdiii din aceste depozite'
depo-
zdtot. i"t"irsiticarda p"o"Ls.ttuT de modernizare a transportului,
Transferarea unor operalii tehnologice din parchetele de exploa- lemnos qi din industria
,ita.ii *-Oirt"iUudA--Jurialului -prochrselor
tare in spa{ii judicios amplasate qi amenajate in centrele de sortare i;;;;ili, ;orrt"if,riu la imbunit6fir-ea tehnicilor de organizare a aces-
fo-
si preindustrializare a lemnului, dotate Ei organizate corespunzdtor io"-"cti"ita1i neprodu"tirr", aa" .itil" ltrt"uprinderilor, in .vederea
qi umane a creEterii
tehnicilor cuprinse in lucrare, conduce la cregterea gradului de va- i"ri"ii *"i Juaidioase a reiurselor materiile Ei
Iorificare a masei lemnoase. ;;i;i;;i;i in aceasti ramurS a economiei nalionale.
"'-
,Avantajele modernizdrii depozitdrii Ei livrdrii produselor prin C,""ii""pti. L""f""ta-de-modernizare a acestor activit6li utile ori-
"conomice
aplicarea metodelor avansate,de organizare sint: cdrui procer a" pto]r"ii" la ridicarea nivelului tehnic qi
- reducerea suprafelei de depozitare cu 15-300/oi p""dd;I"" prin """t"inuie
aqlicarul qu noi tehnologii'- care sd per-
-.creqterea indicilor de utilizare a suprafelelor de depozitare " ""iit-Jt:i
miti reduc"""" be materii -prime,- materiale Ei energie'
cu 70-250/oi scdderea "ori*tti."i"i
u"""r.io"ia tielilor de produc{ie Ei creEtereamai
" "ftutt
muncii'
- valorificarea aproape integralS a materialului lemnos sub for- rapidS a productivitSlii
-"i
ma arborilor cu coroand sau pirli de arbori prin transferarea in
centre a unor operatii care in prezent se fac in pddure;
- utilizarea lemnului de mici dimensiuni (crdci, coajd, rdmd-
Eili Ei rumeguE) in scopuri industriale, conduc la cregterea produc-
liei industriale din produse recuperabitre;
250

BIBLIOGRAFIE
1. t * * Programul Partidului comunist Roman de fd.urire a societiiii so.
cialiste multilateral dezvoltate gi inaintare a RomAniei spre comunism,
Editura politicd, Bucuresti, 1974.
2 * * * Directivele Congresului al XII-lea al P.C.R. cu privire la dezvolta
rea economico-socialS a Romdniei in cincinalul 19Bf-1985 si orientdrile
de perspectivd pind in 1990. Editura politicd, Bucureqti, 1979.
3' * * * Programul national de conservaie si dezvoltare'a' fondului forestier
in perioada 1976-1980 qi in perspectivd pindi in anul 2010. Buletinul
oficial 1976.
4. * * * Programul directivd de cercetare si dezvoltare in domeniul energiei
in perioada 1981-1990 9i orientdrile principale pi"i i" u""r zooo, ror-
tura politicS, Bucuresti, 1979.
5. * * * Programul directivd de cercetare stiinlifici, dezvoltare tehnologic6
I qi introdu,cere a progresului tehnic in perioada 1981-1990 9i direc-
-deprincipale pind
!ii1e in anul 2000, Editura politicd, Bucuresti, 1ti79.
/4. i r * Documentele Conferin{ei Na{ionale a P.C.R. din decembrie 1982,
Editura politicd, Rucuresti, 1982.
7. NICOLAE CEAU$ESCU. Cuvintare la Conferinla pe lard a cadrelor de
conducere din intrcprinderi qi centrale industriale qi de construc{ii,
Editura politicd, Bucuresti, 1g72.
B. NICOLAE CEAUSESCU. Expunere la deschiderea colocviului privind pro-
blemele gtiinlei conducerii societdlii, Editura politicd, BucureEti, I972.
9. NICOLAE CEAUSESCU. Cuvintare 1a prima consfdtuire republicand cu
cadrele de conducere din silviculturS, Editura politicd, Bucuregti, 1974.
10. NICOLAII CtrAUSESCU. Expunere la primul congres al Consiliilor oa-
menilor muncii din industrie, constructii $i transport, Editura politicd"
Bucuresti. 1977.
11. NICOLAE CEAU$ESCU. Raport la cel de-al XII-lea Congres aI P.C.R.,
Editura politicd. Bucuresti, 1979.
12. NICOLAE CEAU$ESCU. Expunere la cel de-al ll-lea Congres al oarneni-
lor muncii din industrie, construclii gi transport, Editura politicd, Bucu-
resti, 1981.
13. NICOLAE CEAU$ESCU. Raport la Conferinla Nalionald a P.C.R. din de-
cembrie 1982, Editura politicd, Bucuresti, 1982.
14. ADLER L. q.a. Amplasareo gi proi,ectarea industriilor, Editura Tehnicd,
Bucuresti, 1961.
15. ALIABIEV V. I. Principiile optimizdri,i lucrdrilor de incdrcare-descdrcare
din depozite finale. Lesnaia promiqlenost nr, 70/L973,Moscova.
16. BARBA V., COSTEA C. Economio intreprinderilor forestiere, Editura Ce-
res, Bucuresti, 1975.
17. BARBA Y. Costurile de produclie in econo,tni,aforestierd, Editura Ceres,
Bucuresti, 1978.
18. BARRU GH. Modernizarea organi,zdrii transportului, depozitd.rii. si dis-
tribuirii materiarurui Temnos din intreprindefite f orestiere, Tez6. de doc-
torat, Bucrrr:eqti, 1979.
19. BELLMAN K. s.a- Programarea dinamicd, aplicatd., Editura Tehnicd, Bucu-
regti, 1974.
20. BEG,GE C. Programtnes, jeur et resseaur de transport Editura Dunod,
Paris, 1972.
252
21. BUCARDA
-ia GH. Pri.nci.Itii mod.erne constructi.oe $i Junctionale. in fobrica-
ae ufiIaie ;i ecit'ipamente de tnani'pulare, transport ;i depozitare'
Buletinul pentru ambalaje rrr. 7/7L, Bucuresti.
22. CAISAN y.-Aspecti ate maiiputarit Si gansportului in,pachete a che-
restelei in coinerlut mondiaT, Revista ,'Industria lemnului" nr. B, Bucu-
regti, 1969.
23. ciRLo'GANU D., ANDREESCU Y, Erploatarea arborilor cu coroand, Edi-
tura Ceres, Bucuresti, 1977.
24. C.E.L. BUCURE$TI . Indicatii priuind aplicarea tehnoloqiei de erploatare
a arborilor cu coroand, -1973.Programul pentru cregterea nivelului teh-
nic al exploatdrilor forestiere in perioada 1975-1980.
25. C.D.T.I.L. BUCURE$TI. Noutdti pe plan mondiol priui.ncl meconizarea Iu-
crdri,lor de incd.rcare-descd.rcare gi, transportul produselor in pachete,
palete, containere pi transcontainere, Bucltregti, 1972.
26. CONSI'ANTINESCU GH. Platforme de preindustrializare o lemnului, in
alte fdri qi in Romdnio. Referat Universitatea Bragov, 1978.
27. CONSTANTINESCU GIl. Tehnologii moderne de erploatat"ea arbori,lor ;i,
sortarea lemnului in centrele de preindustrializare. Referat la Coloc-
viul internalional asupra extinderii utilizdrii deqeurilor din lemn, Bucu-
regti,1976.
28. CONSTANTINESCU GTL. Ertinclerea programului. tehni,c in sectorul cle
erpToatdri forestiere in, Iumina sarcinilor ce rezultd din programul na-
tional de conserDare 5i clezuoltare a fondului, Jorestier i,n perioada.
1976-1980. Il.evista pirdurilor nr. 1, iSucuregi, 7977.
29. CONSTANTINESCU GII., l)ANIt,n GI'I., SMADU GH. Centre de sortare
si reinclustrializare. a lernt'r.ului; IJditura Ceres, Bucureqti, 1981.
30. COSTEA C. Ecctnontia forestieru - curs litografiat, Universitatea Braqov,
1977.
31. DRAGAN P. E.a. Transporturi uzirtul<t irt. ittclustria lemnului, Editura Teh-
nicd, Bucure1ti,7377.
32. DELtrO,SSE M. Manuel de l'agent tehn'iqur'. Cours d'organisation, vol. 3.5.
Enteprise Moderne d'Editlon I'aris, 1967.
33. DELFOSSE M. Les implantations, les ntanu,tentions et les stocks. Ente-
prise Moderne d'Edition Paris, 1966.
84. DEIiORME M. Ldntrep\t de rtistribution, Cornpagnie Franqaise d'Editions'
Paris, 1968.
Bb. DERIBAS A. T. Konteinernai,a transportnaia sistema, Editura transport,
Moscova, 1974.
36. DOBROTA- S. s.a. Probleme actuale ole modernizdri,i actitsit&lii de trans-
port attto, 1lI.T.Tc., Bucureqti, 1974.
37. DUMITRESCU M. Conducerea colecti.rsd nn unitd.tile socialiste de stat,
Editura stiinlificd qi enciclopedicd, Bucuregti, 1977.
38. DUMITREscu M. organizarea structurald, a intrepri.nderiTor. Elemente de
organizore Si, con'dicere, Editura qtiinlificd 9i enciclopedic5, Bucuregti'
1969.
39. EISBACHER L priuire de ansannblu asupra stadi.ului, de dezuoltare a de-
pozitelor stalionare pentru prelucrarea lemnului", Allgemeine Forst-
zeitung nr.6/1973.
40. ELMAGHRABY S. E. Proiectarea sistemelor de produc{ie, Editura tt'lr-
nicd, Bucuresti, 1968.
41. F.A.O.'Comunicdi.ile prezentate la seminarul in probleme priuintl irrttts
portu,t qi manipulaiea cherestelei de rdginoase, Geneva, 1971.
42. FEINSTEI A. q.a. Orgatfi,zarea modernd, o trallsporturilor, fltlitttr';t 'lliitr
lificd qi enciclopedicS, Bucureqti, 1975.

43" FETEANU GH. Depozite, paletizare, Editura Ceres, Bucuregti, 1976.
44. GEORGESCU C. Tehnologii moderne de transport, Editura Tehnicd. Bucrr-
resti, 1974.
4t. GORODEA T. Aranjarea i.n oagoane a cherestelei de fag pe baza noti
tehnologii. Buletin informalional nr, 3, Bucuresti, 1970.
46. GORODEA T. Cercetdri priuind balotarea cherestelei de rds,i,noasepi de
fag. Manipularea gi transportul pachetelor de cherestea. Buletin infor-
mativ nr. 5, Bucuresti, 1970.
47, GUTSTEIN A. J. Cibernetica in reglarea econotnicd a productiei, Editura
gtiin{ificd qi enciclopedicd, Bucuregti, tg7q.
48. HAGIAC R. q.a. Transytortul paletizat ;i co'ntainerizat al mdrfurilor, F,di-
tura Tehnicd, BucureEti, 1977.
49. HAGIAC. R. $.a. Manipularea, depozitarea, transportul Si distri.buirea
md.rfurilor, Editura Tehnicd, Bucuresti, 1973.
50. I.C.P.I.L. BUCURE$TI. Buletinul realizdrilor deosebite nr. 7-217977.
51. LC.P.I.L. BUCURESTI. Proiecte tehnologice tip de preindustrializare a
lemnului, 1975.
52. I.C.P.LL. Bucuresti. lndrumar. pentru proiectarea platformelor de pre-
industrializare a lemnului, lg7b.
53. I.C.P.I.L, BUCURE$TI. Instrucliuni privind introducerea transporturilor
modernizate in sectorul de prelucrare a lemnului, 1924.
54. I.C.P.I.L. BUCURESTI. Program prioritar de cercetare pentru dezvoltarea
transportului de mdrfuri pe palete qi in containere si transcontainere,
Contract 146/7I.
55. r.c.P.I.L. BUCURESTI. Sistem de transportoare pentru platformele de
preindustrializare a lemnului. 1976.
56. I.C.P.LL. BtIcuREgTI. Tehnotosii imbundtd{ite pe platformele de pre-
industrializare a lemnului. L972.
57. LC.P.I.L. BUCURE$TI. studierea necesitdlii si oportunitdtii cererii de noi
tipuri de transcontainere, 1972.
58. r.c.P.I.L. BUcuREsTr. Asimilarea autotrenului forestier 12 ATF - 197b,
59. r.c.P.I.L. BUCURE$TI. Elaborarea unor sisteme moderne de transpori
in fabricile de prelucrare a lemnului, Contract 972/L9TB.
60. IONESCU H. N. Euolzfia Si perspectiaele industriei cll,erestelei i.n Romd-
nia, Revi_sta,,Industria lemnului" nr. 4, BucureEti, 1g20.
61. -r.s.o. standardizarea internalionalir a pachetelor de cherestea. conferinta
comisiei tehnice tinutd la Oslo, 1972.
62. JABOT Il. Les transports et les distributions, Editions Hom,me et tehnique,
Paris, 1970.
63, JANTSCTI E. Prognoza teh,nologicd, Editura qtiinlificd, Bucuresti, 1972.
'64. KUTEU L. Matematica gi conducerea producfiei, Editura Tehnicd, Bucu-
resti, 1974.
65. LAHOTE N. Manual de organ,izore gi tehnica depozitelor de lemn, Edi-
tura Verlag, Miinchen, 1969.
66. MARES D.' CRACIUNESCU Y. Econotnia cercetdrii Si dezuoltdrii produ-
selor, Editura Facla, Timiqoara, 1973.
67. IIAYNARD B. H. Conducerea actiuitdgii economice, vol. I-II, Editura
tehnicd, Bucureqti, 1971,
68. MAYNARD B. H. Manual de i,ngi.nerie industri.ald, volumul I-II, Edi-
tura tehnicd, Bucure$ti, 1976.
69. Ivt.A.G.F. Rafionali,zarea consumurilor de ambalaje 9i de materiale pen-
tru ambalaje - Referat la simpozionul international, Bucuregti, 1.973.
254
70. M.E.F.M.C. Program special de mecanizare COmplexd a transporturil()r
uzinale, a lucrdrilor de incdrcdri-descdrcdri 9i de reorganizare a unoi-
fluxuri de fabricalie, Bucureqti, 1976.
71. M.T.Tc.-C.T.A. Mecanizareo lucrdrilor de incdrcare-descdrcare in trans-
porturile outo, Editura Tehnicd, Bucuregti, 1971.
et manutentions. Methodes d'6tude, Dunod'
72. IdIC}JEL P. Implantation
Paris, 19,69.
73. NANCU I., RAICU P. Unele principii privind alegerea utilaielor Ce rne-
canizare a manipulSrii mdrfurilor, Comunicare la sesiunea gtiinlificf,
privind mecanizarea gi automatizarea producliei - A.S.E. Bucurelii,.
7970.
74. NEC$ULESCU P. q.a. Proiectarea gi organizareo proceselor de produc[ie
in intreprinderile cli.n industria lemnului' Editura Tehnicd, Bucuregti,
1969.
75. NEGULICI M. Organizarea transportului intern in inclwstria metalurgicri,
I.C.D.T., Bucuresti, 1968.
76. OGLIS A. Les equations tondamentales de lo monutention, Revue M.T.D.,
1974.
77. OPIiA N., PLESOIANU G. AnaIi,za diagnostic a unitdfilor econonti,ce,
Editura gtiinlificd gi enciclopedicd, Rucuregti, 1975.
78. OLIH CH. L'ouenir de la palette en bois. Revue de bois nr, 7/1976.
79. PAVELESCU I. \[. Erplootartta pdclurilor, Editura agrosilvicd, Bucuregti,
1965.
80. PAVELESCU I. M. ()rganizarca tt'ltnicd a erploatdrilor forestiere, Edi-
tura Ceres, Bucure$ti, 1972.
81. PESTAL E. Depozitul central - o itlccir ;i realizarea ei, Aligemeine Forst-
zeitung nr. 8/1973.
82. POPA A. Teltnologia modernd rlt: lubt'icart: a cherestelei, Editura TehnicS,
Bucuresti, 1968.
83. RIMBU I. Studiul lemnului,, Editura Ct,rcs, Ilucureqti, 1977.
84. REBEDEA C. Organizarea transportttltLi irilern in intreprinderi, Editura
5tiinlificd gi enciclopedicS, Bucuresti, 197:1.
85. ROMAN N. Depozite forestiere, Editura agrosilvic5, Bucuresti, 1965.
b6. STANESCU Y. Bazele producfiei letnnului, Editura didacticd qi pedagogica,
Bucuresti, 1968.
87. SICLOVAN GH. Eticiento econornicd, Editura Academiei R.S.R., Bucu-
resti, 1974.
BB. STAIMBERG L., MIHAILESCU C. Metode moderne de manipulare, de-
pozitare, transport si, distribuirea mdrlurifrr agraalimentare, Fditttra
Ceres, Bucureqti, 1980.
59. TAU E. Organizarea gi conducerea sistemului cle mani'pulare, transport
si depozi,tare in unitd.fi,le de prelucrare a lemnului. Tezd de doctorat,
Bucuresti, 1981.
90. VICLEA V. S.a. Organizarea $i. planificarea producfiei si a munci'i in
erploatdri, transporturi $i constructii forestiere, Editura didacticd ql
pedagogicd, Bucure$ti, 1975.
91. VORONICYN K, T. Perspectitsa dezooltdrii transportului forestier, Tra-
ducere C.D.I.L. nr. 939.
92. WIPPERNIANN H. I. Instalare, Iunctionare 9i gesti'onarea centrelor pen'
tru preindustriali,zarea lemrndui in Europa, Referat F.A.O., 1974.
93. WIPPERMANN H. I. centrele mecanizate pentru preindustrializare a
Iemnului. HoIz Zentralblatt nr. 29/1575.
94. WOODLEY G. Etzciclopedia of Materiols Handli'ng, Pergamon press, T,r'tr-
dra. 196.1.
:.fllfi: t 25lt