Cuprins

fntroducere 5
L. Princtpfile organlzirii ;ttinfftce a transportului lntern I
1.1. Perfecfionarea organizdrii transportului intern - condj-
tie esenliald a cre;terii productivith.lii muncii I
1.2. Necesitatea gi scopul studierii transportului intern 11
1.3. Definirea transportului intern lZ
1.4. Principiile organizirii transportului intern 16
1.5. Organizarea fluxului - factor principal al amplasirii
mijloacelor de munc5. gi al m$cirii materialelor 18

2. Stuiliul transportului lntern - condifle necesari pentru crqterea

eficienfei proilucfiei 2l
2.1. Scopul studierii transportului intern 2l
2.2. Problematica determinirii oportunizirii unui studiu de
transport intern 24

3. Dlaborarea studlllor ile raflonalizare a transportului intern 33

3.1. Metodologia elabord.riiunui studiu de amplasare gi transport
intern 33
3.2. Graficul pentru analiza generali a procesului 38
3.3. Graficul pentru analtza detaliatd a procesului 50
3.3.1. Analiza forlei de muncl 59
3.3.2. Analiza activitillii muncitorului individual 59
3.3.3. Analiza activitdlii echipei de muncitori (activitili
colective) 61
3.3.4. Analiza activitdlii muncitor-magind 6l
3.3.5. Metoda observirilor instantanee 63
3.3.6. Analiza torlei de muncd, prin cronometrare 69

267
 3.4. Analiza criticd. a metodelor existente 70 6.3.l.Criteriiledealegereamijloacelorgiechipamentului
3.5. Stabilirea metodei imbund.tilite de transport in]tern 177
79 183
3.6. Inregistrarea economiilor gi'avantajelor, supunerea spre 6.4. Metod.e pentru^ alegerea mijloacelor de transport intern
aprobare a propunerilor de imbundtdlire B9
Analiza cheltuielilor de transport intern 9i manipulare 195
3.7. Aplicarea metodei imbundtilite 92 7.
7.1. Generalitlli 195
4. Metode grafice de anallzi a organizirii transportului intern 94 7.i. Ctasiticareacheltuielilor de transport intern gi structura
4.1. Metode vizuale de prezentarea amplaslrii si a fluxului oretului de cost r96
94 i.Z.t. Ctastficareacheltuielilor de transport inter-n. 196
4.1.1. Gra{icul g_eneralal fluxului de prodirclie 95
4.1.2. Graficul de circulalie 7.2.2. Strtctura prelului de cost al transportulur ln-
95 tern gi maniPulirii 198
4.I.3. Diagrama cu fire 99
4.1.4. Ciclograme;i cronociclograme 7.3. Planificarea prelului de cost aI transportului intern z0l
4.1.5. Reprezentarea amplasiril prin planuri generale su_ 101 7.4. Analiza indeplinirii planului reducerii cheltuielilor de trans-
prapuse-executatepe hintie transparentd de acetat poif-l"t"t" 204
de celulozi 101 t.c. i{etode de calcul al costurilor pentru transport intern ;i ma-
4.1.6. Machete tridimensionale ^2O4
^
104 nipulare
4.1.7. inregistrarea permanentd. r07
4.1.8. Lachete bidimensionale 108 2O9
8. Perfecfionarea organizirii gi planiftcirtt transportulul lntern
5. Stabilirea amplasirii rlz 8.1. Transportul intern - factor debazd'in organizareaproduc-
2Og
5.1. Generalitd.fi 172 liei
privind organizarea activitdlii de trans-
5.2. Suplelea amplasirii lt 3 - - Regulile principale
8.2.
21r
5.3. Schemegeneialede amplasare p;;i intein
tL4
5.4. Tipuri di amplasare 115 8.3. Diagrama generald a circulaliei - mijloc de organizare
5.5. Factorii care influenleazd"amplasarea a ftixului 2ll
il9
5.6. Studiul amplasdrii in intreprihdere g.4. Preg[tirea tehnici gi materiali a transportului intern 213
r1 9
5.6.1. Obiective urmd.rite la stabilirea amplasdrii zl7
119 8.5. Planificarea activit[fii de transport intern
5.6.2. Desfd;urarea unui studiu de amplaiare tzl 8.5.1. Inclicutori pe'iro planificirea transportului intern 218
5.6.2.1. Informaliile necesareunui studiu de am- transportului intern 233
plasare 122 - - Programarea ;i urmdrirea
8.6.
transportului intern 238
SS.i. Organizlrea programirii
5.6.2.2. Anahza informatiilor lz4
5.6.2.3. Determinarea suprafefelor necesarepentru
amplasare 9. - deter-
Eflcien{a economici a transportului lntern 9i metodologia
130 245
5.6.3. Metode de studiere a amplasdrii 139 -i.rern'"i 245
5.6.3.I. 9_tabilireaamplaslrii prin metoda verigilor 139 9.1. Generalitili
5.6.3.2. Nletoda gamelor fictive transportuluiintetn 247
147 9.2. Calcululgeneralal eficienleiorganizirii
5.6.3.3. Metoda eameron 155 g.S.Metodedecalculaleficienleieconomiceotransportului
Aiegerea mljloacelor de transport intern intern
6. 162 g.4. Folosirea metodei ,,ralio" pentru determinarea eficienlei
6.1. Structura transporturilor interne t62 economice. tt".t.po.tului'intern 256
6.2. Criterii de clasificare a mijloacelor de transport intern r64 a transpor-
"'" Consideralii finale asupra eficienlei economice
9.5.
zsl
6.3. Alegerea utilajelor de transport intern 176 dilil;G;; ei
Bibliografie -""ipoie'ito' 261
268
 universali. Este de fapt
medicale etc., fiind un imstrurnemtctt aplicalie
Principiile organizdriiqtiintifice
unmijlocdecercetareextremdepitrunz[tor,careconstSTnaana|iza
prin oirrrrore ili,rectd.tofi factorii care aclioneaz[ asupra
eficacit6lii unei | ^ a rransportului
activiteli scolind la iveald toate deficienlele;
el este 't'I'naalorosinstru' intern
ment d.ecare d,ispune cond,wcerea pentru stud'iul, transportwlui intern 9i'
al, rnani,Pwtrd.rilor.
Studiulmunciipresupuneinprimulrindoana|izd"deansambluapro.
atelierelor, in scopul
cesului de munci dinca'ilrul intrlprinderii, secliilor 9i I t.
r4ionneriiacestuiaprineliminareasaureducerealamaximumaacti' _PERFECTTONAREA oRGANrzARrr
TRANSPORTULUT
are o importartld TNTERN
_ coND_rTrEEsENTTAiA
,iiiniu neprod,ucthte,dintre care transportul intern fi;iuftfii;"
PRODUCTIVITATII MUNCII
primordiald.

l,roducfia*t *oijl]lll mlrfurilor sint legatedeprocesete

ilj1ifl
IjiilT$Tift
d

#ff],."iT3"r.ff
#i+?;1'"*ijl*$#,if;
i;r;^i -:' '::l:1::1,.."r,tt .urproducfier.
;i1,,,i.J1i",.?""'Hft
iilfff#,J'ffi'j;tr}i:iJi'";,i#};""
Asrfcr, orsanizarce

.rrrr.rodelor
deabordare
"t;;"
n ,t"ai"i"'io.".to.'",
r"e';.i"?lti;fJffHa :i
lil:1'fi1;;,?;r#.#fl
.T,Tmi?J"',iiiiitdrl;;;;";;;;i;-;i",etehnida
,,\r:tivitatea de manipuiare,transpor,
:1i:ryrltare reprezintio parte
;:l;'il,,'Hfu".3iffTi# j:,#:fli:i':,;d"o",.." acesta iu sepoatd des-
p?i.":s procesdeproducliemate-
rlii-:
l,l,l:', +i't""i;';;;i'pii'j" ""1
..r"'r1';1 se idauge"ei
r r" rrtrritehnorogii, transport.,r *ui".iji:h."?;1,flj:"uT:, finite. La
precul ;i aq.*iior rezurtat"
()tllrLuizarea "r r"*;*" fr:1ir""rgfi:
transportulLriintern in intreprinderi
rr''rrri
jrrcit contribuiein mod
_lacre$ter6ap.oduc-ii-riitdlii^
mon"ii. oblinerea unt .
inunitatea
i:li'i','lJl,$:,.fi?Sii: aelimp,prinmicsgr"*"
,t"ii,ri3lff3il
inseamni te?luierea ti,'.rtri"iilo.'a"
!,,' ilritatea d" o."[l::"' ;;;;;

' jI;ijiii'f jgT"#!l}*ir"'ffi'f,ut,'

It;r(ionalizareatra
fi1ii":::iit':iiui*
:
:',llli,riijij;l*h?ni#hili?','.""T*:':?
:l':"f,rx**,_
, ;,IIltt,
Iiiifi,'##li::g:f
:":i#",*
ffi:tilf:"fjl
i,:Hj:j
ff,J"",ffi:
etapele
;";;#;;btuerii unui produs,
i',1"';1,"
,i]]ii:t?1f ie prezintd
 .,..,'#t*isi**-.

oonstructiilor de ma$ini; 59-600/o in industria

arimentard.gi forestierd
St.uctur o timPului in Pr ocesul
;i 70-80o/o in industria extractiv"i,
de pr oduclie din Punclul de v e
Este interesant de merrlionat cd.in
der e ol obr eclulur m uncll .tara noastrd._aproximativ 40o/odin
r.rmirul muncitorilor din'industria arimentard..
;i fdr"rti"ia .int ocupafi
<:rr.activit5lide transport, manipulnr" gi a"poriilr;.-
Nivelul de orgarriia'e a- act'ivitJfi'-a" transport
T i mp d e tro n sP o rl o l Tim g de ir onsfor mor e tehnolog l c b
T i m p de ogteptoi e i r<lustriale exercili. o dcosebitdi"flu"nta in intreprinderile
o b ie ci u l u i mu n cti nuriai
,'r:tinomici,.
o.i i i, "J"
de producfie gi financiari ai ^nu
aiil
"."p*^i"aicatorilor
D e l o mo g o zi e ,se cti e ,
Ioote elemenlele de tim P nece -
sor e oper otiilor ln veder eo ob!i -
Lo m ogoz i o i ntr epr i n- p
;,i:li1 "
lror.area vasoanelor T1 T1".,rerosint
gi vapoareror
viaru,'lffiT'53fi Hffi.;ill" t, jl
-til;-organizare
o t eti e r e tc.l o to cu l d e ner ii unui sem ilobr icol sou de r i i , s e c ti e i , o t el i e r ul ur
-- condif
:t inc5.rc5.rii{i descircdrii mertuJo;. "" ionafi ;;
pr odus €tc .
m un c6
La noi in !ari, costurmanipuldrilor;i.al transporturui
intern, de obicei,
i n co d ru l
m u n cd
to cu tu i de
'i ntr e oper oti i l e
l r ons for m ofe
de
till,,iil".:I#;1,"1!'{:tqi,#.,Tft1"!i'f :*;,n*n*lri":1;1#T;
';-:rrputeareducechcrtuielilepentru transport
intern i" ca 30o/o.
Lo l oc ui de m unc 6 i n {cqsteaspectescot in eyia-entgtr".".liuf"" studierii -;ei; trans-
inlre diverse locuri
v eder eo Pr el uc r 0r l l ;roltului intern si a manipularii. ".g""ira.il
de muncd

Lo'i nm ogoz l nor eo Pr o

dus el or 9i s em i fobr i c q- I.2. NECESITATEA SCOPUL STUDIERII
i n lre se cti i $I TRANSPORTULUI
l etor
INTERN
D o l o l o cu l d e mu n co
i n depoz i tul i ntr ePr i n-
l o d e P o zl t Lleea de a studia cleplasareamateriarelor
der i i penl tu l i v r or e nu este noud. lncd. din an_
lir'lritateoameniisi-audat searnade necesltatea
unor cercetd.ri sistematice
,rlr':Lcestei probleine.Astazi se-iac'"""*".our" studii gi
in procesul dc produclte
cercetdriin toate
Fig. 1.1 Scherna utilizirii timpului l,rr^ilt', mai alcs in celecu inclustriedezvoltata.
lrr prezent este bine cunoscut acceptat faptul
',,rrrr;Lnipulareasint factori 9i cd transportur intern
Dinaceast5.schem[rezultdclatittimpulcletransportcitgitimpulde i"ri"""t*;;ffictivitatea
neproduitivi' care influenleazi negativ rrrr.rrr.ii, "..rriiuli,
fdcind parrc intcgrant5. "i." "*'
asteptare sint timpi ?;;;tt timpului necesar transportului 9i ( )r'grLnizarca
din prolesur de prbauctiS_
uioductivitat"" m.,nJi.'ili"-^*"fiza transp,rrului intern o prot t";-t;;;;ai
u cd'42o/oclin timpul efectiv ,L',rrrSd.gi de-serie,ci.,;i a procluc;iei "r1"de irnicate,indiferent a produc,tiei
manipulirii la o.{a91ca de mobile' '""titot cle domeniul
productivi esteconsumatpentru transportul rrr,lrrstrial si de bunurile fabricate
de rucru al murr"r,orrroili.e..f
ceeace reprezint6-intr^Yli" pentm un l'rrrrrsportulintern poate fi definit drept creplasarea
lit"r"io"f"rea obiectelormuncii' neproductlve. al muncii in interiorul
oricdrui material
[;r;iJ;+oo a" muncitori peste 470 000 de orc ,'i].1',1""*t ;i in
""i"rio*t.raaiiil"t intreprin-
intern este faptul cir ele """r
Caracteristic manipul[rilor 9i -transportului valoarea de intrebttinlare l'r'rL.sportulintern ;i manipularea constau
in ridicarea, agezareagi
in-timp ce
mlresc prelul a" to'iui produsului' rlr'1,1:rs.rca -
rnaterialel.r'*u,r i.rrrf,rril"i-1.r"-ir;.t."t;';;
o'gu"l'urea 1or r-afionalirconstituie o cale rrrl'.)fic in vrac, fie in roturr. ffroduse fi
rimine aceeagi'Stoil"tJ"- 9i
i*fottu"te clereducerea prelului de cost' l'r'rrtru a reduce cheltuierile
cleterminatede activitatea
Dinstudiileefectrrateindiferiteleramuriirrdrrstrialedinjaranoastri" 'l'' tr;r'rrsport .;i
'cprod.uctive
manip'lare, aceasta trebuie #eipunzator,
procluclie_i,costul transportului intcrn ;i al rrr,r';r n izlr.ti-gi automatizatd. "r€";i;;;e
reiesec[ din costur t-otui "l
15o/ouini la 85/"' in funclie cle ra- lrr rrrrrr:rstudiilor efect'ate i'diferite ramuri
industriares-aconstatat
manipullrii ,"pr",i'-tti'-oproximativ r;i, irr rrrcclicpe intreaga industrie, pentru
*..,.o inclustriald: liJoi l" i,rd.rsttia u;oarl ; 25-35o/o in industria fi;;;;;1;;t^allr.o?,rr" ri,rit"

10 11
 l fi g.1.2 l i l crnen tel e prctului
la un sector la altul'
se manipuleaze$i se transport[ 48 t de materiale de lc cost in inclustria I Cosl

a"ia un loc de munci" la altul etc' Cu alte cuvinte' oare de magini (dupd Woociley)
"d,rrt.o"_ , osombicre
d" i;;""i;li;r. i sr
"rt"i, in medie' de f8 de ori' <r
materialele sint ttarispott"it ;i manipulate'
I control

finiJJ reprezentind.4-8 tone transportate. Acest raport

l;;^a;;-duse cc se
t;i;;ig ;i+oiirii,it in funclie de complexitatea produsului
;;;; de
C o s t u ri
t."tto oblitterea unui kilogram {esdrurl
fabricd.1761.De d t re c t e
"".;pi;, kg' iar pentru o ton'i
de lin[ se transport; ,Ji;; inanip^uleaz[300-350
de

tzo-ig0 t de diverse materii prime (aceastl P re l u c ro re

il i;;".; 250/o
Jitra ,t, .online tanspott"iil" ;lmanipulirile secundare'cum sint cele
-"iip"i"i "a
pentru aprovizionare;i pentru.de;eu,rl)'
din indu'strialem-
Sint numeroaserntrepnnderr, ca, cle exemplu' cele in care
c1e construcfii'
,rr.irri-inaortria extratlii'e 9i ittdl"tria materialelor ai1y.gtli:t
gi manipuldrile peste
se consumi urro"t fOo/t
aL *".a fir[ a-lua in consideraretransportu.le sl manlpu-
efectuat,".iir.*p"tt"f Cosl

larile care au loc iri timpul efectuarii operaliilo.rtehnolcgice. negatir'

i ro n s p o f t
i n t e rn
Existenla unor transporturi- gt ,.r"'trp.tfiri inutile i'fluenleaz[
pri{11.!i""'-r-pi"ai.e i"iorti*' ,"1iorr'ui5. o muncitorilor producti'i 9i mo n i p u t c re
25y.
auxtllarl'
"-ffi.".
a" preocupare fald de organizarea ralionali a transportului
intern sl a manlpur.ril",
-." ,?irce ;i riai mult simliti alunci cind sarcinile
a"'tt"i".ti" r" mai mutte produse sari cind apare o comandi
""f"ii transpor-
a c1ao imagine cit mai clari a insemnltllii organizS"rii
Regre
"t$#fl; de
precum ;i a-necesitilii recluccrii ponderii cheltuie- lobrrcolie
t;1";;i-";rp"llrilir schemi a 150/o
lti;;;;;;;;i;; il p;;t"i decosial prorluselol-lli'^lllem^o
itt ittattittla constructoare cle ma;ini din
structuru prerurur d;- ;";i
Anglia tl1+l (fig. 1.2). . fnr .atit cit ma-
..:-,,rx-ir^^^.+Xtot Cosi
Se observdce tralsportul intern gi ma'iouldrile costi mo t e ro l e
controlul impreunS'
terialele sa* cheltuieiii" a;;;.t" ;u" iit ".o-blarezr ;i
cu rcgia de fabricatic'
"-p;u;i;; transportului intern se reglsegte peste tot, in-
"rg""i;arli
."pirJ-a" l"-pii-ii""-maifuiltor, introducerea aCestorain depoz-it, in
;;i;;;;ia.p,irit"r"., tu dindepozit ;i apoi ii:":1lil" -prelucrs-
'fout*'"a pin5" la realizarcCprodusului finit 9i in u" munci,in bunurimateriale
necesare
satisfacerii
i""*, l"^fi"J"* l";'h;;;c[, iji,,,lll,,;xtt?liil?:
cele clin urmi la exPedilie' Miscareabunurilor..mate-riale se face manuar.sau mecanizat,gradul
rrrt'r:anizare
ar operatiilot a" ttanspil de
rivitilii muncii.'
n d:::1, "q;;;Hd," ;fd*tt;Jdtr#';iii'r, proar"_
1.3. DEFINIREA TRANSPORTIiLUI INTERI{ _u.
;rrrrtul uzinal, se caracterizeazd"-pri, .; ;i;ti;i";'i""i,&jltarcd
..hi,
trans_
' r''Iu''it"i"l;fu; #;".e rormasistarea
.#irT?#i:Ttilf, de
J"cului
unui procesde prodt"clie' l\r'tru executarea^operali'or
orice produs finit este rezultatul final al l.lrrt.logic de fabrica{ie,
gi controaleror de procesul
prin proces a" proJu.1i" ." irr1.t"g" totalitatea activitelilor care au loc -prevdzute
.pd.rfile'.o-porr"nte,ale unui produs (piese,
inleg[turacutransformareaorganizat[,conclusigirealizat[deoameni,a
semifabricate etc')' cu aju- ;ili'lli*o*rr,,ansambt,iri) pi'fr"a"r"iJ,irrt transportate
d" tu un toc
obieJtelor muncii ttt.i"iii-ptid",,-utr"ttule' *T.i,t".?ncrn
t2
6t-&o I
t3
 Transportul intern definegte activitatea prin care materialele (o canti Mecan'izareatransportwlui intern ;i a manipwl,dril,orconsti in executa-
tate de materiiprime, un loi de materiale pentru fabricalie) parc-urg-dis- acestoracu ajutorul unor mijloace mecaniie. prin mecanizarese acce-
'ea
Iereazd"
tanla care sepaie dou5 locuri de munc6 ce se succeddin.procesul tehno- deplasareama.terialelor,.micgorindu-seintreruperile in producfie
;
logic. Astfel,-pot exista deplasdri de la o_zoni de.recepfie la un loc de se_economise,s.te spafiu, datoritd. slivuirii fdrd efort ta inatgim'iil;ij ;;
.
md.regtesecuritatea ;i se mic;oreazd.riscurile d"eavarii sau pierd"ri
mi.nc6, de 1ai-rnloc de munci la o zond de depozitare, de la un loc de a"
munci la o magazie,de la un loc de munc[ la o zoni-.de expedifie,.de produse; se reduce pre{ul de cost etc.
la o zond"de eipedilieIa o zond de receplie, intre ateliere etc. Rezultd, ln. transportul intern mecanizat se folosesc,separat sau combinat,
apadar', cd un transport intern comportd: rurmdtoarelemijloace de transport :
' -.instalatii-cu ajutorul cdrbra incrrcdtura este transportatd.datoritd
- preluarea inc[rcf,turii (incircarea) ;
-deplasarea gravrtalrel (tobogane,transportoarecu role)
- propriu-zisd"a acesteia; ;
- deiunerea fnc[rcdturii intr-un loc nou (descdrcarea)' - electrocaresau motocaie :
Deoui.erea si operatiile tehnologice ce urmeazd.(uzinare, tratament -_ instalalii cu funclionare continui (transportoare
cu bandd, co'-
termit, montare)'impun desfacerea(divizarea) incirciturii. Preluarea veiere aeriene,instalafii de transport pneumatii etc.).
ale transpor- Folosirea eficientd"a,.mijloacelor rir.ecanizatede'transport se poate
;i depunereasint de Tapt fazele cele mai greu de executat .sigura numai in condiliile existenlei unui plan de ii"'"rp"rt intern,
tului.
Termenul de transport intern se refer'l gi la deplasareaunui mijloc de <;ares5.ia in consideraretofi factorii r"c.r"ri pentru pr"j
transport {ird. incdri5turi util5 sau cu conteinere goale. Prin urmare, ducfiei si a muncii. "rg"iir"r";
existi urmltoarele cazuti posibile: transport cu inc[rcdturl, transport Mecanizareatransportului intern
;i a manipurd.rilor pune probleme de
de conteineregoale; transport fird incdrcdturl. ordin:
Manibutdril,i sint activilalile elementare, necesare dar nu 9i produc- . - economic,care.sereferd.la alegereacelor mai bune ;i mai avanta_
tive, c#e constau in mici deplasdriin vederea alimentd.rii 9i evacu[rii joase metode ;i mijloace;
locului de munci, plecum si alte activitlli neproductiveale muncitorului ...-,t-.hli..9i.
tehnologic,.carese referi. la concepereagi rearizareade
in depozit,la punctelede control etc. urrraJe,ma;rnl pr instalafii, care sd fie usor de adaptat la necesitdfile
Timpii de rianipulare la locul de munci. sint inclugi in timpul necesar producfiei respei:tive;
operatiei respectiie de prelucrare sau de control' Executarea acestor - uman, care co'.stau in calificarea personalului de exploatare
si
nianipuliri nu i*pone o-calificare inalti, ca aceeaa muncitonrlui pro- lntrefinere a utilajelor;
ductiv. Din aceastl cauz6, este neeconomic ca muncitorul calificat sau - social, care constau intr-o mai bund utilizare a personalului
de
specializat sd efectuezeactivititi auxiliare de manipulare, aceasteatre- ::y]:*:i:l
cointeresareaacestuia in murr.cd,promovarea unor relafii
(l(rcolaborareetc.
Uuina si fie executate de muncitori necalificafi.
Deplasarea salarialilor in interiorul intreprinderii este denumiti Necesitind fonduri importante, se impun studii de eficienfd.a inves-
cir cul,alie int eri oar d'. tifiilor respective; desifur mecanizarei va prezenta o eficienld.
mai
Transporturile exterioare sint t-ransporturile 9i manip*.l5rile efectuate tttirre atunci cind transporturile au o frecvdnl;. ridicati.-
in afariintreprinderii. Acestea,dupi natura lor, se clasificdin transpor- Prin mecanizarea producfiei lucrd.torul este eliberat de munca
fizicd
turi rutiere fdroviare, fluviale, maritime 9i aeriene' istovitoare, el efectueazd.contr.olul gi procesele ["ir"orogi"".
.corrduce
l)rin automatizare omul este eliberat' 9i de aceste activitifi,
ln orice procesde produclie, realizareatransportului. intern ;i a P?- lui reve-
tti*du-i rolul de a regla dispozitive. instalalii
nipularilor'este influ'enlati de gradul de mecanizaregi de programr-rlde ;i h" ,rrpr"-
pr'oduc1ie,de cooperarea'intre ex-ecutanfigi de natura producliei realizate. automate -9i a intdtura defecliuniie
""t"-"t.,."-," pot " ivi in
Ijfg*,1_r]:lemele
iltncllonarealor.
Prin transport intern manwal se inlelege .activitatea de ,deplasare a
tI'p.roces-de prod-ucfiesau o operafie sint automatizate atunci
obiectelor muncii cu ajutorul forf ei omene;ti 9i al unor unelte ac{ionate !ir.,oesraFoararn crclu repetitiv si produc mereu aceleasi
cind
manual (de exemplu,transportul cu ajutorul roabclor ;i al c5rucioarelor). ilrterventra umani (musculard.gi intelectuald).
efecte fdrd
Mecanizirea acesior'activilali de po;ibilitatea ca forla de muncd si fie
indreptatl in md.surd gi mai mar6 spre activitdiile de transformare a Automatizarea unui procedeu de fabricalie implici automatizarea
obiec'telormuncii. De isemenea, aceista reduce durata timpilor nepro- lr.rrtru fiecaremagindsau pentru fiecareloc de muncfr"i*aio"relorfaze:
ductivi, mirind astfel productivitatea muncii. - a[mentarea st evacuarea;

T4 15
 - inceperea gi desf5.;urareaciciului de produc{ie;
- controlul automat al producliei (calitativ gi cantitativ ) ;
- reglarea maginii pentru eliminarea,defectuiui descoperit de cltre
autocontrol.
Atit mecanizarea, cit gi attomatizarea contribuie la micsorarea sub-
stanliald a timpului de transport gi manipulare; de aceeairebuie apli-
cate ori de cite ori este posibil ;i intotdeauna cind contribuie la redu-
cerea cheltuielilor de produclie.
1.4. PRINCIPIILE ORGANIZARII TRANSPORTULUI INTERN
Inainte de a se trece la descriereametodelor care se folosescpentru
analizarea transportului intern gi a manipulS.rilor, considerdm necesar
s5. ne oprim asupra principiilor ce se iau ln considerare pentru orga-
nizarea acestor activitS.fi.
Mai intii se impune cunoasterea cadrului in care vor fi aplicate
acesteprincipii sau, mai precis, determinareaobiectului utilitd.lii lor, pre-
cum gi a problemelor la care ele trebuie s5"r5.spund5"in vederea unei
organizdri ralionale a transportului intern.
Oricare ar fi mijloacele utilizate, pentru a defini, aanaliza;i a rezolva
o problemd de manipulare gi transport intern se apeleazS. intotdeauna la
tehnicile gi metodele organizdrii stiinlifice a producliei ;i a muncii.
Principiile debaz6.ale organizd.riiproceselorde deplasarea materialelor,
deosebitde prelioasein activitatea de elaborarea unui studiu de transport,
sint urmS.toarele:
a. Prin proiectareasau analizaleaoricdrei operalii trebuie sd,seelinoine,
in limita posibilit5.lilor, orice transport ;i m'an'ilwlare a material,el'orca
Junclie scparatd.
b. Sd se eaiterid.icdrile,d.epunerile ;i transportwrileintftile de ma'teriale
care consum[ mult timp gi mult5. energie.
c. Sd. se stabileascd.un JI'wx rectiliniu clt mai simplu al materialelor,
sd se evite incrucigirile gi blocareacirculaliei.
d. Sd.sewtilizezelotwri unitare de-alangul intregului procesde produc{ie.
e. Sd.se d.etermineprin studiu sisternul, cel,rnaibwnde depl'asare a ob'iec-
tel,ormuncii, precutn gi uti'l'ajul'd,etrarosportadecvat pentru anumite con-
dilii date; deplasareamaterialelor care nu poate fi eliminatS"sau redus[
trebuie mecanizat[, dacd aceastanu influen!eaz6.tegativ eficienla acti-
vitdlii.
16
f. Pentru a semobiliza economiilepotenliale maxime in domeniultrans-
portului gi materialelorl funcliile acestor activit5"fi trebuie
-manipul5.rii
sd Jie coord'o.nate cu cel,elalteactiaitdli ale intreprinderii prin sisteme de
control eficiente.
g. Amplasarea wtil,aj-el,or ;i' a l,ocwrilord.emwncd trebwie sd depind.din
cea mai mare mS.surd,d,eraportwl, d,intred.wratadeplasdrilor;i tiruput total
d,eJabricalie.
h. Impor_tatt'la a.diJeritelor sisternede transport ;i manipul,are
-relatiud
a materialelor trebuie apreciatd.pe baza costwlui rel,ativ-pewi+itateaie pro-
duclie real,izatd.
i. costwl' transportwlui ;i manipul,drilor d.e ruateviar,ecresteod.qtd.cw
mdri.rea distan,leipa.rcwrse,. d,ar rapo.rl,wl-d,ecre;tere esle eliJeiit tn Jwnclie
d,e.siste.mwl aplicat gi rt.tt,eslepropoigional cw distanla
j. Mater'ialeletvebwieaclionatiprin graaitatie,ori de cite ori esteposibil,
aceastaconstituind o surs5.gratuitd de energie.
k. sisternul d,e transport ales trebwie sd..fib wgor adaftabil, tn
Junclie
d,e schimbarea elebitel,or,- pr od.ws elor saw arnpiasdrilor.
L Sistetnwl d,etransport intern ;i manipwlare tyebwiecorel,atcu act,ivi-
tatea w.tilaielor-(g produc{ie_in aga fel fncit transportur
9i transferul
materialelor sd fie realizate [drd"forle de muncd.supiimentaie fdrd.in-
;i
trerupereaprocesului.
. Manipulareatreb.uieanalizat/apentrutoateactivitdlile din intreprildere
;;i ralionaliza.ie p1i1 aplicarea-principiilor economieide miscd.rilpentru
fiecare muncitor la locul sdu de munld..
Aut'nd'i,n aed'erecd intern rndregteprelwt de costal,prod,wsel,or
-transportwl
si nw ad,awgdninoic lq. aaloareade i,ntrebwinlqri, iea mai burrd-rezolvare
ftr materie de-transport intern este aceea,,fd.ri transport intern". primul
lucru care trebuie f5.cut atunci cind se anahzeazd, o pioblemd. de transport
t-nte1ngi manipulare este acela de a se apela la stu^diulmetod,eror:,,"1"."
face" ;i^ dacd.rdspunsul este ,,manipulire sau transport intern,,," de &
lrrtrebain continuare: ,,dece se facei"
Intenlia._categoricitrebuie sd"fie aceeade a suprima transporturile gi
rnanipulirile a ciror necesitatenu este demonstratd"
ExistS. un numd.r mare de principii care trebuie avute in vedere in
<rganizareamanipuld.rilor. Celg mai importante sint:
a. Intotdeawnatrebuiesd se gdseascd posibititatead,emenlinerea rnate-
riatrel'or
I'aindQi,tneala cqreacestiaaorJi prelwcrate.se.va realiza o economie
<lctimp ori de cite ori acesteanu vor fi ridicate sau vor f.i asezatecitmai
lrrrfin. Niciod.atdnu se aor asezatnaterialel,ed,irectpe sol,.'Se vor folosi
|latforme, palete sau recipienli adecva{i pentru fibcare loc de muncd..
b. Trebuie redusela minirnwm d,i,stan{ele pe care materialele sint ma-
rripulate.
t7
 c. Tr.blNie etploatat tloks?oltttl grMitatjo$ar; materialele trebuie si |k _ex-emPlu:.spafiul,constructiile disponibile, nivelul de calilicare a
rulezesausi alinecep,.cdi iu role"dela un loc de muncl la altul ori ile r adrelor,gradul de specializare, transportulintern sr tnanipuErileetc .
clte ori impreju-rrrile_ne permit Si se IIu fie lmpinsesau transporrate. A]egerea unci anumjt-e.varunl e practlce cle orgaruzarea Producller
d. Trebuie intotdeauna' sd.sc jacd trarrs?ortt i ir| cantitdldtrie.nnare , ste clnditionati ii de alti factori , cum slnt i dectde economice,calitatea
atunci clnd distanteleshrt relativ "mari;de eiemplu: mai bine !d seaftepte fi .volumul-P-roductiei,Sradul de complexitate ti condiliile impuse de
primirea unui c5i'ucior cu piese de lontd, diclt sd se transporti rina rrtilaje-,sculele de.lucru etc'
ette rna marnat Clnd se construie$teo lntreprindere 4oue, clnd se dezvoltd o seclie
e. Fiecare loc de munci trebuie tntotdeauna sL a:ibdlttt nttr|d,r stt- siruun atelier, chd are loc o schimbareimportarti a planului, organizarea
Jiciex,t (niniwon dtud) ctdii, pldhltte s'llt l1cip;ekli per\t r $ htcrd' flux ui trebuie sd Iie in centrul Preocuptrrilor cadrelor de conducere
iorul s5.poatd tua pieseledintriun'recipient, pe h*ir.e ce ele slnt ?te- 'lin int€prinder€a rsspectivd .. . produseloreste al it mei
gatjre pehtru preluirare9i se le dep*# t* irirt, arunci cind a terminat _.In cadrutProduc{iei si reparti I iei, migcarea ,cu maFrru,
operalh respeirivd.Cfu.d de aidoitea recip;entesreplin, pieselepe , fi.ienti. cu cit necesiidmai putrne mrjloaceOersoane, cladrr,
"el
cire dcesta'le contrne slnt transDortate la loc-^ut urmdtoi de muncd..jn rnrrterii prime, produse ln culs de labricatie, Foduse linite etc.), ti cu
timp ce primul recipienrli ia bci. Aceeagir.gr:leseaptce gi cerucioarc- ,lt_estemai bine organizatJluxul-,
lor. Pritt oryafti2aftallux&lai scl. lakRedisrww.a masititu, mat?rialelot,
L Treceril,eri ctttaa.rel,e
hehie si Jie el,ibetaJe:€ste ne€coiromicse se umcttihl-d|. tn at;J.lhdt sd-seaisun;dePlasare a acestolacNtcheltuictr;
{aci chettuieli pentru efectuarea 6r, daci mijloacele tle nanipulare tui,t;me,Pe I lr44l tir.cr'tit r.lmahgk.-
blocheazatreceriledevenindasllel obstacol. Organizarea fluxului cuprindedoua laturi (lig. I 3):
g. Nw trebuie sii se nbtoftze Mbnii iJe fiancito Aasfiftati letutra _ o-r€anizarea amPlasd i, care constituie latura statice a procesului
tdnspo ul dc nataiale terLtru & r"aniqutdile sdJic Jtic&tetu m icitotii t ( hnologic;
ciirc/a le retine sarci*a'ilea .xec$Ia;lcraliik, dcoarece acestlucru in- - organizarea migctrrji,care constituielatura dinamici a procesului
fluent€azi negativ productivitatea m:uncii. Acesta este unul dintre tohnolotic.
principiileceli mai impcrtante, deorrece.ondilionFazeaplicareacelor Priu organizarea fluxului.se urmdreqtelm_binarea armonioasla,ope'
irecedente.Se pcate faceexceptieclnd exeruranliiefeclu;azdrnanipu- rlrliilor de trar|.sformare a objectelormuncn ln cadrulprocesu.lul tetrncF
ilrile ln timDuilunctiondrii coiriinue a masinii pi care o deservesc. lr'gic, cu DiScareagi depozitaiea ma.tedalelor,ln vederearealizdrii unui
Foarte imiortant iste ca muncitorul dirJct pr;ductiv sau muncitorul l't4 de cost cit mai redus-.
catiJicatsa fie <lesdrcinat de ob)igatiisuplimen;re carell impiedicasA-qi Aceasttproblem{poate{i s-tudiatA.hpatru laze succesive:
consarretot rimpulseuproducli;i propriu-zise.productivitirea muncii - ln prjma fazi searElizeazicondiliile localedetransportpentrusectra
lntr-o lntreprindere poatieuneoii sl crlasce prin antajarea alemuncitori s:ru seciorul unde lluxul urrneazesi se reorganizeze;ln cadrul acestei
auxiliari, tn vedereaexecut5riiunor activilili neproductiveexecutate
d€murcitoridlect progracli\,1,exeTqlrlqry!,"I]t, $1.
9: etc. supuse
I transformdrii,iTlpj]g9i ,,,""". ,!
materiilor prime, a semifabricatelor depozitarea ","""",,.
produselor finite etc.
Am Bl os or eo Mi s c o re o l d e p l o s o re o l
0 p l i mi z o re o
re t e l e i d e Mo t e ri o l e
| | m i s c d rr
I .<-
^- .'" :'- Mo s i n i
1.5. ORGANIZAREA FLUXULU.FACTOR PRINCIPAL I ::]:I] 0 o me n i
AL AMPLASaRII MIJLOACELORDE MUNCa $I At MISCaRTI F=-
Sec l i i oprimizoreoMi j l o o c e
MATERIALELOR Atel i er e
l*eue.e I TJ',i1.""1:; d e
Bi r our i
l ro n s p o rt
D epoz i i e
a produc-
ln fiecareintreprindereexiste un arumit tip de organizare
liei. Acestaesteconditionat de modul de organizaxea proceselorde mun- --'---.,Z Fia. 1.3 ors'niza@ flliului
ai, de modul de €xecutarea sarcinilor de muncx, Fecum ii de allifactori, o'!d'iror'o pproduclr'i
O r goni z o re o
ro d u c t i e i
P@ductie

18 19
analizetrebuie s5.se!in5.seamade pondereacheltuielilor caresefac pentru
deplasareamuncitorilor, miscareamaterialelor, alimentarea locurilor de
munci, transportul semifabricatelorsau produselor finite etc.:
- \n faza a doua seaualizeazd. amplasarea;pe baza fluxului general de
produclie se stabilegtepozilia secliilor de fabricafie, precum gi legS.turile
2. condi{ie
Studiul transportuluiintern-
necesardpentru cre$terea
ce existd. intre cl5dirile in care sint amplasate secfiile sau sectoarele eficienleiproduc{iei
respective;astfel se poate obline un flux optim al materialelor;
-in faza a treia se analizeazS.fluxul materialelor in interiorul cli-
dirilor, in raport cu procesultehnologic de ploduclie adoptat; in cadrul
acestei andize se lineseamacatoate utilajele gi instalafiile, materialele
gi locurile de munc5.si fie astfel amplasateincit si nu apard.stagniri sau
incruci;dri in flux;
-
i- +^-^ ^ n^+-^ se analizeazbfluxul dc materiale Ia nivelul fiecirui
Lr \ LAL* d y ot \ d
2.I. SCOPUL STUDIERII TRANSPORTULUIINTERN
loc de muncd.
intre migcare9i amplasaretrebuie s[ existe o sincronizareperfectS.,care
Stu.diul transportului ir-Lternconstd din inregistrarea, arLalizareagi
se obfine numai prin organizarea ralionali a transportului intern.
.xa"minalea sistematicS.gi critici a circulaliei-materialelor in cadrrit
Aplicarea studiului metodelor:prin parcurgereacelor patru faze duce
la optimizarea r-eleleide migciri gi a mijloacelor de miscare,deci a orga- Pl.cesului de prodrrclie,,precum si din proiectarea unor parcursuri de
cilculafieralionaleqi eficiente.
rriz5lii proclucliei.
I)irecfiile principale de orientare ale unui studiu de transport intern
^ urmitoarele:
sint
- eliminarea transporturilor ;i manipuli"rilor inutilc;
'incorporarea transportului
. ;i manip'ldrilor in operafiile produc-
I ivc;
- modificarea gi. simplificarea lor;
.- mecanlzareasi automatizarea transporturilor.
. l'gntru oblinerei unor rezultate dorite-in aplicareastucliului transpor-
Irrlrri intern trebuie s5.se respecteurmd.toarelereguli:

l';rlrtclorsi nu clepdrerile nefundamentate,iar orice.opiniesi fie verificatd.

i rrI otdeaunapractic ;
-in analizafenomenelorsi"se aibd in vederein mod sistematiccauzele
;i rrrrc.fectele;
. ..fe se adopte si si sc ia o atitudine fermd.gi combativn fa!d. de con-
r lrrzrrlc netundamentate, in vederea elimind.rii soluliilor f[rd. o bazd,
;l iirr[ifici;
s5.existe un echilibru^intre importanla problemei analizate mij-
lo;rr:t'k:tlecesarepunerii ei in practicd.. ;i
. Sr:.pul principal -urm5"ritprin aplicarea metodelor moderne de orga-
hrlril'(' a transportului intern este crestereaproductivitdlii muncii, m"ic-
r{riu('iLefortului muncitorilor si realiiarea inei eficienfe
I'r'irrefectualeatinui studju de transport intern se urmd.reste
-u"l-".
adoptarea
rrrirr rr.rctode de transport gi manipulaie mai bune si mai economici, care
rr.r:t'siteun timp mai scurt si un efort mai mic, oblinereade economii,
",i
,r"rf filr'irrca.unei securitS.fisporite a muncii ;i evitarea accidentelor

21
 analizetrebuie s5..se
tjnr seamade pondereacheltuielilor caresefac pentru
deplasareamuncitorilor, migcareamaterialelor, alimentarea rocurilor de
muncd, transportul semifabricatelorsau produselor finite etc.:
-i..faza a doua se analizeazdamplasarea;pebazafluxului general de
produclie se stabile;te pozilia secfiilor de fabrlcalie, precum gileg5"turile
ce existi intre cl5dirile in care sint amplasate secliile sau sedtoarele
respective;astfel se poate obline un flux optim aI naterialelor;
- in faza a treia se analizeazS. fluxul materialelor in interiorul cli-
dirilor, in raport cu procesultehnologic de producfie adoptat; in cadrul
acestei.anabzese line seamacatoate utilajele ;i instalafille, materialele
gi locurile .demunc5.sd.fie astfel amplasateincit sd.nu apard.stagniri sau
incrucisd.riin flux;
- in faza a patra se analizeaz5. fluxul de materiale la nivelul fiecirui
loc de munci.
intre migcaregi amplasaretrebuie s5.existe o sincronizareperfectd.,care
se obfine numai prin organizarea ralionali a transportului-intern.
Aplicarea studiului rnetodelor prin parcurgereacelor patru faze duce
-
la.
optimizarea relelei de migciri gi a mijloacelor de miscare, deci a orga-
nizirii producliei.
) Studiul transportuluiintern-
a o condi{ienecesar5pentru cre$terea
eficienlei produc{iei
2.I. SCOPUL STUDIERII TRANSPORTULUIINTERN
Studiul transportului intern constd. din inregistrarea, analizarea gi
cxaminarea sistematici. gi criticd. a circulaliei materialelor in caclrul
procesului de producfie, precum ;i din proiectarea unor parcursuri de
circulafie ra!ionale ;i eficiente.
Direcliile principale cle orientare ale unui studiu de transport intern
sint urmitoarele:
-eliminarea trernsporturilor ;i manipuld"rilor inutile;
- incorporarea transportului 9i manipul[rilor in operaliile produc-
I ive;
- modificarea gi simplificarea lor;
- mecanizareagi aut om atizarea transporturilor.
Pentru obtinerea unor rezultate dorite in aplicareastudiului transpor-
l ului intern trebuie si se respecteurmd"toarelereguli:
- in adoptarea unei decizii s5.se lini seama de cercetareagi analiza
ftptelor si nu de pdrerile nefundamentate,iar orice opinie si fie verificatl
intotdeaunapractic;
- in analizafenomenelors5"se aibd in vederein mod sistematiccauzele
;i nu efectele;
- sI se adopte si si se ia o atitudine fermi ;i combativd.f.all" de con-
r:luziile nefundamentate, in vederea eliminirii solu{iilor {5"r5"o bazd"
pliinlific5";
- s5.existe un echilibru intre importanla problemei analizate ;i mij-
loacelenecesarepunerii ei in practicS".
Scopul principal urmdlit piin aplicarea metodelor moderne de orga-
rlr,are a transportului intern este cregtereaproductivit[lii muncii, mic-
lorarea efortului muncitorilor gi realizareaunei eficienfe maxime.
Prin efectualeaunui studiu de transport intern se urmiregte adoptarea
rrnor metode de transport si manipulare mai bune ;i mai economice,care
r;li..necesiteun timp mai scurt ;i un efort mai mic, oblinerea de economii,
rrsigurareaunei securitdli sporite a muncii si evitarea accidentelor.
2l
 'Organizareape baze gtiintifice a manipuldrii gi a tlansportului intern
contribuie la:
- crestereavolurnului producliei ;
- mlrirea cantitf,lii transportate gi manipulate, fd.rd.o cheltuiald" de
munc5. sporitS.;
- reducerea volumului de munc5. neproductivd si imbun5.t5.lireauti-
liz5;li muncii calificate in scop productiv ;
- eliminareaintirzierilor in livriri;
- ugurareainventarierii producliei neterminate;
- lsdusslsa numirului accidentelorde muncd ;i folosirea ralionald
a forfei de munc[;
- reducerea oboselii prin eliminarea ridicd.rii, transportului gi de-
punerii manuale a diferitelor materiale;
- micgorareadegraddrii materiilor prime, semifabricatelor gi produ-
selor, provocati de deplasS.rile9i manipulirile repetate;
- buna utilizare a spaliilor construite;
-, reducerea dependenlei efectuirii lucr5rilor de forfa fizicd. a munci-
torului;
- eliminarea transporturilor ;i manipul[rilor care se desfdgoari in
condilii necorespurlzdtoare(frig, cildur5., umezeald.,fum, gaze etc.);
- micgorarea timprrlui de incdrcare ;i descircare pentru mirfurile
care se aprovizioneazl" gi care se livreazd.;
- imbundtdlirea stocdrii ;i depozitS.riiintermediare, ca urmare a
folosirii de cutii sau palete cu inc5.rcd.turiin loturi unitare;
- s6ggls121ea vitezei de rotalie a mijloacelor circulante ;
- imbunitilirea amplasdrii utilajelor gi locurilor de muncd.in secfiile
de fatrricalie ;i in clldirile anexe etc.
Rolul transportului intern in intreprinderi nu se iimiteazi la deplasarea
in spaliu gi in timp a obiectelor muncii. Se cunoagteci materiile prime,
materialele etc. ajung de la furnizori la depozite, apoi in sectoarelepro-
ductive la diferitele locuri de muncd, iar intr-o etapf, ulterioard.se efec-
tteazd" transportul produselor din seclii ia depozitele de produse finite
gi apoi la beneficiari.Aceast[ activitate inglobeazd9i incircarea, descir-
carea gi depozitarea, ca pdrfi componente ale transportului intern.
Transportul intern indeplinegte astfel gi rolul de regulator al procesului
tehnologic, iar in lntreprinderile organizate pe principiul producliei
in flux, el are 9i importan!5. organizatoricS.,deoarecese impletegte strins
cu operaliile tehnologice,asigurindgi condilionind desfdgurarearitmici a
procesrtluide produclie.
In toate proceselede produclie transportul intern ;i operaliile de pre-
lucrare se condilioneazi reciproc (fig. 2.1).
Se pot da nenumirate exemple referitoare la executareaactivitdiilor
de prelucrare gi de transport intern in acelagitimp, astfel: transportul
,,
Fig, 2.1 Interdependenla dintre transportul in-
terrr, manipuld.ri ;i operatiile tehnologice
AN IPU LAR I S I
T R AN SPO R T I N TE R N
produselorcu ajutorul benzilor din plase metalice prin tunele de pulveri-
nilre,a conveierelor aqezatepe pardoseali sau pe plafon pentru asamblarea.
trutomobilelor,a benzilor metalicepentru transportareagi rd.cireasmoalei,
rr conveierelorpe role sau a gravitaliei pentru unele tipuri de lucrdri de
tlsamblaregi ambalare etc.
Hotdrirea de a accepta efectuarea unui anumit mod de transport
intcrn trebuie luatd numai dupi ce in prealabil au fost efectuate studii
trprofundate. Pentru a ilustra acest lucru dim urmitorul exemplu:
ltttr-o turndtoriede font5.seproduc 10 tone de fonti pe ore,pieseturnate;
rltrpl dezbaterealor din forme, sint depuseintr-o grS.maddla o distan!5.
tk, ciliva metri pentru a se rd.ciin vedereatransportdrii cu cd.ruciorulla
tttclierul de sablare. S-a constatat cd piesele din mijlocul grdmezii au
:' tx,voiede un timp de rdcire de patru sau cinci ori mai mare decit cele din
1, (,xlcrior.ln afard acestuiinconi'enientseconstati gi o manipularedubl5",
b
tk' ilgezarepe jos a pieselordupd dezbatereadin forme gi de ridicare a lor
t'$ rlirr nou dupi rdcire pentru a le transporta in vedereacurdfirii. Un ase-
tn(,r1ea mod de organizarenu line seama de dou[ reguli importante ale
t Irrrt'ibune manipuldri,;i anume: s5"nu se agezeniciodatXjos materialele
t
{
tlu:it ele vor trebui sd fie ridicate din nou ;i sA nu se utilizeze suprafala
lrtrrloselii pentru depozitdri inutile.
Noul sistem realizat pe baza unui studiu de transport a permis rS"cirea
lrir,sclorsimultan cu transportul lor, din momentul dezbaterii din forme
ltlrriLin atelierul de curilire, stabilindu-segi menfinindu-se intre acestea
{
l!.
lir 23
--
 Tnbclul 2.1 (continuare)
un flux continuu. Prin acestprocedeua fost eliminatd depozitareainter-
mediard a pieselorcalde in vedereardcirii, reducindu-sesimlitor timpul
Jolositpentru aceasteoperalie ;i evitindu-seocupaleaunei mari suprafele
productrve. lJtilaj de productie nefolosit din
li de materiale

2.2. PROBLEMATICA DETERMINanTT OpOnTUNTTaTIT ri pe distanfe

. mari
UNUI STUDIU DE TRANSPORT INTERN
Iteturniri qi interferenNe de cir-
Transportul intern se efectueazdde la furnizor la beneficiar; in clSdiri culalie
se realizleazipe orizontali gi pe verticald de la pardoseali pind.la plafon,
Miln manuald
in funclie de specificul producfiei.
complexitatea studiului de transport intern s-eapreciazi in.funclie de de manipulare demodat
condiliile de aprovizionare tehnico-material5.-,de produclie gi de desfa-
cere a produsel,orfinite, condilii care diferd.de la un sector de produclie de manipulare neadecvat
la altul, clela o intreprinderela alta. La aceastaseadaugdfaptul cd trans-
portul poate sd serefbrela o gamd foarte largd.de transporturi de materiale de manipulare insuficient
belao regiuneIa alta; delao localitate7a alta; de la o fabrici lu alta1'
d"ela un d'epozitla altul; de la un sectorla altul; de la un om la altul; l,'ozilia necorespunzdtoare a ope-
rafiilor in spafiu
de la o min[ la cealalti,
Transportul intern trebuie s[ fie corelat cu cel extern, deoareceele Utilaj de manipulare nefolosit
se condiliorrcazl. reciproc. lntotdeauna la efectuarea unui studiu de
transport intern trebuie luat in considerare ansamblul 9i, plecind de la Obstacole in circulafia materialelor
,el, s[- se arralizezeaminunlit tema propusi.
Jinind seama de faptul ci un studiu de transport presupune un volum M:rteriale asezate direct pe podea
mJre de munc[ de inilta calificare,efectuareaacestuia se va face numai
dupd ce in prealabil s-a dat rispuns la o seriede probleme,cale, sistema-
tizLte, sint-cuprinseintr-un formular model ca cel din tabelul 2.1-.
Tabelul 2.1. | )cpozitare dezordonat[
PROBLEMATICA OPORTUNITATII UNUI STUDIU DE TRANSPORT INTERN
l,ocuri de trecere aglomerate
i n t r e p r i n d e r ea
Data..........Studiul
.. ' Cd d ir e a .
e fe ctu a t d e .....
.. Secl i a.

in vederea remedierii este necesar:

i
I
Slxlfiu

l,ocuri
de lucru

de lncircare
aglomerat

aglomerate
-t
-l
Factorii care genereaze cheltuieli neeco-
nomice datorite unor metode de trans- Itrtreruperea transportului rutier
port inteln necoresPunzetoare pi feroviar
od
Itolosire de metode manuale de
trtcd,rcare

intirzieri in deplasarea materia- llrrderi excesive de

Ielor lllmagazinare

Cantit5.fi excesive de materiale liptfii de trecere exa

existente

24 25
Tabelul 2.1 (continuare) 'lirbelul 2.1 (continuare)
l,l" lr ls lo l'
t--

Operalii rispindite necorespunzar-

tor

| )ispozitive de manipulare greoaie,

Amplasare de{ectuoasd a spa!iilor
periculoase, improvizate
pentru servicii

Lipsa unei standardiziri a con-

teinerelor din interiorul fabricii

Lipsa unei tehnici corespunzAtoare

de incircare
AceastS.list5" problematice este un instrument de mare eficacitate,
Cost excesiv al intrefinerii utila- ,
rt.oar€cel€ permite sd.stabilim mrsurile ce trebuie si fie luate in ved.erea
jului pentru manipularea mate-
rialelor Irrlxrnatd.frnratit a amplasdrii.cit.gi a transportuiui intern. In gencral
ir.(:fti factori se regS.sesc
in orice loc, in oriie intreprindlie, indiferent
Remanipularc (lt' sDecllrcul ei.

Manipulare efectuati, de muncl-

, .lliistenfa unor elemente care reflecti ,,locuri de pierderi.. datoriti
folosirii unor metode gregite de transport i.rt"rrr.
torii direct productivi ('x('rnplu,-.amplasarea si'-u"ip"f"re * de
_necorespunzdtoar6. - indicd. necesiiaie'aefectuirii
Deplasarea lucrS,toriior productivi rrrr<rrstudii care s5.influenleze pozitiv activitatea de ansambiu a verigii
pentru aprovizionare cu mate- rl lrrcturale respective.
riale Analiza nu tiebuie fdcutd. insd.mecanic, ci intotdeauna trebuie sd.
se
rrilril,in vedere criteriile de ordin tehnico-economicgi
Folosirea unor tehnici necoresplln-
zetoare de transPort Pentru . Alcgerea_ studiului trebuie ficutd. cu mare grijd, "-"". ,"urnu si
lihinao-r"
aprovizionare
rlt' rliversele sau metod.easeminitoit" to.t""piilj"
rrrt rrrzultate-procedee
bune in intreprinderi similare, in alte""i" ""
.""toui", ou d.ecele
Salarii ridicate pentru lucrd,toru existcnte in literatura de specialitate.
indirect productivi ( )biectivele oricrrui studiu trebuie sE
fie stabilite de la inceput gi
rrlrrrhrite in tot timpul desfd.;uririi lui.
Opriri de materiale care agteapta
documentele de primire sau de Trrceeace privqte modul de efectuare a studiului, ar pd.realogic sd.
expedi!ie c. .crceteze in primu.l.rind d-epozitelede materii pii-"^ gi
matJriale,
si1s. continue cu secliile de fabricalie, iar iir final si se analizeze
depo-
exceslve r i t rrl.de produsefinite, insd.aceastdsuccesiun.e trebuie apreciatd.in rat'ort
rlr situalia concretS.existentd.,din punctul de vedere'ai activitalii
intirzieri inexplicabile de
Ir';rrrsport.
Munci nefolositoare . l). .semenea,trebuie luatd in consideralie ;i perspectiva dezvoltirii
din punctul de vedere al depriziiero.'a" uprorizionare,
I'l,i:,\,rir9.Iilor.
r.r'l.ulor dc fabrica{iegi depozituluide produsefinite, care iriunelc cazuri
Amplasarea necoresPunzitoare
a controlului 1r,;r1..constitui un factor hotdritor in stabilirea oportunitdlii efectudrii
qltrrlirrlui.
Rebuturi excesive
I rrrbun5.t5!ireaactivitd!ii de transport intern gi de manipulare se poate
Ridiciri manuale Periculoase rrlliza gi prin consfdtuiri comune cu {urnizorii de materii prime,
de
26 27
 in :=
semifabricate gi cu beneficiarii, care primesc produsele'_condiliilg
E:: o;-

acestea sint e-xpediate --

o u;, ':- .: oo
;;.;i;;; pri-ir"u gi.mohui in caie o:o
a-iZ-
i: o: o o
N
o o;

oot contrib,ri to -"i"ti"i"tot om-ore pe ?n' Modul. de amba- ;co

;EO N
A: a E-d Eo r_!

s.g o
f

ffi;;'i;;;;;;t-;; ".o^o*iiii"u
llp"rl" 9i" -ilioune
dimensiunile cdnteinerelorsint factori o
oo
-o o
9

cu utilajul gi metodele de care se dis-

U :n a=o
." ir"U"l" sl fie studiafi'in raport o
oJd

se mai aibf -aoeg

oune Dentru transpoii"t i"t"i" gi manipulare. Trebuie sd
c c.9'
E
o oEE
03
il;i";;;it"pi"ita nu procesui de produclie se adapteazi.transportu- J oo
o.o
o= o
adaptate
lui intern, ci transportul'intern 9i m^anipulareatrebuie s[ fie oo ! OE f,
c
- 3e b:
Ito..t"f"i de prodlctie' Multe iirtreprinderi continui sd livreze mate-
ii"i;i; t"l"l"ti de aceleagidlimensiuni,aceleagi.{ormesau ace-
iffilil;il-;""i ""ii"i"
ie."uu ;i inairite de a fi dotatecu c[rucioarestivu-
ci un om po.ate.si u =
itoirJcu furci, .ottli"t'.,'elevatoare etc Fap!u]- >' o

;iei;; Uiao"r." de 20-25 kg cu un anumit lichid- (for,ta omeneasci fiind- -r<

q
D.:9
,-c

i- r"3"a.parte.dintr-un-cal putere) nu trebuie si o=

o:
o !.q
Y

a;il;;;il"i;it* f :
r d; e o
i.t bido"ne de zdce sau de mai multe
>oY
excludl tiwarea .""i"Lqi-fi.frih UJU o
:::

*"1 mari, avind"-ri, itr vedere folosirea utilajului corespunz[tor

o -^o E o
if o
"ii
pentru transport qi maniPulare.
*rii.*";:;l];1
Ol
;U o,.- ; '-o -c

"'t" se dau citeva exemple de efectuare grqiti gi, =t f

o;i o' I H
corecti i unoi transporturi ;i manipul[ri' c9 5 Y o
oYr

Fiecare muncitor ."""-"i..trieazl. ridicilri manuale trebuie

s5.fie bine 5.E3 i s
mi;cdrilor. Prin uti-
instruit asupra pro."d""io, corecte de executare-a iar
prJ."a"" pot fi reduse accidenteie de munc6,
ii;;;;""""i mun-
productivitatea murrcii "oi..t"
poate sEL'creascd cu 10 pini la 75o/o,fdr[ ca gu=o ?
o
<;
o:
oY- q.d

iitorul si depun[ eforturi suplimentare' d

o o N.i o
'^ vor'indica cele mai importante reguli -ergono-
IfY N OO
i;;i;;""";;;;tie o
ol

mice, pentro ce execut[ ridic[ri minuale, care trebuie s5" E^

o o:i D -i-:
(5
Y
' ao
ooL
fie cunoscute-.rrr.iiorii
;r resPectate.
o\o -r
f ;- c: o
CO
6 5 >..o
poate fi ridicat ; OO
a. lndllimea optimi pgn]1u-olSanismuluman la care .io- N :o € : -^ ,-c
.:x;o: co

de pozi!i.' iniliute li care se afld. este de 70-80 cm pentru U

o
)E
';o
gb-ffO mai ugoare'., 3e ._i- b "
",';bi;;t?;!e
oni".t" grele gi cp 9en]Lu obiecte :c -@
q0

""U.-nidi.erile iapacitatea fizic6" a ;,O ; E;

FO

obiecieltr 1a'in[1!ime micgoreazS" o: d: o

apailia oboselii' P"; PJ C o
organismului gi accelereaz|
"'?:^dr;;;i;"i"u i".'"rui treduiersd a! aa'; = )
sefac[ in "qi l:l,li:it 1q'::,'-" F4
. : d. = : E o
q-. 8
5
grele s1 fie executati,cu ajutorul unor drspozrtrvemecanrce'
f
E
obiectel|r t o >= -oo
sl se adapteze :o-
d. pentru ridicarea ;i manip"larei obiectelor trebuie
rj
:EO (d

sisteme
-- comode de Prindere' i ; c; :oY
X_o
numer cores- {
e.- pentru ridicare'a obiectelor grele trebuie folosit un
'E.o
'
I
U
]*o
5o9
- .6 F
punzitor de muncitori. U e.e E o

la maximum manipularea obiectelor care

:o;
'1."i;;;;; =i ;.";;4"c5 E og
o
vL:

9oo

necesit[ ridic[ri ,e se elimine riscurile de alunecare sau im- o -o -9 oD

o:-
-
ei depunerii obiectelor' sr se
o o GI
o:

;'*ii;;;"-F -""""i",
t"'p"f;ididrii, qllipgllrii ; ; :oo c.l

evlte torslorur"u 1a ridiclrile manual-e de obiecte grele 9i sf, C u =L

oo>

"oip"t"i
se realizeze instroii-A* mutt.itoiitot cu privire la tehnica corecti de F o =:f

ridicare manuall a obiectelor.

28
 - si se elimine transporturile (manipuldrile) manuale prin ridicare
gi depunere,folosindu-se-mijloacede trairsport ia""v"i";- -
Ex pedi er eo
l o consumotor
- s5. se alterneze muncile fizice grele cu cele ugoare;
- sd.se evite ridicarea greutdfilor
- de ra un nivel inferior prinaplecarea
;i lntinderea corpului lnainte;
-- si. se evite ridicarea manuard a greutd.filgr gi sd. se elimine pe cit
posibil diferenfele de nivel la depuneii gi pieludii.
Intotdeauna materiile sau semifabiicatele,precum gi diferitele
materiale care sosescde la -prime
furnizori slnt descd.rcate,iventuai sint depo-
F L UXUL A CT UAL din depozite, deplasate in cadrul sectoaielor ,";F;-
l.iLlt";-?t"i:1o-1."
|tve, tntre sectoare9i intre opera{ii, la locul de muncd.unde se fac
irre_
g-ete, urmd, iub formd.de produse finite, ajung in depo_
l*:t:it,titn $in
,,1tcpentru expedifie.,Transporturile 9i manipuldrile trebuie Ja ti" ,iu_
D epoz i l
utate.pentru trecare dintre aceste activitd.fi, analizindu-se m$cd.rile ce
pr odus e
fi ni te
trcbuie sd,fie efectuate._demuncitori pentru'fiecare executatd
fl fiecare loc de. myncg in parte. "p"i"ti"
rn unele cazuri, sim.plareprezentaregraficd a unei organizd.ria trans-
gi, manipuld.rilor esle suficientl pentru a hoti'ri asupra nece_
Pflt_yJ"i.
efectudrii unui asemeneastudiu. De exemplu, in fig. 23,a este
F L UXUL PROi' US
ll_teln
tluxul intr-o fabricS.de mobild. in care cheresteaudesre rrans-
Irre?enl----------------a-t
b : fluxul propus' portati la uscd.toriepe o dista-nfi de 1350 m gi apoi se intoarce pe dis-
2.3 Fluxul general al fabricii' a : fluxul actual;
Fig. de 950 m pinf la primul sector de fabriialiL ,rnde are loc td.ierea
!c1ta
In lunglme--Aceastaeste una din cauzeleeficienlei scd.zutea acestui pro-
g.Pentruridicareaobiectelorgreletrebuiesiseaiblinvedereurm[- oedeu. Aplicarea schemei de circulafie propusd pe baza studiului de
obiec-
toarele: s5.se stea cri."tp;i;pt;"pe 9i cu picioarele dep[rtate de
trurichiului trebuie s[ se facd prin
i;i;;;izd sd.tieriaiclt ;
"LUotit"" tntinse; ridi-
Eenuflexiun", ir,
:;;;;';;;;#I;
s[ se facd cu mlinile
se facd cu miinile intinse 9i corpul drept'
"po""ieu-oUiectutui
sf i M ogi ni de
ti v i t F F 7
l8
e S rre o
-r i e s e l o r
urmltoa-
Pentru diminuarea eforturilor este necesar s6 fie respectate
cu-6AF
lttftor. I
rele cerin{e: R etez or e 5
(metodl) oclr --] 6
- o pozitie normal5, (confortabil[) de lucru 9i o tehnicl flotr
de mun-cl ralional[ 9i bine insugit[ de citre muncltorl; FLU X U L A C TU A L
muncd;
- spaliu suficient (corespunz[tor) pentru locurile de W, 2.1, a Diagrama fluxului actual tn sectia I
_ li eforturi fizice *"ri, t"-peratura mediului ambiant s[ {ie mai
redusd decit limitele admisibile;
la muncile grele (de pre-
- sd se lrrcrezeln ritm normal (propriu), iar
aL m"nce s[ nu fie cinailioriat de celelalte locuri de mun-
"iri")llitl"i
ce;
"*j-
oruz"le sb fie acordate ralional - scurte ca durati, dar frecvente
(pentiu actMtdli care necesit[ efort fizic); FL U XXUU
FLU LL P R O P U S
de muncl respec-
- s[ se elimine virfurile de efort din cadrul ciclului
tiv; ?lj, 2,1, b Diagrama fluxului propus in secfia I

30 31
transport, prezentatvain {ig. 2.3, b are ca tezultat reducerea distanlei
*-Din
de transport cu dou[ treimi. 1 Elaborateastudiilorde rafionalizarc
lJr."trr"o fluxului de fabricalie din seclia I-a a aceleia;i fabrici >f 1
or"r"",ut in fig. 2.4 rezultd,ci in metoda veche (fig.2.4, -a).deplasdril. a transportului intern
;;;; ;;;";ier"intimpletor. Prin reamplasareacitorva magini (fig. 2.4, b
s-a realizat reducere'atransportului 9i manipuldrilo_r,organizarea unui
flux rectiliniu, cu importanfe rezultate din punct de. vederd organiza
ioric si tehnic. Acestei au condusla cre;terea prodlcliei ;i a productivi
t5.-tii muncii cu peste 15o/o.
r t, MI'TODOLOGIA ELABORARII UNUI STUDIU
r)ri AMPLASARE $r TRANSPORT INTERN

l',lr,r:trrarea
unui studiu comportd mai multe etape [35] ;i anume:
;rlt.gerea;i definirea problemei;
. r'rtlcgerea;i inregistrarea tuturor datelor referitoare la problema
6lt,rt',r'l
:
r,xrrminareacriticl a datelor;
. .llllrrereala punct a celei mai bune metode de organizarea transpor-
I tlltrl irrtern.
l)rrpr1ce au fost elaboratemai multe variante privind solufiile de orga-
fllrrtr., trebuie sd.se aleagd.cea mai bund, care va fi supusb dezbaterii
ll rrlrtol)ilrii organului de conducerecolectivd.al intreprinderii.
Itr,t,.,,rurele care efectueazS.studiul trebuie si aib5"pregdtirea cores-
Fful/flloirre,experienla gi capacitateanecesarepentru a realizaimbun5-
llllt lh', sL cunoasclgi sd.inleleagi oamenii,si in specialpe aceiape care
tl tlrltrrl rt'spectiv ii afecteazi.
Itr,rirrlt.dlea se incepeun studiu-chiar unul preliminar-este ne-
terrtt ,;i1. sc ia legS"turacu toate persoanelecare vor folosi direct studiul
lrrgrr,r liv, chiar gi in cea mai micd md.surd.
I'rrrrrlrtr:crea intreprinderii trebuie s[ fie consultatd si informat5. De
A€;,trr,rr,it., trebuie si fie consultali gefii de sectoare,de s'ec!ii,d.eateliere,
fFfll rlr,r:chipe, precum si personalul de deservire.Vor fi consultali
fl rr,l lrrlt', de;i se afld in afara domeniului studiului respectiv, pot fi
flll.r'r'',,,rliprin schimbirile pe care acesta le antreneazd.-
li rlr, inrportant sI se aib5.in vedere gi pS"rerilecelor care au o bogatd
€llrr'tt.rr{irin efectuareaanumitor activiti}i gi care pot formula o serie
llF lrrrrprrrrr.ri de imbunS"tifiri.Acegtiatrebuie stimulali s5.le fac5",chiar
fl6r n rrrr;i'. <lauseamade rezultatul pi de efectul acestoraasupra propriei
|
Itfl 1i l i l i l ('t.
Itt ,,'1,,r:c urmeazd se va analiza intocmirea unui studiu de transport
lhlr.trr lirr',, poate fi adaptat oricirei ramuri industriale, corespunzltor
ilet lllr rrlrrici.
transport, prezerftatl, in fig. 2.3, b are ca rez;rtltat reducerea distanlei
de transport cu doud treimi.
? Elaborareastudiilorde ralionalizarc
Din celrcetareafluxului de fabricalie din seclia I-a a aceleiagi fabrici
prezentat in fig. 2.4 rezultd"cd in metoda veche (fig. 2.4,.4).deplasdrile
t'r1 a transportului intern
iu un caracter intimplitor. Prin reamplasarea citorva magini (fig. 2.4, b,
s-a reahzat reducere-atransportului gi manipuldrilor, organizarea unui
flux rectiliniu, cu importanie rezultate din punct de vederd otganiza-
toric gi tehnic. Acesteaau condusla cre;terea producliei gi a productivi-
t5.!ii muncii cu peste 1-5o/o.
3.I. METODOLOGIAELABORARII UNUI STUDIU
DE AMPLASARE$I TRANSPORTINTERN

Efectuarea unui studiu comporti mai multe etape [35] ;i anume:

- alegerea gi definirea problemei;
inregistrarea tuturor datelor referitoare la problema
--culegerea ;i
aleas5.;
- examinarea critici a datelor;
-.punerea la punct a celei mai bune metode de organizarea transpor-
tului intern.
. Dupd.ce au fost elaboratemai multe variante privind soluliile de orga-
nizare, trebuie s5. se aleagd cea mai bun5., care va fi supusi dezbaterii
gi aprobd.rii organului de conducere colectivS.al intreprinderii.
Persoanelecare efectueazS.studiul trebuie sI aibi pregitirea cores-
punzd.toare,experienla gi capacitateanecesarepentru a realizaimbunl-
tdfirile, sd.cunoascd.gi sd inleleagl oamenii,;i in specialpe aceia pe care
studiul respectiv ii afecteazl.
Inainte de a se incepe un studiu - chiar unul preliminar - este ne-
cesar s5.se ia legitura cu toate persoanelecare vor folosi direct studiul
respectiv, chiar gi in cea mai micd mdsurd.
Conducerea intreprinderii trebuie si fie consultatl gi informat[. De
usemenea,trebuie si fie consultali gefii de sectoare,de seclii, de ateliere,
gefii de echipe, precum gi personalul de deservire. Vor fi consultali
;i cei care, degi se afl5, in afara domeniului studiului respectiv, pot fi
interesali prin schimbirile pe care acesta le antreneazS.-
Este important s5.se aib5. in vedere gi plrerile celor care au o bogatd
c'xperien!5.in efectuarea anumitor activitati gi care pot formula o serie
tle propuneri de imbund.tS.liri. Acegtia trebuie stimula{i si le fac[, chiar
tlac[ nu-gi dau seamade rezultatul;i de efectul acestoraasupra propriei
lor munci.
In cele ce urmeazd.se va analiza intocmirea unui studiu de transport
intern care poate fi adaptat oricdrei ramuri industriale, corespunzetor
specificului ei.

33
 Studiile de amplasare gi de transport intern se referS.la: produse,
. -.graficele de analizd.,generard.
a procesuruide produclie respectiv
(graficelese.fac.pfntry fi"ecareprodu'si" pait"Lft"r--aesenelor
ateliere, magazTi, seclii sau lntreprindere. execulre gl lluxulur tehnologic):
de
Planul privind elaborareaunui studiu de transport intern cuprinde: - intocmirea unei fige pJntiu fiecare tip de produs ce trebuie trans-
expunereaproblemei; analiza situaliei actuale; critica situaliei actuale; portat sau depozitat;
cercetarea posibititifilor de imbundtdfire, alegerea variantei posibile, de transport, care se intocmesc pentru toate mij_
graficul aplicdrii variantei aizate pi planul privind urmd.rireaaplicirii roacere ti4:::tqr -
metodei imbun5.t5.fite.
'^:lF* 9S lra_nspgrt care vehiculeazd.produsele;
- graficul de circulafie;
-graficul de analizd"detaliatd. a procesului;
Expunerea problemei. Aceasti etapd consti din: - graficul om-ma;ind..al
-prezentarea situaliei generale a intreprinderii care cuprinde o _muncitofului care luprinde:
__ graficul activitdtilor colective.
scurtd descriere a intreprinderii de la lnfiinlare gi pin[ in momentul - graficul muncitorului
_ individuai etc. ;
inceperii studiului; - observiri instantanee privind transportul intern.
-studierea planului de produclie actual gi de perspectivi; calcul'wl chel'tuietil'ov anuale pentru tra.nsport
- evidenlierea dificultdlilor principale de ordin tehnic, financiar ;i ;i manipulare poate fi
regl!21! pe baza_datetorobfinute din evicrelnl"d""truil{li"prii
uman; oui.r-
vdri directe (aplicind de preferinld metoda'"ni"i"aiil"r?stantanee).
- concluzii privind necesitatea unui studiu in vederea imbund.tdfirii
Astfel de dati iolosite la 6arculul'cheltuieliloi p."tlu transport
transportului intern gi a manipul5rii. gi manipulare sint: """"r"
Analiza sltuafiel aqtuale. Aceasti etapd. se referi la intocmirea docu- - numS.rulorelor p.restatesi fondul de salarii aferent;
mentelor gi datelor statistice necesare, la calculul cheltuielilor anuale - costul amortizdrii pentru,echipamenturde *""ip"iaie gi transport
pentru transport pi manipulare gi la examinarea diferitelor transpoduri pentrti intreliner'ea gi repaialiile'..nip"*."tului ;
transport; de
gi manipuldri. --*:l:1t."ielile
- cheltuielile pentru transportul ascuns;
Docwmentelegi 'informaliil,e necesaresint: pentru remanieri, rebuturi etc. datorate tr.ansportului
-._;-:l"ttr'etile
u7,Inal;
- planul de situalie al intreprinderii la o scard.convenabili (1:500;
1:1000), in care se va colora cu galben zona analizatd,; - cheltuielile pentru func!.ionareamijloacelor d.etransport;
- cheltuielile |entru localii ; '
-planul de detaliu al zonei analizate (1:100; 1:200) care cuprinde:
. - sumele pldtite pentru ajutoarele de boal[ din cauza accidentelor
amplasarea actuald. a utilajului tehnologic, amplasarea stocurilor gi a dc munc5. in activifatea de "transport :
locurilor de depozitare, locurile de muncd.;
- cote-pirfj cheltuielile generale ale intreprinderii.
- planul de detaliu cu indicarea utilitdlilor (energie electricl, iiu- -din
Lx&rnxnarea,dlIerlte[,or
minat, incllzire, ventilalie etc.); transportwri gi manipuldrf constd.din:
- situalia folosirii, pin5. ln momentul inceperii studiului, a suprafe- - enumerarea transporturilor,;i a manipuldrilor (pe bazagraficelor
circulalie gi, a graficelbr de anarizl delaii"ta ," face analizJcompretd.de
lelor gi a volumului construit, care cuprinde: suprafala gi volumul ocu- transporturilor succesivede la intrarea tn intreprina.i"li-pria a
pate de utilajul tehnologic, suprafala pentru depozitarea intermediar[. r ri iegire
suprafala ;i volumul de circulalie gi suprafala ocupatd de construcliile I cuprinzlndu-se toate fazere: d.esci.rcarea,trairsportut,'adpozita*;
Incdrcarea); $t
anexe (birouri, vestiare, spalii pentru paza contra incendiilor etc.); *
- planul pentru anumite detalii, efectuat la o scar5.md.ritd.; -analiza transportului fiecd.ruiprgdus cu scopul de a se determina:
-planul de produclie ln curs, pe sortimente, zlle, luni, trimestre; * l,cul acliunii gi dGtanla, momentui gi frecvenfa, persoanasau serviciur
-planul de produclie in perspectivd.; I Intcresat, numd.rul de muncitori foiositi,..*ijr"J."l" ll%ritl r"tii"i",
-desenele de execulie ale produselor; Inscanismegi accesorii),tehnologia forosiie
oPcrafiei, toate inconveaientele"regate i"d"Jriii, .""liiaji), durata
- descrierea produselor 9i a procesului tehnologic respectiv, care pr"trrt de cost, de calitate,
constd. din intocmirea listei reperelor componente gi din gruparea re- 49.
llvrtrri la termen, distanfa..parcursi., t""ilitirri"ir"".p"riirrii,
uman gi securitatea muncii. fu"to.,rl
perelor identice;
{
34 35
 Critica situafiei existente pini in momentul inceperii sturllului. A- calcwlul chelr'wietiror
ceasti parte a planului privind elaborarea unui studiu de transp-ort ;i at eJicienleieconornice penr,ruJiecareuariantd,
utili zindu-semetodorogiade calcui a chettuielifr;'
intern Constd din aplicarea metodei interogative adaptatd la studiul manipulare,se face..p.e ;;:ri;;?ansport 9i
baza listei chettuieiiio-ip;"i;^;
transportului intern. transport gi accesorii(in cazul rn care un utilaj ig *" i"rlritLiltoace de
Examinarea migcdrii diferitelor produse permite efectuareaunei cri- 100de orepe lun5.,seva reconsidera t.ip;tir;
tici sistematice 9i am[nunlite a situaliei respective. soluJia)gi"li.i;i;;"i,iJrat gi chel_
trrieli privind construcliilenecesare.
Apl,icarea metod,eiinterogatiue speci,Jicestwd'iul'wi d'e transport intern
In scoful' aleserii soturieid,eJinitiue,
pentru fiecare solufie tehnic-va-
se va Iace analizind si urmS"rind succesiv: labild" se va ca'icula:
- necesitateautilajelor de transport 9i a efectuirii transporturilor;
- eliminarea migcirilor inutile, menlinind mijloacele ;i mecanismele - economia anuald.la cheltuielile de transport
;
- termenul de recuperare a chertuielilor,c'ontoim proiectului
existente; (dacd
r:lreltuielile necesarep-entru rearizare it"i r""iT"^dirJrri"l".onducerea
- combinarea migc[rilor cu operaliile sau a migcdrilor intre ele;
va opta pentru alegereavariantei definitive).
- simplificarea migcirilor ;
ciutindu-se posibilitdfile de imbundtdtire gi notindu-se toate solu{iile
varianta stablliti. varianta stabilitd cuprinde
utile. expunerea detaiiatd.
rr. soluliei definitive, documentele statiit'i;iil;"'J;l"i"irt
-9i anarizei
r Cercetarea posibilitifilor de imbunitiftre. Aceasti parte a planului situafiei actuale, programul de aplicare, concruziile gi
lr,ctivului ce a aviiat itudirl. co-
cuDrrnoe: "n.".""1iile
l- studierea zonelor disponibile pentru imbundtd.firi (secompleteuzl Exp-wnereadetatiatd a uariantei d.eJinitiaeconstd.
planul in acest sens), a instalaliilor ce po! fi deplasate,^a.instalafiilor ._descrierea detaliatd a lucrd.rilor in:
-clin de constructii;i-" altor lucrdri ce
subsol (nu se va neglija a treia dimensiune) ;i a innllimilor disponi- trcbuie si fie realizate de alte intrepiincerr;
bile; - precizareacaracteristicilor.gi posibiliti"filor
- analizarea proiectelor de imbunit[lire in curs de studiu a cd.ror mijloacerorde transport
;i accesoriilor ce vor fi achizit'ioiiate:--
realizare va influenta solutia aleasi; - enumerarea mijloace-rorde transport,
- studierea experienlei altor intreprinderi privitoare la transportul accesoriilor si --
instalafiilor
c(' se vor utiliza in-continuare si in ie condilii. '-
de produse similare; l)ocwmentelecw datelenecesarecontin:
-]- folosirea in proporlie de minimum 600/oa mijloacelor de trans-
port existente; - scara 1 :100 pentru noua amplasare
- - aplicarea principiilor economiei de m$c[ri in transporturi, fiintl - tt_111"1^1._:i_tuatiE,la
unul sau mal multe pranuri in care se vor ardta ;
detaliat schimba_
rik' ce survin;
recomindabil ca atunci cind se stabilesc posibilitdlile de imbunitifire,
toate detaliile tehnice necesare:
sd se menlioneze inconvenientele situaliei existente care au apirut irr
toate ideile de imbun[tdlire corespunzdtoare pentrtr costuri pi furnizori
cursul analizei ;i.sinteze
realizarea unei a posibilitalilor de imbun[tilire, enumerintl I'rogratnwl al variantei stabilite cuprinde:
ly lfticary
etapele ce trebuie rearizate, luind.u-se in ionsiderare reducerea
solufiile posibile, gi relinind pe cele care permit folosirea mecanismelor'
gi a miinii de lucru cu un randament maxim. clrr'ltuielilorla maximum :
, .rlescrierea ac{iunilor pregdtitoare necesarepentru rearizarea lu-
llrilii:
Alegerea variantei posibile. Aceastd parte a planufu! cuprinde anali- 5
zarea-fiecdrei variante, calculul cheltuielilor ;i al eficienlei economict' lucrS"rilorgi a timpului necesarpentru punerea
t,,,,,,t1',li31umarea in
pentru fiecare variantd gi alegerea soluliei definitive. Pentru aceastrr
ie aleg 2 sau 3 variante posibile, care se consideri c5. ar corespun<L' d 'indicareamd'sur'or necesarepentru.
asigurareaformdrii
'9ipersona-
cel mai bine factorilor tehnici, economici gi umani.
t.
|rr|rripentru mijtoacelea" ttanspori;;"i;t pdtr";;;ir*r"
5
s
ttr,t'r,irnoilor instalatir. intrefi_
Analiza Jiecd.rei aariante se face lntocmind pentru fiecare varianl ii
posibild grificul de analizl generald a procesului,graficul de circulafir', (ionclwziile obseraaliila
:t ;i trebuie sd. se refere la:
graficul de analizi detaliat[ si lista mijloacelor de transport. (xpunerea_succintd.a studiului printr_o
r, scurtd. prezentare pro-
sr a elementelorcare au condus la alegereasolu!iei; a
trtr,rn(,tor
36
37
 Primul, denumit gi ,,schi!a generald.a procesului,., se referd numai
- 'pro"".U
* avantajeleprobabile ale soluliei propusepe plan.tehnic (randament' 1l :p,:t*it]:,Fi j" controaleie dare se desf'dgoari t. dt p;;_
(cur[- ducfre studiat. In acest grafic se reprezinti'punctele i-n care materialul
tii"tr"iut (economii in-prezent-;i,1n viitor): llt" sau materialele sint introduse inti-un proces.
"ufitut" "1".j, psihblogice asupra personalulni) ;i prezenfarea
i;;i;: ieieni, efecte J1;
iuror aiantajelor suplimentare care nu se pot ardta ln
cllre Fr pe cal'e _ Graficul pentru analiza -generald"a prbcesului de produclie' trebuie
sd cuprin{? gi unele detalii, cum sintl timpul consrimat sau necesar
le aduce Proiectul' pentru. realizarea sarcinii si locul unde ea se'efectueazd. La intocmirea
toli factorii de
La elaborareastudiului trebuie s[ se aib[ in^vedere acestui grafic se urmdregteprodusul ce se obline gi nu ie
in acest scop' conduce- 1in" .e"-a de
caie depind trarrspotiut lntgrn 9i manipularea' locurrle de munc5.in care sint realizate stadiile de'prelucrarerespective,
stabili un'colectiv care va aplica aceastS'meto-
,""-f"ii"ptinderii^va
-rilrJ ci numai de succesiuneaacestor stadii in procesul' t"t
ru"ro"ai1i1" specifice ale intrelrinderii respective' din care
aJ"gi", fac parte. "o1ogi.
"a.ptuie
o c_elde-al doilea grafic cupril4g, ir afard de operalii si controale, trans-
muncii' porturrle, agteptdrile, depozitd.riletemporare gi cele finale. Existd.
Transportul intern este foarte strins legat de studiul -.* :* dour
principale ale sale: studiul metodelor 9i mlsurarea munclr, tlpun sr anume:
dr;e i;f; studiu
;il";ili;Jp'".6a"i;;;;i;i" fiind folosite la intocmirea untri l grafic de analizi detaliatd.pentru 9T, ir care se inregistreazdpro-
cesul raportat la activitd.tile mrincitorulur :
de transport intern 9i de manipulare'
-"Sdji;i ajuto-
metodelor"'co"rtit"i" Lcea laturd. a studiului muncii-cu -grafic de analizd,detaliatd pentlu-maieriale, in care se inregistrea-
i" critic gi.sistematic metodele de muncd, z[.procesul raportat la ceea ce-se intimpld. cu materialele.-
rul cireia se cerceteaze
De baza cdrora se proiecteazS' -oa 9i se affice metode mai bune' .. Aceste grafice servesc Ia ralionalizarea procesului de productie.
*dil*rilaiJ
or se urmere,st6 ralion alizat ea.muncii af erente Un grafic nu este prin el insugi o solufie,-ci un mijroc d" ou-
.ri.ar"il.ti"ileg p;ili"d
-"tia"f de la o metod[ inifiald. 9i ajungind la o me- l,ine o solufie. "
reducereaefor-
tod[ imbunltetite, pti" .Jpt"area risipei de timp''prin Datele trebuie s5.fie.inregistrate simp]u gi clar astfel ca ele si poatd.
oieculrer ;l prln. elrmrnarea mi,scirilor. inutile, asigu- fi inlelese de cdtre tofi cei-care le stu'diazl.
;;tbr-i;-tr-pul implicit 9i
de munci, deci
rindu-se organirureu";;!#1['a locurilor . P.entru realjzarea graficelor se folosesc, de obicei, simboluri. Simbo-
a transportului intern 9i a mampularrlor' :lllll"^-r.p_-l"rlntd.
o metodd stenograficd, iar graficele, un mijloc de inre_
- Si;;i:J' ;;l"a"ili se' aplici p"-ntro ralionalizarea. procesului de. pr-o- grstrare gl de prezentare a unei situatir.
duclie intr-o secfie, .""'loc de munci, organiiare.afluxului teh- procesului de produclie, obiectele muncii se pot afla in di-
iltdft;^tfi";Aiir;;
"i"fi"i
;mplasdrii utilajelor sau a locurilor de mun.cd, . ll "Tt1rl
lcntestadtr- gr._anume:operalie, control,.transport, agtdptare,depozi_
"m,aniSulirilor etc. cuprinde:
rafionatizar"" trur,rp-ol1"i"i i"i"r" ;i 1 -El realizeazd"' titrc. Simbolurile acestoritadii care permit redirea'exict'i a procetului
*ito*Uti i"iiitriitat d'e productria prin care se rlt'produclie sint prezentate in continuare.
ttfitit-ii
cu aiutorul eraficeroii {;;i;-a;";tit1 u p'rocdsului,analiza detaliatl
za anariz.aliniilor de
;-#d;;;ili :;;;i;^;."i", -amplas5.rilor, cuprindeanariza o operafie. Simbolul operafiei este un cerc. o operafie reprezintd, o
h{ii"ii,iiiii r'ini;titiiii-ar'ii-io'r,i,te "i,%nafi de ryiuncd..care rtctivitate ce indici transformareape care o suferd.un obiect'al muncii
sau c,rlectry) ;i analiza activit[lii
activitilii iili"t"d,fgl Itt t:eea.ce privegte proprietifil" Ja,, .uracteristicile sale. Scopul unei
*"""-it---agind"*".ot"nt,riitt
; stud'iul' migcdrilor executamtwlui'
*iP-"t.lYl olrcrafii este de a indeplini o sarcind..
Studiul trebuie ta"i1"--a"li"it cu grijd de la inceput' .iar, aspectele
tr"U"i" ia 1ie analizate la fala 1ocufui, inregistrindu-se
toate .lixemple de operalii: schimbarea formei unui obiect, asamblarea
aga cum se prezinti in realitate' 1ri.s.lor, baterea la magind a unei litere, baterea unui cui, darea de
Itrslrucfiuni, introducerea detaliilor intr-o comandd.

GENERALA A PROCESULUI [-] controlul. Simbolul controlului este un pitrat. controlul reprezintd.
3.2. GRAFICUL PENTRU ANALIZA v.r'ificarea unui obiect al muncii din puncf d.e vedere cantititiv sau
de lrtlitativ. Scopul oricd.rui control este de a verifica sau controla canti-
Graficele care se intocmesc pentru -analiza proceselor. -producfie Irtlcir,respectivcalitatea.
iioil',o geniratd'a desf5gurdfii procesului'de produc-
slnt: sralicwl' fentrw ie.
suluideproducf
proce
ii"" it"s,.iiiit'i * " anatiza2 etati atd.a
39
3B
 Excmple: verificarea plin misurare, tltltnirare, cintlrire, prin citi-
rca .rn ri aparat dc mf,iur[ 9i cxaminarea unei inregistrdri.
Opcratiile $i coltroalele nu treblie si fie confundate intre elc. f)e
cxerirplu, in cazul cint[ririi, daci prin acfiunea cintiririi o parte estc
."1r,rtitl clc intreg, atunci avem de-a face cu o operafie; claci insf, prin
cintirrirc, se vcriffuiUcxactitatea greutf,fii, avem clc-aface cu tttr control.
$ Transport. Simbolul transportului estco segcati. U_ntransport are
Ioc atunci cirxl sc producc o txitcale a .obicctului mttncii sau a excctl-
tarrtnlni, rezultatuf preclominant al activitiLlii in carzt fiind clcplasa-
l'ea.
Exernple c1etransport: utt orn care merge-saualeargir-,materiale care
se transiortl cu miinile satt cll ajutorul a diferite ma;ini, materiale care
se clepldseazi.cu ajutornl nllui conveier, tnateriale ce curg printr-o con-
cluctir.
D Agteptarea.Sirnbolul a;teptlrii este litera D. O.a;tcptare (intirziere)
are loc nimai cilcl existi o. fntrerupere in succesiuueaoperaliilor sau
controalclor.
. Fot fi date numeroasecxcn:Iple de intirzieri: uu muucitor care a;teapti
-parfial,
matcriale; matcriale finisate care aiteaptd prelucrareaulteri-
oarir; intirzieri clin cauza arderii'motoltlui,'ruperii cttrclei sar'rdefec-
t5"rii stmngului; a;teptarea liftului ; imposibilitatea clc a clescifrautlele
cuvilr.tescrisc cu creionul.
! Depozitarea.Simbolul dcpozitirrii cste un triunghi..o depoz.itare
preiupunt oprirca obicctnlui muncii in loc i1 tnod rroit, pini se obfine
M oter ol ul ogteopto
^
U/ R"";,io;.'
't"no
fi ) R i di .o,.
o X run.r. l n di 3P ozi i i vul
ti xore
d
A 0 p e r o tio
Y de
cou,i..
+ Q
o f,\
aprobarea ca acesta si {ie prelucrat in continuare. prin depozitare se
realizeaz.S"pistrarea obicctelor muncii.
citeva.exemple.dc-depozitare:corespondenfaindosariath. pdstratd.
9i
^in arhivS, materialele intr-urr ,depozit, materialele pertrai"
-pistrate
intr-o maga.zi-e-de-.mi.rfnri, materialele depbzitate in vrac, in contei-
nere, materialclc finitc, stivuitc pe palete.
. i1 Sqn.rul, o a;teptare d,e24 dc ore sa*.de peste 24 de ore este soco-
titd. o depozitare,cliberarearnatcrialelor ficindu-se in acestcaz pe bazi
cle aprobare.
si-/
\/ .Depozitarea_ temporar6-.un triung]ri dubru indici o depozitaretem-
p!1ari-. simbolul pentru depozitarea temporard este freivent folosit
aldturi de celelaite cinci, atunci cind se triseaz.d.grafice pentruprocese
in flux.
, Fxemplc de de}oz,itare tem_porard:stocuri tampon Pii"stratepentru
alimentarea unei linii de asamblaresau de umplere; un-conveierLerian
ce transporti foarte incet materialele 9i care alimenteazi liniile de asam-
blare. Un asemenea'cxemplude depozitaretemporard.se prezintr astfel:
la o fabricd de'conserve"cu-11 linii.de_preputoie,sit0 linii cleumplerc,
unde cutiile de conservesint nrauipulite-;i umplutc intr-un ritir ce
atinge pineila 360 bucd!i pe minut, atunci ciird cloid.clin liniilc clelmple-
rc sint scoasedin furrcliune in accla;i timp, crrm sc intimpl[ ..idesea pen-
tru efectrrareajntrcf inerii, cutiile iirrt ae obicei depozitatc temp6rar.
Graficul pentru analiza generald.a proccsului cste c(,a lnai simpli
"
lormi. dc grafic ;i cuprind.eopera.tiile;icontroalelecc a. Ioc in pro&s.
ln realrzarcaacestui_graficse folosescsimbolurilee (ccrc)
;i n (pn-
trat). Prin legdtura direct[ a accstor simboluri, u;i.un ie'aratd.^in
fig. 3.1. sc formeaz5.graficul.
Graficul pentru analiza geueralir a procesului este o reprezentarc
schematicS.a punctelor in carc mateiialele sint introcluse intr-un
Proces-;ia succesiunii_operafiilor si controalelornecesaieacestui.proces.
(iraficul.pentru analiza cletaliair a unui procespermite inregiitrarea
rundnunfitd a unui flux cle producfie, card cupriride pe lingd."operafii
;i controa.le.gi aducereamaterialclrr (trarisport;i manipuriri), intirzieri
(rt;teptiri) gi depozitdri.fn acestcaz folosimtoafe celc 5 sarrb'simboluri

X
S cooteredi n di spo-
zi ti v, ri xore
luezentatemai inainte"
lte^prezentar_eagrafici a analizci detaliate a procesulnise face conform
d 9)
P unrre p. supori
". 3.2.
tig. 9i 3.3.
A fi rsrcotore . Scopul unui grafic pentru analiza.generald a procesului este de a
Y I
3 0 m L!) T.onspeftl o ol ezora r'r'.Lhza.oreprezentare-grafjcdgenerald.a procesului de fabricalie sau a
F i g . . : 1 .I R e p r c z cn ta r e a - ttttor pirfi ale .dce-stuia.Numai dupd. intbcmirea gi verificarea .acestui
grafici, pentru analiza, ge Iiig. 3.2 Rcprezentarca graliciL gnrfic, cel care elaboreazdstudiul poate preciza d,ac1este necesarirsau
rrc r a l i i a p r o c e s ulu i d c pentr'u aDaliza dctaliatir. a pro-
produclie .cesului cle producfic
rru o inregistraremai dctaliatii.

40 4t
 oc
!o oE 9.9 OL o
oo_
o 5P o
) o€ D € scri e re o
6
Io fo oE
t=
d e to i i o tl o
o
AO
oo ;r do Fig. 3.4 Graficul procesului unei
t: P, o= Eo 0 e n u mi re o g ro f i c u l u i
fl o cti vrtdiii o:
d:
oc
o.E F!
oo 90 operafii - rnodel de formular
ZL) )E h

I Mo te ri o l u l o steoptd Pe
on EVV=t
t.
2 Flidicore
c fr r) D V V I ln ce loc
se ofl6ini
I

1
P u n a re i n d i s Pozltlvul
d e fi xo re
r| tr D V I_' s e t e rmi n 6 Fig. 3.5 llodel pentru in-
toc mi rea grafi c ul ui de an--
L G0 u ri re
/=\
TJJ
n r) D V Y7 t- Tn t o c mi t d e
Ii z 5, general L a proc es ul u-

5
S co o te re d i n disPoziti
vul de fixore a nO DV lo pochetel

\:/ tr o D V V
P u n e re P s supor t
/?\ l l l n f d s o o rd i n h ? rt i e
6

7 A tt e p to re n -r D V V Lipeste etichetsle

I Tronsporl to otezore
^
nd Dv V 30 SigileozE cu bondd

C o n t ro l € o z O e x e c u t o re o

F ig.3 . 3 A l t m o d d e r e p r ezg n ta r e g r a fica a a n a | ize id e ta lia te aunui procesdepro-

ducfie

pentru sis-
Graficul pentru analiza general[ a procesului este folosit plu, in cazul combinrrii unei operalii cu ur1 control, c1acd. operalia este
nu n"]m"i cind s6 studiazd o situalie existenti, ci mai importanti clecit controlul, vom folosi simbolul comb^inatastfel:
t"-"i[".""'datelor, pro-
punct a diverselor etape ale unui nou
;il;;ffi;rea 9i punerea la @,adic5. cercul irr exterior ;i pd.tratul in interioml cercului, iar clacd.
rrfrr, g!" T"i .important controlul vom folosi simbolrrl combinat astfel:
formulare tip pentrr ar'a1izagenerara a".procesurui. In
a;a cum este, llll,adrcd.invers sarr in cazrrlunei opcratii combinatecrr o depozitarc
f ie. 3.4 se arat[ un model d]efbrmular ce.poate fi utilizat fie
"*i.ti
vom.folosi simbolul67,.".t simbolul\7 pentru o clepozitarecombinatd.
iiE necesitdlilor intreprinderii respective' * v
"a"pt"t t:u opera{ia.
Graficulpentrua1a|izageneraleseintocmegteseparatpentrusituatia. In nnmerotareasirnbolurilor combinate se scrie intii nurn5rul simbolu-
stadiul
existente si separat J""ti"" cea propus[' El trebuie si cuprindd:
descrierea procesului, irrdicafia, Irri extelior si in al cloilearind cei al simboluluiinterior (vezifig. 3.6 pen-
il'i;;;;ti 9i'a" i.rfii"are a pr6cesului, T
pi*ir"i"" d'ac[ este al metodei actuale sau al uneia propuse 9'a' F,
A
1ru controlul 4;i operalia 7) [19]. ordinea de numerotareeste ceJclin
LaintocmireaunuigraficpentluanalizagenelaleaplocesuluiSe *' fig. 3.7.
fiind apoi
f""" o-.."tte descrieil i activitelii care se executd, aceasta In graficul clirr fig. 3.6 se prezintd ordinea in care sc realizeazd. oue-
prin semnele descrise, trasindu-se graficul ca. in exemplul rrrliile gi controalelecare, convenlional, sint reprezentateprin lirrii ver.-
,i-U"fir"ia
alr-,ile. 3.5., in care se reprezintS" urmetorul proces:.invelireaumti pa- ticale. lnregistrareain grafic a materialelor,pieselor .ubans"-bluri-
lui de cdtre un muncitor' ;i
.n"t,-?ti"ft"iarea gi sigilaiea Lrr, care sint achizifionatesall care sint fabriiate peniru a fi folositei1
mai ugor irlt procesdirr {lux, se faceprin lirrii orizontale.ar" l" alimenteaz[pe cele
|n grafic, simbolurile fiind numerotate, se poate identifica
de activitS.fi. Numerotarea este foarte vtrrticaleale fluxului:
o anu;ite activitate sau un grup
obiectul muncii trece prin numeroase' irr graficul clc analizi generali din fig. 3.6, cu linii orizontale sint
itnpo.tu"te mai ales atunci iind
st;dii, aga cum rezulte din fig' 3'6' rr'prezentatealimentareacu apd.,talc gi argild, iar pe verticald sint con-
se combine, ri('rnnatef azeleprocesulni (operalii gi controale). Aceste date imprennd.
Cind doud activitilli au loc in acela;i timp,. simbolurile
mai importantd. aflindu-se in exteriorui celeilalte. De exem- ctt alte informalii care se considerd necesarepentru problema anihzatra
."tivii"t""
,lrcbuie scrisepe graficprecisgiconcis.in finil, se controleazd.clac[ s-au
42 stabilit date suficiente caresd.evidenliezefaptere cit mai real.

43
 I ' l c t e ri o l e s i / s o u c o mp o n e n i e o l i me n t o t e i n p ro c e s

pro- I D E N TI FI C A R E
F ig. 3.6 Grafi cul desfisurdrii
cesului. Fabricarea unui lzolator -
metoda actuali

Ver ificor e continut E

umiditole 7o E'
U s co r e Addugor e opl
c

S f6 r im cr e

incer c 6 r i de lobofotor
M ot e ri o l s o u o rt t c o l
incdr cor e pr es9 c or e o t u n c i c i n d e s t e
pr elu (. o t ? n t i l n e s t e o l t
D r oce s
6

p re l u c ro t i n t i l n e t t e p ro c e s u l o
E

incer c6r i { pr obe) lobor otor

e 3 0 cm ;
0-0020 T d ie r eb r u t
p re so n r ......mm /g

Ter m inor eo tUier it sl Irig' 3'8

0 -0 0 2 s Fis. 3.7 Orclinea numeroterii in- liepreze'tarea gratici, a trasi,rii
contr ol cliagrarnei u'ui proces dc fabricatre
tr-un graf ic cle analizir generalii
Contr ol gener ol
In fig. 3.8 cste prczenratprincipiul construirii
Executor eo gbur ii io coPdt unui grafic de analizd
0 - 0 08 5 ,,r'neralda procesuiui terrnol6gicai i"uti""1ic a u'ui
Contr olul r epefului
Dacd se fac onerarii cont?oalcj;Ji;;"r" p-ro<ruslr14l.
0-0't75
Zincuir e ;i din mateiialeresau suban_
Contr olul r eper ului srLmbluriletr"."r'"r" inainte ." ;;;:i;
r; intre in proces, se intocme$te
GOur ir ec loter clh rt'grafic ca cel din fig. 3.9, in .ut"
0-0070 Contr oiut r eper ului a"""Llrea componentelorprincipare
Filetor eo gdur ii de copSt
0 - 00 E 2 Contr olut r ep€.ului I^1,".i_"1 ffi?5*, ,tfj,.".,^,
(Mo t e ri o l fff
l*. _Ji= *-a
opr ov r i r onot l^:::i]q! . { Mo t e ri o l
*b "pi"'";ill'n"'r
-,
indepbr ior e pr of pr in suflcr e
' 0"' - l;riF
-------l iln E l - l:
0-0009 Stivuir e pe cnf ucioor ele Pcii.u et= ;ti l;
uscofe
Apr inder e foc- uscdtor A l ;; g16 gl q ,;
Eri
2C-00
0-00c7

0-0077
lnt.cducer eo
uscotor
3oblor e
chr uctoor elor

si conir oi
ln

lig
ls: ;li ';lu
rl li+
rso
M Ocinor e st coiltial
l;E
l o;
;li
@l!
il=
.t.
ol
l:;
SpUior e *l = 9
ji
-,.",::,i!i+r::::g!l
13;

uscafe
*. - rrgi to i ntru i n proc es urpri nc i por
I
Contr ol finol , f
^ J
o

/.,,,oolor e
lrig. 3.9 Repr.ezcntarea graficd. a ansarnblului
procesului de productie
Expedier e
(achizifionatepentruprocesulrespectiv)seinscriedeasupraliniilor
orizontale.
--T"
unui procesde asamblare,-peliniile orizontale, se vor insc'e
C o n t . o l u l c o mp l e t o t c o rc o s e i

a"i"li "rr"t piiselot componente,de^exemplu.:corp' cadru' carcasd' G d u ri . e o p e n l f u p l o c c s u p e ri o a r6

o listi
axe, angrenale g.a.m.d. Dai5. acestea sint co-dificateseparat.pe
"Gia
a" pi.="I vor" apdrea pe grafic numai codurile 9i unele detalii necesare D or i m s d i ntr odu c e m d o u d s i m_
A l e z o re o b u t u c

o"rittu intelegciea Procesului' bol ur i , unul o op e ro t j e i n t . e S c o o i e re o p l d c j l s u p e ri o o re

'"b;;bi;;i,".tur.J obiecielor muncii se inregistreazS. sub linie. (? t' El s i un c o n t ro t i n t re f ' l o c d s u p e rl o o r6

La numerotarea simbolurilor pe grafice trebuie sd se-!in5. seama de (J ''E Fi l e t o re o g d u ri i i n

c o rc o s d
D e s c h i d e f e o g d u ri i
ma-
urmdtoarea convenfie: acolo uride lntri in procesul principal noi
Vom obl i ne. un gro f i c d e t i p u l b
f : i x o . € p re z o o n e C u rd t i re o b f u t d
i.ii"f", pi.." run subansambluri,operaliile ;i controalele se_numeroteazd.
;;i;;;;il
--G"a;; in continuare, aga cum se poate vedea in fig'.3'10' V e fi t i c o r e o
s u p ro f e t e i
grup de se repet*d,e_19 se. unesc printr*o acolad5'
Tr;;;hi"l 'prlicipar "iti"itaii
se intr'erupe^gr-lg indicd, intre doul linii paralel.e, R e o s o mb l o re o c o rp u l u i s i p ! d c i i s u p e ri o o re

de citeori ie facdrepetarea (fig.3. pentru

11-), a nuexistanicio indoiald eh
C o n t ro l
inregjstririi'trrtrrro, itiAiitor.'Atunci cind o activitate se afld in Fig. 3.12 Numerotarea
studiului, tinia verticala se intrerupe prin dou[ linii
operaliilor gi con_ Fig. 3.13 Reprezentarea gra{ic6 a asam-
"i"or"
;i;il;;;;iltui troalelor adi!ionale bldri [or gi dezasambld.rilor
orizontale
"- de circa 5 cm lungime la distan!-d'.d-".1. 9* .una de alta'
ei"""i.ind intervin una sair mai multe schimbdri-i* tippu.I procesu- dup5.trei zile se obti_ne
ca produs o piesd intd.ritdde material izolator de
f"i-a" .""-plu, in felul de-manipulare, in compozilia.chimic5"sau tn
'dimensiuni, r J.JUmm runglme,din care, urterior, se fabricd piese lungi de 300 mm.
icestea sint redate de grafic prin doud linii paralele9i prin opera(iilor la nivelul graficului 6e face i,i oidi'e, pro-
mentionarea intre acestea a noii siiuatii ivite Ia locul de intrerupere ^..I1+"Iyl:rea
ccsulur. Dac5.uneori este nevoie sd. se introducd. una sau mai moltu
;;;;;;;;il pil".ip"r, culn :e poate observa in fig' 3'6, din care rezultd tperalii sau controale adilionale se pot forosi literele alfabelului - sau
irr""pof api tatcul ;i a?gila trebuie sd fie amestecate;i numai irlte mijloace descriptive._ aga dupe cum rezultd"ain fie. J.ii.
"e'1"
tlezasalnblirilor. Reprezentarea graf i cd
kt:*$**: :rT]^Ytlt",l jJ,, se rdLc
face.. lin
ll.:flfl]1llor-
, ;_;_-_.*, 9i ruv r
,dezasamblirilorrE acelag'i
l t aL;c ;;J,-.;
ras l Il l ou, c u ac ereagt
num_erotarea "'.;i;;;;
,si,clasificareardminind, de'asemenea,aceleagi.
)]lllit"ll il
" j..:d 3? yTadin
stfeideproces, i" i;. d"*";;; d'";i ;i'"i
Com ponent.,X"
lJ,19j
fjq::- "ot 'dezasambt";;
ci"!il "
care-rezutid,
l:: -t3,Fi 11, a graficului. !.t" i"r"gti stratS.
Itt partea dreaptd
Daci asupra porliunii din lucrarea d"ezasamblatd. trebuie sd se efec-
tttt,z,e.operafiisuplimentare, ordinea numerotd.riitrebuie sd se reia
de
{rr ult-rmaop--rafiegi control sau de la controlul numerotat de pe porliu-
tlca dezasamblatd.

..,.I:f::-::tig.1 spri.g .a proceseloralternative.pd.rfitecomponente

S e r epetd i nc b de 5 or i
Fi g. 3.11 Ordi nea de
numerotare in cazul
Fig. 3.10 Ordinea de numerota- petdrii unui g ruP de
re a operaliilor activiteti
rtt('produsulur saulucrdriiexecutate sint controlatein cursulprbcesului
p'irrcipalinainte ca ele.sd,ajungi..ra asambrare.D;"t-;;;it" pt;ii
ituici.ele,au de f6cut drumoii aiierite pen-
ll:: tl::d;::l-"' :'ll l::pi"'e,
sau alte corecturi, fiind supuse unor procesealternative.
ll'l _::llfi:"rel
11":':1ll]l-:^Ft^,tu":olr{ot.=e^constatd. cd.porliuneastlrunjitd.erie incorecte,
el lr"cbuie'sd fie trimis inapoi pent.u' iemediere.
l)r'oceselealternative pot- fi ieprezentate grafic astfel:

46
47
 d 50m mx 150mm l
Ver i fi s or e di om etr u 9a tungl m e yslil#f
t'/'",
Hs,l:0.*,"e'1."'
C o mp o n e n t e
s o u p ro d u s e
p f I n c t po t e
Stc unj i r e l o o ex tr em i tote l o
+ 40m m x 5m m
D e s c ri e re D e s c ri e re D e s c ri e re
Gdur i r eo ti ec dr ei ex tr em i t6!i Ti mp u t Ti mp u l Ti mp u l
ldoco se c d s e c e re ) (d o c d s e c e . e l
c e re l
O ebqv ur or e c u Pol i z or ul
Auxitior e
C ontr ol
Ti mput
R ec o( i br or e l doc 6 s e c erel
Descriere
o ez or e
0 D e ro t i i l -
o suplimentore

C 6l i r e

Controt

Fig. 3.14 Alt mod de re- Fig. 3.15 Model de reprezentare grafici a proceselor R e p e t o re
prezentare grafici a asam- alternative s e re p e t d i n c 6 d c A o ri
blirilor qi dezasambld,rilor
S c h i mb U ri o l e
- Drin linii paralele cu linia verticali principala in dreapta 9i in stin- d rme n s i u n i l o r
s o u s t d rri noite dimensiuni .o, nouo rtorE
ga ac;;teia, linii care reprezint[ operaliile 9i controalele ce trebuie efec- S i mb o l u ri c o mb i n o t e
fuate separat (fig. 3.Ii;
--:_Drii reprezentarea numai in partea dreapti a liniei v-erticale p-rin-
paralele cu ace;sta, care arate ci sint fdcute ambele
"i"rtJ-r-""Jilinii -un
orieraiii si ln plus control al lor (fig. 3.15).
'Parcur'sul co'rectce trebuie urmat de citre bollurile uzlngtg este aratat D e mo n t o re

h;;;6; tii"ea finiei verticale principale din tig' 3'15' O linie orizontal[
liniilor vertiiale tirtaligtna procesele alternative, iar
I n t ro re ? n
i;;'; " p ro c e s
-dff;"i-;;i""ip"t
""til*ltatile este din nou continuat; fiina reprezentat prin linra I n Fi -. -. . . . j " . e _ g r, -_ _ -. .

pleace de la orizontald cdtre 9p"illi.l l.;i controlul .7. Itg. 3.16 n"pr."ffii.'iffia-
-ei"".i
""Ji""ie'""iecind &updooperalie materialul este impdrfit.intr-un numdr de ll0l a modificdrii material-elor

peiti l"i" .uferi inodificd"ridiferite, inregistrareagraficd se face in mod

;;;;e"e;; (fig. 3.16). Cantitatea cea mbi mare de material 1e inregis- D ru mu ri
oltern oti ve
t at"uptl a trunchiului principal al graficului, dup[ cum
se "iitii"ri"i
poate observa din fig. 3' L6.
"'I5"*tti,
se-intimpl[ ,rtt material component si intervini in acela;i R e b u t u r,

oro.*th"'m"i mult'e ""r

ori. Dacd acest material este procurat. din afari,
[i;".; i"pr"r""i"t in mod obi;nuit. cind acesta este in prealabil p[glu-
;;J;" ilr"-"""i proces .stabilit, p!3rtru a evita retrasarea inutilS. a
erafiJalui se traseaz'd o linie orizont-al5.de-a lungul graficului, deasupra fiilliili",""
H;ili;i i"."ti."-a.ialiile materialului ce intrdll proces, precum 9i.o 3.17 Graficul analizei
numeiului de operalii gi/sau c-orrtroalepecare le-a suferit. a procesului de pro-
"'H;i'i.i7 asupra
indicatie
"riil maj orii at ea cbnvenf iilor ce t reblie respectat e Lr
r"*sl.ti"r""-ilt.d "ti)i""ei" griticut pentru analiza generalf, a procesului'

4B
 A xu l o gteopt6 pe suPor i
ANALIZA
3.3. GRAFICULPENTR.U GR A FIC UALN A LI ZEIDETALI ATE
A PRO CESULUI
o l d tu ri de mo$in0 DETALIATA A PROCESULUI S ITU A TTE
A C TU A LA
R i d i cor e' in sus p4; llal Me i od o
SU BIEC T U LG R AF IC U L UP
I ,. e l u c ro re ( o o t e g e n e ro l e R E ZU MA T A c t u ol 0 P ro - n o mi i
A g e zo r e in disPozitiv"t unui or bor e m ol or
d e fi x or e SettlLizeazdde obicei clou[ tipuri i H r o c u r rD E. . . . . . . ............_ ......... N t o p e ro 16
Execulor
op e r o t ie i
Gd u ri r e d.egrafice pentru analiT.adetaliatd a G R AF IC U L N r .1 F i l o 1 GR A FI C N r t ro n s p o rt u ri t"
P E N TR U
S co o l er e din disPozitivul
fluiului de-producfie:primul cste rea- D AT Ar 20 ougus t 197 2
MA TE R I A L E
i contfoole

d e fi xor e lizat de cel ce face studiul, pe hirtie U Z IN A N ri o s t e p t d f i L

A g e zor e' in suPor t

simpli (fie. 3.18) qi al doilea, pe for- SEC T O R U L N r. d e p o z i t d ri t e mp o ro r€
N n d e p o z i t d ri l i n d l e
muiare tipizate (fig. 3.19)' Fiecare 1
D i s t o n l o p o rc u rs l 0-1225m
30m A ste p tor e dintre eie poate fiutilizat pentru a inre- 0m- or _ o r mu n c (
gistra oameni sau materiale. Uneori se
De p l osor e lo olezor p
folosescacestetipuri de grafice gi pen- o
R i d i cor e in sus o Ulilojul folosit
tru utilaie. D etol i i l e l uc r dri i s o u d e s c ri e re o o E p e n t ru t . o n s p o . t u l
A se zor e in disPozitivul Tipul de grafic pentru om consem- Ed
!?E opef o t i i l o r
o
o o
o o
N N
o
-{
o mo l e ri o le l o r
d e f i xor e neaz1 activitS"lile muncitorului pro- o o
o
o o
o
6P 0 b s e rv o t i i g e n e ro l r
Ex e c u t o r A l e zo r e ductiv in cadrul procesului, iar tipul Zo F o z 59 FI: r

ope r o t i e i
de grafic pentru materiale arate acele I Ax i r l os teptqr e p e s u p o rt l i n g d ma s i n b 1 fln IA
tv IDl v n 0 m-mi n u t e
S co o ter e din disPozitivul
d e ti xor e activit[li ce se executl asupra mate- 2 R i di c or e I tL D v \-7 O m-o re
rialului in timpul procesului. Graficul A9ez or eo i n di s p o z i t i v u t d e t i x o re 2 n vV C o s t u l p e o m- mi n u t
A g e zo r e in to vti
trebuie sd inregistreze fienumz'i oeme-
l, G dur i r eo 3 v C o s l u l p e o m-o r0
5 Sc ooter eo di n di s p o z i t i v u l d e f rx o re \7
A F te p to r e nii, tie murnaimaterialel,e. \ h Costul
6 Agez or eo i n s on i e
Un grafic poate deveni mai intuitiv 5 op e.olie

A g e z o r e in so n ie orin colorare.La intocmireaunui studiu

As tepi ofe 2 Dv
privind transportul intern al materiale-
!
oepl os or eo l o ol e z o r 1 o 120
'19m D e p l o so r e lo Po lizo r R i di c or e 6 + |\
lor, culorile folosite contribuie la con- 10 As ez or eo i n di s p o z i t i v u l d e f i x o re
centrareaatenliei asuprami;cdrilor prin
7 v
R i d i co r ein su s
trasarea,de exemplu, in ro;u a tuturor
t1 Al ez or eo I +
Executoreo simbolurilor pentru trartsporturi'
12 Sc ooter es di n di s p o z i t i v u l d e f i x o re I o n
v v
€. p e i o ! i e i
P o t i zo r e
Graficul Dentru analiza detaliati a
l3 ASez or eo pe s up o rl 10 + V
As tepl or e 3 Dv V
A g e zo r ein so n ie procesuluicuprinde toate stadiile prin 15 As ez or eo'i n s oni e 11 e v
iat" trece obiectul muncii alElizat. 't6 D epl os or eo l o po l i z o r 2 o Dv 76
A s t e Ptcr e
l Trunchiul principal este trasat in par- R i di c ofe 12 a D
'16m D e p lo so r elo co n tr o t tea dreapti, astfel ca celelalte compo- r8 Pol iz or e o r\ D r
nente care intervin s[ poatl fi inscrise 19 As ez or eo i n s oni e 1t, h

R i d i c o r o in su s in stinga foii de hirtie. La intocmirea 20 Agteptor e r. D U

Iui se aplicd aceleagi convenfii ca 9i 21 oepl os or eo l o c o n t ro l 3 DJ4 D V VI oz
C o n tr o I pentru graficele pentru analizagenera- R i di c or e '15
Dv
ie. EstJnecesarS. insd.o grijd deosebitd. 2i C ontr ol ul 1 f Ft+l Dv
A g e zo r ein so n ie ' -l

pentru a se urmdri numai un singur Agez or eo i n s oni e 16 VI Vi

D epl os or eo l o de p o z i t
'\ 23m D e plo so r elo d e p o zit iubiect si este indicat si nu se folo- a 90
seasci in tipul de grafic pentlu repre-
26 D eooz i tor e D Wv
v/ V
De p o zito r e zettarea materialelor ce intri in pro-
Fig. 3.18 Gra{icul anahzei detaliate
ces nici un fel de linii orizontale 9i nici 3.1,9
a procesului simbolul pentru depozitare.
 in fig. 3.19 se prezintd ur exemplu de grafic pentru analiza detaliat[
intocrnit pentru procesul de prelucrare al unui ,,arbore motor", pentru 9.EAIIPqL-ANALIZEI
SIT U AT IA AC T U ALA
DETALIATE
A PROCESULUI,
COMBINAT
CU GRAFICUL
care sint necesareurmdtoarele activitili: gdurirea, alezarea,polizarea,
SU BIEC T U LGR AF IC U L UTi
T:p d ri re o f o rmu -
controlui gi depozitarea.Pe formularul din fig. 3.20 este reprezentat un lorului de lo primireo moterjoluluibrut lq R E ZU MA l
exemplu asemdnS"tor cu cel din graficul precedent. In partea de sus a expedrere produsului linit
oRlrrc it'rtoculroE gcl
graficului se gisegte, de reguli, o recapitulalie a plincipalilor indicatori
GR AF ICN r l F i to 1 d i n 2
de eficienld ai metodei propuse fa![ de situalia existentS.(inainte de
elaborareastudiului). DATA:14 ionuorie 1971

Formularele pentru graficul de analiz:ageneral5.a proceselorde pro- u z r N A. . . . . . . . . .

duclie in flux nu sint strict tipizate, dar modelul pr-ezerrtatconstituie
forma practici cea mai fillizatlt la intocmirea graficelol p:ntru un singur
produs. Principalul este sd se trasezegraficul in ase fel incit s5.fie inre-
gistrate toate faptele ce au legituri cu problema stucliati. Daci unele 0etol i i te l uc r dr ii s o u d e s c ri e re o
tuc rd ri i
dintr-e informaliile specificate nu sint necesare,ele nu se vor completa
(de exemplu: om-minut,costul pe om-minut etc.). Pentru a facilita in-
felegerea rnetodei,se prez-intd in fig. 3.20 ;i 3.21 exemple cle analizd
detaliatl a proceselor de producfie.
Se poate observa ci formularul conline gi un sp.Lfiu pentru gcaficul Tfonsport pentru dapozitqre temporord
de circula{ie care constituie un real ajutor ori de cite oli activitd"lilor
anahzate li se aplici metoda interogativ[. Tronsport lo mosino de tiDdrit
Graficele prezentate pin5" acum pentru materialc sint inregistrate Ia
diateza pasivl. Graficul pentru muncitorii productivi nu este de reguld
urr formular pretipizat La acest tip de grafic inlegistrdrile se fac de
obicei la diateza activi. T r ons por t s ec tot c o n t ro l 3 C d ru c i o r d e mi n d
Simbolul pentru transport poate fi a;ezat astfel incit sd.arate direcfia
in care merge omul sau materialul. De asemenea,acest semn convenfio-
nal (fig. 3.22) este utilizat pentru a ar5"ta urcarea gi coborirea
scirii.
Tipurile de grafice menfionate mai inainte aratd ceea ce se intimpli
'cu un produs sau cu o persoand.
C d ru c i o r c u p o l e t e
Atunci cind este necesars5.se inregistrezediverse materiale, ma;ini, pe m U l oc u t d e I ro n s p o rt 8
persoanesau activitdli de produclie, se folose;te un grafic ca cel din
fig. 3.23, in care este efectuatil analiza detaliatd a unui proces d(l
fabrica!ie.
Un grafic complex pentru analiza detaliati a procesului care aratiL AF IC U T D E C IR C U LA TI
atit munca fizic1,,cit ;i cea de birou necesar[ pentru deplasareamate-
rialului de la un stadiu la altul, este prezentat in tig. 3.24. O studiert:
atentd a acestui grafic aratd intirzierile determinate de agteptarea avi-
zelor, a notelor de receplie sau a cererilor, precum;i modul cum pot fi
micgorate acestea, printr-o analizd,sistematici punindu-se la puncl
o metodd.imbunaingitS..In fig. 3.25 este prezentai un tabel centriliza'
tor al stadiilor procesului anaLizat in fig. 3.24.
Pentru a le deosebide celepentru inregistrarealucrlrilor de birou, sinr-
bolurile din coloanamaterialelor(v. fig. 3.24)seha;ureazd. sauseinnegresc.
I ' r 1 13. . 2 0
52
 l uoreo
LU C R A R E A : di n sl i v U o bi dodnel or I.ig. 3.22 Graficul analizei detaliate a pro.
de utei de 1019i tronsPortoreo cesului - diateza activra,
DE CTRCULATIE tor ?notelierul de iniretinere
GRAFICULANALIZEIDETALIATE A PROCESULUI5I GRAFICUL
,IMBUNATATITA 0R A FIC U L:pentru om
S I T UA T I A C T U AL AS I CEA
PEN T RU Ittcgpurul onl Fl cuLul : l o s ti v d
l A ctu-lP ro-l D rfe-l l c druc i ol utgol l
M etodo I ol0 lpusolrento
M ATERIALE 3FIRSITUL GRAFICULUI
S U B IE CT UL :P I6 C i d E IETOCOtd
Poletd 800x1200 P N r oPer oti i 1411l 0 Luoreo scurii de pe
l s !3 12 cdru c i or9i os ez dreo
DE..
iNTocMrr pentr u tr onsPo.tul o I N r .tr ons por tur i lingd stiv0
336cohle pe Poletd r Nr. controole i 2 12 l o
0 R A F IC UL Nn . . OATE GENERALE I N r .ogteptdr i dePoz i t l 3 12 l l
Copocitote cdr ucior cu 3 O a- or a I E8,z5l46Jol12,6s U rgoreope s c ort
1972
91 7 4 : 1 8s e P t e m b r i e fur ci:loook- g . ni s tonl o por c ur s d lll R i di c oreobi donul ui
Polete de hlrtie'exten- pe um6r
UZ I N A : sibite,800 x1200,folosite
peniiJ e"peoitie 9i stocoj,duPd c ontr ol
5E C T 0 R U L , C obori reope s c ord
lTXTrrf,
A l ez oreo.bi donul ui
.t Il i I o cl Utitoj P e c druc ror
E Utiloj )O -l pentru
p entr u 0enumir eo :ctr
D e n u mi re o c
o p ercti ei ;g l l leplosor(
ol
op e ro !i e i o ol FI moieriol
E moteriol 0x I.
i: flr foll f,o .'-
FI

tttr4 fronspot
Conlr ot gi
osezor e pe
Q-FEa
^l
TronsPorl
m onuol
\gezore coh
. De oolele f+la n 1 Tronsporl lo
depozl! lem- c\an GOrucior
t40 1,00cu furci
/oructof
TrdnsDoft
)b.naa 1 z0 ;u 4 roli
P9rpq-$r.!lg.-. P.ezenlorso notei scai-
se 9_etuluide echipo

A g l e p l o te )oDdn Depozitore
lempororu
r + Q $a Pen t ru s e mn O re

) Otucior
'onsP!rr I
c'c6 a a zo: pa :u lur ci Mbsutor e
cohle {nar 1 ils fronsPorl
mdnuot La intocmirea oricd.rui tip de grafic, folosirea gabloanelor pentru sim-
D e p o zi l o re
)+ E d ^ Control si I boluri poate aduce mari ec-onomiide iimp. De aieea este foirte bine ca
lemp oro r h r7J(fronspor
TronsPort lo
m 6 su ro t oifn a l
jor ucr or osezor e oe
? 1 01:t( :u lur ci pq!9te ext'en @an monuoI persoaneleinteresate sd dispunS.de astfel de gabloane.
Tronsport Cdrucior
q dsu rd ri
/+naa \( penru 3 N^o 10c 0F(cu furci Schimbarea.numirulul ile'uniti{l pentru care se intocmegtegraficul.
fronspor multe procese,unitatea aflatd ln studiu se schimbd o datd.,le doud
c ae zo re p e
tr+ naa I z1(monuol
uoructor Stocoj c+ trDd de mai multe ori, de la inceputul pind. la sfirgitul unui proces sau unei
TronBporl
)BtEa b:
cu tur ci
TronsDorl to
de fabricafie. Sd.lu5"m,de exemplu, cazul unei bucili de cherestea
c+n & 5^
uc i or
t.0cC6rlurci I din care se fac 30 de picioare de masi. Graficul incepe cu inc6r-
Stocoj
uorucror
voooil Si ln-
cdicoae vo ry6at t cu
ir pe un cdrucior a unei bucili de cherestea;dar dacdpeacelagi cb*
TronsPotl lo
t*Ta t 5 0 c 221 su iur ci
vd ddn
lr se mai incarcd una dupd.alta lnci 39 de bucdli, deci in total 40 de
lcscorcore
;i lncOr co re ot r a A 1 9,0(Tronspor
mdnudl
ldti,. atunci, acest-total se-lnregistreazd.imediat mai jos. La sosirea
inatie, bucd.filede cheresteasint descd,rcateuna cite una. Dupi
destinatie, Duni
Control ) +\ a a n , bucata de cheresteaeste t5.iat5.inainte de fasonarein 30 de pieie,

iluf
lrilllilll
ole de
rcutotie
Mosinide f8il
m0s ur ol gr c
cu
)area operalie de modelare executlndu-se numai asupra unei sin-
lre Drese.
Eut6 important ca aceste transformd.ri sd. fie lnregistrate, deoarece
I pot continua ln tot timpul procesului. ln fig. 3.26-este consemnatd.

-J
)epozit Nr.i
=
o
D epoz
D epoz i l N r .2
rubricd seplratd. a graficului transformarea cantitativd a semifa.
tclor.
Acrrastdmetode este extrem de folositoare si are o importanld esen-.
N n3 ll[ p:ntru stabilirea cheltuielilor pe unitatLa de produs.

Fig. 3.21 55'

 Fooi. de tobtd Fooi. d. toblo Fooi. de tobl! IIE TOD A A C TU A LA

D cp o zito r a De p o zito r e DGpozi tor.

Diston!o Tronspottpenlrs Tronsportpentfu l6ie'

r c tr p r e Sq r a rc gi presore Tronsporl lo lcr[strdu
tiecore 2 dePlo
cfucutor 30m
-s[pi:30 rn T 6 icr e oti Pr e so r e s Tdiereosi Ptesoreo
pl6cii EuP. fundutuicutiei
T0icr!o lo dim.n3iuni F l ux ut i h f o rma ! i o n o I
Aplicoreosotutici Ap tiso r e oso lq ti ei Fl ux ut de moteri ote
PCntruaton$orG p a n tr u cto n 9 orc Nofioda ovi:ore D c l o f u rn i z o r D? lo furnizor
Agtaptoteo PCnlru AFteptoreopent.u Tronsporl lo molino dc
u 3 co le uScore tormot corpul euliei Tr.onspoil lo mor? distonld ( pin6 to centrut
ti c r eo c or c s p o n d e n ! ? i . . . . . . . . . . . . . . . . . de
Tronsporl to culii Tronspott ld corPul
Execuloreo corpului suti.i
r r ons por l l o s ! . v i c i u l o p ro v i z i o n 6 ri i . . .
T i i c aeo c or es p o n d e n t c i1 . . . . . . . . . -. . .
D:"=:ii?:'li"J
cutiei l 9 t " o p t 6 mi j t o c u t t o c o t d e l ro n s p o rt
Incdrcore in comion
T r i c r c o c or es p o n o l i t a i . . . Tronsporl lo rompo fobricii
Fixorao tundutui lo corPul Ttonsport pentru verilicore A g e z o re p e c d ru c i o ru l c u s o c i
c uti ai N oto ogtc opto v e ri f i c o re o . l ro n s P o rl l o -7 m d e p d rl o rr p e p o rd o s e o l 6 ; re t u r-
,nore corucaor gol pcnlru bdus sulul urmotor
C onl r ol intrdrii in registrul de primiri
Conscr v al e fl:sl:ltorgo
A 9 t e p t o re -l mo rt o o g t e o p t d p e c o ri d o r n o t s
de
Primirc not! o v rz o re c i . c o 2 4 o re l
lntroducerao qon3ervllof V-rrificoreo mdrtii ( conlorm notri de ovirorel
?n cutit
9 r s e mn o re o n o l e i

Atte.ptore-lmorto rsle relinutd pe cofldor.

Fixorco coPocului cutiei oS_
leplind indeptinireo tormotitolitor de biroul

inchiderro C o n t f o l . o -ru lv e ri f i c 6 p ri n s o n d o j
L u cror eo : culii de conser ve
A.9te.gpt6^-( morfo rst; r.linutd ie coridor,qg
T i p u l gr oticului; d. m oter iole g"ltlg1g:rl semneozd noro do rcceplie -
Tronspott exhouslor lFm rronsm[crco notei lo oeslionor tormotitolitor de biroul
i n ce putut , lo depozltul de toblo "' A^repirnd_indeptinireo
9 t " o p t 0 c o n s l i t u i rc o u n u i l o t
Atteopt6 v .r i ti c o re o . . : . _ .
S tl rs itul , lo .xPedilie Mo n i p u l o re o s u l u ri l o r c u l i z o
G_cstiohorullnregistreoz6 mote.ioteiein'
Exhoustort lncdrcoreo comionulur
fi se.. . . ' Tronsport lo moooz ie
Geslionorut ?nmineo26
o"i"r"'iofei"rri'' D_escdrcoreosui-urilort.onsportole(sinl nece30re
penl r u ex pedi e re .
Etongor t strvuireo monuot6in depozit pe
r_r_119f;Cortur,ti
Gomondopentruproduc l i e intrd'ii in cortotecd sodtdm?irot
Tronsport lo rrtorte 3m tJffltJ;::""
$cful sectorului croire ?nlocmcitc necesorul Inregislrorg6 iasirii ?n cortoteco
de m oter i ol.
oIireop?n6
F i er ber e Li s to es te hons m i s d r o . p o n i o u i f ri u i . . . ' . . .
Hrsponsobilul produeliei intocmesle lislo iii# I'Hl" ili::ls
:,T:1.,'"""1":
lronsport lo fobric6
Tronsport lo oo$ino dc _or l ac ol el ornec es or c d i n d e p o z i t . Dcscdrcoreo
s pal ot F i eti c hetor e 5m n€s pons obi tut.pr oduc l i edi d S e f u t u i d e p o z i _ S e f u l d e p o z i t u l u iru p e -e l l c h e t d d e me t ro j
r ur ur c om ondo pehl r u p i n z 6 { R e s p o n i o b i _ l'Inzo
Spdl or e 9i eti c hel one producliei emite gs56n6a sdptdrrtinotl... .esle inregistrofd in fise si etichelete ;runcote
ASreplore-lz oomeni pt. impingereo cOrueioruluil
-lul depozitului noteozd comondo ?ncornel
)ctut K ro rc o remo n u o l o p e c d f u c i o r ( 3 s u l u ri l
C onduc dl or ulv ehi c ul ul u i d $ t e o p l d . . . . . . . . . rronsport pind lo oscensorul l-olteptorc
0 b ser votic C ontr ol C onduc 6for ul v ehi s ul . ru p e c o p i o d i n c o rn e l oscrn_
ridicore to etojut 2 si impingere cdrucior in
Asteplor eo Penlr u uscor e Poote .a c 0nduc 6l or ul - v ehi c ul u t u ip l c o c 6 l o mo g o z i e A^sor,
$ e z o . e mo n u o l 0 p e p o rd o s e o l d seclie
T r ons por t l o m o9i no de
f i inr egistr otE co oPer otie 9i dePozitor e ( e) ; om botor e 4m
Inr ogi s k or eo i es i fi i p?n z e d
i i n mq g o z re . . . . . . c d ru c i o r g o l l o p o rre r
v9ljJl.".l:9 coniitdlii dc pinz6 pe bozo spe_ -t
Mu ronncsi p
t ooru
rt l
o fost pr czentotd dr ept o intir zier e deoor .s c d e p l o s e o z 6 mo n u o t s u l u l p i n 6 l o
c i fi c ol i ei . p u n c t u l d e d e p o z i t o re
lo onolizo metodei, eo vo fi inl6turot6 Am bol or e
D e p oz i t o re
Tronsporll o expedi l i efzm D e p l o s o re l o mo g i n o d e c ro i t
sou depozi t
[tZ.

D epozi l orr

lnc$;,:qreo pe mulocut de
lronsport

Graficul aoalizei detaliate a procesului de produclie (fabricarea conser- Flg..!.2a Reprezentarea graficd a analizei detaliate procesului
Fig. 3.23 a pentru fluxul de ma_
velor) hrlale pi fluiul informat'ional
 Fie. 3.25 Tabel centralizator 3.3.1. ANALTZA FORTET DE MUNCA
Num 6.ul cozur ilor "stadi ilor procesului analizat
aL
in fig. 3.24
E x p l i co ti i intoLl'l1ionor o" r [ttu"'lio r " Muncitorii direct productivi gi cei auxiliari efectreazd numeroase
transporturi gi manipuldri ln timpul executerii sarcinilor care le revin.
Aceste activitdli, majoritatea considerate neproductive, se pot eviden-
O oP e r o t i i tia tot prin grafice gi tabele alcfltuite pe bazd.de observdri directe cum
Co n t c o o l e
slnt:
I
- analiza activitilii muncitorului individual sau a unei echipe ;
A T ro n s P o r t - analiza activitS.fii om-magin5;
-observarea instantanee a proceselor;
D Ag t e P t o r e
- cronometrarea stadiilor din cadrul Droceselor.
V stoco,i totot ln raport cu cerinlele de ralionalizare, iorla de rnuncd trebuie anali-
aatd pentru a se eviden{ia:
- costul transportului gi al manipuld.rii executate de cdtre muncitorii
direct productivi datorat includerii muncii neproductive ln timpul
normat de lucru;
lnconcluzie,graficeledeana|izl'detaliatdgidecirculatiesintunm{- numar - natura pi intensitatea muncii executate de cdtre lucritorii auxi-
de.prod"cii"' Ele ittt"gisffeazl' llari, precum'gi necesitateaacestoraln condiliile mecanizilrii transpor-
loc util de cunoaqte;; ;;;;i"i ale activit'lii' fiind un suport
*t""li tului uzinal.
metoda de lucru 9t ;[ttttl" - deficienlele 9i totodatd pentru Pentru ralionalizarea utilizirii forlei de muncd., ln cadrul analize|
pentru a scoate i" #;;F-sisiematic acestora' ru fiecare categorie de muncitori trebuie parcurse urmltoarele faze:
imbunltdlirea
punerea Ia punct . i""t *i metode 9i
r"Br"lr"uoie intimpl[ gi nu ceeace se pre- documentare, analiz6. critic6, elaborarea de variante posibile in scopul
si inf[fiqe ze exacl ceeace_se feducerii muncii neproductive gi cregterii productivit5lii muncii.
te am dori s[ se intimple'
supune c[ se tntlmil;';;;;" Datele necesare analizei forfei de muncd. slnt culese din evidenla
ln-treprinderii gi prin observdri la locurile de muncd, pe rampe, in depo-
tlte etc.

2. ANALIZA ACTIVITATII MUNCITORULUI INDIVIDUAL

D e scri e re o l u crultl
so u o p e ro ti ei

Aceasti analiz| se face pentru a ralionaliza organizarea lucrS.rilor

A l i me n to re o mo ginii
Ri n d e l u i r€ so u tOier e
grafici
Fig. 3.26 Reorezentarea
r care le efectaeazi.muncitorul, utilizlnd cele 6 etape din studiul mcto-
definirea muncii de studiat, strlngerea datelor necesare,examinarea
a datelor, elaborarea de variante posibile pentru solufionare,
'ea 9i stabilirea variantei optime de utilizare, aplicarea si urmd.-
lea aplicS.rii soluliei).
Analiza se referd. la perioade specifice ca:
-un singur ciclu din cadrul procesului de producfie;
- Un Srngur ltlnerar;
1un schimb de lucru (in cazul lucririlor nerepetitive).
tnregistrarea faptelor observate, adicd a stadiilor ln procesul muncii,
face pe o foaie obignuitd, de observare sau pe un formular al cdrui
a transformdrilor cantitative estedat infig.3.27.

59
58
lilr A.naliza criticd se.face in scopul mic;ord"rii numdrului de aclioniri
iilir FORMULAR PENTRU ANALIZA OBPT,A'SANILOR
EXECUTANTULUI
rnirnuale,agteptS"ri9i transporturi, al simplificdrii modului de lucru si
;rl stabilirii unei succesiuniiationale a actfuitd.tilor.

lltr Locul de munci

Deplasdri

(pt. ce se
efectuate (tur 9t

Punctut I nunctut I Distan!a ou..

Metoda imbundtdfitd se obline prin asambiareasoluliilor gdsite la
rr'aliza criticd intr-un nou grafic al activitdJilor muncitorului sai cu aju-
Iorul unei diagrame cu fire.

ExDlicatii I
.r.3.3. ANALTZA ACTIVTTATII ECHIPEI
-. de ld: l sosrre m.
I
i'''n*,T,1;J'"'' DE MUNCITORT

'lilil
dePlaseaza)
I olecr.e I I
(ACTIVITATI COLECTIVE)
A B 8 0,10
B 8 0,07

1 C
D
C
1)
12
20
20
lz
0,18
0,40
0,28
0,18
. .Echipele de muncitori care lucreazd.pentru efectuarea unei lucrdri
l;i desfS;oardactivit-ateain formalii - ae aoi sau mai mulli muncitori-,
;r. specialitifi sau funclii (operatori, manipulanfi, ambaiatoi, magazi_
C rrr:rietc.).
r]l Ralionalizarea activitd"lii echipelor_-demuncitori are ca scop reduce-
rr:a ciclului.gi imbu-nd,tdlireacondiliilor de muncd. prin stabiiirea unor
nretodejudicioase de lucru, care sd. realizezeo echilibrare a sarcinilor
SCHIT AAM PL ASARII
krr gi un efort mai mic.
. culegereadatelor necesarese face prin observdri directe ale procesului
rlt: producfie, apoi se efectueazil oZnalizi completd.gi selective,
il, .rrprrnde tc,ate secvenlele de activitdli cu caracter permanent. ""r"
Datele culesese consemneazd,infoaia de observd.ri.6ebaza cd.reiase

l r:onstruie;te graficul activitdlilor colective (multiple). lA.cestacuprinde,

pc ordonatd, tippul,- iar pe abscisd.,cite o coioani pentru fiecare mun-
crtor, care participd.-laactivitatea echipei (fig. 3. 28).

lr .. Se face^.apoianaliza criticd a elemelnteloiinregistratepentru evid.en-

lierea deficienlelor,in- folosirea timpului gi in sincronizJrea activitd.{ii

i Fig. 3.27 Fornrular pcntru analiza dcplasfrilor

Procesul c1emuncd se clefalcl in elementele componente .

executantului

(stadiit
.xecutanfilor, cdutindu-se.posibilitatiae imbunitd!ire a activitilii echi-
p.i prin reducereanumdrului de muncitori, folosireade mijloace mecani-
z.atepentru transport gi manipuldri, sincronizareaintervenliei munci-
situaliei colstatate utilizindu-st': torilor etc.
si inieeistrarea lor se face pe baza
l."li"'fi".ure unitate de produs din tot o singuri_inregistrarepentru act' . Soluliile rezultate -setranspun pe un nou grafic al activitdlilor co-
tehnol6gice(exemplu:penfru 10 piese din cadrul unur l.ctive utilizind acelagiprocediu d6 reprezenta"re;se obline graficul si-
il;;^;;;.f;;i.ri
se inregi' t trafiei imbunitd.!ite.
ii.i" a" i".i";;, i";r;;, glu.iiea, depunirea fird intrerupere prirr
iar manipulSrile care se iealize4zd.
t -lo?pul'iu.!iJ"ur"),
ca o singure
"u"a .fL rniiniior sint iniegistrate cumulat cu activitri
;i .|.3.4. ANALTZA AC'UVrTATrr MUNCTTOR_MA$rNA
-ls.ati-
tea de transPort.
in afar5.de graficul de circulalie sau de dngrama cu fire,,se "]ilil"".t:rrrl Existf, patru categorii de utilaje de transport gi ma'ipulare, gi anume:
care se reallz.eaza pe
si st-aficulactiviritii detaliatca muncitoruLut, - mecanice, pentru materiale in vrac;
i.r:"."i"i]a",-rti. .u cel al desfagurdrii detaliate a proccsului'
produc{i' - mecanice,pentru materiale in loturi unitare :
Aceste grafice se intocme,scpentru ul singur ciclu cle - pneumatice, hidraulice gi prin vibrare;
corespunzind unui ciclu de activitate sau untri schitr'l'
timp;i i',Ztirut - transportoare suspendate.
de lucru.
61
60
 COLECTIVE
GRAFICULACTIVITATILOR
P ro d u s/mo l e ri o l ' C o rloli..
Lo c d e mu n cUj De Pozr l
E xe cu l o n l i '
3 mu n cl i or l
Denumireoulilojelo' tg-9f ""ggil'lq'
E xe cu to n i 1 Execulont
.6 sl o o rn d
co rto l i i 'i n
re vi n e l o
ci n to r
i o co rl o ti i
Aceste utilaje sint deservite in procesul muncii fie de cd.tre un singur
muncitor, fie de mai mulli muncitori care concurd. la aceeagi lucrare,
V E f O O A: A CT UA L
T im pln lm in .,oreI
lncircind, transportind pi descircind diferite mirfuri. Ace;ti muncitori
OenUm tr e
utiloje 5i
asigurd gi supravegherea, reglarea, funcfionarea, ungerea gi curdlirea
execulonli utilajelor.
Analiza activitdlii utilajului gi a muncitorulqi care deservegteacest
utilaj impune urm[rirea concomitenti a muncitorului ;i a utiiajului
respectiv, in vederea ra\ionalizdrii activitd.fii.
Ca gi la celelalte metode, se culeg informaliile necesarepeltru exami-
narea criticd ;i elaborareaunei metodemai bune de munc5. In acestscop
slnt necesare:
a) efectuarea schifeigenerale a amplasdrii locului de munc5.,defalcarea
3
2 Execulonl operaliei in elemente(de exemplu, faze,_minuiri), urmdrindu-se corelalia
lntre activitatea muncitorilor si a mdsinii. si anume:
- elemente de lucru independente (fie aie' muncitorului, fie ale ma-
ginii sau utilajului de transport);
i - elemente de lucru comune pentru muncitor gi utilaj ;
- lntreruperi (sta{iondri) ;
b) determinarea duratei fiecdrui element prin cronometrare sau foto-
lrafiere.
Aceste date se inscriu lntr-un grafic muncitor-magind, asemlndtor
ca formd de reprezentarecu graficul activititilor colective. Din exemplul
reprezentat in fig. 3.29 rezultl, ci pentru operalia de presortare-sp5.lare
q[dicinoase slnt necesari doi muncitori gi masina de spllat si sortat.
lmbundtnfirea metodei de lucru rezalti. dih examinarea ciiticd a metodei
existente, ficindu-se simplificdri, combindri, eliminiri gi schimbdri ale
luccesiunii operaliilor ln procesul muncii.
In partea inferioard a graficului se face bilanlul gi se stabilegtediferenla
lntre metoda existent[ gi cea imbund.td.fiti, in ceea ce privegte durata
ciclului, gradul de ocupare al muncitorului gi cel de utilizare al mapinii.
3.3.5.METODA OBSERVARILOR INSTANTANEE
, Metoda observdrilor instantanee aplicat5.pentru analiza transportului
, Intern in intreprindere este o metodd de evaluare prin sondaj, utilizatd,
ln scopul determinirii ponderii elementelor productive gi neproductive
ln cadrul fondului total de timp al muncitorilor sau al maginilor gi uti-
lrjelor de transport.
Aceasta este o metodi statistico-matematicd,care se bazeazdpe cal-
culul probabilitd.filor; ea consti in:
- a observa rapid, la intervale neregulate luate la intlmplare, elemen-
tele unui proces de munci gi a inregistra aceste observlri;
_ - a stabili prin calcul concluzii referitoare Ia desfd;urarea procesului
de munc6, cu o precizie stabilitd dinainte.
63
 Pentru ca reznltatele observS.rii si fie cit mai exacte se cere respec-
MASINA
GRAFICULEXECUTANT- litrea urmS.toarelorreguli, care caracterizeaz\"aceasti"metodd:
ffi;--I-- MEioor, lMsuxArATlrA -l Jillj! a) fiecare observaretrebuie sd.fie instantanee, adicd.s5. lnregistreze
R e p e r: i n co rcd l dzi cu legume $i M oter iot, l6zi P e Pol el O
Ex egul ont '
.....P.9,.pi.4F...
cxact evenimentul ln momentul respectiv (observatorul nu trebuie si
o p i ro l i a . o se o zd l 6zi Pe polele potetir or e
sti vu i re polele cu lr onspolelo
m es ef tc .. ..,..,
c oteoor i o.......
i rrtcrpreteze) ;
U ti to j '
M A S TN A
e b) observdriletrebuie fdcute ln momente alesela lntimplare, pentru
4
.E I E X E CU ANT 2 .E rr se respecta regulile calculului probabilitdlilor;
l r on s Pol eto t a c) perioada in care sint efectuate observdriie trebuie s5.fie suficient
A S e o zd Aduse
Pr egdtr $t e
=:1
tlt: lungd.,pentru a cuprinde toate fenomenele.Ea va fi cu atit mai lungd.
l 6 zi l e
pline
p"
16zi
goola
CU
N
\\
N Execula l .on3Por l ul
l
I
2
3
crr cit fenomenelepe care le urmdrim in mod special au o frecvenld.mai
micd.
p o l e te l.onspol.to
ln cele ce urmeazd.ne vom ocupa de etapel,ed,eeJectwareale unei analize
N polelelor cu t6:i goola
9i pline $i s l i v ui r eo l or
t
prin metoda qbsertdril,or instamtanee.
o ,1
Ajut6
7 o
O analizd, efectuatd. prin metoda observS.rilor instantanee se desf5.-
= 8
goardln urmdtoarele etape: pregitirea observirii instantanee,efectuarea'
09ezo r l o
l6zil0 r : 9 observirilor gi prelucrarea datelor.
pe =
polet6 Pregitirea observirli instantanee.Aceastase desfd.poard. ln doud.sub-
11 = 11 etape gi anume: pregdtirea tehnicS.gi pregdtirea psihologicS.a acliunii.
= 'l Pregdtirea tehni,cd,cuprinde urmdtoarele faze:
* definirea probiemei (subiectului) de studiat;
==
I
Io
t-
lf - stabilirea circuitelor de urmat;
= t5 lo
- stabilirea ponderii aproximative a elementului urmdrit cu precd.-
= t6 ti5
: -
dcre (factord p);
= a
- determinarea numirului total de observS.ri (n);
:
E
= - determinarea frecvenlei observdrilor (n") gi a numirului de circuite
F = tir:rrice(n");
= * stabilirea momentelor de observare;
- -lntocmire-a figelor-zilnice de lnregistrare a observd.rilorgi a figelor
j pcntru centraliza,rea datelor.
. Pregd.tirea psikol,ogicd.a acliunii consti ln informarea persoanelor
a
E
Interesate,inainte de inceperea observirilor, asupra scopufui urmdrit
a
-j ;i a modului de desfd.gurare a observirilor.
Fazelepregd.tilii teknice se desfdgoard"astfel:
F a. . a. Definirea problemei de studiat constS. in stabilirea conlinutului
tr :
F fi.scopului urmdrit, de exemplu: stabilirea gradului de ocupare,deter-
F
minarea elementelortimpului de munc5.etc., descompunereaprocesului
S U MA R TOTAL CICLU OCUPAREEXECUTAN J T ILIZ AR EM ASIN A clc studiat ln elementesimple, alegereaelementelorcaie vor fibbservate
I A cl u o l 6 20 minuie 1- - 750h 15V' 550/!
ll indentificarea elementeloralese.
Metodo 100yo 80Vo Acestelucr[ri se efectueazi prin observaregi analizdla locurile de mun-
ffi;;;1i;i6 1 ? m in u te
D i fe re n to E m in u le ?sch 55V. 25ah resDective.
i n t o c m i.t. . . .' . . Do to .........,,..... b. Stabilirea circuitelor de urmat se realizeazricu ajutorul unei schile
amplasarea locurilor de muncd.,pe care se figureaz5.unul sau mai
Fig . 3 . 2 9 rrlte trasee ln funclie de numirul locurilor de muncd.observate. Apoi

65
se cronometreazi, durata parcurgerii fiecd.rui traseu, dupi care se defi- Metoda grafic5, consti In uttlizarea mai murtor tipuri de erafice. Mai
-
nitiveazi planul traseului. Pe planul traseului se pot stabili puncte de des se utllizeazd. abaca logaritmicd. formatd. din trei scdri ibgaritmice:
unde urmeaz5.s5. se faci observiri pentru mai multe locuri de muncd. - scara elementului cfuitat p;
Se stabilegte apoi ponderea aproximativd. a elementului urmdrit cu pre- -scara lui X-toleranfa erorii;
cidere (factorul p), adicl" a categoriei de timp ce urmeazd a fi studiatd scara lui .lf
- - numd,rul total de observdri.
(exprimati ln sutimi). Tn cazal ln care se cerceteazd.gi se analizeazd
ln aceeagim5.sur5.mai multe elemente, se alege ca factor y' elementul cu Pentru determinarea numirului total de observiri se lnseamnr.
ponderea cea mai micd. virloarea tui p. pe, scara din stlnga si valoarea lui x pe scara di;;ijb;
Dacd in cadrul unui proces de munci urmirim numai aspectul pozitiv se unesc cele.doud puncte printr-o linie care se pr-erungegteplnil'tn-
Li
(lucreazi) gi aspectul negativ (nu lucreaz[), ln general, pentru factorul tllnegte scara din dreapta gi se citegte valoarea lui lrr (fig.-3.30).
p vafi alesaspectul cu pondereaceamai mare (adici elementul ,,lrcreaz|") se mai uttrizeazd.gi nomograme pentru d.eterminarea numirului
gi prin diferenld. fald de 100 se va obline gi valoarea elementului ,,nu -iept de
observiri. Acestea sfnt form-=atediitr-o retea de ezentate
Lucreazd". fntr-un sistemde coordonate,.care-pe_o.donli;- ""tn" ;";ilrd
;p;i"d i, i;;
Factorul y' se determini aproximativ lnainte de lnceperea studiului,
prin efectuarea unui numdr oarecarede observdri instantanee (I-2 zile),
le abscil4^ngtT* t observd.riN. Curbelecoresiund.unor gr"b" ae
:cizie diferite (y). Pentru determinarea numflrul'ui totai de Juserveri
sau din anumite date statistice existente. lnseamnd.pe ordonatd,-valparea l.oi p; prin deplasarea pe orizontald.
c. Stabilirea numirului total de observiri (N) se face tn funclie de intersecteaZi cu curba lui Y; ." r"po-tf"izd, aceit punct he inierseclie
precizia doritd a rezultatului (valoarea erorii relative) cu care vaiazd. abscisd,gi se citegte valoarea lui N.
direct proporlional gi de ponderea factorului p ca cme variazl" invers se atlrizeazd.gi tabele cu date antecalcurate care dau direct nu-
proporlional. , -mai
[rul total de observdri ln func]ie de factorul y' ;i de eroarea relativi
Precizia rezultatului se stabilegte de la inceput in funclie de scopul lui Y.
urm5.rit. Prin num5.rul total de observdri se lnlelege numirul lnregistri-
rilor efectuate ln timpul observdrilor instantanee, adicd numd.rul de l l t m ent Abot e re o t i m! t e i d e N u md ru l d e
momente-om sau momente-magini. lulol ln 70 c o n t ro l i n o A o b s e rv o i i i p e
Determinarea numdrului de observdri se poate face prin metoda ana-
liticl, metoda grafici gi cu ajutorul tabelelor.
Metoda analiticS.consti in efectuarea unui calcul matematic care uti-
' 500
lizeazil urmdtoarele simboluri:
400
Y pentru mlrimea admisibili a erorii relative a rezultatelor observ6-
rii exprimati ln sutimi; 300

X-toleranla erorii X :Y'f (3.1) 200

(intervalul de precizie); 150
a - coeficientul probabilitetii verosimile, adicd probabilitatea ca eroa-
'1.0
0
rea relativfl sd nu depdgeasci limita stabilit[. 90
Practic, se ia a :2, pentru care probabilitatea verosimili este 0,95. 80
70
Pentru calculul analitic se folosesc dou[ relatii: r5.0
60
- In funclie de X: 18,0 50
21p
* :n'P!;A; (3.2) 71,0
27,0 30
30,0
36,0
-- In functie de Y: 45,0
Fig. 3.30 Abaca pentru de-
N :azL-P , (3.3) terminarea numtrrului de ob-
y2. p
servdri

66 67
 se
d. Frecvenla observd'rilor 9i a- numdrului de circuite zilnice
deiermint cu ajutorul urmltorilor factori principali: Prelucrarea datelor finale ;i verificarea lor constd.din calcularea valorii
flumd.rul tbtal de observd'ri,N; firraleafactoru1ui8Fi"plecizieistabiliteini1iai.
re-
-- fslmgnul de executarea studiului (numdrul de zile z),p" baza ,,
Verificarel preciziei se fice prin metoda grafice prin metoda anali-
9i
lafiei: licl folosind relatia:

"z - z
N
P'4) Y:*VF#, I tT--

Numiruldecircuitezilnice(n")sedetermin[prinefectuarea.Iapor- gi N sint. elemente finale. prin forosirea tabelului pentru deter-

[::f-e
t"f"iai"ti" numatnl de observi'ri2ilnice gi numlrul de executanli supu'i nunareanumd.ruluideobservi.ri, pornindu-sedela p si N final sed.eter_
observdrii (m), conform relaliei: ntild- prin interpolare valoarea*lui y final. ' '- - -"-
n" I'olosirea metodei observd.rilor instantanee la studierea transportului
fLc --
(3.s) lrtcrn gi a manipulirii scoate ln evidenta:
ln
de muncd.in cadrul unei anumite activitd.li de
e'Stabilireamomentelordeobservaresefaceprinmaimulteprocedee: ,..,.::t^T.t^yalimpului
lrrrnsport gi manipulare;
tabele-"o
- l-ro-"r" intimplitoare, tabele logaritmice, tragere la sorli et-c. - folosirea gi-inidrcarea utilajelor de transport
;
f. Fisele zllnicedelnilgistrare a observerilor 9i figele Pe1|{" centrali- *- timpii productivi
9i neprod.uctivi in cadrul procesurui de munci;
in-
r^rlr J"i"f;;^rl"t i"to"*'it" in funclie de scopril urmirit' Fi;ele se -- modul de folosire a muncitorilor si de repartizare a sarciniloi paii
tocmesc inainte de lnceperea acfiunii' fiale in cadrul unei echipe; '
- locurile inguste ;
Efectuarea observirilor. Tehnica efectudrii observirilor este in general '_ sarcinile de munci din birouri ln vederea imbundtdlirii gi redistri-
.i-rrta. observatorul trebuie s6 se glseasci in sectorul unde efectueazi , buirii tor.
ffiil;J; tt;"i;64; oo itr."p"tii iurei de observare' El incepe tura de Metoda observd.rilor instanf-anee prezirftd avantajele urmd.toare:
parcurgc
observare la ora stabilitf, gi iirscrisi in figa de inr,egistrare ,si - este simpld.;i ugor de folosit; -
datelor se stabtlescanumlte puncle'
traseul stabilit. Pentru inregistrarea unicd"pentru obJinereaanumitor date; de exemplu, este im_
observatorul poate"efectua mai multe observiri, sau,else opre;tc
ai" --_-;ir!S
Poslbll sd s-edetermineperioada de utilizare a unei grupe de 4oo-demagini
in ""t"fiecirui
fata i"r, fiecd,reimagini,inregistrind datele respective'
"^od;;;il;i;;";i[te cu.ajutorul unei observhricontinue; problema tro
-utl.itii categoria de'timp in-care se incadreazd.acti- ioui" fi rezolvati decit
'grin observ5.riinstantanee;
vitatea si o inregistteazd'in fi;d. prin simbolul respectlv' + i posibilitatea,intreruperii procesului de observare reluirii
cazul
Dac[ b masininu funcfioneazd.,trebuie sd afle care estecavza. In ,..;.-,91i?td
lftl ultenor, tdri a se influenfa precizia rezultatelor; ;i
;h;ii;;i * i" fost sd.sifi ta locul de muncl, se noteazd p,' . aplicarea meiodei nu necesite un personal
"t;J;;; ca notatea ilenientului de timp care a determinat specializat;
fit[ uimind permite oblinerea rezultatelor cu 6 precizie'determinati cu anti-
absenla ";;;;6,si fie ficut[ ulterior. -r
GlprL{ie;
pentru a se respecta principiile metodei observirilor instantanee, st: ' - cste mai ugor acceptatd. de muncitori, fiindcd nu este rearizatd"cu
recomandi oUr"tv"ioiul se nu irnegistreze decit ieea-ce se intimpli GForx)metrul;din aceasti caazd,furnizeazl. informalii mai corecte.
""
iu oriectivul urmirit i" moment. El no trebuie s[ se lase influenlat
a" ""4
o a1td.activitate in afari de cea supusd'observlrii' _ Aplica-reaace:tei metode duce la micsorarea timliurui: peniru efectu-
lfen studiului. Executalea observdrilor hu ocupd.t6t timirut observato-
"i"l
rttltri, cl pulindu-se.ocr1r1ri de atte rur-rdri.i; t:;";;i, lil;,;i iolosit este
Prelucrarea ilatelor observiril instantanee. Aceasti etapi se efectueazit 3 -6 ori mai mic decit'in cazul observdrilo"rcontinue.
in trei subetaPe:
- prelucrar-eazilnici a 4atelor 9i centralizarea acestora;
-i;;h;;iit"Z--a zile..9ioblinerea unor date medii in cursul o5- .3.(I.ANALIZA F'ORTEI DE MUNCA PRIN CRONOMETRARE
serveiii necesare pentru verificarea 9i eventual corectarea factorului /'
ales inilial;
*f;;Lffiarea Aplicarea-tehniciide cronometrarepentru determinareain mod corect
finald 9i verificarea datelor culesepe lntreaga perioadi' t:orrlirrutuluide munc5"al activitdfii de trarrsport intern gi manipulaie
a tirnpului de execulie dupd o normi stabilitd r" t"". t"-..of"r i"-
.68
69

fd.ptuirii unei remunerSri echitabile in raport cu efortul depus, imbun6-
tntirii randamentului maginilor ;i cregterii productivitdlii muncii, im-
bundtitirii metodelor de munc5, calcul[rii prelului de cost etc.
3.4. ANALIZA CRITICA E UBTODBLOR BXISTENTE
AnaLiza criticd. a unei metode existente - inregistrat[ pe unul
sau mai multe grafice - este simplS.gi logic[ gi urmdregte depistarea
sistematicd a deficienfelor.
Scopul unei analize este de a elimina lucrdrile inutile, de a c-ombina,si
aranja-din nou pe cele rimase gi de a simplifica munca ori de cite ori este
posibil.
^ C" ,rtm"re, metodele imbundtdfite, puse in aplicare, vor permite:
La efectuareaunui studiu trebuie sd.se procedezein conformitate cu un
lilrLn dinainte-stabilit..Deseori, pe md.srirdce investigaliile avanseazi,
nlnt necesareinformafii. suplimentare gi acesteatrebuie'si fie oblinute
lrrtinte de a merge mai departe.
Intrebdrile principale ce se pun pentru efectuarea oricd.rei analize se
grupeazi astfel:
._ de ce se executd.lucrarea, iar pentru operaliile de executat, pun
se
ftrtrebdrile:
- de ce este necesar a se executa operaliile rd.mase?
-de ce este necesar s5. fie executat fiecare detaliu r5mas?
Analiza criticd. detaliatd se face prin aplicarea sistematicd a chestio
ttarului din tabelul 3.1.
Tebelul 3.1

efectuarea unei munci rafionale, micgorarea efortului depus 9i reali- CHESTIONAR PENTRU ANALIZA CRITICA A METODELOR DE MUNCA
zarea sarcinilor intr-un timp mai scurt. IJXISTENTE
Analiza criticd trebuie s[ cuprindi toate aspectelemuncii sau lucrS.rii
studiate. ln cele ce urrneazl se vol analiza citeva dintre aceste aspecte.

Examinarea obiectlvi a datelor lnreglstrate. ln primul rind trebuie

pusi lntrebarea: De ce se face lucrarea? Este ea necesar[? Este necesarl ? De ce ? Exist5 gi alte
- Aceasta ar putea pdrea o intrebare fdr[ sens, dar in industrie se fac solufii? qi dacl da, care este cea mai
inci lucrlri inutile. Aceastd primi intrebare trebuie sdfiepusdintotdea- buni ?
una, atunci cind se face analiza criticd a situaliei existente.
Cl,asificarea actiuitd.lilor. Activit[lile de bazd" care se efectueazd.in
'proceselor Unde se face? De ce se face acolo gi de ce acela este cel
cadrul de muncd se pot impirfi ln trei categorii, 9i .anume: mai bun loc? in afte parte nu s-ar putea
a) aclivitdli de transformare - prin care se produc schimbiri in race t

proportiile sau caracteristicile materialelor;

'
Uj a6tivitifi de preg[tire - care pregitesc activitS.lile de execulie sau
Cind se face? De ce se face atunci; clnd s-ar mai putea
controalele ; face gi care este momentul cel mai po-
c) activitdli de terminare - legate de intreruperea muncii ;i curilirea trivit?
locrllui de muncd.
Logic ar fi ca o analizd,si inceapf cu prima dintre activitdli gi si
continue in ordinea execut[rii acestora. Dar este necesar ca si se De ce o face aceastd persoanS, sau aceste
examineze mai lntii acele activitdli (transporturi, intirzieri gi depozitlri) persoane? Cine ar mai putea sd, o faci,?
care contribuie la crqterea cheltuieiilor gi mai pulin la cregtereavalorii de Care este persoana (sau persoanele) cea
lntrebuinlare,'precum gi activitllile de transformare a obiectului muncii mai indicat5, pentru a o face ?

lnscrise pe grafic, deoarece, dacd uneori ele pot -fi elimi{rate, atunci gi
activit[flle de pregitire gi cele de incheiere asociate1orvor fi, de asemenea,
Cum se face ? De ce se face aga? Cum ar mai putea fi
eliminaie. ln tbate cazariLe,solulia cea mai indicati este analiza inprimul ficutd altfel? Cum ar trebui s{, fie td,cut6?
rind a. operaliilor. Prin inlSturarea unor operalii inutile, conlinutul
muncii este mic;orat gi u,surat.

70 71
 Acest chestionartrebuie astfel folosit incit fiecare detaliu aI pro- AceastS.abordaresistematicd.dd siguranla cd nimic nu a fost
trecut cu
cesului sd.fie bine anal:YLat gi s[ se creezcpremisa ca toate elementele v.derea. Pebaza intrebdriior cuprinie in tabelul 3.2
se va completa
inutile sd fie eliminate. clrcstionarcare va sintetiza rd.spunsurile. 'n
ei ttt"i.tnd ," pott" intrebarea ,,cese face?" sepot produce incurcituri in.timpul completdrii chestiJnarului trebuie sd. se ia in
De exemplu-,dac[ este vorba de o operalie in ate- " considerare
i"t*.""p;i*iitb""". frLptele, cauzelesi motivere gi de fapt acesteatrebuie anarizate;i nu pd-
iier pent?* tS"ieiea cherestelei fn iungime, cind se.pune intrebarea "ce rt'rile, impresiile ;i scuzele.AcestJa din urmd nu au
;;ir'.;t;,-t[;p;;"i iiu este ,,cheres"teaua este teiate cu fieristrS"ul" - nici o valoare si
pentru lucrare - ci rlspunsul lrebuie pe cit posibil inld.turatedin mentalitatea atit a perso"""b,
aceasta nu se referi i" foiosit ;;;;
este tiiati"'
-l1foi"t :r.nalizeazd", cit gi a celor analizate.
trebuie s5.fie ,,cheresteaua
Dupi ce s-nu pos intreb[rile principale ;i s-a stabil+ slPglyt-peltlt Este esenlial ca cel ce efectueazdstudiul sd aibi o gindire
clari, sd.
analiza mai amdnu"iiia, i"fo.iri celeialte intrebdri: cine? unde? cind? r'anifesteun interescontinuu pentru cunoa;tere,si priveJsci.lucrarea
sub
cum? lrilte unghiurile, s5.se consulte cu coraboratorii sd.tind. seama
o de pd.-
Un tablou al intrebirilor utilizate de metoda interogativl pentru ;i
..rile 1or, sd, utilizeze experienla tuturor factorilor interesali
intern este prezentat in ta- cincl-ia
analizd"critici complet[ a transportului o hotdrire.
belul 3.2. a-punc la pu'ct o metod.I imbundtd.litd.,rd.spunsurilela intre-
. ..lg"tly
l>iiriledin chestionartrebuie sr fie studiate pentru a ne conduce la posi-
Tabelul 3.2
lrilitd.lile de eliminare, combinare, schimb-area ordinei, a locului gi/
srrua persoanei,simplificareetc. (tabelut3.3).
, FI$A DE ANALIZA CRITICA

L u c r a r e a e s t e c l e scr isit p e g r a ficu l n r ......."" Fi ga nr'

Tabelul 3.3
N r. total de fi ;e... '..
oI]IECTIVELN UNTAARTTE PRIN APLICAREA METODEI INTEITOGATIVE

De ce oare se face Este necesarS,?Dacd, da, atunci se va face analiza

transportul - manipularea de mai j os: ln treb.rrea Obiectivul urnri'!rit

ELIMINAlT]

ind se face se face UNDE ? cixo t cor,rgrxARr

transportul ? ransportul? i
r TrI{PULUT
S C H IN IB A R E A
{ LOC U LU I
De ce a;a ? I I)tj Irs oA N E I

CLII\'I? SII'IPLIFIcARI
s-ar mal ne ar mal Cum s-ar mai
putea, face_ putea face tea lace
-I transportul ? transportul? intrcbarea citlminantii
transportul DE CE ?

d ar trc- m ar tre- Ca r5.spunsla intrebarea ,,cese face?", va re:.;rtltacd.o parte

,, !t1Ti$tj.
rlrr lucrd"nlesau,etapelemuncii care se dovedesca fi inutile pot fi eli-
i si se {acd.? bui s5,se fa c5,?
trunate;r acest lucru va constitui un obiectiv important aI itudiului.

72 IJ
 Combindri. Ca rispuns la intrebdrile ,,unde?", ,,cind se face?", se
cerceteazlposibitit5lile de combinare a operaliilor. De asemenease vor 11. I s-a fdcut reimprospdtarea cunogtinfelor?
analiza posibilitd.lile de eliminare a controalelor, transporturilor, in- 12. DacE" nu, este nevoie sd, i se lacd
?
tirzierilor gi a oricirei forme de depozitareintre operafii. Astfel se vor 13. Cinc rdspuntle cle aceasta?
investiga posibititSlile de combinare a operaliilor cu transporturile, de 14' Iruncitorul direct productiv este
cu adevarat cel mai potrivit pentru lucrare?
pildd efectuareaprelucririi gi manipuldrii in acelagitimp. Trebuie depuse 15. D acd nu, c i ne es te?
toate eforturile pentru a incorpora manipuldrile in timpul necesarpre- 16. Existi un sistem eficace de repartizare
a sarcinilor?
lucrdrii. Nici un aspect legat de transport ;i de manipulare nu trebuie 17. Locurile vacante sint completate,
oriclnd e posibil, cu personal din interiorul
si fie privit izolat, ci trebuie intotdeauna s5,fie examinat in contextul Intreprinderii ?
procesuluide produclie din care rezultd.. 18' cincl intervin schimb'ri, cei interesali
slnt informali dinainte asupra moti'elor
5i scopurilor acestora?
Schlmbarea ordinel de execufie. Adesea se pot aduce irnbunS"tl{iri 19. Angajalii cunosc curn pot fi
avansati?
prin schimbareasuccesiuniisau ordinei in care se efectueazi operaliile; 20. Conducerea intreprincJerii cunoagte
pe fiecare angajat?
acesteimbun5tS.firi sint sugerateprin modul cum se rispunde la intre- 21. Existd camere de odih.d, de
spd.lat, vlstiare;i toalcte corespunzd.toare?
bdrile:unde? cind? cine? Schimbareaordinei de execulieconducegi ea, 22' ziua de munci. si perioadele cre
odihnd sint corect stabilite rn raport cu
rucrarea ?
uneori, la elimindri sau combinS.ri,precum gi la redistribuirea mai rafio-
nal5"a diferitelor pdrli sau operalii din procesul analizat. Cheltuielile

1. Cheltuielile indirecte pentru manoperd

Slmplificarea. Dupd. terminarea acestor trei etape, urmeirzd.punerea sint mari ?
2. Cheltuiejiie cle regie sint, in unele -puncte,
la punct a modului cum trebuie se se executelucrarea. Aceasta esteul- prea mici ?
3' cili oameni sint ocupali cu rnanipularea
tima f.azda analizei si are ca scop si stabileascf,un mod de execufie cit Dar parlial ?
materialelor ln tot timpul zilei de lucru ?
mai simplu cu putin![ 9i cit mai eficient.
4' Se cere uneori muncitorilor carificali si execute gi lucrdri
Existl mai multe tipuri de chestionare (liste memento) care se folosesc nipulare gi transport?
neproductive de ma_
in aceast5"etapd, cu ajutorul cS.rorase investigheazS.fiecarc lucrare,sau 5' ce proporlie ain cheltuielile ae manoperd,
parte din lucrare - lis^tecare pot fi folosite cu unele adaptiri in toate directd. reprezinta manipularea gi trans_
Irortui intern ?
ramurile industriale. In cele ce urmeazd este prezentat un chestionar 6' care este costul pe toni/metru
propus a fi utilizat pentru culegereadatelor si analiza criticd a procese- al manipuld,rii si transportului intern
lclor intre sectoare? Dar in interiorul al materia-
lor de munci in ansamblu, deci gi a transportului intern. {iec6rui sector?
7. Care este costul n
8 citcostd,
o,".u".,i:::':l:;1 ",,T"ff
T:"J:ffi,:'":lll.iH.: TITJTil::l:
;Lctuale de manipulare ?
CHESTTONAR [60] 9. C are si nt chel tui el i l e
pentru l oc al i i ?
ff10' care este costur timpului pierclut din cauza accidentelor
Elementul uman de muncd, cratoritd. ma-
ripuldrii si transportului intern?
etc.

l. Existd. bune relalii intre oameni? Operafia

2. Daci nu, de ce, gi ce s-a fdcut pentru a le imbund.td.fi ?
3. DxistS. in general un spirit de colaborare? l. Care este scopul operafiei?
4. Dacd nu, de ce gi ce s-a ficut pentru indleptarea situafiei ? 2. Este necesard operalia ? Dc ce ?
5. Muncitorul direct productiv igi cunoagtc lucrarea? 3' Nu ar fi posibil ca scopur urmirit
sd, fie mai bine rearizat prin arte operalii
:1. Condiliile schimbate i-au moclificat ?
6. Muncitorul direct productiv a fost calificat pentru lucrare? importanfa ?
7. Dac6, da, cit de eficient ? 5' Poate {i eliminatd prin metode mai bune
prin folosirea altor materiale sa.u
rrnel te mai bune? cu
8. Clt timp?
9. De cdtre cine? 6. Se poate modi{ica proiectul pentru
a se putea elimina operafia?
10. Cu cit6 vreme inainte? 7. P oate fi el i m i nati . par!i al ?

t+ t
8. Poate {i tmpirliti in doud sau mai multe operafii mai mici?

/J
i
I
}D

I
I.
 {. Sculele, dispozitiveleFi verificatoarele sint corect alese pentru lucrare?
5. Sint in buni stare ?
9. Poate fi combinatS, cu vreo alti operalie?
6. Ce finisaj se obline la lucrare?
10. Ordinea de execulie poate fi schimbatiL ?
7. Ce finisaj se cere ?
11. Operafia poate fi executatd. mai repede?
S. Cit de necesar este acest grad de finisaj ?
12. Se poate utiliza alimentarea automatd?

t
9 Se poate utiliza un finisaj mai ieftin gi care sd, fie corespunzdtor?
13. Se poate elimina sau micsora cantitatea de degeuri ?
de execulie este nc' 10. Se poate obline un finisaj mai bun cu acelagi pre!?
14. Este tot personalul ocupat in aceeaqi misurd? sau timpul
ll. controlul se face vizual, cu aparate de misurat, prin incercdri, mrrosire
echilibrat ? sau
g ilstarc ?
12. Care sint toleranfele sau limitele ?
Organizarea locului de munci
13. Aceste toleranfe sint mai strinse clecit trebuie?
l.P e r s o n a l u l e s t e s tin je n itin a ctivita te a d e o r .g a n iza r e a locul ui denruncl ?
2. L:umirra, cildura, urniditatea ;i ventilalia sint satisficdtoare ?
principiilor economici de mi;c6"ri I Maqinile gi utilajul auxiliar
3. Locul de munci este organizat corespunzd,tor
4. Uneltele sint agezate dinainte, 9i unde trebuic ? L Munca se executd, rnanual sau cu magina?
5 . M a t e r i a l e l e s i n t a g e za te u n d e tr e b u ie g iin lo cu r iu g o r a ccesi bi l e? 2. Curn este cel mai econornic ?
6. Se pot schimba {orma, dimensiunile sau insugi rnatelialul? 3' Daci nunca se face cu o ma;ind, ce fer sau ce tip de
se manipuleazS. 9i prin ce mijloace ? magini se utilizeazd?
7. Ce cantitS.li 4. Este aceasta cea mai buni magind, pentru scopul
urmdrit?
8 . E x i s t S , m a n i p u l ar e m a n u a ld ' d e g r e u ta te m a im a r e d e 2 0kgdecftreb[rbafi sr 5. tr{agina este condusd, manual sau funclioneazd, autornat?
de 12 kg, de ci.tre femei ? 6. Magina realizeaz,i capacitatea doriti?
g. cantitilite manipulaie sau transportate ar putea justifica rnecanizarea trans
7. Magina actuald. poate fi irnbund.tdfitd pentru aceasti
operalie?
portului ? 8. rllagina se afli, in stare perfectd?
unt r
10. Care este cantitatea de material manipulat (transportat) pentru realizarea 9. lfagina este folositd potrivit capacitd,lii ei ?
tone de produs? 10. Ar fi avantajos, clin punct cle ved.ere economic gi/sau
constructiv sd, dispunem de
11. Poate fi redusi aceastS, cantitate?
lor clc jos o rnagina mai moderni ?
12. Fluxul actuall are nevoie de agezarea pc jos a materialelor, ridicarea
ll. Magina estc agezati cun trebuie in raport cu operalia precedenti
remanipularea lor? si cea urm6-
lurlro ?
13. Se poate scurta clistanla parcursi dc material?
12. Muncitorul poate lucra la mai mult de o ma;rn6?
14. Fluxul este continuu sau interrrritent?
l5.,Circulalia materialelor se face in concordanli cu operaliile? 13. in6lfimile meselor, scaunelor gi minerele sint corespunzdtoare?
16. Nanipularea (transportul) este combinatf cu prelucrarea? 14. Magina intr6 bine in regim de lucru, in trmp?
17. Cc distanfi parcurg materialele sau articolele in timpul operaliei? | 5. Care este rnd,rimea motorului ?
18. Ce distan!5, parcurg materialele sau articolele intre cliversele operafii? 16. Care este viteza de funcfionare?
Dste buni?
- c(,rlvcicri
19. Ce fel de mijloace d.e manipulare (transport intern) se uttlizeaz'a" 17. Exist5, un program de lntrefinerc ptanificati in care
se figureze gi utilajeie de trans-
elevatoare, macarale, cdrucioare etc. ?
1a operal r'' firrt't ;i manipulare?
20. \{uncitorul direct productiv poate livla materialul sau articolul direct
lS. Este suficienti atenfia acorclatd intrefinerii?
urmd,toare atunci cind a terminat prelucrarea ?
19. Ce lubrifianli se folosesc?
21. Se poatc micEora numS,rul cte depozitiri sau de secvenle a1c procesului?
p|tlr 20. Sint cei rnai buni
22. Se poate reduce volumul manipul;,rilor prin cumpararea unor mertcrialc ;i se folosesc in mod suficient?
crate parlial in locul materialelor in stare brut5' 21. Magina este protejati corespunzdtor?
22 Se foloseqte alinentarea prin gravitafie pentru
a transmite materialul la punctul
Cerinfele controlului tln rr.cfionare?
,13. Este eficientd ?
1. Lucrarea trebuie sf fie controlatir?
24. Ce fel cle livrare se folosegte pentru articolul
2. Cit de des? finit?
3. Cite piese trebuie si fic controlate dintr-o riati?

lf t
 Uneltele, tlispozitivele de printlere 9i tle fixare 4. E xi stiundeva i nti rz i eri ? U nde?
1. Ce unelte se folosesc? 5. Existd intirzieri datoritd agezd.rii lor gi riclicd,rii cle jos a pieselor?
2. -\ceste unelte corespund lucririi? 6. Cit materiai este asezat necorespunzd,tor?
3. Muncitorul din produclie are un numir suficient de unelte ? 7. Se poate remedia situafia prin reamplasare ?
4. Unelteie sint in bund stare? 3. cum sint manipulate si transportate piesere finite de ra rocur
de muncd,?
5. Sint asezaLe corect? 9. Metoda poate fi imbunitd.fitb ?
6. Cit de des li se verificd eficienfa? i0. Primirea gi expedierea rnaterialeror influenfeazd, operalia
precedenta sau pe cea
7. Cine le veri{icd? rrrnri toare ?
8. Este cea mai Potrivitd, Persoani ? 11. Activitatea este organizatd, inainte d.e sosirea rnuncitorului productiv?
9. Cine rAsPunde de recondifionarea 9i de inlocuirea lor ? L2' Dac6' nu este, ar putea fi,9i aceasta ar spori eficienla fi.r6
a produce pagube in-
10. Se dispune de o tezerv6' corespunzS'toare? I lcprinderii ?
11 . C e v i t c z i d e p r e lu cr a r e se fo io b cF te ? Da r d c a l i ntt-ntarc? 13' Cit de aproape poate fi organizatd lucrarea cle citre muncitorul
calificat care as-
Dal de aiimentarc? (r'aptd si pri meascd pi c s el e?
12. Ce vitez6' de prelucrare ar trebui si' se foloseasc5'?
13. Uneltele sint asculite Ei preg5.tite din tirnp?
14 . S e p o t u t i l i z a u n e lte a cfio n a te m e ca n ic? Materialele
fixare?
15. Se foloseqte vreun dispozitiv <le prindcrc sau de
16. Se Poate folosi vreunul? 1. C e ti p gi cc { c l de materi al ?
17. Dispozitivul de prindere sau de fixare poate fi imbuniti'fit? 2. Care este starea lui? clar calitatea?
18. Daci da, se pot utiliza muncitori mai pulin calificafi? 3. Se foloseste naterialul corespunzetor pentru lucrare ?
este cit mai rapidir
19. Metorla de blocare a'dispozitivului de prindere sau dc fixare {. Un material rnai ieftin ar fi tot atlt cle bun ?
gi mai comodd, cu Putinfd. ? 5. Trebuie si se foloseasc5 un material mai bun ?
20. Muncitorul calificat folosegte ambele miini? 6. Defectele inateriarelor, referitoare la aspect, formi.
ugor? ;i finisaj pot fi descoperite
21. $uruburile, piulifele-fluture 9i piesele auxiliare se migci rr;or ?
de prindere sau cel de fixarc este in pcrfectf stare ?
22. Drspozttivul 7. Sint folositc rnateriarele clupd un normativ egaronat in timp ?
23. Clt de des sint controlate? 8' Se poate micgora numd.ml de depozitiri ale procesului prin folosirea
de prindere? altor ma-
24. Cum slnt agezate dispozitivele tcriale ?
25. AceastS, metodd, este cea mai eficienti?
9. Sau prin inatcriale cu alte dimensiuni?
26 . P j 1 n r e p r o r e c t a r e s- a r p u te a sp o r ie ficie n la g ica p a citateadi spozi ti vel ordepri n. 10. ce dimensiune cre material ar fi cea optime pentru a se obfine cit mai puline
dere ? pierderi ?
27. La tl'iere se foloseqte un lubri{iant sau un agent ricitor? 11. Existd, unele subprocluse care se pot obline din cle;euri?
28. Este cel mai bun ? 12. Se pot reduce deseurile sau pierderile pe alte cii?
29. Trebuie si, se foloseascd un lubrifiant sau un agent rdcitor? 13. trIaterialul este utilizat complet?
30. in ce cantitate se folosegte? 14. Care -este starea materialului cind sose$te ln fabricd?
31. in ce cantitate trebuie sd se foloseascd? 15. Care este starea materialului cind ajunge la muncitori?
32 . C e s e f a c e c u g p an u l,d e g e u r ile ,r e b u tu r ile ,g u n o a ie le,l ubri fi anl i i gi agenl i i raci tori ?
33. Se utilizeazd. tn ventilator?
34. Se Poate utiliza un ventilator?

Pregdtirea 5i organizarea
3.5. STABILIREAMETODEIiN,rrUXArArrrN
uneltele 9i materia-
1. Cum se face organizarea locului de munc5', cum se asiguri
lele de care muncitorul are nevoie? La stabilirea unei metode imbund,tdfite este util sd se
finf, seama de
2. in ce formd gi ce cantitd.li se transpoftt materialele qi semifabricatele? urm[toarele cerinte:
3. Sint acestea coresPunzitoare? - migcd.riletrebuie sd.fie productive;
- migcdriletrebuie sd.fie ritmice ;i echilibrate;
lo
79
 - mi;cdrile trebuie s[ fic sirnple ; lirrrpscurt, cutiile sint scoasedinladS.;i pieselesint numi-ratesi confrun-
- muncitorii de la magini trebuie sd stea cornod; l;rlt'cu nota de livrare.
- oricind dacd este posibil, trebuie sd se combinc doui sau mai multt l)icseleslnt aranjate din nou in cutii, iar acesteasint reintrodusein lad5.,
unelte gi/sau stadii componente ale procesului; l:r.rlrrestedus5.in capitul opus al mesei,de unde urmeazl.s5.fie transpor-
- uneltele gi materialele trebuie si aib.l locuri bine stabilite; lrrtir pe un cS.ruciofla maia de control. in acest punct lada estehiatS.
- oriunde este cu putinld, sd se foloseascd gravitatea. rk: pe cd"ruciolsi depusi pe pardoseald.unde a;teapti venirea controlo-
Nucleul unei metode noi se obline cu ajutorul intrebdrilor ce se purr r ikrr. Pieselesint despachetatedin nou, sint controlate dimensionaliar
in cursul analizei critice ;i al rezultatelol consemnate in chestionart' :rlroisint agezatedin nou in cutie, ca;i la operalia precedentd". Dup5.inc5"
Deoarece sconul studiuhri este acela de a stabili cea mai bun5" metodS. dr' rrrrinterval de timp, lada este incd.rcatS. pe cdrticior si dusd la masa ma-
muncl in condilii date, toate elemcutelc restrictive (materiale ;i umairt') llrrzinerului pentru prelucrare. Aici piesele sint despachetatedin nou,
trebuie luate in considerare atunci cind se pune la punct noua metodi ittttnirate si reagezatein cutii, iar acesteareagezzrtein lad5.. Urmeaz6"
Existd. uneori tendinla de a se ajunge la unele m[suri provizorii, mai pufiir lru:it o agteptare inainte ca lacia s5.fie transportati in depozit. Apoi se
studiate. lntotdeauna este insi necesar si se verifice funclionalita.tt'lr lll.nsportd.la rafturi de unde trebuie sir fie scoase9i duse la atelierelede
metodei propuse pentru a stabili variantcle practice de aplicare.
irsrrrnblare.
La stabilifea metodei imbunit[fite trebuie avufi in vedere toli factor-ir
de influenfS. gi mai ales: amplasamentul, zgomotul, iluminatul, culoarc'rt,
lncdlzirea ;i ventilalia. Trebuie sd se acorde importanla,cuvenit[ tutttrtir
acestor Jactori gi si nu se uite cd existi gi alte condilii d-e ac{ionr,''
sau de mediu ambiant, care treblie luate in consideralie cind se ptrtle 1 '
Dunct o metodi mai bun5.
-
Dupi ce s-a conceput gi a fost pusi la punct metoda imbun[th.titi
sc intocmeste in continuare graficul de circulalie;i cel de analizi detl'
liatd a metodei noi, care vor fi trasate dupd aceieapi reguli ca la situa{irr
existentd.. Noua metodl trebuie supusd aceleiagi examineri critice czL1r
situalia existentd, pentru a tr.easigura ci nu a existat vreun ralionarnctrt
gre;it, care a condus la schimbS"rilepropuse'
Un exemplu de utilizare a metodei interogative in cazul unui stuclirr
efectuat inindustria elcctrotehnicva,bazatpe graficul de circulalie;i tl,
arraliz1"detaliatS. a procesului privind primirea unor piese ;i depozitzu','.,
lor, poate fi urmlrif in fig. 3.31 gi 3.32. Prtma activitate este opera-tiar1'
desc-[rcare a pieselor ambalate in cutii dc carton. Acestea sint verificat,
controlate, m-arcate;i duse ln depozit. Traseul urrnat de marf5" de ia puncl rrt
de predare pini la magazia de depozitare cste-reprezentat p-rir-rtr-olirri,
groisd" (fig.-3.31) pe care s-au inscris gi simbolurile pentru- djversele l,
tivitali,'ceea ce permitc o anahr''arapidd 9i clari a procesului;i d5" 1>osr
bilitatea de a urmSri mai ugor activiti{ile ce se desfS;oarl gi anunc: ll
zile conlinind mai multe piese ambalate in cutii sint descdrcatedin caniir,i
de magaziner pentru reiepfie, iar dupi controlul calitativ al acestot,
sint preluate pentru a fi depozitate. Fiecare ladl ajunge la locul de c],"
facere a ambilajelor- prin intermediul unui plan inciinat_de unde c''t,
transportatn gi itivuitn peste alti lad[, a;teplind si fie desfdcut[. T. Iri g. 3.31 Grafi c ul de c i rc ul a-
llc pentru un studiu e{ectuat
zile urmitoare nu se stivuiesc, se deschid;i din fiecare 1ad5.se scurit intr-un depozit clin industria
nota de livrare;apoi sint reluate cu un cS"ruciorgi transportate la ui:r' ' electrotehnici - situalia actu-
de receplie. in acist punct fiecare ladi este depusd" pe sol ,si,dup.i ril ata

BO ot
 GRAFICUL ANALIZEIDETALIATEA PR OC ESU L UPEN
I TR UU N STU D IU
ln fig. 3.32 esteprezentat graficul pentru analizadetaliatd a intregului EFECTUAT iruTR-UT.I
DEPOZITDIN IN D U STR IAEL EC TR OTEH N IC-A
proces descrismai inainte. Din acesta reatltd in mod evident cd fiecare srruATrA ACTUALA
ladd parcurgeun traseu foarte lung;i ocolit pini sd.soseascS. in depozit. G R AF IC N T - 3 F O A I A N T. R E ZU MA T
O analizd criticd. asupra ambelor grafice utilizind metodainterogativi
operol i e a
(tabelele3.1,;i 3.2) conducela stabilirea metodei imbundtd.fite,care este Tronsport +
prezentatS. in fig. 3.33. ACTIVITATE,Receptio conlildtii. conlrol 9i nu-
Asleptore )
m er ol or eq pi es el or 9 i i n mo g o z i n o t e o ' i n ro f l u ri
C onl rol n
Chestionarulce urmeazd.se referi la citeva aspectemai semnificative
METODA: ACTUALA/PROPS€I
pentru conturarea metodei imbund.tS"fite:
- De ce sint stivuite lizile dacd dupi 10 minute ele trebuie sd fie date Cost per lodd
jos din stiv5"gi deschise? Mi n o d e l u c ru
Mo l e ri o l e
* Cum s-ar putea face altfel? G r oti c i nl oc m i t t .11.1971
Apr obot 5.'11.1971
- De ce locurile de primire, control calitativ gi cantitativ slnt atit
de depdrtate unul de altul? D ESC R I E R E
- Ar putea fi asezatein alt5.parte?
- LTndear trebui sd.fie amplasate? R i di c 6 l odo di n c omi o n i o P U n e
- De ce fiecare ladd trebuie sd circule prin toat5. cl5.direa.Dentru a
ajunge la depozit? F oc e s d l unec e pe p l o n i n c l i n o t

Pentru analiza gi definirea noii metode s-au cotlsumat multe ore de

muncf atent[, amdnunlitd" gi metodici.
Punc l odo p" s ol pe s o l
In metoda nou5.(imbundtnfitd) ldzile, dupi ce au fost descdrcatedin
R i di c d c opoc ul s i r e l i n e f o o i o
camion, sint puse direct pe un cirucior manual. Ele sint apoi transportate
direct la locul unde sint deschisechiar ne cdruciol si se scoateafard nota
i nc or c 6 pe c 6r u!
de livrare. Sint transportate apoi la masa de recepfieundc, dupS.pulin T r ons por t l o m os o de re c e P t i e
timp, ldzile sint desficute gipieselesint pusepe mase.Acesteasint numi- Agi eoptd l uor eo de p e c d ru l
rate, controlate ;i luate in primire dupd nota de livrare. Distanfa par-
curse a fost redusS.considerabil prin aducereameselor de control gi de
numd.rarelinga masa de receplie, astfel incit piesele trec din min'd in v ar i ti c d c onti nul ul ; l e p u n e l o l o c
min5. pentru numd.rare control calitativ gi apci luarea in primire. Dupi
aceste trei operalii pieselesint puse la loc in cutiile de carton gi reintro-
duse ln lada care se afld tot oe cdrucior. T r ons oor t l o m os o d e c o n f ro l
ln fig. 3.34 este prezenfat graficrrl de analizd detaliatd.a proce- L o d d p e c 6 ru l

sului pentru situalia imbunS.tdfit5. Se observd cd distanla parcursii Sc ool e pi es s l e di n l o d d ; c o n l ro l € o z o

a fost redusS"de la 56 m la 32 m, numerul transporturilor a fost
redus de la 11 la 6, numirul operaliilor a rdmas acelagi,numirul agtep-
tS"rilora fost redus de la 7 la 2, iar al controalelor de la 2 la 1. Pentru a Tronsport pe cdruf to moso de inregrslrore

se ajunge la acest rezultat a fost necesars5.se schimbe pozi\ia unei ugi de

Sc oote D i es a. l e num e ro t e o z b
intrare in depozit, astfel ca ea sd se aflevizavi de mese,permilind astfel
ca transportul si se faci. pe drumul cel mai scurt. Timpul economisit
T r ons por l l o c enl r u d e d i s l ri b u t i e
la manipularea unei ld.zi iotalizeazd, l0 om-minute. in calcut nu au
fost cuprins^eintirzierile, d.eoareceele sint canzatede executanlii altor
activitili. In afard de aceasta, la metoda imbundt[fiti controlorul gi
muncitorul din depozit se preconizeazd"s6"lucreze concomitent, deci Fig. 3.32
B3
82
 C omi o n Fi g. 3.33 Grafi cul de ci rcul a-
lie pentru un studiu efectuat G R A F I C U LA N A L IZEI D ETAL IATEA PR OC ESU L UPEN
|
P l o n i n clr not 216 intr-un depozit din industria
TR UU N STU D IU
LFECTUATiruTR-UN DEPOZIT DIN IN D U STR IAEL EC TR OTEH N IC_A
electrotehnici - situafia im- srruATtAiMeuNArArrrA
D U natal rfa
G R AF IC N r .3 FO A I A N r
PR0DUS/-!'t*+€ftrAr/0M
Ldzi mm B *{,87{10poc heteqmbol otei nc ufi i l O p e rq l i e O
Tro n s p o rt +
P i csd d e si rm I AC T IVIT AT EA'R ec e p tci o n t i t 6 t i i , c o n t ro l u l s j n u - A g t e p t o re D
m er otor eo pi es el or s i i n mo g o z i n o re o i n ro f t u . i C o n t ro l
D
I n mo g o z rn o re v

,rr! Mcsq de
rec€ptre
L0CUL
AC IU * t* /
M ET OD A.

Serviciul
EXEC U T AN T II) :
P ROP U S A

de recepi,e

N r. d e p o o t o j
Ti mp l o re -l u c ru l
Dost per lodd
{Vez i c o l o o n o o b s e rv o t i i J Mi n o d e l u c ru
G r oti c i otoc m i t de, B. C
Apr obqt, T .H

,i-l D ESCR I E R E
S i m b o l u ri
0 b s e rv o t i i

L] R i di c 6 todo di n c om i on ; o p u n e p e u n p t o n i n c l i n
Foce sd lunece pe plonul inclinqt

0 pune pe c dr ut
T r ons por t l o des om bo l o re
D " afo*
" " p* r l 1 mu n c i t o r
T r ons por i l o.ec epi i e
A$teopt6 descdrcoreo

Scoote pochetele d;n loddt le deschrde

Fr te pune pe mosbi numdrd Si controleoz6

c onf o.m des enul ui
N um er otor eo s i os ez or e o i n l 6 z r
As teoptd m unc i tor ul i ro n s p o rt o r

cele 20 de minute clevin 40 om-minllte. De ascrnenea,costul nanoperei Tronsport lo locul de distrrbutre-

_
a fost redusin medie cu 1,27lei pe ladd.
Un.1lt g{emplu se referS.la un studiu fdcut in industria poligraficd.
[11a] (fig. 3.35;i 3.36),carepornegtede la situalia existenti; ca urmare a
analizei critice in noua metodS.s-a propus o modificare a amplasdrii
pentru a se elimina deplasirile inutile, iar controiul final si ambalarea
au fost combinate, activitatea desfir;urindu-sein acela;i sector. De ase-
menea, s-a propus o schimbare a utilajului. Manopera a fost astfel re-
,dus5"aproape la jumS.tate, distanfa de deplasarea materialelor a fost
redus5.la1"20m, iar timpul a fost micsorat de la 4gminute gi 16 secunde
la 8 minute.
Economii mari au rezultat gi din studiul efectuat intr-o fabric[ de cutii
de conserve(fig. 3.37)prin imbundtSfireafluxului gi micgorareanumirului
de transporturi;i maniprilS.r'ide 7a 23la 13 ;i a numerului de utilaje de
T O TA L

B+ trig. 3.34
 GRAFICULANALIZEI DETALTATEA PROCESULUI
COMBINAT
GRAFICULANALTZEIDETALIATEA PROCESULUICOMBINAT CU GRAFICULDE CIRCULATIE- METoDA imaunArAlrrA
cu GRAFICULDE CIRCULATIE-SITUATIAACTUALA
E.
f
E
o e
o
o o o E o Utiloj folosil
0es c r i er eo l uc r 6 ri i o
D e scri e re o l u crb ri i U ti l oj ul nec es or
EZ
oo
o o pen!fu
oi9 o E
pehtr u o
o t ro n s p o rt u l n o t e ri o l u l u i
Oo o o NO lo c:
o
o
!- '= depl os ofeo m oter i ol ul u c
Oq
qF
OF
ai OJ
o N
o
NO
oc o o
o
o
o; o@ .9 €.s
o
3: o i:E
o
oo o

O e s c drco re p e p l o tfo rm0

o

o r\ tr A A 2
o

5to 4 z'19"C or uc i or c u dou6 r oti

D es c Er c or e 9i c ont.ol
o V tl A A I t0 20 C E ru c i o r c u f u rc i p e n t f u p ri n .
d e re s u l u ri h i rt i e

C o n t ro l S i i n se mn o re o |i] A A 30 Tronsporti n depozi ttemporor.

od D A A 1 10 L5 idem

D u c e re i n d e p o zi t te mp or or o +( -! A A I '20' C dr uc i or de m ?ndc u doud

D epoz i tor e l em por ot6 o A A
D e p o zi to re te mp o ro rd o q) Tl- rA A
0 u c e re l o p re s0 * tr A A I 10' C 6r uc i or de m i nE c u dou6
r ol l
Tronsporl(ol i mentorec u s ul uri
h?rti epri n grovi l o!i e) ov D -Y
A A t6 idem

A g e z ore su b p .e sb n A I t0' M oni pul or e m onuol 6

A l ezore l n presu
+n A A 1 5
A U me n t o f e o u t 0 mo t o , i n c u r-
c o re o u t o mo l 6 , p ro d u s f i n i t
A g e z ore p ro d u s ti n l t p e p olete A n A A 1 M oni putor e m onuol U Pc polete extensibilc

o fl A 27 C Er uc i or c u pol ete
T r ons por l pfodus ti ni t p e p o t e
o \ tr
D u c e r e l o co n tro l $ i co n trolor e d 1 l . ex tens i bi l e l q c ontro l
\ A A I i 2A C druc i or c u potete
D u c e r e l o o mb o l o re si o mbolor e a! * ! A I C dr uc i or c u pol el e

D u c e re fn d e Do zi t P e rmo nent q\ .E
A

A A 1 33
,
8'' C 6r uc i or c u ool ete
C ontrol * ombol ore q tr A A C o n v e i e r o c l i o n o t me c o n i c

O e p o zi to re p e rmo n e n tU o r\ ! t\ Tronsport l o deoozi t o il n A A I 1a 30 C 6 ru c i o r c u f u f c i

D u c e re l o se cto ru l l i vrd ri o + n l3\ A 1 66 C dr uc i or c u pol el e
D epozi l orepermonent d o o tr x4 A
C o n l ro l r-) nz I A A

o e s c d rco re d e De cd ru ci oor e a tr A A 5'r.5 M oni pul or e m onuol 6 Tronsport,incOrcore gi ex'pcdier{ o v tr A A I 21 C oruc i or c u fu.c i
T o t o l mo n o p e rd , tro n sP or t 12 216 Y to
s r i l mD T ol ol m onoper 6,tr ons po rt li
um p 7 76 s'
GRAFICULDE CI RCULATI E
GR A FICUL
DE CI RCULATI E
Depozit
Depozat Conveier
g ro v i t o ! i o n o l .
Pr es o nr .l c u ro l e

Pl ottor m o
Depozil

P e rmo n e n t
Z ond pentr u Convei er
c ontr ol g ro v i t o l i o n o l -
c u ro l e
Z ond pentr u Conveier
om botor e oc!iono t
me c o n t c

Fig 3.36
Fig. 3.35

B6
 l SITUATIA ACT UAL A i sIIU A f IA i uE uH A TA TITA

18 Luo r e foi tobl dl

2 Mo sh
3 Gh i l o ti n d
4 F i e r0 $ i rd u crr culor
5 i 4 o e rn d d e creslot
6 MoginC de iivit 9r fillluil
/ uonc_
I i l o si n b d e fo r m ol
u re ch r
9 kl o si n d d e i n doit
l 0 Mo si n d d e i o rm ol
co rF !l cu ti e i
tdie r e m or gi ni 2
puner eo 016l ur i3
19 M ul or eo de l o 3 l o 4
luo r eo de l o /.
16i er eom or gi ni l o.5
7 pun er eo ol bl ul 6
m ul or eo de l o 6 l :7
a 17 T di er eo i n 3 buc. 4
I 20 Luor e de l o 7
tdier eo i n 3 buc dl i I
luor eo de pe 8
I loie r eo i n 4 buc ol i 9
21 Sortor eo buc d!i l or
e com por or eo buc dl i tor
cr e s l or eo c ol l ui l l or 10
pun e.eo ot0tur i 11
22 Tivi r e,tbl tur r e
puner eo ol 6l ur i 12
|
lJfoam or e ur ec nr r J ,14
24 ind oi r eo pi es el or 15
25 Fos onor eo 16,17
26AdEugor eo ur ec hi i 18
2TLip i r eo c us dtur i i 19
28 Apl i c or eo f undul ui 20,2'l
29 Lip i r eo tundul ui 22
30 Ase z or eo c opoc el or 23
2 T r ons por tor 13 Luor e foi l obl 6 1
14 T 6i efeo m or gi nil o r2
3 G hi l oti nd m es oni c d
15 Puner eo ol 0l ur i 3
4 M os d
16 Luqr eo de l o 3
5 F i er os l r du c i r c ul or I,
]' 18 Luor eo de l o 4
j1
o 19 T di er eo i n 4 buc . 5
20 C om por o.eo bu c d -
6 M oF i nd de c r es i ot 6 l i l or
7
7 M os i no de ti v i t s i
fdl tui t 2l C r es l or eo c ol tu ri '
1
l or 6
I M os i nh de for m or e I o 22 Puner eo otdl ur i l o 7
o c or pul ui c uti ei
1
2 23T r v i r eo 9i fOl i uire o T
I l nv er s or de c or pur i 9
1
de c u ti e 2{, Al i m eni or eom o s rn i i I
1
a de tor m ol c or pu ri I
2 10 F undur i de c uti i 10
I 25 Apl i c or eo l undu -
1 r i l or 10 1

1 1A d d u g o re o ur echii 31 Contr ol F i r ec ti l i c or e 24 3 26Li pi r eo fundur i l c r I

32 Ges l i onor
,| l,
l 2 Mo si n O d e l rpil cusdlur i 27:"Y ::;"" P e co nv e-l
11 M oi i nd de l i pi l .
TOTAL EXEC U T AN T I 21 tun0ufl )
28 G es ti onor lL
l 3 F u n d u ri d e cutil

12 TOTA LE X E C U TA N TI5
'1 4i ''tssi n Od e i i p;t tunCur i
J2 2 12a P ozi l i oexecutonl ul ui
1 5S o rl o re o co pocelor o
1 5 C o n tro l si ve r ilicor e
l" F ig . 3.37 Clraficul allalizci <letzrli:rte a procesului colnbinat cu graficul de circu-
la!ie pentru situafia actuald. gi cea imbundtSlit5.
1 7e P o zrl i o e xeculonlului

Fqh*F,:!*i**trir!.
=-= P ==
H>- 9) I.. -t:i I :-: a-
a
'ri >i : T a - H N:+".r-v
0
- .F = ' la
888^
f-v =..D F iD
2 2 2 -, i'e,i= *^Q E E.c, FFI
F A F |+
-EE eE- PFF'gFPFSPFTrs #t'rg F<5FP
"3 Fq
a+ ! =
Cq z z ' ll .i!D.'F ,- ; .i 3H ! , c e Ie .
T ; : it rD( =-,* WE , t s
rdt!
k_p.^
H 'F "
P'F
ts
J5.- Ei F i- l -6 ,
o-.
lD(i'iF:
H> E : F 5 :",- 9 .
Y-'hd tF>l pq 3p - E . E *r
i d.'* * -
e,if,d Hu p.E ?E =
6 < 5' P
^es;. z F ln ^3 :c!" ge.s A fi
-gtr
ct
gl tr
- 'r y !
p:
o ^
X X'
H;S. +,^ o
u' 3 -' C .d- i;
F qo I I
9:-1 F H F P=3. '
", "1. '|^
i+.r >:*a F'!' [o.(B4 ' Fa.H.E. D
aJ= "= i > +; ".j
o
P u!,r
Wr- 'Y ='- F
F" g .S g *'t
-"ab{iHF^.
'a Fg
F,4
o-3 XirD =
o:.i9. i
Ho+ >o b-b "g ho :i"3 P B
E . *; , E 3 "=F!
a
H

^
q

oPO Y-
Hr
(e
+ P(

9= q
@
r: P = + - f.J c, A f.J N G _ _ tJ
P F1 F
P!f!ce&6Ol.C.(j9(jo.ro.l ( , . D * ^ i i _ di - .
;-rg
=z FE Fg !N@bUA!(j9r!Co(,,(j(n z
Ft ^+i .+i_..i
'- \
El +-
q 6--p,
Eb
F't td
ii€ j
H p) ^F r $'"
F
-
5 9 @ o,- * - 5s r : eH
bt cr :.j FD i- o
tr o =. , -un F.g \ou-
^. oF . l P- +!4ao1
::9!-+P!4QA@
- - l +N @ H TF'fi tE
Fri i N aoo( ,ooooo@o<o.opor
o,oot H vOr D P
' .+
F FF
bjR&
E<
A>
o
iE
=. E:l
FJ
.'"
a*-
.- j - 5 o
*t-'
5 OJ
;.

xic
:" (r'
=2 -ub N
k.6 - -

6. ; FJ f = N B F NH BH ( ,
*. y,:h3 Fr
I 2
3 ri 2P
H-
B; ! 4 - 9 @ tsGN FN - u FO€
O ! O ( n O- 6 \OOOFO\N \OOr
a QGE .N
!o\5
(u 'o {
--.
\ ^/ !
Fe o A -,o--
3 .F F qts 3 F)
'ds aF @s \t (, Fl -ts 3 r' r-
P': H
aF
He.
3+
A v
_ Pu9:-:10oo+
-!CU>r9@-!AG\OAOj
NF&! l..1,
2
ro.ii
^
(Jr
fr F- -\O@ONTUOOOaO6OO ^\ts.P'
^. Y - ; "H
v
t Vl
ur y - \^r 4P )
FD( o - oo
^. <- v
P-
o F i -l - 'H
=+ N
V 9.-
--^Vi
v H
-
$ P P(+
'f.= fr 5 m F - f , D (L
6 5? - d PJ o - !.
E
\
i1 9 FD(^. l'l
I P P
 Intr-o formd cit mai succinti trebuie prezentate conducerii urmitoare- lncadrarea compon_entelorprocesului se stabilegte in functie de
le situalii comparative, pe grafice ;i diagrame, intre situaJia existentl gorra ln care are loc schimbarea. Daci este vorba numai despre
cate-
gi cea piopusi:- o sinteze a schimberilol pr.gpPs-e,. a economiilor scontate migciriie
ii timrjnt in .ute vor fi realizate, costul utitalutui nou gi al amenajdrilor $init95 ,sicorpului, este o schimbare de categori" r; o.i-h"td. trebuie
sa se lrne seama de migcd.rile,miinilor gi corpului, de unerte, de locul
lau investiliilor necesare,precum 9i timpul de recuperare a acestora. Se utilaj, prelucrare, produs si materie
de
vor preciza'in citeva variairte econbmiile anuale precorizate, costul total lnunc|, frim[, o schim-
o%^l:,.?tSg,orra a.V-a, ea cuprin-zln{tolte celelalte""""rir "rt"
categorii.
al prinerii in aplicare, precum ,sieficienla netd prevdzutd pentru primul an raDelul J.J prezntd" acesteschimbiri lntr-un mod sislematizat
de aplicare. l!L41.
Tabelul 3.5
Clasificarea schimbirilor. ln lntreprinderile mari, care au mai multe lNceonanre scrrrunARrt-oR
sectii si dexozite.se folose5teun sistem de clasificare a schimbdrilor in
scopuL ralionalizdrii prodricliei gi a muncii, evitindu-se astfel pierderile lncadrarea Modificdri in componentele
de timp pentru inscriirea clard de fiecaredati a categorieide schimb[ri-
Componentele din proces
procesului
Un exbmplu de clasificare a schimbirilor este urmetorul:
- categoiia I - schimbd.riin migcarea-miinilor 9i a. corpului; a. Mipcdrile miinilor gi - intervin unele schimbdri
- cateloria a II-a - schimbdri in modul de organizare a locului de
b. Uneltele, locul de muncd, gi - por
muncd; utilajul
schimbdri
mici
- categoria a III-a - schimbd.ri ln ordinea de executare a opera- Categoria I
c. Prelucrarea
liilor;
' - Produsul
iategoria a IV-a , schimbiri in proiectarea prod-usului sau ln
d.
neschimbate
Materia primd
forma mirfurilor sau a materialelor vindute sau expediate in afard; ).u*r"
- categoria a v-a - schimbdri ale materiilor prime sau ale materiale- a. Migcdrile miinilor gi corpului
b. Uneltele, locul de muic6 si
lor ce intrd in intrePrindere. utilajul
] irrt".rri., unele schimbiri
Acest sistem de ciasificare a schimbirilor este aplicat in Anglia, unde Categoria a II-a I
de obicei, la modificlri care nu c . Prelucrarea
o schimbare -10 I se refer6,
de categoria
d. Produsul
costd. mai mult de lire sterline. Aceasti valoare poate fi mai mare Materia primi
neschimbate
sau mai mic6, in raport cu md.rimea intreprinderii gi cu gradul de com- )ru-r"
petenli financiari acordat celui care aprobf, schimbarea. .Aprobare.g a . Mi;c5.rile mlinilor
Fi corpului
b . Uneltele, Iocul de muici
Lnei sthimbiri de categoriaI este,de obicei, de resortul gefuluide echip5, utilajul
9i unete schimbdri
al seiului de atelier sari al conducitorului de sector. Categoria a III-a )irrt".rrio
O schimbare de categoriaa I I -a ate plafonul de cheltuieli mai mare decit c . Prelucrarea
inte"rrin
d. Produsul unele
cel stabilit pentru cat"egoriaL Cu cid costi mai mult, cu atit trebuie s5"
schimbiri
)
se meargS.riai sus pe s&ra ierarhicd, pentru aprobareaei. I a o schimbare e. Materia primd, - rd,mine neschimbatd,
de cate{oria a II-a, modificirile pot avea loc nu numai in organizarea- a. Mi;ciirile mlinilor si corpului
locului de munc5, ci gi in uneltele 9i utilajul care se folosesc. b. Uneltele, tocul de mrinca
o schimbare de categoriaa III-a are loc atunci clnd ordinea de exe* utilaiul
eil
unete schimbh,ri
cutare a operatiilot esle modificatd. De asemenea,pot fi-schimbate gi c. prelucrarea
Categoria a IV-a
d. produsul
numdrul locurilor de munc[, precum gi ordinea sau condiliile in care Jintervin
unele locuri de munci primesc materialele sau produsele. e. Materia primd, - remine neschimbatd
o schimbare de categoriaa IV-a se produce atunci cind se schimbl sau Migcirile miinilor gi corpului
se modificd forma maierialului prelucrat sau a produsului', Uneltele, Iocul de- muncd gi
o schimbare de cateproiaa vla are loc atuncicind materia primd achi- utilajul
zilionatd sau care va Ti prelucratl se schimbd sau se modificd ca formd c. Prelucrarea

si'dimensiuni pentru a iirlesni sau a permite introducerea unei metode

d. Produsul
e. Materia prim6
iroi, cu un gra{ mai inalt de ralionalizare.

90
91
 controlul aplicd.riimetodei depindeln mare m5surd de imprejurdri,
" _ acesta trebuie sd fie fdcut cu regularitate
InsiL pini cind avem convin-
ln clasificarea de mai inainte expresia ,,unele schimbdri" trebuie sli c5.metoda lmbundtdlitd funclioneazd,in condilii corespunzdtoare
tr1r'r'ca
fie interpretatd"ca insemnind schimbdri mici, mai mali sau totale. lrr,rrtrutoli cei interesali.
Stabilirea eficienlei economicea unor asemeneaschimbdri se bazeazir . fn mu]!-g cazuri planul de produclie suferi schimbd,ri,ceeaceconduce
pe cunoagtereagi a'nalizareacosturilor actuale cale se comparS"cu celt' |i liL mo.dificd{ i1 organizareafluxului. ln astfel de situalii metoda im-
- metodei imbunitS"lite.
ile IrttnitSlitr trebuie si fie studiatd din nou gi adaptatd la noii parametri.
Eiti-ur"a avantajeior economiceva fi utili pentru luarea decizieire-
feritoare la oportunitatea studiului. Uneori, cind costul studiului estt'
relativ *ur" $'inu se intrevdd decit puline avantaje economice,se limi-
teazd sfera de cuprindere a acestuia.
Studiul trebuie'sd fie precedat cleo prezentaresintetic[ peltru condu-
cere, in care se enunli ilur prop.tnerile, argumentarealor gi rezultatelt'
scontate.

METODEIiUnUNarAlrrn
3.7. APLTCAREA

AceastSetapd necesitdun program aminun{it, egalonatin,timp, cart'

cuprinde ac{iuni precise, interdependenla dintre ele, resurselenecesart'
si lermenele de realizare'
'- Ln into.-irea programului de aplicar_etrebuie s[ se aibi in vedere clr
t"ti-;;i ili"resafi'si iunoasci schiirberile care vor interveni, implicaliilt'
acestora,precum ;r obligaliile ce le revin pentru introducerea metodt'i
imt""atelite. Se iecomindi ca o singur[ p'.i:o?le stabilitd"deconducer.t'
ua implementarea. Unele modificdri ale fluxului ;i ampla
u" pot face niui o;ot la sfir;it de sdptimind, dupi orelede.lucrugi it I
rli.ii"i-at"nscd.
timprrl ilrbetoriloi-, evitindu-se astfel stagndrile in -producfic.
Ivi; trcbuie linut seamaca 1aimplementaresi se aduci-gi modificdril,
r".".nt" in sisiemul informalionaf aferent, in programul .pregltirii crr
drelor ;i in alte activitdli (aprovizionare-depozitare; intrelinere-rt
paratii q.a.) care au legdturi cu noua metodd'
'No-ii iina toti cei-interesalicunoscprecisce audefdcut,se poalr
pune in aplicare,treptat, noua metodi.

Menfinereametodel lmbunitifite. in.sfir;it, Plltru a.menfine metotlrr

imbunitlliti, aga cum a fost proiectatS,9i a se.ob{ine eficienla scontatrt
trebrrieacordatI o aten{ie deoiebitS.respectdriiprogramuluide aplic.rr'
Deseori,se strecoardpe parcurs unele schimbdri care tind s5"readttr':'
vechea Acest lucli trebuie avut in vedere pentru ca luctarea s:r
se desfa;oare exact aFa cum prevede .metoda lmbundtdfitd, in afar';,
-"toda.
r
Oitr.i"1"tbr, de cazurile cind ex-istdmotive intemeiate pentru,rrnele mi'
ce nu influenleazd esenla noii metode gi au fost insu;ite rl'
"or".iit.l
conducere.
9i,
a?
 Metode grafice de analizd
4. a otganrzdrrttransportului intern U
F

;
Fig. 4.1

relor
Fluxul gcneral
pcntru amplasarea atclie-

; F

: N
o
c
U U
F
o

4.1. METODE VIZIJALE DE PREZENTARE A AMPLASARII : Ate{re r 12 Atelier 13

N

$r A FruxulUr [34; 40; 1141 &

Prezentarea amplasirii si a fluxului poate fi ;i ca u;urat5. in nlare rni-

surir, prin folosirea mijloacclol vizualc. Schemelc pr:ivincl situafia existen- Ar bor e ro t o r C o rc o s q
tir, ca ;i cca propusi pot {i cxaminatc mai rapicl ;i arnhrrnulit pe un plan _ __ _ T ote R u l me n l i
S'i r m d d e o l u mi n ru
de situafie, la scar[, iu carc nlajoritatea factorilor pot fi cupringi 9i
analizali intuitir.'. Dintrc metodele de prezent;.rrc graficiL rr amplasirii
gi a {luxului se utilizepzi" rnai frecvent urmdtoarclc: graficul general a}
say proiectatc). Proceselede fabricalie se pot desfd;ura pe
fluxului de produclie, graficul de circulalie, diagrama cu fire, ciclograme !:Tf,:1,"
rrnul sau mai mulic.rrivr.[c(ctajc), repreze.tareagr-aficdputind fi,'i^
si cronociclograme, plnnuri gcneralc sllprapuse executatc pc hirtie trans-
acestcaz, fdcuti. in plan sauin-perspeciivl"cavalicrX.pe fiecar-enirrelse
parent5", nachete cu douir sttu trei dimensiuni.
traseazS.-liniile
prinCipalcalc fluxului pc carc sint simbolizateactiviti-
tile impiicatc.
4.1.1. GRAFICL'|L GENtrRAI. AL F'LUXULUI DE PRODUCTI},

Graficul fluxului de prochrclie este o schemS"in care sint precizate
circuitele reale sau celertehnologice ideale, prccum;i prirrcipalele cii de
circulafic arle reperelor, subansamblurilor ;i ansamblurilor unui produs
prin reprezentarea schematici a succesiunii etapclor llecesare pild la
reerlizarea produsului finit. Graficul se efectueaz:ape baza tehnologiei dcr
fabricalie gi asamblale a produsului, precum ;i a graficului pentru ar.:alizl,
generalS.a procesului. De exemplu, cunoscind p[r-file principale ale unui
motor electric: arbolele motor, tolele de siliciu, sirma de aluminiu, car-
casa gi rulmenlii, se vor determina secliile sau atelicrele in care se fabriciL
sau se asambleazi pdriile componente ale motorului, precum gi fluxul ger'
neral, aga cum rezulti din fig. 4.1.
In graficul general al fluxului se pot parcurge stadii cliferite sau mai
multe materiale, piese componente sau produse de acelagi fel trec prir r
acelagi stadiu de prelucrare, aga dupd cum rezultS';i din fig. 4.1.
AceastS"reprezentare graficd de principiu se tealizeazi pentru determi
narea fluxului general in raport cu amplasarea obiectivelor intreprinderir
91
4.1.2. GRAFICUL DE CTRCULATIE
11 capilolul.3 s-a,ari-tat pe,scurt-utilizarca graficului de circurafie.
^Degi existd mai multe metode
de realizare a graTicelorde circulalie,'ele
au.acela;i.scop:de a se obfine o imagine claid.a fluxului de produclie
r:xistent gi a celui propus.
Graficeiede circuialii arati. traseele_pecare sefac cleplasirile,direcliile
:rcestord,eplasdri,ptjculn gi locul und6 se procrucactivitalile inscrise in
gratlcul de analizd.detaliatr..Aceste grafice sint de fapt o reprezentare
intuifiv.S a graficului de analizd.detal'iati pe planul cle'situalie al intre-
Prinderii, sec{iei gi.prezintd avantajul de a sCoateirr evidenld fluxurile
defectuoasegi amplasareagre;iti.
Reprezentareaiirculaliei pe un plan de situalie la o scard.convenabil5.
r:onstdin trasareatraiectorici (circultelor) obiectelor rnuncii pentru toate
lransporturile gi manipuld.rilenecesaretransformd"riilor in p-dr." finite.
(,rrcurteletrasate folosescatit la anaLizacriticd a situaliei
existente,cit
i;i la stabilirea traseelorrafionalizate ce trebuie put"rt." pentru a obline

)
 Fig. 4..2 Circuitul de fabrica-
lie al unui Produs

Fig. 4.3 Reprezentareafluxu-

lui cu ajutorul simbolurilor
A. S.M.E. gi graficul de circulafie

de redare
o situalie imbunltSlitd. in tig. 4.2 se prezint5u!. alt proce.d€u muncii
defabrilcaii" pioaus.1n mod frecvelnt, obie,ctul
d"pl;;;f ;; dife;ite "i"fi"i
" "ii""it"f"i
;i; (manuatsau mecanic)pe.drumuii di-
i"iit", iLi"a ridicat, -i1ro""l
1,;;d;i;i-gi a"por pe tot parcursul procesului.
cu culori
Circuitele,pentru a se putea distinge ugoT's.etraseazdfie grosimi)'
dif;;i;;lilpii" fi"ii ai{"rit" (tntrerupt6, continui saude diverse
1 la 5 mm
ln mod curent se utllizeazd"benzi adeziverezistente(de la circuitele
ait*ii;;; ." fisureazs.yqor Fi rapid
$-;;i;i;iJ""."r"ii "ur" prin
i".p."tiirri pe planul de situalie. Sensulte circulalie este indicat " ::.rrlr:
-9 - ^L: @.;1r
""h"i traseelorpe care le parcurg obiectelemuncii intre diferitele
"tt,",ea
,t"dii;l;;iocesului al'proao"lie - stalii care sint marcate cu acelea;i
.i#;lil i" i" St"ii"rt'u'.ilitii detaliate a_procesului- reprezint[ cir-
."i"ti" din unitite" d" analizatd,.De obicei, pe grafic sint in-
"-"o*i.
iegistrate gi distanlele, iar uneori 9i timpul'
-UnexempludereprezentareaJluxuluipritcombinareasimbolurilor
cu gtaficul tit'
A.j.M.E: (American'-S;;"iy tf Mechanicil Engineers)
ciiculdlie poate fi urm[rit ln fig. 4'3'
locurile d''
Directia. distantele, locurile de depozitare ;i de control,
pe traset"
prJ".rJi"'gi i"lfi|i"tile sint inregistiate gi amplasate exact ojo
tr 9l -'
oaltS,form6dereprezentaregraficdafluxuluideproductiearedrepl
scop precizar"" *"9iititot, a suporlilor pentru piese ;i a con- ffi stoti u" @c ont"i nere C d ru c i o o re

se analtzeazit
teinerelor, precum Si a altor'elemente ale fiuxului care
"*pi"ietii
pt' Fig. 4.4 Reprezentarea gfaficn a fluxului -l
deproduclie indiclndamplasaiea
(tig. +.+ si a.f).Atunci cind fluxul se desf[goard
.." * pitiEcteazd. lnaginilor gi a echipamentflor
etaje, prbzEntarease face izometric ca in fig' 4'6'
*"i \
-,ilt" 97
96
 ++ r
Ihlifiifff Fry
=ajl
t I
1
r--ll L*tl
r

fil
T|j-ll
L:E_=i
t
LIE___"1
I t , 3 ,8- co n te in e r Fig. 4.5 Reprezentarea graficd a fluxului de
2,4,6,7- Suport producfie prin detalierea organizirii locului de
5 - Loc de muncu munca
!1g., 4.7 Reprezentarea izometricb a fluxului de producfie indiclnd
legd.turile lntre operafii gi seclii

. In graficele de circulatie se traseazd.circuitur produselor atit pentru

situalia existenti cit gi pentru cea proiectatd. Atunci clnd sirit lnsd.
qumeloSle circuite, desenarea.1orpe acelagi grafic ingreuneazd analjza
M odele do mogini bidimens i onol €
9i posibilitdlile de urmdrire rapidd. fl intuitivd.. ?entru lildturarea acestui
inconvenient se fac mai multe plariuri de situalie identice gi pe fiecare
se traseazi numai o parte din circuite pentru a putea fi rigoi citite gi
interpretate.
Prin suprapunerea planurilor se, vor stabili grupdri gi,printatondri,
seia qlege amgfasaiea cea mai bund pentru-ma-jorititei circuitelor.
circuitele.pot fi qrugat^egi in funcfie d6 tipul mijioacelor de transport
.
folosite, indiferent dacd.sint in plan sau la eti.je diferite.
Desenul oricS"rui circuit tre6uie sd fie reprezentat ra scard.pentru a
se putea md.suralungimga.^pe- grafic ai a se compara cu ugurin!f, situalia
actuald.cu cea proiectatd.(imbund.tltit[).
Reprezentarea.izometricd.(fig. 4.7), ii afard de faptul cd.este intocmitd,
^ trei dimensiuni,
tn servegte-camiitoc intuitiv de repiezentare alegnturiloi
intre operaliile din procesgl
4q pioduclie, al contrbalelor, depozild.rilor gi
agteptdrilor din flux, oferind in ansamblu un cadru concret'pentru defi-
nirea lmbundtdlirilor necesare.

4.1.3. DIAGRAMA CU FIRE

...Diagrama-cu fire,este folositd.pentru prezentareacirculalieiexecutan-

tilor sau a obiectivelor muncii fie lentru metoda existentd, fie pentru cea
ill propusd.,mai ales atunci cind deplasdrile slnt complexe gi nu-p6t fi repre-
Fig, {.6 Reprezentareaizometrici a fluxului de producfie zentate corespgnzdtor cu ajutorul graficelor de c-irculaiie. ln acest-caz
se intocmeglg.pe un desen-la-scard.(al zonei ce se analizeazi) infigindu-se
ace cu gdmS.liein punctele in care'au loc operaliile. cu ajirtoru"l firelor

99
se stabilesc circuitele dintre operalii. Pentru a Ii mai intuitivi diagrama,
firele sint colorate diferit. Cu ajutorul lor se urmire;te drumul parcurs
de muncitori sau de obiectelemuncii care intervin in proces.
Firul colorat poate de asemeneasd reprezinte un anumit tip de cdru.-
cior, o anumitd.-greutate a lncircdturii ie se transporti sau o anumiti
stare a lncd.rcdturii; el poate reprezenta un camion gol sarr p-lin circu-
llnd pe o anumit;. distanld, sau deplasarealn imprejurS.ri dificile sau va-
riate.
Deoarece desenul este executat la scard, cunoscind lungimea firului
se va determina gi distanla parcursi. Timpii necesari transportului,
manipuldrilor gi a;t6ptirii pot fiinregistrali fie in partea de jos a planului,
fie separat. Dbsenui poat6 cuprinde circulilia -de la o magin[ la alta,
de la b persoanS.la alta, de ta depozit la atelier, de Ia birou la depozit etc.
Un astfil de plan combinat cu machete este ardtat ln fig. 4.8.
Diagrama cu fire se mai rtilizeazl" pentru studierea:
- mipcS.rilorunui muncitor celtcreazl la mai multe ma;ini;
- migcd.rilorunei echipe de muncitori;
- deplasdrilor pieselof componente pe o linie de asamblare;
-ftuxului general de produclie al intreprinderii.
O variantd. mai perfeclionati a utilizirii diagramei cu fire este aceea
a trasdrii circuiteloi cu aiutorul firelor pe un plan pe care sint fixate ma-
chete tridimensionale. ln aceasti situafie, coirparirea metodei existente
cu ceapropusd este mai ugor de rcalizat 9i mai convingltoare, demonstrind
cu toat-e c-laritatea necesiiatea gi avantijele studiului de ralionalizare a
transportuiui intern.
Fig. 4.8 Diagrama
cu fire
100
uneg1i, pentru cunoagtereaevolufiei in
limp a traseelor de circulafie,
este util si se fotogratilze diagramele cu fire, mai ales clnd au fost in-
tocmite mai multe variante astfel ca ele si poatd. fi comparate una cu
alta pe un spaliu mai restrins (fig. a.9).
,,Supr.aimprimale-acontururilor-de oameni, mapini, unelte sau diverse
alte utilaje este folositd pentru trasarea cu ajutoriri firelor a variantelor
de migcare clt mai rafionald, a mlinilor.
4.1.4. CTCLOGRAME gI CRONOCICLOGRAME
Aceste doui metode - ciclograma gi.cronociclograma, - inregistrind
migcnrilg unui muncito_r productiv, pot fi utilizat-e p"nito a se realiza
ecglomii in migcdri. compararea fotografiilor met6dei existente gi a
celei propuseconducela stabilirea schimbirilor necesare.
Metoda ciclogramei c.gng-tndin in permanenld a unor puncte
, -fixarea
luminoase in dreptul miinilor, incheieturilor riliinilor, picioarelor sau altei
pd.rfi a corpului muncitorului, urmind a se executa o fot-ografierecu durati
lungd de expuner€. Fotografia rezultatd" aratd. tocmai iinia migcdriloi gi
de aceea este utilizatd ln scopul de a se elimina anumite migciri, de se
a
ralionaliza migcdrile.
..crono-ciclograful este.un aparat pentru fotografierea migcdrilor mii-
nilor; el are un dispozitiv de semializare luriinos, care i'nregistreazd.
foarte regulat,. pe o pelic-uli fot_osensibild.migcdrile, fotografia iezultatd.
ayin$ o,serie,depete.in form5"de pari., care indicd atit direcfia migcdrii,
crt 9r vrteza de execufle
4.1.5. REPREZENTAREA AMPT ASARII PRIN PLANI.}RI
GENERALE SUPRAPUSE EXECUTATE PE HIRTIE
TRNSPARENTA DE ACETAT DE CELULOZA
Pentru a analizao metodd existentd.sau pentru a prezenta o metod[
nou5.,se folosesc mape cu p-lanuri generale-pe hirtie*transparenti, me-
todd. care a devenit culeltd pentru prezentlrea unui tabiou sinoptic.
Aceste mape sintetizeazd"fntr-o form:d.accesibild.-toate carcetirile i,care
s-au-eJectuat in acest scop, fiind necesareatunci cind sihimbd.rile stnt
planificate s5.se realizezein etape.
Presupunind cd schimbdrile au fost planificate sh.seefectuezeind etape,
mapa va confine 6 planuri de situalie. ultimul plan de situatie va arlta
metoda existent5., iar fiecare dintre planurile uimdtoare va ardta moili-
ficdrile necesar a fi realizate p.en!ry.9ituafia imbund.tifitd. primui plan
cuprinde varianta cu toate schimbd.rile(fig. a.10).
10t
 N
i
i
1l

I
I

Ir
i
rr : planul de situatie actuali b : o varianti de amplasare

il

Cd

s : planul de situalie completS,

o Fig. 4.10 Rcprezentarea amplasS.rii prin

o
planuri generale suprapusc executate pe
ll o
d hirtie transoarentd
i o

n o
(d
Paginile din foi transparente de acetat de celulozl sint suprapuseuna"
pcstealta (folosindu-seeventual o culoare sau o codificare pentru fiecare
I r,tapl a schimbirii) gi sint legate impreun[ de-a lungul marginii de sus
I o
.o srtude jos. $abloanele(fig. 4.11) trebuie si fie lipite cu un adeziv pentru
ir nu se migca in timpul folosirii. La sfirgitul fiecirei file, se poate face o
IliI Cd
a cr,ntralizare privind utilizarea suprafefelor, economiile de spaliu gi in
gt:neralse pot adiuga orice alte observalii utile. Dupd acestea se fac
r ll F

o
r:li;;eetipografice sau fotografice pentru multiplicare, pentru comparalie
g
ill
I
a
siLuinregistrare.
Aceasti metodl esteextrem de utill gi atunci cind trebuie s5.semonteze
rrtilajele de transport la parter gi la diferite etaje, pe planul de situalii,
till o
pozifia utilajelor fiind indicati prin suprapunereaprimului plan de si-
ill Irurtiepesteplanul urmd.tor.
illl
d
I-a lntocmirea pianurilor generalesuprapuse, planul debazd,al clidirii
I d
r,stc reprezentat pe ultima pagin[ care se vede prin filele de acetat de
lt l cclnlozd, iar porfiunea corespunzdtoaresupusd analizei poate fi vdzutil
irl 1xrfiecare din cele 6 planuri.
Conductele,elevatoarele,ventilaliile care traverseazS.prin toate eta-
lillil m
jt'lt:, sau prin citeva dintre ele, sint reprezentatein plan cu ugurin!5 prin
ll
103
illr
ll
102

J
i
Fi g. 4.12 U ti l i z area ma-
chetelor tridimensionale
ptenru amplasare

i
i
i
ri Fig. 4.1 1 Machete bidimensionale
Prin metoda de amplasare tridimensionall se elimin6 orice eroare in
';trLbilirea amplasirii. Aceastd metoda servegte la amplasarea generalS.
:r secliilor, atelierelor, depozitelor gi a serviciilor auxiliare, constituind
rrrrmijloc de reprezerrtarein spafiu a modificdrilor.
In ultimul timp s-au realizat machete tridimensionale adezive care
;rot fi folosite in cazul mai multor proiecte, f5.ri a influenla suportul pe
aceastdmetodi. Detaliile porliunilor ocupatelafiecare eiaj, c1 de exemphr llLre sint amplasate. Dupi ce s-a trasat conturul acestora pentru varianta
felul in care este ocupati'suprafala, mirca gi numirul maginilor, marf.r ;rlcas5.se colecteazl machetele in cutii speciale pcntru reutilizarea la un
depozitat[,.pr".um,gi orice ilte date in legiturd cu problema se inscrir' .rl l proi ect.
seoaratDe llecare I[a. l{achetele tridimensionale sau modelele reduse (tig. 4.72) se caracter-i-
b" se poate stabili 9i o ordine a succesiunii mai multor dt'- t,rtz\ prin aceea c5.relevd ;i a treia dimensiune a utilajelor ;i a tuturor

ii'l "r^"rrr.nea,
plasdri.
Cu ajutorul acesteimetode se evitl intocmirea costisitoarede noi-pla-
nuri generale,mai alesatunci cind seintenlioneaz[ s[ se fac[ multe schinr-
tipurilor de echipamente (mese, cirrucioare, dulapuri, pillete'etc.), ceea
('c scoate in evidenli modul de utilizare eficienti a spaliului.
Cu ajutorul lor se pot reaiiza multiple rcprezentS.ri reale, care conduc
lir. precizare:r unei situalii existente gi la stabilirea unei noi a.mplasiri
biri.
Frin folosireafilelor transparente,suprapunerea.utilajeloresteclar vi- 1rt'baza cotelor cle gabarit ale acestora.
zIbil6.,iar erorile in amplasare sint descoperiteimediat' . Modelele reduse (machetele) nu au nici o parte mobild, fiind prezentate
'irr general in pozilia meclie cle deplasare a organelor in mi;caie. Uneori
sc utilizeazi ,,modele" aie utilajului pe care-l reprezintd", ficute dintr-un
4.1.6. MACHETE TRIDIMENSIONALE lrLlalelipiped rectangular clin lemn. Acestea se realizeazd" la scara 1/50
:;u I f25. De asemcnea, pot fi executate 9i la scara 1/100 atunci cind este
rrr'<:esariprezentarea unei sectii sau a unei intreprinder-i.
Macheta tridimensional[ reprezintl la o scard redusd.-(aceea;icu Nlodeiele reduse se fac din lemn, cxecutind p5rlile componente ale
ptan"t"i de situalie) utilaiele, locurile de muncd.;i instalaliile ce urmeaT I
rrlilajului din bucd.li mici ce se asambleazS.cu ajutorul unufadeziv care
a fi amplasateralional. r. topeste la temperaturi joase (150"C).Astfel construite, machetele re-
Macheteletridimensionalepot fi folosite pentru a se reprezenta9i pr-, zistl-la goculi gi,deformS"ri,;i sint suficient de grele pentru a fi fixate pe
ciza cu ugurinli diverse variante de amplasare' rrrrlrlan orizontal in timpul efectuirii studiului.
cu machetele tridimensionale se prezinta pe planul gener.alsoluliii ln ultimul timp s-au reaTizat elemente c1easamblare a mod.elelor la
reale. Aceasti metod[ permite atit-persoanelqr fn15"pregltire tehnr' ' strLra 1/50 sau multipiul acestei scdri, fiind executatc din materiale
intenfionel
Sit"foi"u pregdtiretehnicd.medie si ia cunoglint.aae,cg;e pliLstice (sistemul modulex) care se imbinS. intre ele, obtinindu-se orice
"it
sa de faca, iai aiplas[rile necorespunzitoare gi imbunitdfirile aduse ;" t
rrrachetd (fig. 4.13).
fi observate cu multi ugurinli.
i05
104
 Fig. 4. 13 Element de
I 1nt inlocui cu cele bidimensionalegi apoi se heliografiazS..
i rLvantaje:
Dimensiunile acestor elementesint multiplul lui 50 mm. Amplasarea
machetelorconstituitedinelemente de asamblarese realizeazd" pe o placl
cadrilat[ cu dimensiunile:1000 x 800 mm, divizatS.din 50 in 50-rnm,
dimensiunile elementului de asamblare fiind aceleagicu cele in care st'
f.ixeazdmacheta. Machetele tridimensionale sint vopsite in culori con-
venfionale ca gi cele bidimensionale,pe fiecare fiind inscrise datele ne-
cesarepentru identificare.
Existd. de asemeneamodele tridimensionale magnetice care sint deo-
sebit de utile pentru prezentareaamplasdrii atunci cind se folosescpa-
nouri verticale sau orizontale; ele oferi siguranfa cd nu se produc de-
plasS"riale modelelor pe suprafafa planului datoriti vibraliilor sau irr
timpul migcdrii panoului dintr-o parte in alta.
Aclesease confeclioneaz5. in totalitate schemalntreprinderii pe planul
de situafie la scard.,completindu-secu ajutorul machetelor specificezi-
durile clddirilor, precum gi celelalteelemente debazd"ale rrnei amplaslrr
ca: pod rulant, conveiereaeLiene,c5"iferate, rampe etc.
Schema de amplasare in intreprindere sau in seclie se executi dirr
bucdli cilindrice din lemn care asamblate figureazi stilpii ;i formelc^
iar, dacd este necesar, din pl5ci de carton sau plastic ce reprezintii
pere!ii.
- Pentru a se putea imprima la scari un model tridimensional este ne-
Cu ajutorul acestei machete se evidenliazd. clar relaliile ;i aspecteli
necorespunzS"toare existente intre mijloacele de produclie 9i clS.dirc
inainte ca aceastasi fie construitii.
Dispunerea in spaliu a machetelor tridimensionale poate sd fie apoi
fotografiatS.
Atunci cind amplasarea se face pe mai multe nivele, fiecare dintrt
acestease analizeazi separat. Se suprapun si se efectueazdlegdturili
intre ele prin sciri, lifturi pentru marfi, conveiere etc., realizindu-s,
astfel macheta la scarl a obiectivului. De obicei, pld.cile separatoar,
106
(sol, etaje etc.) se fac din materiale transparente- pe care sint agezate
rnodelelereduse- ceeace ugureazS. studiul circulaliei.
Dupd ce s-a definitivat amplasarea, machetele tridimensionale se
Utilizarea acestei forme de prezentare grafici prezintd. urm5.toarele
- are in vedere indlfimea, ceea ce permite evitarea gregelilor care
lrot surveni datoritd. utilizS.rii machetelor bidimensionale; ele conferS.o
mai bun5"utilizare a spaliului ;i utilajului;
-asiguri vizualizarea directd gi rapidd;
- asigur5.circulalia minimd pentru gdsirea unei solufii optime prin
studiereamai multor solufii succesivepentru aceea;iproblemd.;
- asigurd.prezentareafidel5.a amplasdrii;
- favorizeazd.acceptareaamplasS.riide c5.trefactorii interesali;
- reducetimpul de studiu etc.
Utilizarea acestor mijloace convenlionale pentru toate studiile gi cer-
cctdrile in domeniul transportului ;i amplas5.riiare o importan!5 deose-
biti, deoarece repercusiunile unei proiectdri necorespunz[toare sint
foarte mari.
4.1.7. 1LIREGISTRAREA PERMANENTA
Aceastaeste o mctodS.de reprezentarea amplas5.rii;ea consti in foto-
grafierea planurilor cu machete tridimensionale care se ataseazd"la fie-
t:rre proiect pentru a putea fi folosite de c5.treconstructorii qi rnontorii
r:rrrefac reampiasd"r-ile fie in intreprinderea existentd, fic intr-o in-
treprinderein constructic.
Inregistrar-cilperrlanenti a amplasirii este necesard.;i pentru a face
comparalii intrc difr:ritele variante de amplasare pentru a se ajunge Ia
<:t'a.
mai bund".
_ Dupi ce s-a avizat varianta optimi de amplasar:emodeiele pot fi fo-
krsite pentru un alt proiect.
r:cs,ar_sd se-fac5"amplasareamachetei pe o foaie transparentS,cu relea
llclrilatS. ale cirei linii pot fi la distanfe de un milimetru una de alta.
Cind se aplicd aceastdmetodf, de pS.strarea inregistrS.riifoile transpa-
t'ctrte cadrilate (fig. 4.14) impreunf, cu modelele sint supraimprimate
1rcfilm, exact in acelcagipczilii ca gi modelele.De pe aceastase pot scoate
lurir"sau mai multe copii, care reprezint5.o reproducereclard.a planului.
Un alt sistem dc inregistrare permanentS. este metoda magneto-
lrllLsticd,care consti. din confeclionarea unor matrile transparente ce
tvt
 -

Fi g. 4.15 i nrcgi strarea per-

nranentS. a amplasirii in
intreprinderc

Fig. 4.14 Nlachctc tridimensionale

reprezintd., la scari., detaliile permanente de structurd., cum sint: peretii,

stilpii, ugile etc. La aceeasi scari se execute ;i se amplaseazd fiecare uti-
laj prin gabloane de plastic care au magneli pentru a rS.mine nemi;catr.,
in poziliile in care sint a;ezate
Cin.d amplasarea este corespuuzd"toare, matrila este imprimatl pe ,
'
hirtie sensibilS"la luminb (nu e nevoie de carneri obscurd), cligeul estt
cievelopat ;i apoi pdstrat pentru studiu (fig. 4.15, 4.16).

4.1.8. MACHETE BIDIMENSTONALE (2-D)

De;i stabilirea amplasirii cu a-jtrtorui machetelor tridirnensionale esl,
de preferat deoarece acestea reprezintS" :rmplasarea in cadrul uzinci mi,
gorati. la scari, aceastS.metodf, nu este intotdeauna posibili de aplic;,t
si este costisitoare.
De aceea se folosesc sabloane sau modele bidimerrsionale, care pct ii
confeclionate la scard" de personalul intreprinderii, dup5 cum lL,zuil
Fi g. 4.16 N l ac hete tri di -
din exemplul arS.tat in fig. 4.11. mensionale magnetice

108
 Machetabidimensional[ a unui utilaj se realizeazd. prin decupareaunei Fi g. 4.18 Mac hetc bi di mens i ona-
le pentru muncitori
bucili dintr-un material de carton, masi plasticd etc. pe care este dese-
nat in plan orizontal profilul aparent al utilajului. AcesJemachete se
construiescdin materiale cu grosimi de la 1 mm pini la 8 mm; cele djn
plastic au o grosime de 8 mm, scara cea mai des utilizati fiind 1/50. In
irg. +.tZ sini prezentate citeva machete (la scara 1-/50) pentru uuelc
utilaje folosite in industria constructoarede magini.
lI Avantajele pe care le oferi aceasti metodd sint:
l - posibilitatea de a realizao diversitate de pozifii ale utilajelor pentru
stabifir-eaunei solulii optime de transport gi o amplasarecit mai econo-
mici;
- ugurareaprezentirii circuitelor gi a amplasdriipersoanelorinteresate,
Forma machetei ;i desenul.utilajului pe care-l reprezintir ;i care st'
l
I
fixeazd" cu un adeziv pe macheti permit cunoagterca cu u;urinfd a
obiectivului pe care il reprezintd. Pe desense inscriu date privincl iden-
tificarea utilajului si,eventual greutatea gi indtfimea. De asemenea,
.
i sint rntlicatelocurilc rle alimcntarc;i de evacuare,bransamentele
sare,.precum si.porlirrrrilc
nece-
car-csint deservitedc muncitori,acesteaevi-
(lenfflndu-sepnrrtr-o sdgeati..
Modul de luclu pcntrrr stabilireaamplasirii cu airrtoruI machetei
lridime.nsionale poate {i observatin fig. +.t2. a, b, gi c.'
Machetelebidimensionalcpent.r m-uncitorir" fab itr generalprin deli-
rnitarea g]an.orizontal a .suprafeleimaxime de lucri, a;a dupd. cum
f3
rezultd.din fig. 4.18.
r Culorile :utilizate pentru macpete sint:
- alba-stru,pentru magini gi echipamentemecanice;
- verde, pentru birouri, vestiare, lavabouri etc. :
- galben, pentru mijloace de transport ;
pentru echipamentede transport, stocai (palete, rafturi, ld._
-.-rogu,
<life,conteinereetc.).
Culorile ugureazS.. analiza.;i scot in evidenfd.mai pregnant aglome-
rarea sau rdspindirea obiectelor muncii, pe categor:ii evidJn!iind
totodati aspectele mai irnportante ale pro6lemei de- transport.

Fig. 4.17 Machete bidimensionale folosite in industria constructoare dc masiui

i1 : pregd,tirea planului de situalie gi a machetelor
b, c, d : amplasarea machetelor pe planul de situafie

110

E Stabilirea amPlasdrii
>lo
Prin studiile de amplasare se urmiregte dispunerea judicioasi a 1o-
curilor d.emunc|, a at6lierelor,a sec!iilor si serviciilor dintr-o,intreprin-
;;;;;;r;f"i r"get"t" funclionald dintre' eie si se faci pe drumul cel
mai scurt gi ""
intr-un timP minim'
5.1. GENERAITTaTT
lntre transportul intern ;i amplasare existi o strinsi dependenli,
intrucit printi-o amplasarejudicibasd a clidirilor, a. utilajelor, a mate-
ilufao. ii a instal"jilot aierente acestora se realizeazi transporturi
interne scurte, economie de spaliu, economiede timp 9i o importantl
economie de forfd. de muncd.
Amplasarea nu este o problemS.care trebuie tezolvatd" in exclusivi-
taie de proiectanli. intr--adevir, atunci cind se proiecteazi o noul
i"ir"pii"&.re, amplasareageneral[ a sectoarelor.deproduc-fie,apllasl;
rea detaliatd in interiorul acestora gi a sen'icrrlor auxlhare ir-anexe
ti"t"i" si fie rezolvatd de un proiectant specializat ln ramura de pro-
aullie respectivd; cind insi es^tevorba de-o intreprindere.productivd,
I. ;; *;o1 i"i l"t.i"i noi de produclie, sarcina a?nplasdrii-sireampla-
..ariil"ai"irase a locurilor de m^unci, secliilor, atelierelor 9i serviciilor,
;;i"; inginerilor gi tehnicienilor care lucreazl. direct in procesul de
productie.
'-e-pfuiutea spaliilor productive gi neproductive din intreprinder,
ia p"r*lte distribuirea suprifegelor de lucru 9i. a instalafiilor,
tt;;;6
-mat"riat"'1or, jn aqa.fel incit
a maginilor ;i a activiidlilor auxiliare
a
proa".tiu sd"se realizelela un pref de cost cit mai scdzut.Locul de munci
[i"u"il'ia aibf, un spaliu optim minim gi si permiti executareaprodu
r12
selor cu minimum de cheltuieli de forld de munci. circulalia persona-
lului gi a materialelor trebuie s5. fie in orice moment liberd, rapidd gi
sigurd.
Pentru utilizarea la maximum a mijloacelor de produclie esie nece-
sar un studiu temeinic gi competent al amplasd.rii.
Pentru a realiza o amplasare coredpunzdtoare nu este suficienti cu-
noagtereamodului ln care se conduce un studiu de amplasare,ci este
necesard._o competenli tehnici ;i tehnologicd. corespunzdtoare. Numai
prin colaborarea dintre proiectanfi si personalul tehnic care se ocupi
de produclie se poate realiza un fluz de produclie echilibrat intre todte
locurile-de munc5.gi se.poate reduce la minimum transportul intern,si
manipularea, precrim 9f agteptirile gi depozitirile.
5.2. SUPLETEA AMPLASARII
Amplasarea ,masinilor, materialelor gi locurilor de rnunci se poate
modifica destul de frecvent (de obicei la 3 pinf, ia 5 ani), in func!1e de
tipul industriei. Principalele cauze care determind. schimbdrile in ampla-
sare slnt:
- introducerea in fabricalie a unor sortimente noi;
- introducerea unor utilaje mai perfeclionate sau a, unei tehnologii
noi de fabricatie;
- modificaiea prod.uselor;
- fluctualii ale cererii pe- pia-la externS.sau interni;
-reorganizarea rzinei, ralionalizarea fluxului de produclie in scopul
aplicirii variantei optime posibile.
Modificarea nomenclaturii producliei in funclie de sortimentele so-
licitate de cumpdrS.torise face mai ales la produclia de serie; in acest
caz este necesardrestudierea gi modificarea amplasi.rii pentru a obline
eficienli economicd maxlme.
Printr-o amplasare ralional5 in intreprinderi se obline:
- utilizarea mai eficientS.a suprafelelor construite;
- reducerea cheltuielilor de transport uzinal gi de marripulare;
- mic;orarea stocurilor de produclie neterminatS"gi facilitarea inven-
tanenr acestora;
-facilitarea controlului personalului, producliei gi materialelor;
- reducereainvestiliilor in echiparnent;i o mai bun5.utilizare a aces-
torS;
- cregtereaproductivitS.lii muncii;
- reducerea prelului de cost ;
- imbundtS.lirea condiliilor de munc5".
Amplasarea este un element dinamic care trebuie imbund.tS.fitper-
manent, in funclie de noile condilii;i de.sarcinilepe care le primegte
113
intreprinderea. RezultS. ci orice amplasare trebuie astfel conceputi
incit si se poatl modifica u;or, adici sd. fie supl5.
5.3. SCHEME GENERALE DE AMPLASARE
Amplasarea constl in primul rind in dispunereape o suprafali teo-
retici ;i apoi pe una concreti a mijloacelor de produclic. Aceasti re-
partizare trebuie sE se facd.avind in vedere:
- natura gi dimensiunile mijloacelor de produclie;
- fluxul de fabricafie;
- intensitatea traficului in produclie;
- nivelul cheltuielilor de produclie 9i pentru investifii.
Amplasare:r optim5" contribuie la o desfdguralemai rapidd a ciclu-
rilor cle produclie.
Scopul final al unei schemede arnplasareeste oblinerea de circuite
pentru manipulare 9i transport intern cit mai scurte posibil.
Unitdlile cle produclie (ma;inile, mijloacele de transport intern, li-
niiie de montaj etc.) ocupi o parte din suprafafa gi volumul clidirilor
;i se reprezintd in planul de amplasare la scard..
Unitn!ile se amplaseazi funcfie de caracteristicile lor. De cxernplu,
ma;inile grele care dau vibralii sau socuri, cum sint presele, necesitir
o fundafie solidd gi se amplaseazl,laparterul clddirii, in tirnp ce ma;inile
u;oare sau posturile de montaj, prese si subansambluri ugoare se pot
amplasagi la etaj . Locurile clemunci pentru prelucrat tabli voluminoasii
nu au nevoiedecit de o hal5.de construcfie ugoari, in timp ce rnagirrilede
precizie, fine, de rectificat sau calculatoareleelectronicenecesitdclSdiri
confortabile, climatizate gi izolate fonic. Celelalteunit5.!i, care se ocupi
de exemplu, cfr recepfia ;i expedifia, trebuie sd. fie amplasate aproap€r
de cd"ilede acces, in timp ce rezervoarelepentru produsepericuloase
se amplaseazd.departe de acestea, din motive de securitate.
La amplasaremai trebuie s[ se fini seamade fluxul general de fabri-
cafie, schema lui fiind foarte simplS. (fig. 5.1.)
Aceastd schemS. este valabil5 pentru toate nivelele intreprinderii,
de la ansamblul procesului de fabricalie pind la locul de muncd.
lntr-un studiu de amplasare fiecare ciclu de operalii trebuie s5" fie
cit mai apropiat de un model teoretic.
Principalele forme de amplasare intilrite in practici se reprezintd
schematic in fig. 5.2 (o-h).
Pentru amplasare, legiturile dintre locurile de rnuncd. gi unitlfile de
produclie respective se grupeazd in funclie de felul plocesului de fabri-
ca!ie.
De obicei, alegerea unui mod de amplasare sau a altuia se bazeazS"
pe circuitul de fabricalie a produsului care are debitul ccl mai mare,
acesta formind baza circuitului gcneral.
Pentru aceeagi ordine operalionald. a locurilor- de muncd, amplasa-
rea poate fi modificati in furrclie de^intensitatea traficului, arr-rplasin-
du-se aceste posturi unul lingl altul. In acest sens se face analiza debi-
telor ;i a incilrcd.rii locurilor de munci pe baza graficelor cle circulalie
gi a graficelol de analizi detaiiatei sau a metodei ABC.
De asemenea, pentru amplasare se mai au in veclere urmltorii fac-
tori: continuitatea sau discontinuitatea tlaficului, tirnpul pentru ope-
ralii ;i timpul pentru transport ;i manipulare.
A ce;ti ul tim i f acloli au f oalt e m ar c im pot 't ar r t r i iir cazul cind s'. 'pr o-
iecteazd, mecanizarea fluxului tehnoiogic.
5.4. TIPURI DE AMPLASARE
Amplasarea poatc fi staticd, pc opera{ii, sau pentm proclucfia in
flux.
La aml>lasare& staticd executarea unui prodris se face in acela;i loc

u"l I
Unitate I U.ri..." I I unltut" I
O.r'orl,ur"
de lucru
1,1"t,r..,rI l a" ru"r"I de muncd, fird ca ma.terialelc sau cea mai mare parte a componcntelor
l* pentru
'l pcntru l->lpentru I produsului sd se deplaseze. Uneltele, utilajele, materialele siut aduse
operatia I operalia | | opera!ia j pe locul unde se executd produsui. De exemplu, un executant sau o echi-
nr. I
I nr.z i I n r. . r I pi efectueazi montarca completi aducind toate pi.rlile componente
., [a acelagi loc de montaj . Muncitorii se pot dr'plasa sau nu se pot
^ deplasa
de la pozilia uuui ansamblu la alte ansamble. '
tll
I I-iu.ur" l-l Dcporitar"
Amplasarea staticd oferi urmitoarele avantaje:
- volum redus de deplasdri ale celor mai multe subansamble;
lll
Fig. 5.1 Schema lrr,ri flrr*-l".r".ul*.1" f.bti""t*
- muncitorii de inaltd. calificare au posibilitatea si efectueze toati
munca pe un singur loc de muncl; datorit[ acestui fapt, rdspunderea
pentru Calitatea muncii revine fie unei singure persoane, fie unei echipe;
114 I
ll5
j

-
 - permite sd.se schimbe ugor proiectul dupd.care se rearizeazii
dusul 9i succesiuneaoperaliilor; - --- -*r* pro-
* dispozitivele de lucru se pot
adapta la varietatea produselor care
se prelucreazi;
o l A mp tosone in linie
b) Am pl os or e i n U c u un - este flexibild, nu necesitd.o metodd.compricati de
oc c es organizare sau
deplanificar,q a.p:g9"9!iei
;i nu-piJi"ta aspectecare sd ducd.ta intre_
ruperea continuitilii in munci. ^
Ampla-sareastatici' a materialeror se adoptd. in
urmd.toarelecazuri:
cind pentru executarea rucri.rilor sint necesare
^-- sau maqini simple; numai unelte de
mind.
- cind sei executd.irn singur-procius,sau o varietate
produse; foarte micr de
- cind costul lucrdrilor de deprasaregi de manipulare
cl A mp l o so re in linie cu dlim entole a pieserorprin-
o/Amplos or e c i r c ul ot6 c u ol tm entor e
cipale ale produsului este ridicit :
c ent.Ol 6
- cind calitatea -rucrd.rilordepinde in mare mdsurd de indeminarea
muncitorilor si cind, se dore;te.ia rd.spund";";
sului sd fie incredinlatl unui singur'niulcitor sa'u t;;#.iit"t"" produ-
;;i ;;hip".
te amptizsarea
pe
^operalii,toatE
sautip.deproduirtrt
activaqiit- fit{,L;;"lu9i proau,
S"lup?,:pegenurid-;;dr"rii. d" &"._pro,toate
operaliiledc sudareselaiintrlun"singur roc,"toai*op"ruilile
jire in loc, toate operaliilede de strun-
-alt i"';iii;""5;.*t"'
-
op.o t ii' oferd,r.r,id1
"op.ii"
ou..i" ;";; ;i; ;
11yl*f:".. 1,",
_
- permrte utrlrzarea cu randament mai mare a niapinilor, ceea ce.
determini investilii mai mici p"rito utilaie t"r*ri"ri.".,
- se poate adaolg pentru multe tipuri ae proai ie
care au frecvenfd.-maie in succesiundaoperallrtor; ,.i'p""i." prod.use
flAmptos or e c i r c ul or d c u ol i m enr or e
e ) A mp l o so re cor usel ex ter i oor 6
--_f^1f^iglltr pentru o producfie^de iortimente variate;
- maregrecornteresareamuncitorilor direct productivi,
tribuie la cregterea.productivitnfii muncii; ceea ce con*
- u;ureazd.menlinerea continuitd"lii in produclie
i' cazul defectdrii
maginiior sau instala,tiilor, neaprovirionarii l;-ii-pL'*t/ vu l",i-it"
riale, absenlei muncrtonlor,
orrur mate*
""
Amplasarea
Be -operafii se adoptd" in caatrile cind:
- magtnllesrnt toarte s,cpmpegi deplasarealor este dificil[;
*^---"
._ se realizeazd.un sortimerrt 'varilt
de produse,
. - sint diferenle mari intre timpii ,re.".uii p."t; executarea d.ife-
ritelor operalii;
pentru produsererespective este micd
*J:"rt"r"u variazd,foarte.
hl Am pl os dr i dependente
.sau
Amplasarea maginilor pe operafii este speci{icd
Sem nificotio r epr ez eni U r i l or intreprinderilor care
P77772r1 ,"Zl:r":? in serii'mici un s&timent i";g i;p;;;;."""""
V//" St ocuri iniliot e I otim entor e I rn general, crrcula{ia obiectelor muncii este-influenlatd
p. odu . "f i n i t " o asemeneaamprasarea utilajului deoarece negativ de
g I A mp l o so re linior O_dependent6 @l ea determina cregtereadu-
ratei ciclului de fabricalie gi i" "po"rte
".J"9i-i -i"l"g.;;;;"r? molt
Fig. 5.2 Diferite scherne de amplasare folosite in practicd.
117
I
urmerirea operative a producfiei. De aceea,este necesarca amplasarea s.s. FACTORTTCARE TNFLUENTEAZA AMPLASAREA
maginilor pe operafii s5"fie realizatl. numai acolo unde condiliile spe-
cifice ale unitatij productive o impun. Amplasarea este influen{ati de o serie de factori
ln cazul aaopiarii principiului amplasirii pe operalii, trebuie stabilit care pot fi crasifi*
ca{i in opt grupc:
pentru fiecare produs cele mai ralionale fluxuri tehnologice posibile.
In mod normal, la solulionarea acestei probleme trebuie si se aibi in .-Jactorul material, care se referd. la starea materialelor, caracteris-
ticile lor fizico-chimice,cantitatea lor, succesiuneaintraiii
vedere mai intii produselecu cele mai lungi cicluri de fabricalie ;i apoi ln flux etc.;
-Jactorut' ma;ind, care se referi la utilajul
sd.se treacd.la stabilirea fluxurilor tehnologicepentru celeialte produse. necesare,, ;i;;;l;il de pr-oauclie
prccum ;i la modul de utilizare a acestora;
Anr,plasareapentru prodwcliaho JIux se bazeazS,pe criteriul ,,obiect", -J&ctorut, umau, care se.referd.la persolalul
adicd.ln funclie de produsul care se fabricd. La acest tip de amplasare .direct productiv gi la
muncitorii indirect productivi, ra persdnalurt"hnico-od-1',lJruilrr,
trebuie si se stabileascdsuccesiuneaoptimS.a operaliilor. Utilajele fo- cum ;i la condifiile de lucru'necisare acestora: pr"_
losite la fabricarea unui produs, indiferent de operalia pe care o reali- -Jactorwl mi;care,.care cup-rindetransporturiie intre
zeazd, sint amplasate in funclie de succesiuneaoperaliilor pentru exe- secfii ;i in i'_
teriorul lor, precum gi maniputerile necesarepentru
cutarea produsului respectiv. operafii, a;teptd"ri,
depozitS.rigf controale;
Amplaiarea pentru producfia in flux oferl urmitoarele avantaje:
...se reduc foarte mult transporturile ;i manipulirile, deoarecepie- care se referd.la depozitareapermanentd,precum
sele circulS.de la o rnagin[ 1a alta pe drumul cel mai scurt ;i in felul tr ra , agteptat'ea.perrtru prelucrare sau control; ^
",;Jr::?r:!..!:!:P,:rt,
-Jqcrcrw, serulctt' care cuprinde serviciile auxiliare si a'exe
acesta se reduce timpul total de producfie; trefinere, sociale etc.); (dein-
- spafiile necesare pentru producfia neter:minat5.sint mai mici;
-Jactorul constrwclii,.care se referd"la caracteristicile construcfiilor
-se realizeazd"o folosire mai eficientd a forfei de munci (speciali- cxterioare gi interioare ;i ale instalaliilor necesarepentru
zare pe lucrdri, calificare rapidi etc.); utilizarea ror;
-ia
-Jactorwr schimbare,care se refeie la
- se usureazdcontrolul producliei ;i se simplifici procesul de condu- flexibilitate.a9i posibilitateade a"rvotiui" in .adaptabilit";; Iurtiple,
cere a lucr5.rilor. viitor u
dlntre acestegrupe de factori se ataliz,eazd ""iiatii-oroductivc.
detaliat, stabilirr_
Amplasareabazatd"pe produclia in flux continuu se adoptl in cazurile "recare
du-se pentru fiecare.in"pa-rte toate eleme"t"t" n"c"ru.elJntru
cind: zarea unei amplasd.ricorespunzdtoare. ,"ati-
-se realizeazd" o mare cantitate de piese sau produsede tipuri asc- La prorectareaamplasd.riitrebuie sd.se
minitoare sau standardizate : {ind. seama de intreaga orga-
nizare a.intreprinderii. De modul d.erezorvar" o p.ofr"-"io,
- cererea pentm produsele realizate este in general constantS"; a" ampra*
sare depindeorsarrizareaproducfiei, exploatar"; l.hip;;;;iurui
- executareaoperatiilor se poate efectua in flux continuu firn difi- al intreprinderii P.oductivitatej
--,i',.'ii, tehnic
culta!i. .onaitiile de muncd etc.
Amplasarea bazatd"pe produclia in flux continuu (linii tehnologice)
poate fi adoptatd gi in intreprinderile care realizeazS.o cattitate mart'
de produse, de sortimente diferite. Pentru aceastapieselesau produsel 5.6. STUDIUL AMPLASARII IT,[ INTNTPRINDERE
se grupeaz5.in funclie de aseminarea tehnologicd,stabilindu-se un flux
tehnologic care determind.amplasareamaginilor in ordinea succesiunii 5.6.1. OBIECTIVE URMARITE LA STABILIREA AMPLASARII
opera!iiior.
Amplasarea optimS" a ma;inilor, utilajelor ;i instalaliilor in secliilt'
intreprinderilor se poate realiza dup[ studierea a diferite variant,'. bilirea amplasirii.
Nu este suficient[ numai stabilirea principiului care se adopt5",ci tri'
buie determinate condiliile concrete in care amplasarea optimi poalt' Stabillrea unui flux rafional. pt.nrru aceasra, ampla_
* fitrp"lie
sareatrebuie asrfel rcaliz,atd" 'asigure
fi aplicatd. inci't si o n;""ui"*-ia1ionaft a
Stabilirea variantei optime de amplasareeste o problem[ complexr"r. posturilor de ]ucru in fruxul tehnologic pentr, a' se
evita intreru_
ea nu poate fi soluiionatd.decit pe baza unor calcule tehnico-economit', perile-;i intoarcerile in flux in r.opnT foiosirii
l"ai"i""r" a forlei de
din care s5. rezulte eficacitatea economicf, a fiecirei solulii in paltt rnuncd.,utilajelor ;i instala!iilor.

tlB 119
 Deplasareape distanfe cit rnal mici a rnaterlalelor gi a- produselor.
Pentru aceasta,trebuie si se reducS.pe cit posibil distanlele de trans-
gi produselor, precum ;i frecvenla transporturilor.
-port al materialelor
o atenlie deosebitStrebuie acordatS"mijloacelor de transport pentru:
- stabilirea tlascelor de transport;
- dimensionareacdilor de circula(ie 9i acces;
- stabilirea pantelor admisibile si a modului de realizare a cdilor
de cir_culatie;i acces;..
- dlmenslonareau9ltor;
- corelareaamplasirii cu mijloacele de Iidicat ;i transportat ce ur-
meaz6, a fi folosite etc.
Deplasareape distanfe cit mai mlci a salariafllor. O amplasare cores-
puuritoare trebuie s[ permiti reducerea distanlelor de deplasare a
ialariafilor. O atentie deosebitd este necesar s[ se acorde amplasdrii
birouriior din cadrr,rlsecliilor ;i sectoarelor,cit 9i a birourilor care au
Iegdturd. directd cu produclia.
Folosirea rafionali a spafiului construit. Suprafelele de -produclie
trebuie folosite in mod rafional avipd in vedere cI intre altele excesui
de suprafele mdre;te inutil distanlele de transport. Suprafefeletrebuie
calculate in funclie cle necesarulde spaliu pentru desfigurareain condi-
lii optime a activititii de produclic ,si in funclic de perspectivaunor'
dezvoltlri ulterioare.
De asemenea,trebuie sd se foloseasci,pe cit posibil, in funclie de cou-
difiile specifice, transportul la in5.llime (cu conveict:e,cu .mouoraiuri,
cu diferite tipuri de benz,ide transport etc.) 9i stivuirea pe inllfimc.
Ob{inereaunor produse de calitate sup€rioari. T a amlpasareaate-
lierelor gi a secfiilor,cit;i a ma;iniior, utilajelor;i instalaliilor dirr.ca'
drul acestoratrebuie si'se aibi in veclerecit locurile de muncl cal,
genereazi trepidafii, praf, umiditate , gaze etc. pot.afecta-calitatea pro
duselor si conditiile de muncl; de aceea,ele trcbuie amplasate separa-l
de celelalte locuri de munci.
la alegeleamijloacelor de transport, la stabilileatril
De asemeneaa,
seelor c1edeplasarecit gi la amenajareadrumr.tr-ilor,trebuie s.1se ail;rr
in vedere posibilitatea de :r se asigura transportul materialelor si ;'l
produselor, firi riscuri de cleterioraresau degradare'
Economie tle forfd ile munci. La stabililerLarnplasS.rilortrebuie ',1
se analizezeposibilitatea ca amplasar-eas5.pclmiti efectu-areatutur',
activitililor cu mir-rimumde personai ;i in timp cit mai rcclus.
crearea unor condifil de munci corespunziltoare.Un rol importrr,,,
in reducerea accidentelor de munc[ ll are rezolvalea corespunzdtoL;'
120
a problemelor de amplasare gi, respectiv, de transport
;i depozitare
in cadrul intreprinderilor.
. Principalele prob.lemecare trebuie avute in vedere, 9i care af.ecteazd"
gi proteclia muncii, sint urmitoarele:
- constru-clia clddirilor trebuie sd"fie suficient de rezistentd., pentru
a nu primejdui securitateapersonalului;
- amplasarea-maginilor,.utilajelor gi instalaliilor trebuie sd.asigure o
exploatarecomodS,fdrd pericol de accidentarea'muncitorilor 9i sd.
iermi-
td mecanizarealucrd.rilor de transport al materialelor gi
iroduselor;
- dimensionareacorespunzd.toare a cdilor de circulatie si'acces care
sd asigure deplasareamijloacelor de transport 9i a persoatr"lorin condi-
{ii de securitate adecvate;
- locurile de muncd. ce prez.intd.pericol de incendiu gi explozie si fie
izolate de celelalte locuri de muncf,;
- folosirea pe cit posibil a iluminatului natural, in special la locu-
rile de munci care necesitS.acest tip de iluminat ;
-reaLizarea instalafiilor de ventilare necesare,cit gi a instalaliilor
pentru iluminatul artificial;
- amplasareaoptimi a punctelor de prim-ajutor etc.
lntrefinerea ;l- repararea in contlifil optime a mijloacelor fixe. La
^
iltocmilea planului de amplasarea utilajelor gi instalLliilor este necesar
si se aib5.in vedere posibilitatea de intrelineie ;i reparare in condilii
corespunzitoare a acestora.
Asigurarea postbilttifilor ulterioare de extlndere. La elaborareaplanului
general al intreprinderii tlebuie si se ia in consideraliegi posihntalite
de dezvoltare in viitor. 'fel'iniit
.Amplasarease va face in aga s[ poita
fi adaptati cu cheituieli minime unor noi cerinle in cazul unor modifi-
cdri in procesulde producfie,in cazul schimbirii nomcnclaturiisau mo-
dernizirii echipamentului tehnic, in cazul fabrici.rii de noi produse etc.
5.6.2. DESFA$URAREA UNUI STUDIU DE AMPLASARE
In general, unui studiu d.e amplasarc se realizeaz|,
-desf5;urarea
^ trei etape principale
in
[84]:
- stabilirea informaliilor necesare;i oblinerea lor;
- analiza informaliilor gi elabolarea unor solulii posibile;
- alegereasoluliei optime ;i detalierea lucririlor tre.bsare acesteia.
5. 6. Z. 1. Informafiile necesare unui stuiliu de amplasare
Pentru realizarea unei amplasiri trebuie sd se stabileasci cinci
elementedebazd: produsul P gi CantitateaQ care trebuie sd.se realizeze,
121
 fluxul de fabricalie R, serviciile anexe S care trebuie sd se foloseascd
;i timpul necesar I.
ProduseleP ce urmeazd. sd. se realizeze pot fi clasificate astfel:
articole, modele, subansamble,ansamble gi specificalii.
Cantitateq.Q de produse ce trebuie sd se fabrice poate fi exprimatd .()
numeric, prin greutate, prin volum sau valoric. fr
F
o
Prhflwxul defabricalie R se stabilegteordinea operaliilor 9i controa- til U
o
o

lelor in procesul de produclie. Definirea lui se face cu ajutorul fiselor .t

U
tehnologice.Ma;inile si echipamenteleutilizate in fluxul tehnologic sint. & E

in funclie de operaliile stabilite pentru modificarea formei ;i a caracte- { J o

risticilor materialelor.Circulalia personalului in zonele de lucru depindt tr
t
L
z E
de succesiuneaoperafiilor. Ordinea operaliilor si a controalelor previ- o
zute pentru un anumit proces constiuie problema de baz6.pentru sta*
bilirea amplasirii. f o

Serui.ciianexe( S) ,necesarepentru desfdsurareanormali a procesului

I
h
z o
de produclie; ele asiguri funclionareaechipamentultiitehnic de fabricalic c oo
f

gi condilii corespunzltoare de lucru pentru personal. Prin ,,servicii E 9 o

:o
d
l iu
anexe" se inleleg serviciile auxiliare ale intreprinderii, pentru: repa- U :o
=c
o
ralii, expedilie, vestiare, toalete, cantin6, serviciu medical etc. De multi: o
E
<o
E

ori, serviciileanexe,Iuate in ansamblu, ocupi o suprafa!5 relativ mart & <o

L
fa![ de sectoarelede produclie. De aceea,in cadrul studiului de ampla
sare este necesarsi li se acorde toati importanta.
Timpctl (T') este un elementcare trebuie luat in seaml la analizl
fiecS"ruiadin celelalte patru elemente. Pe baza lui se stabile;te peri- o

oada in care trebuie fabricate produsele, durata operaliilor tehnolo-

gice, timpul de deservire etc. @o

Timpul influenleazi, de asemenea,alegerea echipamentului tel'- ,/ 6

nic al intreprinderii si prin aceastastabilirea amplas6rilor. Timpul estr
un element de bazd. pentru corelarea locurilor de muncd cu echipa- t"
P
g
I
o
E
o-q
>cd

mentul tehnic, pebazi lui determinindu-senecesarulde for!1 de munt'i o9 c o=

Aceste cinci elemente pe care se bazeaz:a, elaborarea giimplemen- EEd

o=
o1:
ss
E ;d .9; =
tarea proiectelor de arnplasaretrebuie sd fie, in permanenld, in aten{i:r <h_ o
o-
o

rt
c6
inginerilor si economigtilor care se ocupl de aceste probleme. o
ocd
i5@ ou!
Efectuarea unui studiu de amplasare cuprinde urmdtoarele etapt' o E_ S
de bazd": 9
- alegerea locului unde se face amplasarea intreprinderii, sec \ =o
E6 o
d
aa c .r
liei, atelierului etc.; I .i P E= ,
gO
o:
o
oo od
- amplasarea generald a obiectului, concretizatd printr-o schen);r Zo
{ -xd
de ansamblu realizatS,pe baza unui procedeu ralional de pregd.tire;r !n
o:
amplasirii; 9s ?6
- amplasarea detaliatS, concretizatl printr-un studiu tehnico-ect' =N
o;
L

nomic; aceastase face prin detaliereafiecirei etape cuprinsein procedcirl r;

ralional de pregf,tire (fig. 5.3.); d.E bb
._ aplicarea studiului.

122
 #t

Un procedeu ra{ional de pregdtire a studiului de amplasare detalia-

ti cuprinde urmS.toareleetape [84]:
- anahza produse-cantititi ; -.
- stabilirea sectoarelor de produclie ce urmeazE"a fi amplasate; E
E
- stabilirea drumurilor gi cdilor de circulalie;
;
- stabilirea depozitelor;i a relaliilor acestoracu produclia gi ceilalti o
o
factori interesali (se va pleca de la principiul cd cel mai bine este s:r
nu fie necesard depozitare);
- stabilirea circuitului produselor intre seclii ;i in cadrul secliilor
in raport cu fluxui tehnologic, care trebuie sd fie minim pentru fiecare
proous;
OO
- stabilirea relaliilor intre circuitele diverselor activit[fi ;i toli o:
Oo
factorii influenli; o L c:

- calcularea suprafelelor necesare pentru producfia previzuti. o; o:

avind in vedere si dezvoltarea in perspectivi; o;
-o!^
o:

- stabilireadetaliatd.a amplasdrii; L

ool
L L i*

- stabilirea instalaliilor, a mijloacelor de transport gi a celorlalfi E E E 69

a," --;, "'
ri i fi i o
factori influenli, necesari pentru desfS.gurarea optiml a activitilii in
FFB3" '!
O
intreprindere; ooi;:

- proiectareain mai multe variante. o o o o:

Dupi cum se observi, in fig. 5.3 se face in prealabil analiza celor doi oo;i-^o

factori P ;i Q. 99e!.
LLoO O
()OOO<
Analiza cea mai important5, poate cea mai semnificativi din tot
proiectul de amplasare, este aceea a circuitelor produselor. Analizinci
acestecircuite se va urmd"ri optimizarea atit a migcirilor, cit 9i a mij' A
loacelor de migcare in sectoarelein cauzd, care trebuie si asigure in
primul rind transporturi ;i manipuldri minime.
) a,

5.6.2.2.Anallza informa{iilor oN

Prin analiza am[nun!it5. a elementelor P, 0, R, S 9i 7 se oblin in-

dicalii asupramodului in caretrebuie flcutl amplasareain intreprinderu',
Analiza elementelor P ;i 0 constituie o parte importantS. a proiec- o-

telor de amplasare.
Elementele P ;1Q conduc la stabilirea tipului de produclie (de uni- O
d
cate, de serie sau de masd) pe baza clruia se adopti tipul de amplasart'
Pentru analizareaelementelorP ;i 0, datele oblinute le vom transpun, od
oP
intr-un grafic in care pe abscis[ se trec produsele P, iar pe ordonalrr od
cantitS"lile Q. oO
Pentru exemplificare se poate lua cazul unei intreprinderi care rclr og
IizeazL mai multe produse incadrate in grupele A, B, C gi D in diferit, OJ ;
cantitd.li. Reprezentareagrafici a acestei situalii este redatS.in fig.5.'l
in fig. 5.4, suprafafa cuprinsi intre curba P-Q, ordonat5.gi abscisr, qB . i
a fost lmp5.rfit5.in trei zone (A; B; D), carc dau o imagine a tipulrl
oo ii

r24
 -'- greutatea pieselor sau materialelor care se transportd;
de produclie care trebuie adoptat, in cadrul intreprinderii, pentnr - volumul materialelor sau pieselor;
diferite sortimente. Fiecare din aceste zone indicd ce tip de amolasart, - durata transportului;
este recomandabil s5"se aolice - cheltuieliie de transport ;
Din fig. 5.4. rez;r:Jtd
cd ii zona I (,4) este curprins un num5.rredus dt, -_ numirul de conteinere care se transDort[ intre locurile de munci
sortimente insi in cantitS.fi mari; aceast[ situalie este specificd uner pcntru fiecare tip de produse etc.
produclii de serie. Pentru asemeneaproduclie se recomandl amplasa, Acegti factori reprezinti o parte din criteriile de analizd ale transpor-
rea bazatd.pe produclia in flux. Utilajele necesarepentru executarerr tului intern ; ei pot fi exprimali prin valori numerice pentru fiecare
produsului respectiv sint amplasatein funclie de succesiuneaoperaliilor" sortiment care se transportd.
AceastS.produclie se caracterizeazd"prin: folosirea de magini speci. -analiza
Dacd, de exemplu, la fluxului tehnologic, pentru stabilirea
ahzate; transport automatizat; flux continuu; vitezd"mare de deplasar'- rnnplasS.riise alegedrept criteriu de analizd lungimea traseelor de trans-
a produselor pe flux.
Zona a II-a (B) cuprinde mai multe produse care se fabric[ insi ir.. lmrt, trebuie intocmit un tabel ln care se inscriu toate materialele care
i se transportd, precum gi lungimea traseului de transport al fiecdrui
I cantitdli mici. In acest caz pieselesau produselese pot grupa pe baza rnaterial in parte; daci se alege drept criteriu greutatea pieselor sau
l criteriului de asem[nare tehnologicd, stabiiindu-se un flux tehnologir: rnaterialelorcare se transportd in tabel se vor inscrie materialele si greu-
cit mai rafional. Ma;inile pot fi amplasate in ordinea succesivS. a ope- tdlile lor.
raliilor tehnologice. Se poate adopta, de asemenea,amplasareape ope- Pentru a exemplifica mai detaliat alegem drept criteriu ,,cheltuielile
ra!ii. de transport". Astfel, cu ajutorul datelor din tabelul 5.1 produsele se
Zona a III-a (D) se caracterizeazE, printr-un num5.r mare de produsl
in cantitS"li foarte mici. In aceastl situalie se adopti amplasareapc Tabelul 5.1
opera{ii.
- C LA S IFIC A R EA P R OD U S E LOR iN OR D IN E A D IN C A TA LOG
in practicS.,cele mai multe scheme de amplasare sint o imbinarc
intre cele trei tipuri clasice, folosindu-se avantajele fieciruia dintri.
acestea. Numirul de ordine Valoarea cheltuielilor Nunirrul de ordine Valoarea cheltuielilor
al produselor uc rrdrl5P ul r al produselor dc transport
Pentru stabilirea criteriiior de analizd se folosegtemetoda ABC fon-
dati pe ,,regula 20-8A". Aceasta este de fapt concluzia valorificirii
unor date statistice referitoare la o serie de fenomene foarte variatr I 16 1J 400
observate de c5.tre W. Paretro in economia american5.;i anume: 200,"
din ci"ile ferate asigurS" B0o/"din trafic ; 20o/odir'tproduscledin depozit L 100 L4 20
au o frecvenld. de livrare cu B0o/omai mare decit restul produselor;
15/o din defecliunile care apar la utilajele unui atelier mecanic anga- 1 800 t-) 100
jeazFL B0o/odin costurile totale pentru reparalii etc. 4 200 t6 t0
Pe baza acestor date statistice s-a putut trage concluzia cd, in cazul
5 100 t/ 10
existenlei a dou5.mulfimi, A gi B, circa 20o/o din elementelemullimii
A condifioneaz[ existenla a circa B0o/odin elementele mullimii B" 6 )\ 18 1100
Aceastd. concluzie denumitd. ,,regula 20-80" prezint[ interes pentrn 7 10 1o 10
efectuarea de studii in domenii variate, inclusiv in problemele der
transport intern gi amplasare. 8 200 20 la

Pentru folosirea regulii 20-80, sint necesaredoui categorii de date: 9 18 2l 100

a) criteriul de analizd.care trebuie si fie reprezentativ ;i exprimat 10 200 22 100
in valori numerice:
1l t0 23 J)
b) num[rul de elemente la care se referi. criteriul de analizd.
iirtr-o lntreprindere industrialS., valoarea cheltuielilor de transoori l2 20 24 15
intern depinde de:
- lungimea traseelor de transport ;
t27
126
Tabelul 5,2
CLASIFICAREA PRODUSELOR iN onotNBA DEScREScA:roARE
3 600
A CRITERIULUI +
I 3 400

3 2CC
Valorile la ordine Valori 3 00c
descrescitoare cumulate
ale criteriului 2 300
2 00c

2 /.a0
I 100 I 100 13 23 22 3 447 2 100
800 1 900 IA L2 20 3 467
2 000
400 2 300 _t-) L1 20 3 487
200 2 s00 1,6 9 18 3 505 1 600
200 2 700 17 I L6 3 721 1 60c
200 2 900 18 24 15 3 536
100 3 000 t9 20 1,4 3 550 r 400
100 3 100 20 7 10 3 560 t200
100 3 200 2l 1"1 10 3 570
1 0c0
100 3 300 22 to 10 3 580
100 3 400 L .) 17 10 3 590 800
25 3 425 1,9 10 3 600 600
400
2AO
clasificd dup5.valorile descresc[toareale acestui criteriu, aga cum rezul' 0
ti din tabelul 5.2.
Cu ajutorul datelor din tabelul 5.2 se traseazl curba prezentatS.in
diagrama din fig. 5.5 la care se pot delimita zonele A; B ; C. Zonek: t.yn t Soh
N umdrul de produs e
dau indicalii asupra cdror produse se se indrepte atenlia atunci cind
r,19. J.J
se va face o reamplasare a locurilor de munc5. din atelier. i(cprczcntarclL grar,ficd a datelor din tabelul 5.2
Din analiza zonelor A; B si C se constatS.urmdtoarele:
- transportul intern al primelor gaseproduse (din cele 24) ce se-fa"' mult interes, intrucit transportul intcrn al acestora r-cpr.czintricirca
bric6, care se afli in zoni ,4, necesitd.80,5% din totalul costurilor: t4o/. din costurile totale.
-luind in consideraregi produsele cuprinse ln zona B a diagramei. Daci se ia i. considerarealt criteriu, c. crecxemplu greutatea piesclor
costurile transportului intern reprezinti 94,5% din totalul cheltuieli- sau numirul de conteingre,s^eva-proceda in mod-asei''e'dtor, ieparii-
Ior ; zindu-se cele 24 de produse in ccle trei zone.
-costul transportului intern al produselor cuprinse in zona C ir de fabrlcafle._Dupd.anarizareaclateror rezultate din diagrama
diagramei reprezintS.un procent neglijabil (5,5%) din costurile totalt' r-?
-FlX":lsc lrece la o altd etapd.inrportant5 a s,.udiuruicle arnpiisare,
Din concluziile prezentate rezultd" ci atenlia specialistului care t'rr stabilirea fluxului de fabrica!1" (Ri pe'rtru fiecare proclus.-pentru sta-
proiecta reamplasareatrebuie si se indrepte asupra pro-duselorcuprirts' bilirea fluxului de fabrica,tie,mai i'tfr sc stabile;te t a" operafii
in zona A, adic| asupra produselor18,3, 13, 10,4;i 8; ele trebuie s;i necesar;i ordinea de desfd.;ula{9 1or, astfel ca produsul ",n:.rot sL poatd.'fi
fie amplasate ralional pentru a scurta traseele de transport 9i a rednr, I
rcalizat in cclc mai bun.econdilii, intr-un timp T optim.
numlrul transporturilor ;i manipulirilor inutile. La analiza fluxul.i de fabricalie sc urmdr"gtu p"iit ititatca de elimi-
Pentru ca eficienla economicea amplasdrii s5.fie cit mai mare trebri!' n i1.or operalii sau eventual clc schimbar:esiu cornbinarc a.opera_
ll?,r. pentl'Lrc.
si se adopte o solulie ralionali;i pentru produseledin zona B (5-2I-51 irtlor, se putea.obline o ampla.sarecit mai corcspunz5tbare.
22-2), sai pentru o parte din produseleacestei zone care prezintS.nirrr Pentru stabilirea-circuitelor proclusilor este necesard.cicternirrarea
rniscd.r:ii
materialelor in cursul d.iferitr:loretape ale proccsului de fabri-
r28
t29

ca!ic'.Un circuit eficaceal produselorse obline llmai atunci cind depla-
sirile se fac pe drumul cel mai scurt, continuu 9i f5"ri intoarceri.
Circulalia produselorconstituie un factor esenlial la stabilirea arnpla-
s5.rii,mai alei atunci cind migcareamaterialelor reprezintd o parte irnpor-
tanti a procesuluide fabricalie sau cind costurile de,transport pi marripu-
lare sint mai ridicate decit costurile operaliilor de prclucrare.
La stabilirea fluxului de fabricalie (R) tiebuie si se determine:
- drumul parcurs de materiale pe flux pentru realizarea fieclrui
produs, de la materia prim5. pinl la produsul finit;
- volumul stocurilor;
- activitatea desfdgurati la fiecare loc de muncd;
- depozitdrile intermediare.
Pentru fiecare loc de muncd trebuie sI se stabileasci:
- echipamentul necesar;
- cotele de gabarit;
- personalul de deservire;
- produclia medie gi maximi.
Pentru fiecare loc de depozitare trebuie si se detelmine:
- cantitatea ce se depoziteaz6.;
- greutatea gi volumul materialelor depozitate;
- in5"lfimea de depozitare.
Pentru.traseele dinlre locurile de munci se stabilegte:
- cantitatea materialelor ce se deplaseaz[ (greutate 9i volum) ;
- frecvenla transporturilor gi a manipulSrilor;
- echipamentul pentru transport ;i manipulare.
Se analizeazS.,de asemenea,circuitele pentru ^serviciileauxiliare ;i
anexe, care Se coreleaz| cu circuitul produselor. In continuare se tra-
seazd-diagrama relaliilor circuitelor produselor
-a */sau activitdlilor, in
aga fel ca"deplasareamaterialeior gi muncitorilor si fie minimd..
5.6.2.3. Determinarea suprafefelor necesarepentru amplasare
Pentru deter-minareasuprafelelor necesarein vederea amplasirii s,r
parcurg urmitoarele etape:
- stabilirea utilajelor gi a echipamentelornecesareatit pentru pro-
duc{ie, cit ;i pentru serviciile auxiliare;
- determinarea serviciilor auxiliare, a anexelor gi a schemeide orgrr-
nizare care va asigura indeplinirea funcliilor de cercetare-dezvoltart"
de producfie, comerciala, financiar-contabila ;i de personal din intrt
prinderc ;
-- determinarea suprafelelor necesarepe baza elementelorP, 9, 1i,
S ;i ?;
130
t
__ determinarea spaliului total necesargi
confruntarea lui cu spaliul
disponibil.
Iletermlnarea sulrafefelor de amplasareprln metoda Guercket. Metoda
avantaju] cd permite sd se stabileascd.optim suprafafa de
l:::fla
am?lasare, intr-o formi simpld. gi destul de eficace.
*
Suprafala totald. necesard.(sr) pt'nt-ru-fiecare utilaj, instalafie etc.
ce rrrmeazS. s5.fie amplasatese poat-ecalcula prin insumiiea a trei'supra_
fele parliale:
- suprafafa staticd. (S");
- suprafafa de gr-avitafie (S");
- suprafala de evolulic (S,)-;
cu relalla:
Sr:S, +Ss +S,.
. sup-rafafa staticd (s,) este suprafaia- ocupati. de rnasini, instaralii
gi mobilier.
Supra{ala de gtavita-tie (sn) t'stc suprafafa utilizatzi dc muncitor
p.e1t1udeservirealoc.lui de miinci; ea cuprincle spaliui pentr-unat.-
;i
rialelernecesareactivitdlii respective.
AceastS.
.s'.rp'afa!5 se calculeazvaprin inmurlirca s'pr-afr:lci staticc
cu numd.rul de pdrli (l/) p" ca.reestetcleservitd.ma;i'a ,i" .et,," munci-
tori:
So:S" x ly''
. Suprafafztde evolufic (s,) este suprafafa care tr-ebuiesd.existe i.tr*
loc,rrrilt:,dcrnunc5.p('''tru dt.pl.asareipersonarurui pcnt'i 1ra*sport
;i
, ; I s l c a l c u l c a zd . cr r r cl a f i tL :
s ,:( s s +s o) K.
K r:ste un coeficient a cd"ruivaloare poate varia intre 0,05
;i 3. El
rcpreziltd un rap.ort intr-e valoarea medi6 a coteior de garbaritalc obiec-
telgr.,.depla:aJe9i de dou5"ori valoarea cotei medii a utilajelor sarl a
mobrlrerulurintre carc se facc deplasareaper:sonaluluisau a mijloaceior
de tra.nsport.
valoarea coeficientuiui K pentru o serie de ramuri cste clatir in ta-
belul 5.3.
Pentru stabilirea suprafelei necesarestocudlor clin magazii sau ate-
licre nu se calculeazd.suprafala de gravitalie ci numai sup?afala staticl
gi de evolufie.
_ I)eterminareasuprafefelde amplasareprin metoda analitici. cu meto-
rla analiticd sc d-etermina detaiiat sufrafelclc nccesar" i*ei unitdli
productive noi sau care se reorganizeaid, pentra secliile c1efabrica{ie,
131
 Tabelul 5.4
Tabelul 5.3 DATE NECESARE PENTRU UTILAJELE SI ECHIPAMENTELE CARE URMEAZA
VALOAREA COEFICIENTULUI If PENTRU DIFERITE SECTOARE PRODUCTIVE A FI AMPLASATE
Amplasarea maqinilor sau echipamentului
intreprinderea: Cld.direa:. Serviciul:.
Sectorul: Amplasarea cea mai apropiatd, de:. . . . . .
E xecutantul :. . A j utat de. .. D ata:
grea (alimentarea gi evacuarea se realizeazS, cu podul
0,0s-0,15
Nr. de identificare: . . Numcle/tip
Sectoare cu fabricalie in la care se folosegte un conveler 0,10-0,25 Dimensiuni/model: . Fabricatd. de:
Y i teza: C apac i tatel (a)........
Filaturi rpr-q- D i mens i uni gi s pafi ul nec es ar
Nr. inventar
Jesitorii Servlclt: inillimea maxrmi
A pi .. ..... A bur Greutatea nefi'
llt:canicd fini
Evacuare Lifimea de baz6"
Sectoare industriale pentru proclucfie de unicate qi serie mic5,, ate- A er conrpri mat . ....... Gaz ........ Lungimea maximd
t1
I i c r e r l e i n t r e ! in e r c ctc.
A l tc (canal i zdri ) .... Lungimea de baz i :.
Fundalie Gi.uri . Suprafa!a netd,
pentru clepozite,pentru servicii auxiliare, pentru administralie (birouri, Puncrc la nivel Suprafafa de lucru ;i pentru intrefi-
arhivi etc.). Es,apament nere
Suprafafa total5. rezulti di1 insumalea celol.patru categorii de spalii Legzl turi el ectri ce . .. . C ontac t di rec t. .. Supra{afa pentm rnaterii prime gi pro-
rrenlionate [84]. Conectare electrici, specialS cluse
Pentru ficlarb categoriede suprafali se intocmescfolmulare de infor-
matii. Astfel, pentru utilaje ;i echipamente se completeazl' datele din o I I cl
lb
Treccri
forinularul pre?entat in tabelul 5.4, care cuprinde atit caracteristicile Motoare !ls l r €l sl Servicii dir-erst'
d I S l :'l
de baz'a;i juprafala necesaracit gi o schema.la scar5.a utilajului, pla-
rc l <
S uprafal a total :i r.rr:c es are
... .,
sat[ pe irn ciroiaj. Acest caroiaj se va adopta gi pe planul general de
amDlasaredetaliatS..
Datele din formulal-e se centralizeaz1"intr-un alt formular (tabelul in situalia actuali
5.5) dnr care, prin insumarea suprafelelor parliale, rezulti suprafata i n s i tuafi a noui . ..
totali necesareacestor categorii de spaliu.
Pentru eviclen!5,utilajul g-iechipamentul se clasifici pe tipuri identi- V cdere de sus l a s c ara 1:100
ce sau asemenetoare,in oldinea fluxului tehnologic, Iespectind clasi-
ficarea generald.din evidenla contabile.
Stabil-ireaamplasdrii se face prin codificare. cea mai des folosit[ me-
tocll cle coclificaireconste din utilizarea unei litere inilia.Ie, care indicd
utilajul, urmate de o cifr[ ; in caz c[ este necesar,se pot utiliza 9i aite
litere care si conduci la identificare.
De exemplu, S, simbolizeazd"aparat fix de sudat, S, aparat mobiJ
d.esudare,Str, Stl, Sls...Sl,strungul 1, 2, 3...n etc,
Din tabelelt 5.4 ;i 5.5 re'Jtltd !i supra{efelerlecesarepentru mullci-
tori, pentru materii prime gi materiale, intrelinere etc., in cazal fiec[rui
Observa!ii
(a) Diametrul final al sirmei trefilate: minimum 0,8 mm, masimum: 1,5 mm.
utilaj sau echipament.
133
132
fabelul 5.5
TABEL CENTRALIZATOR AL SUPRAFETELOR PRODUCTIVE
cAlt,\c1'ERrSTrCr $r SUPRAFETE
intreprinderea Clidirea i secfia
lnsemuiri privind identificarea ll Su p r a fe te Suprafete pentru deservire
I

il i l :t t" | l r m l
Numele
9r/sau
descrierea
l l;l i l i l * i EI;sl ;l ; ; $ll;
llilElglE:Fe
|E
l!+lEltftllFE.IEq
*t tlilEl{l ll I
Fs :l R l i l g l
klgl*il$lElsl
lil
Observatii

Ll:lslEi,?grr
IEIIglH:H
llr€l l l i l ;[;r*rE r,ir
| | | ,$r sr
Report Suprafete

Note privind realizarea (referinfe)

Suprafafa totali netd.
Treceri
Servicii
Altele
Suprafala total5

ii".. ,*r*,e{rFir{iFa

el+ts
l Il It Fil+qIaE
r g
aisrrifif,* ?$;: ;;ss
sE;IirsgE
*s?Er
*1[Ei=*
ii *i nIi:eiEg glEE'lsg?:5E
sn E
Fsifl$F *rE$*FEr
$,fr? IEEEtgi$iEi[
tf
nEtF+r:g!gl6*iIElg;
;B; 5+s3 Er sFLil'E;'n
+qfr3ai 'Hg
1fig;eiEB
ilir+ EsrE:*H.rE
H:
+sc fgilfg.
s.igH
fr'
i; is.FgE I iEgg:
sx*p$xg, $ flefs*HF EFs:0' r S €E - '
H HA r F d r E F Hh :'EE: E"' ef ;E$ !
E E p € .o s :r 8B il [ s il Hs s . o' g"r E- ' * '-g$${
E *A f ; r f
3;$x;c i $;gif;.$i3s Er;at
&; : i+q ; gAHxf r*I EHE
[t$$;gg{EI.l
g [ F F i l r *
{r's. eg -
frE$[Eg
E
$ aHf ;.iE
H qH Eer E E: F ' r F H S E e
EfE;[ $;.H
c*rrx& I 1g Bxs$FE ;s;r* fi€;*il'ilH8$ ffil**f
a i l H : #a; ;& -;tEpE :[,9=E
itijr]H *$.FE
$ N . H B - 5 33 :' $;:E E Tg.
i-=,* I;$;6I
E ,ds e 6
'EFi"+ fi . lIEIe*
E:H.;i5S
H E
p€-a
gF=F E[ $Ef
: a Fil FFI
::l;tef E E.$$s$,
;as$iH"A[B;EEE€EE
[i+$Et
+f.f$
F ftE
g q I HE f * €3 F l{
I $ s i+ F r lc
i: r il€ g $ FE i'
* FF* [ IEf,f;$iFF I;.tFHEE
il16E$f igi;I$
 Tabelul 5.6
IIVIPRI}IATtr PENTRU CULEGEREA DATELOR NECESARE PENTRU DETERI'IINAREA SPATIULUI

Executat
SPAT]U NECESAR PENTRU SERVICII

Dlementele utilizate pe.ntru sop,.tu1"

ll pe Spatiu suplimentar
caiculul supra{etei 1 serviciu
impus de constructie
il'
l ttl l
xecutat de:
SPATIU NECESAR PENTRU DEPOZITE

Materiale Unitatea
sau produse SAB Suprafata rnarllmea I Spaliu suplimentar
sloca!e continutul total6 maxima inpus de construclie
I

E xecutat de:
SPATIU NECESAR PENTRU FABRICATIE

^. . . t _.
)ervlclur I lrpul magruu Suprafata Spariu suplimentar impus
| <er r anhinr - pe maginl
de construclie
activitatea mentului m2
l

(a) (b) (c )

Amplasarea birourilor intreprinderea Clddirea_Etaj

---Camera_
fi Actual n Prevd,zut m2 actual Serviciul_Sectorul Foaia
Erplicalii Spatiu necesai Echipament (cantitate, dimensiuni, descriere)

Nmele persoanelor
- |
I
|
t3 t9
ls

I l =t
sau ale func!iulilor -

Se vor indlca toate Titlul

persoancle, regrupate sau
|
I
I
{. i l d
ldld
IAI:
-a lF t H
€d t;l H
I
pe funclii, sau toate descri-
I totii
Dimensiuni
gt;t6' .9 16
oloi
I
€
!
funcliile sau activi-
tdtile)
erea
muncii nt
I t-ta

9lat r
cttr tFt tr 6
Ht&ti
Desc!iere
I,
: E tel 9
ft,9t^t
Htst* tI qtato i l:€ >o
lil J

ConducS,tor

i-l
; -l
X

.i

Sala de con

Total

":) Fel,ul spaliwlui P : indiv.; B : boxe, D : deschis sau semi-deschisi S - servlcii

sau spalii speciale. G :cpatii generale fdre afecteri deosebite
Observatii
n*) Suprufara aald: se exclud: scfuilo, w,c., culoarele centrale, etc,
Data:
%
 Tabelul 5.8
DETERN4INAREA SPATIULUI PRIN CON\'ERSIUNE

Caracteristice fizicc cemte lntreprinderea:

Sumarul dimensiunior si caracteristicile Proiect:
-

ftel sgl$E
supraferelor gi sectoareior de activitate

ila*
lul;alBBlsiBl
l,
Executat_Ajutat ds_
Acrivitate

Nr, Numele
configuratiei deosebite
Unitate fi cantitate ll e _
Motive

L Existent
I Propus
2 Existent
2
J Existent
3
4
4
5
5

l
Observatii a l
-l
bl
-l
cl
TI
Nr.- Activitate_ Fila

*ffFn$$
:F+s*fiffil$e1*flri
nfuHFr$r
f ;$$;ds
F'Fgliq; H EirFFF
i$irr$ [il$flifi
r $f[$r€F3fl[tf$$$€
H"3,F$
;;ffi5;F : qBFF$gEF
E$s
[F5s
gP*='l
F
HeFH
flsiseg ruaBH
sEi's
fi5E5[iirpre r aBEHt*E-[i
sHsu*,i E*g$E.[f$FE
eEa$r$g$$EItqF**$
ii:Fi$+[r*fi ilgF{'[$r=[[a
E fn3*E$
$gq:.sge $$$,=EFe.Esn
BE$il.$+i
Frs;sr
i-*;fl$i$
;6t Fg3,EgFf F eas! 8FI$iff3
sg*rFp6 &qF IE:'gi';: ; ;;;'EsH 6:FtE F;itEE$.t

IgF+ar-r$f
u;E
F;$ H
H;n=Tlf [EgfiffiE
E*EFEFF [{F
;s€ *Faail
B
= $#$E
$ilF [H*F*[€
r$ trgF
$;$[: [,FF * t $ g iiu F -
ErFt rFF; H sr$ E
:;'FEF'$i i#;, ;uflsgsru
$rT€ltgils6sH
E F*#F ir ;g +il+F
ft KF#
; 3F+ trFH'ffFsH
 Dup[ cum se 9tie, o amplasare se consideri corespunzdtoare atunci
clnd transporturile interne necesiti deplasdri minime ale materialelor
gi produse'lor.
ln cazul unui atelier mecanic, ln care trebuie sd se realizeze diferite
produse printr-un num[r diferit de operalii cu ajutorul mai multor
magini, problema amplasirii optime a maginilor este destul de dificild.
In acest caz se aplicd metoda verigilor deoarece ea permite rezolvarea
mai ugoard. a problemei.
In cadrul aceSteimetode, prin verigi se inlelege traseul pe care se
deplaseazi materialele lntre doui locuri de muncd. Astfel, veriga A-B
este traseul pe care se deplaseaz1"materialele de la locul de munci ,4
la locul de muncd B gi invers.
Si presupunem ci intr-un atelier trebuie sd se amplasezemai multe
Fig. 5.6 Tabloul verigilor pentru
locuri de muncd, unde se efectueazd.urmdtoarele operafii: Fig. 5.7 Schema teoreti-
stabilirea frecvenfei de aparilie a lor ci de amplasare pe baza
- l1as21g (A ); datelor din tabelul 5.9
- strunjire (B );
-trezare (c); Pentru a stabili frecvenla de aparilie a fiec5rei verigi se lntocmegte
- s"lssals (D); un tablou al verigilor (fig. 5.6). Dup[ cum se observi, in acest tablou
-glurire.... (E ); fiecare pitrat din partea extremd. superioard 9i lateral stingi este de-
-filetare . .. (i7); finit printr-o literi care indicd locul de muncd,, respectiv, operalia.
- rectificare (c); CeIe 23 de verigi indicate ln tabelul 5.9 apar ln tabloul din fig. 5.6
- control (H) sub formd de segmenli de dreapti verticali lnscrigi ln pd.tratele cores-
In acest atelier trebuie sd se execute pieselet, 2, 3 gi 4. Fiecare pie- punzdtoare verigilor. Astfel, veriga AB este lnscris[ prin segmentul
s[ este dirijatd succesivla diferite locuri de munci (tabelul 5.9), par- aflat in pitratul situat la interseclia dintre verticala coborlti din pi-
curgind diferite verigi, funcfie de prelucrdrile necesare. tratul r4 gi orizontala trasati din B. Analog se procedeaz[ pentru restul
de 22 de verigi. In final rezaltd" fig. 5.6.
Prin insumarea acestor segmente, pe orizontalS. gi verticald,, care se
Tabelul 5.9
face in ultimele pltrate ale tabelului se obline numd.rul de legd,turi al
SUCCESIUNE.\OPERATIILOR, RESPECTIV A LOCURILOR DE MUNCA, PENTRU fiecirui loc de munci cu celela"lte locuri de munc[.
REALIZAREA A P,\TRU TIPURI DE PIESE Locurile de munci din ateliere trebuie sd. fie astfel amplasate, incit
cele cu leglturi mai frecvente intre ele si fie dispuse ln apropiere.
t Pentru a stabili o schemil teoretici de amplasare se folosegteun caroiaj
'ln fig. 5.7 se
cu ochiuri de formi pltrati sau de triunghiuii echilaterale.
."";;T;'* |su"""riuo".l v*ig. lso*""iuo". l verisa Isu""".iuo""j veriga
locurilor I corespun- | Iocurilor I corespuu- | loroilor I corespun- | lcurilor I corespun-
ezirrtl" o amplasare teoreticd la care s-a folosit triunghiuri echilaterale.
d e mu n ca I zatdar e ldem unctr l zitoar e
lde m unc 6l
z etoar e
l dem unc i l
z el oar c Locul de muncd E, care are cele mai multe legS.turi (70), se va ageza
centrul caroiajului. ln jurul locului de muni=e .E se v'or plasa ipoi
A AB i
AB A AD B BE urile cu care acesta are cele mai multe legd.turi (8, C gi D) gi apoi
p D DE E
BC B BE ED
C CD E EC E EF D D! urile cu mai puline legd.turi (F 9i G). ln continuare, ln junil iocului
D DE t CG F FB FC
E EG G GH B bL C CH
G GH H E EC H
H C CG
G

t+0
t4r
 l n te n s il6til.e de t r of ic Fig. 5.8 Tablou al intensit6filor
de trafic Cu ajutorul datelor oblinute din tabloul intensit5.filor de trafio se
A B D E F H
poate stabili o amplasare teoreticd, folosind un caroiaj cu ochiuri triun-
10 ghiulare,, ca in exemplul precedent, sau caroiaj cu ochiuri pltrate.
H 20 OU
Tabelul verigilor, clt gi tabloul intensititilor de trafic se realizeazd,
30
t0
mai greu ln cazul clnd numirul pieselor care circuld de la un atelier la
95
15 altul este mare.
F 20 zu t5
Amplasarea atellerelor sau a secfilor lntr-o lntreprinilere folosinrl
IJ 80
metoila verigllor. Metoda verigilor se poate folosi cu rezultate bune
JU 10 gipentru amplasarea atelierelor sau a secliilor ln cadrul unei lntreprinderi.
E 't5 JU
15 r 80
)n 15 20 Ca exemplu se alege cazul unei lntreprinderi compusi din zece ate-
D t5 10 90 liere sau seclii ln care se fabricd. gasetipuri deprodusediferite A, B,C,
D, E, F. Atelierele sau secfiile se numeroteazd"delal la /0 (tabelul5.11).
a t0 150
Tabelul 5.11
10 CIRCULATIA PRODUSELOR
B 130
30
Atelierul sau sec$a
Produse fabricato
-l
rl
Suprafata
necesafi

cd,. pentru a. stabili un flux corespunzitor. La comparare trebuie sd 1 100

se ia ln considerare pentru fiecare verig[ o serie de dlemente ca:
- numd.rul de transporturi;
- numirul de piese transportate;
--greutatea pieselor transportate etc.
. Tabloul verigilor este denumit gi ,,tabloul intensitdlilor de trafic",
in cazul in care ln locul legd.turiloi respective se trec iantitilile trans-
portate. 600
Pentru exemplificare se reia cazal tratat gi se intocmegte un tabel ln
care. pentru fiecare pie-s{ 9e prezintd" cantit'dlile ce se fabricd. lunar gi 600
ritmicitatea transportului (ta6elul 5.10).
Tabelul 5.10
NUVTANUT, DE PIESE FABRICATE $I RITMICITATBA TRANSPORTUI-UI
PENTRU DIFERITE TIPURI DE PIESE

l0
Cantitatea fabricati lunar 10000 3 000 3 000 3 000
Numllrul de piese care intrtr tntr-un con- Bucifi fabricate pe
teiner pentru transport 1 000 100 200 50 luni 10
Numtrrul conteinerelor ce se transportd
ln fiecare lun6 10 30 15 20 Numtrrul de piese ce se
transporti simultan 50 10 100
ln continuare se lntocmegte un tabel analog celui prezentat ln fig.
Numir de transporturi
5.6 tn care fnsI, ln loc si se noteze legi.turile care apar, se lnscrie ln fie- necesar pentru pro-
care cisu![ numerul conteinerelor ce se deplaseazi de la un loc de muncd. ducfia lunartr 100
la altul. Se obline astfel tabelul intensitililor de trafic (fig. 5.8).

142 143
 Pr oduse.fobr icole Fig. 5.9 Grafic al intensitdfilor
Aietier sou Suprototo
se cl i e A B D E F necesord de trafic intre ateliere sau sectii
Fig. 5.10 Tablou al intensitS,filor de
1100
1

2
i i
2 2
I I i I 200
trafic

II I I I3 I 400

1
I
I
I 100

5
i I 600

o
I o

I ?
600

600

I
I I
8

I
I

9
I
I I
I
I I 't0 1 0
500

300

r0 10 10 10 1200

C o n i i tUti fo br i- 00( 1000 500c

co i e p e l u n b
Nu md ru l d e pie-
se ce se i ro n- z6( 10 1 0 ( 2g 100 ln aceastd figurd, pe orizontal5 se trec secliile sau atelierele lntr-o
S p o rtd si mu l lon
N u md ru l d e
anumit[ ordine, iar pe verticali ln ordine invers5.. In rubricile rez.uI-
tro n sp o rtu ri 10( 5l tate se trece numdrul de transporturi intre secfii, luate doud cite dou5.
n e ce so r
In unele canni numirul oieraliilor de traniport se poate inlocui
cu greutatea ce urmeazd, sd.fie transportatd..
Din tabelul 5.11 ln care pe orizontald"se trec produsele, iar pe verti-
cali atelierele sau secliile, reznltd" circuitul produselor de la un atelier Schema amplasiril. Amplasarea trebuie astfel realizatS. lnclt sectiile
la altul. sau atelierele care au cele mai multe leg5.turi intre ele si fie clt mai apro-
In coloana fiecirui produs se inscrie nume,rul ln dreptul atelieruiui piate.
sau al secliei pe unde aiesta lrmeazd"sd treacd ulterior. Astfel, produsul La stabilirea schemei teoretice de amplasare nu se iau ln considerare
A, conform tabelului 5.11 pornegte de la secfia '1, trece apoi la secliilc suprafelele necesare locurilor de munc5. ;i suprafelele lnciperilor ln
2,4,5,7, B gi lgi lncheie circuitul tn seclia 70. care se vor dispune aceste locuri de muncd.
Pentru o prezentare mai sugestiv5.a circulafiei produselor lntre atc- Schema teorelicS. de amplasare se poate realiza folosind un caroiai
liere sau seclii se lntocmegte un grafic dupd modelul din fig. 5.9. cu pitrate sau cu triunghiuri.
Pentru exemplificare se va :utiliza un caroiaj cu pdtrate 9i se va realiza
In coloana fiecirui produs se lnscriu, in ordine succesivd.,numerel,' o schemS.teoreticd de_.amplasareutilizlnd datele privind intensitilile
atelierelor prin care trece produsul. Legdtura lntre aceste numere sc
de trafic rezrtltate din fig. 5.11.
face printr-o linie care simbolizeazd parcursul produsului. Aceasti prt,
Fiecare pdtrat reprezintd un atelier din cadrul lntreprinderii, iar nu-
zerrtare axe inconvenientulcd devine destul de greoaie in cazul cind sinl mdrul atelierului este inscris intr-un cerc. Liniile care leagd. numerele
multe produse care au circuite complicate. reprezint[ verigile. Pe acestelinii sint trecute cifrele care iidice inten-
Pe baza datelor oblinute cu ajutorul acestui grafic se poate calculr sitatea traficului.
numdrul de transporturi ce trebuie efectuate ln fiecare lund lntre seclir Pentru intocmirea schemei de amplasare in mijlocul caroiajului se
sau ateliere. ln acest scop se lntocmegte tabelul intensitdlilor de trafi, plaseazd.mai intii atelierul cu cele mai multe legituri, respeciiv ate-
(fig. s.10). Iierul 6. In continuare, in apropiere se plaseazd.it"ti.t"le i, 8, 9 qi s

144 145
 c'i'9, L 2

7 8
6
10

Fig. 5.12 Schema teore- Fig. 5.13 Amplasarea teoreticl Fig. 5.14 Amplasarea reald
tici de amplasare pe un a suprafetelor a suprafefelor
Fig. 5.11 Schema teoreticd de amplasare pe caroiaj cu ochiuri triun-
un caroiaj cu ochiuri petrate ghiulare
Pentru a stabili solulia definitivd., trebuie sd se studieze transpor-
tul intern gi amplasarea de detaliu in fiecare atelier, avlnd ln vedere
pozilia reciproce a spaliilor necesare.
deoarece cu ele atelierul 6 are traficul cel mai important; se pozifio- - Atunci clhd se afializeazd"amplasarea tntr-un atelier, nu trebuie s5.
neazd.apoi gi celelalte ateliere. se uite ci in afari de suprafata nEcesardlocurilor de munci, mai trebuie
Pentru a gisi,solulia optimd. se incearci mai multe variante de ampla- prevezute alei de circulilie pentru mijloacele de transport, loc pentru
'eventualele
sare. depozitdri ale'malerialelor, suprafele pentru instalalii anexe
?tpe cum s-a mai ard.tat, schema teoreticd, de amplasare mai poate etc.
fi-. intocmitd. gi cu ajutorul unui caroiaj cu triunghiuri. ln acest caz Dac5. amplasarea se face lntr-o clidire exislent1, pfocedeul este ase-
atelierele ce urmeaz5,si fie amplasate nu sint dispuse ln centrul triun- mdndtor, dir trebuie sd se cunoascd detaliat situalia existenti.
ghiurilor, ci pe noduri.
Pentru realizarea schemei teoretice de amplasare cu aiutorul caroia- 5.6.3.2. Metoila gamelor fictive
jului cu triunghiuri se procedeazi ln aceiaqiiel ca in caits.Ifolosirii ca-
ro&ujului cu p5.trate. Noflunea ile gami flctlvi comuni. Pentru a fi tealizat, orice produs
In.fig. se prezintd, modul de amplasare teoreticd. pe un caroiaj trebuie sd. parcurgS. o succesiune de operatii;i controale. Succesiunea
-5_.12
cu^triunghiuri. de operalii'diferf de la un produs,la-alt-ul. In aceastS.succesiunepot
In aceastd.faz6, nu se obline solufia definitive. Pentru amplasarea existi operalii identice, pentiu produsediferite. Gamacomun[ deopera-
atelierelor este necesarsd.se lind seama de toli factorii care influenleazfl tii Si controale din care rezultd gama pentru fiecare produs poartl nu-
amplasarea. Astfel, trebuie sd. se aibd, ln vedere specificul activitd,fii mele de game fictive [34].
din cadrul fieci.rui atelier, pericolele care existd., noiivitelile ce se pot pentriexemplificare se ia cazul unui atelier_ca'e tre opt locuri de
degaja,condiliiledetransport intre ateliere,posibilitdtiledeextindere etc. muncd.diferite,^carese noteazd simbolic aJ A, B, C, D, E, F, G qi H'
Pentru a se realiza amplasarea reali, plecind de la schema teoretici ln cadrul acestui atelier se realizeazS.trei produse utilizlnd urmS.toa-
a amplasdrii, fiecare-sectie sau atelier se va indica printr-un cartona; rele game de operafii:
dreptunghiular cu o lungime dubli fa!5. de lilime (fig. 5.13). Cartonagele
-pentru produsul L: A C E F G H;
se aranjeazd. unele llngd, altele, linlnd seama de intensitaiea traficuiui.
--pentru produsul 2: B D G F H ;
In schema teoretici pe care am oblinut-o se presupune cd suprafe-
'amplasate -ientru produsul 3: A C E D G H.
-utitalete
tele pentru diferile seclii ln care slnt ln locurile de Celi trei fame de operalii derivi din aceeagigami fictiv6': A B C
muncd sint egale(v. fig. 5.13). Luindln consideraresuprafelelerealenece-
DEGDFGH.
sare se ajunge la o schemi de amplasare destul de precisfl pentru ace- Pentru orice atelier se poate stabili o game fictivd c_o,mun[din care
lagi exemplu pe care l-am studiat mai sus, aga cum reztiltd.din fig. 5.14. -de
vor deriva toate gamele fabricafie a produselor. Metoda gamelor

746 r47
 Tabelul 5.12
fictive prezintl" interes in cazul cind produsele care se realizeazd.prezintd. GATIA OPERATIILOR PENTRU SASE PIESE Dtr UZINAT
analogii ;i gamele sint scurte.
Piesa B Piesa C
. . in .cazul -ci-n{gamele de fabricatie sint diferite, produsele cu gama
identicl de fabricalie se vor grupa pe categorii. In acist fel se va reJtrin- Nume- Nu*; - l l. 5ln)Do-
-. .
rul de I .,-oo- .,,td. I I
ge numS"rulde game si astfel metoda gamelor fictive se va aplica mai ordine O p e ra l i a
I
l u t . o p e - liar"" I Operalir I lul ope-
u;qr. al ope- 'u""' alope']
|
rallel

In acestmod seva _studiaamplasarealocurilol de muncd.pentru fie-

rati€i
I ralrer
| |

care din categoriile de produse fabricate. 1 Tiieie TI I Td.iere 7'1 1 s1

Da95 unele produ.senu sepot lncadra in categoriilestabilite, se va in- 2 s1 2 Freza:e t:H
- _- .
t 2 e+r,rriiro q'

tocmi studiul fd"cind abstrac{ie de ele, urmind a fi analizate ulterior 3 S+r,rniir,' q

.) (fr..niir^
s1 s3
4 Frezarc FV, 4 lirezare 4 Frezare FVt
sub formd. de cazuri particulare. La solutionarea cazurilor particulare 5 Frezalc Dtf Frezarc FI' , 5 Frezare FV,
trebuie s5.nu se modifice amplasdrile adoptate pentru produiele princi- 6 Frezarc: l: tJ Frezare FV , 6 Iirczarc I;H

pale. 7 Gduriro G1 7 Rtezare F I' " 7 GAurire Gr

s Rectif icir.rc 1?, 8 Rectif icarc /?1 8 Control cr
9 Corrtrol c2 9 Control c2 9 I)ctra.vurarc D,
_ S^tabillreaunei arnplasiri prin metoda gamelor ficfive [35]. in tabelul 10 IJebavurzrre D2 t0 Dcbavurare
512 sint prezentate gamele de operalii necesarepentru -t ltarea a sase
u2

tipuri de piese (A, B, C, D, E;i F) intr-un atelier mecanic. Fiecare Piesa E Piesa F
din operaliile_-necesalepentru realizarea pieselor poarti un simbol
Numi- NumA- N u mi -
(Zr, Sr, Sr, F-V,etc) . Se observracl,ladiferite game si^ntoperalii * rul de Simbo- rul de Simbo- rul de
Opera!ia lul ope- lul ope- Operatia Simbolul
repet5..Astfel, de exemplu, operalia s.imbolizitd.cu S, se intilne;te"or" la ordine
al opc- raliei
ordine
al ope- raliei
ordine
al ope-
operatiei
gamele de operalii pentru realizareapieselor tip A, B,-C qi F. r ati ei ratiei ra!iei

Dup5.o privire atenti se observd.cb.pentru rearizareaceror gasetipuri

- piese sint necesare18_operatii_respe_ctiv Tiicrc 7'2 I l-iiere 'r'2 I c
4e locuri de muncd.'(Ti Tzi Tirezate F'V, 2 Q+rrlr i ir,' s2 2 'efrrrniir,. ('
l; *;.5"; FVri FVzi FV{ F'Ht;FHzi FHai Gri Gz; nr)ci'; cri l'rezare FV, 3
'Iirezare l; tf 3 Frezare FTT
__

Dr) Dr). lirezare FVt 1 Frezare FV t 1 Frczare

-

FH,
I

Frezate tDU 5 GS,urire Gr

Amplasarea celor 18 locuri de munci. este necesarsi. se stabileasci tt2 I.-rezare
Strunjirc s3 6 GS.urire G2 6 Rectif icare ,11
in a;a fql i".ft si se reaiizezeun flux de m$care al pieselor cit mai cli- Gi.ur:irc u2 7 C ontrol CI 7 Control
rect posibil. Pentru aceastaamplasarealocurilor de inuncd.se face gru- Control c2 8 I)cbervurarc Dl 8 Debavurare J)l

pat pentru gama fictivi" a pieselor-ce trebuie si. fie uzinate. l)ebavurare D2
Feirtru stabilirea amplasirii ralionale a celor 18 locuri cle munci. este
necesal's6" se parcurgd. urmdtoarele patru etape:
1) Inventarul operaliiIor. Tabel ul 5.1 3

2) fabelul frecvenlei operaliilor. I

INVENTARTTL OPERATIILOIT INDICAI'E iN TABIILUL 5.12
3) Stabilirea poziliei locurilor de muncd. in funcfie de frecvenla
operallrror.
4) Analiza circuitelor.

1) rnventarul operallilor (tabelul 5.13). cele 18 locuri de muncd. 2 3 3 a 6 7 2 5 6 7

3 2 6 a 5 3 1 6 5
necesiti".tQgtl!.le_, Simbolui utilajelor este inscris in partea superioard. 1 2 2 3 J 5 7
a tabclului 5.13 din care rezultd inventai-ul operatiilor, respeitiv uti- 1 2 1 4 5
lajelor; fieclrui simbol, respectiv utilaj sau loc-de muncd, ii iorespunde
o coloanS.
r49
748
 Pentru a intocmi, tabelul 5.13, respectiv, inventarul operafiilor, se Tabelul 5.14
parcurg succ,esiv cele gasegame din ttbelul 5.L2 qi se note-a25.numd.rul
de.ordine 7 {in gqmg respectivd. Astfel, utilajut i, se lntilnegte la nu- TABELUL FRECVENTEI OPDRATIILOR PE' BAZA DATELOR

',I".|'.1."1""1."
md,rul de ordine 7 din gama pentru rcalizarea pieiei ,4 pi la'numdrul D I N T A B E L U L 5 .1 3
de ordine / din gama pentru realizarea piesei B, iar utilijul S, la nu-
yilrr:l-2 pentru gama A,la 3_pentru B; la I pentru C,l; I pentru F.
Procedind analog rezultd, in final tabelul 5.13 care face un- inventar
al opela{iilor.
Dupi ce tn capql tabelului au fost trecute toate operaliile din cele
sasegame, pentru fiecare utilaj se inscriu numerele de ordine ale tuturor
operaliilor fd.r[ a fine seama din ce gam5.fac parte.

2) Tabelul frecver,rfel.operifiilor (tabel._ul

5.14). ln acest tabel in capul
coloanelorserelnscriu simbolurile celor 18 utilaie. Succesiunea simboluri-
lor din capul cofoanelor cuprinde ln linie, numd.rul operaliilor din gamele
cu cele mai multe.operatii (10) corespunzd.toare pentru piesa ,4 gi pentru
piesa B. Numerele liniilor numerotate reprezintd. etapele caie iyor fi
parcurse de cdtre piese.
Din tabelul 5.13 rezrltd. frecvenla de utilizare a fiecirei maqini in
parte.
Astfel, in coloana 'l
-Zr, lom avea frecvenla 2 pentru numd.rul , ceea
ce inseamni cd. utila-jul ?, va fi utilizat de doui ori pentru prima ope-
rafie: in coloana F//r vom av-eafrecvenla / pentru cifra 2 gi frecveiga
2, pentru cifra-3, adicd.utilajul FIl, va fi utiliZat o datd. pendru operafia
a doua gi de doud.ori pentru a treia operafie.
Datel6 din tabelul 5.13 se vor trece in ta.belulfrecventelor (v. tabelul
5.L4), inscriindu-se, in dreptul fiecd.rui-numd.rde ordine, numd.rul ope-
!!!iilor qecesara Ji executate. Astfel, de exemplu, in dreptul utilajuiui 3) Stabtlirea pozl$lei locurilor rle mlnci in func{le de.frecvenfa oPe-
f1"(1. !ape_!gl5.+-1)se va trece ctfra 2la numd.rirlde ordin6 /, tn dreptul
utilajului FH, citra / la numirul de ordine 2 qi cifra 2la numirui de ratiilor (tabeluf 5.i5). Peltru stabilirea pozifiei locurilor dc munci
ordine 3,.g.a.m.d., pind. la inscrierea totali. ln tabel a frecvenlei utili- in'funcli! de frecverila operaliilorse intocme;teun tabel asem[nitor
zdrii maginilor. cu tabclul 5.14 in care -*" inscriu locurile de muncd 9i respectiv
Se constatd c5. utilajele se utilizeazd. fie o singurl, dat| de exemplu frecvenga opcraliilor in funcfie de numdrul de ordine al Qperafiei.
Tr, fie de mai multe ori, de exemplu FZr. Liniuleie de sub'cifrcle din tabelul 5.14 stabilesc la ce numii. de or-
cline il operaliei trebuie avut in vedere fiecare loc de munc6.
. Pentru uli-laj-ul {2, _locul amplasd.rii se itabilegte intre opera\ia J Se obseivi. ie cifrele sint concentratepe diagonal[, ceeacc dovedegte
gi op.erafia6la-locul,indicat.pe coloane r:ni-FV, cu linie orizontiH. (lntre
numirul de ordine a gi 5). Alt exemplu: s, intervine intre numereie de ordonarea
'A;tf"l" optimd. a utilajelor.
ordine 3 9i..6cu acg-ea9i-frecvenfi.S-etrage liniutra, deci locur amplasdrii, d"fd s; Sr gi 7'r'seamplaseazi in ordine .Tr,Fg..tqi Ftrlr deoa-
se la mijlocul traseului (intre I gi d). rece liniufe6 sini aiioximativ f: aceea;i linie orizontali. Arnplasarea
-traseazd. celorlalte Ltit";" se fice in mod isemS"nitor, rezultind ordinea amplasi-
ln cazul ln care frecvenlele de amplasare sint diferite 9i mai numeroir- rii utilajelor indicati in tabelul 5.15.
se, utilajuJ poate interveni de mai mult de doui ori.'De exemplu S,
inte_rvinede trei ori. ln aceastd situatie linia se traseazl. cit mai uftoup,l
4) Analiza traseelor produselor (tabelul 5.16). Pc baza ordonlrii din
de frecvenla cea mai mare, care este preponderenti. In acest ciz liiia
tabelul 5.15 se traseazf o primi siheme a traseelorproduselor'Pe ori-
va fi trasati sub cifra 2 a coloanei colespunzd.toareoperatiei Tr.
zontald.,in partea superiolarl a tabelului 5.16 se itrscriu simbolurile
150 i51
 l'abelul5.15
utilajelor ln orCinea din tabelul 5.15, iar pe vert-icald, in stlnga, cele
TABEL PENTRU STABILIREA pCZlTrrjI LOCURTLOR DE MUNC.4,im rUUclrE
tase piese. Operaliiie diu fiecare gamd (v. tabelul .5.11)stnt reprezen-

'1""1""1"
DE FRECVDNTA OPERATTITOR tate prin puncte, legate lntre ele cu linii.

Jl. rd LV 1PUoLs Ir Juuylu cllunlldLd, d P t rZa rc d t'y ..g

iA P rrU 1IILIe
]i FHz. Aceasta nu influenleazd traseul pieselor A, D gi E care trec de
asemeneaprin FVr. Intoarcereapiesei B de la maginaI-H1la 7, nu este
posibil de eliminat, deoareceschimbarea poziliei lui ?r, T, qi FH,

ii FHr pe aceeagideschidere. Ansamblul stabilit este compactizat pe o

suprafald limitati, ceea ce determinS. ca intoarcerea FH.-T, sd-gi
piardi din importanfd.
Fentru ca amplasareacelor 18 magini sd,fie optim5. atit din punctul
de vedere al spaliului, cit gi din punctul de vedere al fluxului (amplasd.rii

trratrumagini (de la FV"la FHr)* iar a doua in continuare pind. la T"

Tabelul 5.16
Pe un interval de cinci magini.
ANALIZA TRASEELOR PRODUS.ELOR Aceste lntoarberi slnt greu de" eliminat. Pentru rezolvare se intoc-
mei,ste din nou un tabel ir1 care slnt lnscrise toate modificS-rile po-
sibile ajunglndu-se la amplasamentul teoretic final (v. tabelul 5.1-7).
Frin transferul maginilor urmdtoare; FHt in locul lui FVr; G, ln
locul lui FH"; FV" in locul lui Gr, se obline tabelul 5.18. Prin realizarea
grppdrii FVz, FHs, Gr, se micaoreazi lntoarcerea GL-FV,, f[r5. lnsd
a se elimina complet ultima lntoarcere a piesei D.
ln final, cele 18 utilaje se amplase'azdpe ;apte nivele, cu o singurd,
lntoarcerela piesa D (tabelul .5.18).Cu acest rnod de dispunerea utila-
jelor se obline o suprafa!5 dreptunghiulard alungitl.
Cele gase trasee sint amplasate teoretic conform tabelului 5.16.
in tabel rez;tltd" amplasarea locurilor de munci pentru fiecarc din
categoriile de produse' fabricate.
Dacd.unele produse nu pot fi cuprihse ln categoriile stabilite, studiul
de amplasare se va intocmi fdclndu-se abstraclie de aceste produse;

1,52 153
Tabelul 5.17 clc se vor analiza ulterior. Trebuie avut in vedere ca 1a solulionarea
AMPLASART-|A TEORETICA a UrtrelrrOn r:azurilor particulare si nu se modifice amplasdrile adoptate pentru
produseleprincipale.

*ll
utilaj€le

5.6.3.3. Metoda Cameron

l""l'*
R,

Existl cazlrri cind gra{icele de analizd detaliati a unui proces de fabri-

r;alie (graficul de circilafie, graficul cu.fire.gi alte gra{ice).sint insu{icien-
tc'pcritru a prezenta un flux de fabricalie clar 9i concis pe un desen.
Acdasta se intimplS. in special cind procesul de fabricalie cuprinde o
relea complexi. de deplisiri de materiale intre sectoare, lntre seclii
t:tc., deoaGcein acest iaz este nevoie si se inscrie atit de multe trasee
si atit d.emulte, date incit informaliile devin greu de urm5.rit.
' Metoda iniliatl de D.G. Cameron[114]esteutililastab{rea
1mpla-
slrii utilajelor gi a deplasirii materialelor in sau intre clldirile existenle
sau in construilie, de m[rimi diferite, dispersate pe suprafafa ocu-
patl t1eintreprindere. Organizareaproducliei 9i a transportului intern
iste scoasS. in evidenti prin aplicarea metodei Cameron,al cirei princi-
piu rezultd.din fig. 5.15;fig. 5-.169i-fig. 5.17. Din-figuri lezultfl cantitd-
Tabelul 5.18 ace-
iit" au marfd. caie se deplas-eaz[de la o seclie la alta, in cadrul
AMPLASAREA f EORETICA A CTNCUTTTION PENTRU CELE $ASE PRODUSE. icasi cl5,diri sau in cl[diri diferite; m[rfurile deplasate rezulti din gra-
utilaicre de circulalie. ln *far[ de supra{afa pe care este produs gi con-
licele
l I

\l GRAFICUL

Furnlz
DEPLASARILOR

orl
EA;;

,39o-

t
A Clhdirea I

L
Clddrreo

L Sectiile 3 g 3;
-t-
Sectiile
12345 6 7 8 S 10 ^'o:o
o
':;
L
l

-J d e t.
2
3 \
x\
I i00l 0
1 0 0 10

r- -1
'-
o
€o
L zsl lro l1s roloo
?
o- ---a o-- -{'
?,
.
,_

co
o
v6
-o

03
6
7 10160
--t,.
29
i
\ -l L l
l - "1 T-

r-i
1

'r*l
20 70 100 I
€ | !o

r I :- 020 tf ;qal T l\ F;r

l- t "i,"i ' rTl--lro i--rTl, or o'oFa
-" Qooooo

i?'f Procentul de qutoo-

? 80
limentore
de productre
o lrniel

terrorul clIdirii
fobilcotre
din In-
de
60
to

Utiitzorec finolS o motericluiui 1n clddire

t'ig. 5.15 Stabilirea amplasdrii - metoda Cameron

155
 !l
r {d
:oco
GRAFICUL DEPLASARILOR mS.sura
sllmat materialul respectiv, din graficul c1ecirculalie reiese ;i
aprovizibnat fiecare-sector consumator 9i ln care fiecare
' Fur nizor i o65! iii l"i"
"it"
s(.ctor alimentezLzdconsumatorii.
C l d d i re o A ampla-
e".firu matricelor c1i" tig. S'fS, fig' 5'16 ;i fig- 5'17 pentru
Cl6dir eo B @D; c
S e cti i le Sectiile 3 E3';
o
materialelor pe suprafala construit[ in ra-
2t67910 : o:
.,ri"^""ia""liaz| depl-.rsarea
l)()rl cu productia posibiln de realizat'
60 1.0 r= '' i" fitr""pti"J"iit"'.ut" fabricd un numer mare _det-ipuri de p-roduse
95 5 si la cares_amarit de mai mul(i ani,volumul producliei,
10{
,'.mplasarea
". """i,1i,op
sc stabile,ste funclie de unui sau mai multe produse'clt pon-
90 l0 r_l rlereacea mai mare. i;";;;i'r.op, n" determinl produsul sau prod*sele
pentru care
r-00j
J

F] rrrincipalecare se execut[ dupn o tehnologie asemindtoare'

l,' addptd sistemuldc produclie.-de serie mare'
f,-r MetodaCameronPoatefi utilizati:
:<o @@{N
- p"nito ur.utiru'tiJ*ot,ri'mttetialelor,, cind .t: Y-1JtTii ca ampla-
Pr oce ntul de outo-
fie realizatS. astte-tinclt deplasalea ma-
"/"
100
olim entor e o l i oi ei
de pr oduc ti e di n
sarea'utilajelor cle produclie si
80 inter ior ul c l dc i i r i i de terialelor sI fie miniml;
de materiale intre
_ pentru , ;i stabili volumul deplasirilor
60 tqtr .ic oti e
t0
sccliiie """ooil"
de fabricalie prbducito?Ie 9i cele beneficiare;
' t":\t,it^1Lide matc-
Ip"ntiu orgu,tir".i. migcdrii, .ttt-tnn$terea
U fi l i zq re o finold o m oter iolului in ctddir e -ptitt irr alte secf ii consumatoale'
Fig. 5.16 Stabilirea amplasirii - metoda Cameron (varianta 1) r.ialeproclused"eo seclie caie se deplaseazi
t"".ti,i de amplasar;ii;.t;;i", i" uin fel ca si se oblinl economiimaxi-
r o .Y
cI c o me;
-l
GRAFICUL DEPLASARILOR = P =; uneiseclii
pentrua ariltaclepenclenla *".f?blit-111,9..9:^:
llL"f3liii:
"; "n
p';;#" ;#';;-"p;;;;i;dre " ry.,::i*l1l::l :l*l3,t*
C l 6 d i re o
Fu r n iz o r i
A Cl6di.eo
- --= ;;;;'; autoalimentareafiecdrei "**itu'
::l: , l"^1"f;t:1':"i
B o!
3 g 3'
o c
-;il; "r,ia"iii"
.i"t.t-i'* segtilde procluc!i",,t':l1?
S e c!i i l e Sectiile
9a19 :l]t.".."iln*
,"t" i"*"r"J"! "' t" ;;";i;faai"
glr az a4 in ci5'diri
9i care trebuic s[ fie amplasate
1235 6 7 s 10
apropl ate i .' t l :-i :l ^* .1^ { o1-.i naf i e t
-pentfuaconrl i builast abilir-r^L:r:-^^
ealiniiior clef abr icalie, aasoct er r r
prin detelminarea
sau scp.aririi.lor in tupgtt cu produsele ::j:,11P:l*'
cea
'"1";#il. dintre z'oni furtizoare
tegituiilor ;i fT:It-^tt?t*i
r" punereal* pytgl.a unui flux de fabricaliecare
"i"i.
{i u$orpr"r*tlii" forma .ririule,
iiriUle, cu machete
c* doui sau
machetein doui trei
sa* tret
s[ poati
po'"ta }i-"g"i pr"r"ntut in formd
dimensiuni.
ast-
intocmirea matricel pentru amplasare' Pentru intocmirea unei
urmS.toareleelemente compo-
fel de matrice este r".Jr.t sI se cunoascd.
l'rniror, lr"""li.lut, beneficiar extern gi unitatea de m[sur['
Pr oc enl ul de oul o-
ol i m entor e o l i ni ei ;;;;,
Fwrnizor este considerat orice suprafa!5 (sau utilaj) a cdrei.produclie
de ol i m enl qr e di n
i nter i or ul c l ddi r i i da
ce se
fo br i c oti o
e.L-toioritl pe alti suprafali sai magin[, in limitele sec{iilor
stucliaz[.
Beneliciarcstc consideratorice suprafafd (saurnaqinl)carc..primc;tc
suprrfafl fuinizoare,in Umitelc secqiilorcc se
L i t i l i z o r e of i no l6 o m o te r io lu luin
i cld d ir e
,.J"riii"i a" p.
trig. 5.17 Stabilirea amplasi,rii - metoda Cameron (varianta 2) "ti."
studiazX.
156
 Beneficiarul, extern este considerat orice ,,beneficiar.. in afara limite_ Nu trebuie pierdut din vedere faptgl ci unele materiale produse pe
,
ror.suprafefer ]Lr"rizotitor sint destinat-edirect beneficiarilor externi.
ce se.studiazd.;beneficiarextern poate fi magaziade mni_
tu' a lntreprinderii, un alt sector sau altd seclie de fabricaji;, LTnitatea de mdsurd adoptatd trebuie menlinuti pe. tot parcursul
",pr"r",tli"
Gir;il_ deplasareain tone pentrq
sd. in acest studiu gi beneficiarur extern intr"pii"a.iiil studiului. Dc cxcmplu, nu putem exprima ^seclia
unitatea d,e rndsurd.: materialere deplasate"t i""i"ti"r"r care pleacd din seclia / ta z !i in nuqdS de lncirciri
de 1a supra{a{ele furni_ directd, pentru celelalte.
zoare la suprafelele beneficiare trebuie-si. fie exprimate'in oi"eagi pc palete sau in volum de manoperl
tate de md.surd.. ""i_
_Pegtlu exprimarea cantitativi, ca unitd.fi de mdsuri se folosesc nu- Analiza secflilor furnizoare (l. provenienf:fl materialelor). lnregistrdrile
mdrul (cutii, suporli"etc.),.-greutatea in tone ."" [g1"" vorumul, in o"-*.iii"" se verificS.prin totiH2area cifrelor inscrise in fiecare coloani
metri cirbi. In cazui fanricilSr proa"" o diversitate mare de produsc [i";;]i;. care trebuie sd insumeze 100 procente, reprezentind intreaga
""
piese, greutatea nu reprezintd. o unitate de mesuia-corespunzd.- ;;;fi;ti"';lo."iiotor"i respectiv. Stabilirea provenienlei materialelor
:i:-9"
toare. face'prin analiza cifrelor de pe abscis5.inscrise
[i;;tltl" ii^lo"t se
o altd. unitate de mdsuri".pentr.u determinarea distribuirii produc- i,;'^g;il- t" a;;i"i fiecf,rui' beneficiar. Linia punctatl- or?ontal[ 9i
liei pc,acestesuprafele poatefi*cantitateaa" Jii..te consuma_ ;"";;tl";ie i".'fit 5.15) dintre secliile g^;i I itit ale furnizorilor cit
ta pentru realizarea.unuiprodu?. p3 pout" constitu-i
-""op".ao misurd. a gralutui iirr"-u"""ricilrilor"separi secfiile situate ln cladirea ,4 de cele situate
de utilizare a masirrilor giinstalaliito. a" proa""ti" i;;[di;"; B. Cifrele'inscrise in afara acestor seclii, in dreapta, arat[
;i a"""ceea poate fi
un miiloc eficace'pcntru determinareapailii ai;'.6;"f.tlie cantitifile de materiale care trebuie sd.,se tr-ansporte intre
furniroar, ;;"*"t";i
car'e srnt necesarepentru alimentarea suprafelei Jiecdiui beneficiar" fi tJir";; gi r- De exemplu,.oricate numir din coloanele clidirii
P-roducfia,u'ei supri.fefe furnizoare se expii-a'i" p;;;;;" ;;il de furnizor gi de p" tittir orizontali de la cl6direa B, in cali-
rtdlia "iaEitJ"
din canti-
tatea totala de manoperd.directd necesard.pcntru produclie.
Astfel, i"i" a" beneficiar, aratd.cd.mat6rialul este deplasat de la o cld.dire Ia alta'
:lf-:t" gll"te pe matrice(v. fig. 5.15,fig. s.fo ;i risisliij peutrufi. Din analiza ciJrel,or tnregistr_atepe matrice, care indicd. d'eplasd'rile
in
1epr,e_z1nte,
:il^",1y,tryr"r procente, cantitateadin productiatotald l *itirliotttot d.ela" o cld.dire ia al,ta, ie trage_concluziacd se pot tJ.71t'.sl.er2
acestun (exprimatd-in procente din manopera directdl care este trimisir o barte d.in acesteain agaJel, ca transpoitul' material,elori,ntre cld.diri sd.
suprateler frecS.ruibeneficiar. La beneficiar, ci{rele indicate in pntri- i$"iiiit i. i;n;*ui,*,'."'"" deteimin[ 9i modificarea amplasirii.
sec{iireprezintd.
aceapartea producfieidivirgii,, -Astfel, din analiza {ig. 5.15 "" se observi cf,:
i:1"-119j,"
iljl lll**i
rurnrzorr,carc este cerutd.de suprafala - 60c./^din materiiul produs de furnizorul /_(secfia.7) este utiiizat
fiecd.rui bericficiar in parte.'
tn fjg. 5.1-6 se un astfel de exemplu in care secliile cer in cld.diiEa A, iar 40o/oeste transportat in clidirea B ;
-ilustreazd utllizat
se analize:a2d.au fost numerotate convenlional di la i r.lo (d;';;;_ -ZOo/^ din matei#irl produs d6 furnizorul 2_(secfia 2) este
plu: seclia de strungS.rie,seclia de vopsire etc.). in A, iar 80o/o este transportat in clildirea B;
- cladii,la
s"*lillq."ecesare pen_truoblinerea produserorpot fi situatc intr-o sin- -30% din mateiii'lirl produs d6 furnizorul-3-(secfia 3) este tftilizat
_
fi dispcrsatcin mai multe cldcliri. Diu fig.5.ir, m cledilria A, iar 70o/o €ste transportat ln cl[direa B;
_g:l.:tigil.
re.zutta,cd" ily n^ot
secliils-51n1 - 20o/^ din materiaiit produs dd furnizorul I (seclia l) este utilizat
situate rn doud clddiri: secliile de la 1la 5"in cli.
de la 6 la 10 in clidirea A. pb abscisasrp"rioure x. in--clddiiEa B, iar 80% plbacd direct la beneficiarul extern;
lll:11t 111,,.-..liil"
rnsc'u scclrrlede la 1 Ia 10. Apoi, pe orgonatd.la extremitatea din tot materialul prod"r de furnizorul 5 (secfia 5) este transportat
stingr la clidirea B;
a abscisei,sint inscrise numeiele tecfjifor de la 1 la 10.-i; finar, pr?n
inchiderea cu linii a cclorlalte extrcmitdfi se obline -75% din materialul produs de furnizorul 6-(sec!ia 6) este fillizat
a."pir"ghi iar,. z4;
se divide corespunzitor secliilor in 10O pdtrate "n
-- -'' - clS"diiia B, iar 25o/o €ste transportat in cid'direa
in
: t;t mateiialul pr6"aor de furni2orul 7 (seclia 7) este 'ftllizat in cld-
inscrise pe abscisd.de la 1 la 10 sint numite-i.i. furnizoare, iar
,legtiile.
cere rnscrlsepe ordonatd.,tot de la 1 la 10, beneficiare. direa B in care a fost realizat
-_LOo/^din materialul produs de furnizorul 8 (secfia 8) -estetranspor-
In continuare, in pitrate- se scriu cantitd.file din produclia totali trt l;;6;eii.lutot din cl['direa ,4, in timp ce 90lt merge direct la bene-
a secliilor furnizoare care se livreazl fiecd.ruibeneficiari in piocente din ficiarul extern i
- -:
manoqera directd. Prin insumare rentltd, cantitatea totald.
fin procente) tot materialul produs de furnizorul 9 (seclia 9) merge direct la
dat5. de un furnizor unui beneficiar. alli beneficiari;
158 159
 Odatd.cureamplasareafurnizorilorsefac-ePireamplasareabenefi-
'asemenea
. _ 5:1" dill materialul produs de furnizorul /0 (sec{ia /0) este vtilizat .i"iif"i,
- in aceeagi'oiditt", aspect ce reiese de din fig. 5-16.
in clS.direaq., .15:1,este dus la clidirea A, iar restul'de 80o/omerge di- sL observa c[ in mod evident s-a tealizat
Frivind coloanele matricei
rect la beneficiarii externi. mai in ceea ce privegte. deplasarea materialelor
i*f""ate1ire, ?les
Analiza expu.sdanterior, care redd.in mod detaliat gradul de utilizare " A g1B.In afard de acestelase-maipot face,gi,alteimbun[-
^. inii"
finalS. a materialului in interiorul fiecdrei cld.diri, eite redatr in fie. O" ex.mpirr, trebuie sd se analizezedacd"fransportul materialelor
iatiri."iSaitifL
5.15 prin reprezentareagrafici de sub matrice. (Vezi p. 155.) 20o/odin pto-
a.''f"'f"*i^iii? 9i 2 (50% din producfia furnizorului./ ;i
a""fi" furnizorului zi poite-.fi- eliminat. grin JqaqPlu:?.T"'"
Anallza suprafefelor ,,beneficiarilor". Din analiza graficului privincl Pentru aceastas" fuc6 analizadaci utilajele 9i instalaliile. {rrrnizorilor
^
incdrcarea suprafelelor beneficiarilo r r ezaltd,urmitoaiele : 7 ;i;, w; Ii u,,'pt"t"l" in aceea;iclidire '4 stu B, in funclie .de spaliul
. Beneficiarul 2 (seclia 2) \y,.fig. 5.15) primegte 20o/o din produclia disponibil.
furnizorulu^i / .(sccfia 7) vi 30o/" din produclia iurnizor"ului J, toli tiei
aflindu-sein clddirea,4. Aceasti situitie pare rafionald.deoarecenu sc Varianta imbunitltitil 2. ln fig.5.17 se prezintl o varjantd imbund-
face nici un fel de transport intre ciddiri. tititd. prin faptul c[ se presupunFci utilaJele9i instala{iilementionate
beneficiarul 4 primegte L\o/o din producfia furnizorului 1; ani"tio'r pot fiamplasate in celb doud clddiri. Aceastaconducela cre;terea
^_Tgty-;i,
25oyo din cea a furnlzorului_d; 10% din cea aiurnizorului B 9i 15o/odin .'ficienlei economice.
cea a farnizorului /0. Beneficiarui 4 se afli in cld.direa,4 insd- furnizorii '^f;;;;"-"rii""ia 1A
br.2) au fost creali noi furnizori pe_matrice,
6, 8 gi 70 se afll, in B. Se fac deci transporturi nerafionale intre clddiri, qi 71. Xoii furnizori'condrr. la imbundti[iri iale in ceea ce
care trebuie eliminate. ,substanf
deplasarea materialelor. Acestea rezultd din simpla comparare
Autoalimentarea (alimentareadin aceeagiclddile) a suprafelelor benc- irive$te
-. be v6rticala *"tii""tor, care clemonstreazi necesitatea modific[rii
ttcrare este aritati, in rcprezentareagrafici din dreapta matricci. "
ptl" se-urmlre;te ca.suprafelele beneficiare
;;pllslr-ii.
Matricea arat5. numai distribuirea riaterialuiui prodis in suprafelele sd tie cit mui "o""
uproup" "*pl.ut"
a" t"pr"tefele furnizoare. De-exemplu, furnizorul
s_up]rse_ anarizei. Ea nu poate ar5.ta provenienfa-materialelor primite Ttrebuie ra fie a;ezii alatuii de beneficiarul3, deoarecetoatd elodYclil
de la alte sectoaresau de la furnizori externi. ln aceastdsituatie'cifrele furnizorului 2 este livratd beneficiaruiui 3. Furnizortl 5 trebuie sd.
tle
a;ezate pe orizontali pot s5.nu totalizeze LO} de procente. ln'astfel dc ae Ueneiiciarul 8, in timp ce producfia f-urnizorului 9
isezat alituri
cazari este necesar s5. se fac[ un studiu mai amplu, care si cuprindd ii"["i" ie-;i uila suprafala cit mai aptoapcposibil dc cxpedifie, dcoarece
ma-terialelenecesareproducliei ce provin din toate Sursele. toatd productia pleaci direct la beneficiarulexteln. In toate acestecazLrtr
ln fig.- 5.15_s-a uimat acest rri.od d.e lucru. Astfel, pe matrice s-au se ot-et.gte m-icgorareadeplas[rilor de materiale'
trecut coloaneleverticale pe care se indicd procentul de alimentare din Cu ajutorul uno'r astfel de'analize se pot stabili exact relaliile dintr-e
alt[ cl5dire ;i procentul de alimentare din aceeagicld.dire a liniei de furnizoii gi beneficiari 9i amplasareanecesarl pentru elaborareaunur
fabricalie. pi"" a" ansamblu, ."t"'.or,.arice la optimizarea-fluxului de producfie,
Se observS.cd tot materialul necesarsecliei beneficiare2 esteprodus Metoda Cameronnu este aplicatd.nuriai la analizacondiliilor existente-
in cld.direaA, iar autoalimentarea este de 100o/o.Beneficiarul 8f pe d,. poui" fi utilizatl ;i pentru P]19re-ala punct a yrtgi amplas5'riin intre-
altd parte, primeste 70o/o din material de Ia furrdzori gi de aceea se "i
piil"a"ri noi, cu an'alizind.u-se'cuu;urinfi gi eficienfa fluxului
autoalimenteazil cu nqryai 3ao/o.Prit cunoagtereaacesior miscdri se de producfie. "1"iot:ui "i
poate face o analizi critici cu care si se determine cauzelepentru care
Realizarea unei noi amplasiri gi a unui transport intern imbunitdlit
o cantitate atit de mare de material vine din afara clddirii 1i mi.surile
la cregtereaLtiii"il"i ecoriomicecare in-acest caz se determinl
corespunzd.toare. prin diferenla dintre costurile spccifice (costul transportului intern
"orrdor"
Metoda rezuitatS.din fig. 5.15 a fost imbunF;tFLtitFL aga cum rezultl ii din cantitatea d'e transpo'rtat pe o.distan!5. egald cu
dirr fig.5.16 9i 5.L7. """f ""ltl!i
unitatea de misuri) in situalia actual5-9i in situalia proprrsd'
varianta imbundtifltn 1 (v.fig.5.16).Din fig. 5.16 re,r;Jtd"
cd furnizorii
7, 3, 5 gi B, au fost amplasali in clS.direaB.
In aceast-4situa{ie, cei mai mulli dintre furnizori sint amplasali irr
aceea;i cld.dire cu beneficiarii care primesc materialele de la acestiii
161
160
6. fJ'ffi3,#i'1ffi?f' Transportulpe calea feratiesteindicat in cazul intreprinderilor indus'
triale miri,ca di exemplu combinatele mgtalqlgrce.Pe calea.feratdsepoate
i;;;i#t"t" lt tt" intieplindere gi staliile C.F.R. ca o continuare a retelei
a" magistrald. ln acedte intreprinderi, produsele transportate
ln vagoane se iniarcd, gi se descarcd direct ln incinta uzlner.
"ei%r"te
Tralnsportul intern pe calea ferati este eficient numai ln intreprinderile
t"are de pr6ductie. Transportut interl pe calea feratd prezintd'
""
o-serie"oi"fi de dezavaritaie, dintre care cele mai importante
" -sint:
folosi, in general, cel
- o-r"ri"te unele otoiuri, neputindu-se
-.4 creasc[ durata transportului -drumul
ri"ii-potibil, ceea f"c" datoritd
miririi
-"i distantei; ""
blocheazd.
Realizarea mijloacelor de transport mecanizate 9i automatizate a - deoarecein timpul operaliilor de incircare-descarcare se
p.ermissi se inl5ture treptat munca fizicl grea in activitatea de transport p"-titri" feiatd, ?par timpi morli care micgoreazi eficacitatea
"ir""h!i,a
9i s5. se md.reascS.productivitatea muncii. transportului;
Pentru transportul in interiorul lntreprinderii s-au construit numeroase - necesitaun spaliu mare de amplasare,atit-pentru liniile propriu-zise
mijloace de transport, comune sau specifice diferitelor ramuri ale pro- cit gi-penir" sistJmele de comuniiafii dintre linii (macazuri,platforme,
ducliei de materiale, cu care se executf, deplasareaobiectelor muncii
i
turnante etc.).
pe fluxurile tehnoiogice respective.
Dotarea unit5.lilor economice cu utilaje 9i echipament de transport lnprezent se manifesti-tendinla de inlocuire a transportuluipe calea
i ntern adecvat exercitd o influenld. p ozitivi, asupraindicatorilor economici. feratS.-cu transportul rutier cu autocamioane de mare- capacitate cu
Datele statistice indicd. faptul ci in prezent peste 3/4 din inc[rc[- i"*ot"i, deoareie acesteaasigur[ o mare flexibilitate-de deplasare.gi eli-
tura transportatfl pe c5.ileferate este preluatd.de mijloacele de transport *i"a i*o""enientele in explo"atareproprii transportului pe calea ferati.
p" in Canadas-iconstruil un combinat metalurgic in care s-a
ale unitililor economice.In condiliile actuale de dezvoltare a tehnicii "x"-pto,
t""""-t"t'"o*plei
-Cu-"ii""t", la transportul pe calea feratd, in favoarea celui rutier'
alegerea mijioaceior de transport celor mai adecvate trebuie sd se faci
cheltuielile de traniport au fost diminuate cu peste 40o/o.
cu ajutorul unor metode de mare eficien!5.. '
Folosirea autocamioanelor pentru efectuarea de transporturi interne
f"tr" r""tiife apropiate nu este'mai indicati datoritd. distanlelor scurte 9i
opriiiior'ft"cvintb. ln acest caz, folosirea autocamioanelorconcentrate
6.1. STRUCTURA TRANSPORTURILOR tri unit[li specializate de transporturi, cu gestiune economicd proprie,
este mai eficient[.
ln interiorul tntreprinderilor, intre seclii 9i ln interiorul secliilor, este
Din punctul de vedere al caracterului activitS.filor care se desfigoard, tot"gi-"i indicat trdnsportul cu mijloace'electrice, autocareetc. deoarece
al destinaliei materialelor gi mai ales al locului unde se desfdgoari, prezintd avantajul ci pot fi ugor manewate, au o mare mobilitate 9i se pot
transportul, se deosebesctransportul extern, in exteriorul intreprinderii -deplasa
cu ugurin![ la locurile de incdrcare-desclrcare'
gi transportul intern, ln interiorul ei [40].
Transportul, extern asiguri aprovizionarea tehnico-materiald. 9i li- idiiloacete de transport rutier prezintd avantaiul cd pot deservi orice
vrarea produselor finite. loc din uzind, pot cLcula pe diumul cel mai scurt 9i pot avea multe
Transportul intern se poate desfdgura intre secfii sau in interioml utiliziri. Pentru a asigura d exploatare ralionalfl a acestor mijloace de
sec!iilor. transport este necesai ca drumurile rutiere s[ fie pavate sau asfaltate
Transportul extern se poate realiza pe cale ferat6,, pe sol, pe apd ;i gi bine lntrelinute.
in aer. Transportul pe apd este folosit de intreprinderile care sint amplasate
ln aprop-iere"o-no, ape navigabile gi este asigurat cu glepuri, remorchere,
762 galupe etc.
163
F it t s'rr t 3 s * ;, + ,i
r=i fi us?zi si ,*r l i p 3 i i,
te,
F6E$5gF$i*FF53;Ef
6 . o. i6, t 6
[€;i[iF€ +ili !:!i'{ii
+=?:i?1= FEEi Aig
j + EiE$ ;Xi*tli;; *t; +;zitiz/i
i i i R + B:;F = v= -
gg3fffi$;it g: :? E-z . F- FlHlR+ E?B= i EF +E'1
€i;s-E , q"ESxTpli -}'tiai+iEta: *f15
: ' + lS, f iF = I ' =
1=*iqe
!?$-::
$B$n3s
R-d"';::s rFEgESlf+*5E3l+F
ti='a : Ee"+ = : ; l; ; !
lt +i;
HE ig
f [ t Fr
+$F+ilIl +:,i!
; :€ri;7'+i':r=}/;?7E EE ait
itSFEa$r 3[er'ep-5"di:1]:*;;fE
i?,, f
+ s
g*aFF$ $ :,= 1 5 Et E; ; r*li;
: = z
F E
; , +F
i s3 ;,; i i*la*5E3+g;a;F:.:e
**a+E +**
f sF g -' ='Fr i' lgif l, gi' il
*r3*;
n€uiig
3$ 5 si l i i qF F - g€; nilii;
F !;
g , * i€ 3C::t!
oq e r f r i l i F, ;l i!fr*i
+t I3i r'
F
=v::5
--; E
+=E frs=
i3B
E
=,r r
g E
,
r+3 i;r ii+ € €1
f FFs'g.H
;Ei
n,:s$. F H Ff, $F,

Tabelul 6.1
cLASIFICAREA I,IIJLo-\cELoR DE TR-{NSeoRT iN ruNcpre DE CoNDITTTLE DE
AMPLASARE, GRADUL DE },IoBILIT.{TE SI PoSIBILIT.\TILE DE ACTIONARE

A. U T ILAJ E D E T R AN SPOR T PE PO ST F IX

Prin ridicare Prin ridicare Prin ridicare

Prin transla!ie Pentru descarcare prin
ti rota!ic gi translatie Bravitatie

Stiliri cu bra! rotitor de ri di carc Cabestanc inliguri"-

Palane ]Iacarale C abcstanc toare Rampe de descircare
Verine Eler-atoarc cu platfor- D ragl i ne Tirfoare Toboganc-glisiere
Mese ridicdtoarc i ncir.rcirtoare de carni- Utilaje {ixe de arun- Bascule pentru vagoane
Piatforme riclicitolirc cat materialele
Platforme basculante pe
r\scensoare cami on
elevatoare
Elevatoare cu cr-tp5.
Elevatoare cu linii 9i
platou suspendat
Elevatoare suspenda-
te cu bra!
Elevatoare de diferi-
te tipuri
Paternoster
 Tabelul 6.1 (continuare)

i_ B. UTILAJE DE TRANSPORT PE TRASEU FtX

Deservire pe traseu fix cu incir- Deservire pe spatii deteminate, Deservire pe trasee determinate,
cdri discontinue cu sarcini discontinue cu sarcini cotrtinue

I'alane pe monoraiuri Macarale pe perete Transportor cu curea ex- Conveiere aeriene cu lant
VzLgoane sau vagoneli de Macarale velocipede cu tensibild,
Fi Conveiere aeriene cu cablu
caie feratd, fdrd, cd.rucior Transportor cu bande ne- Teleferice
Pldci turnante Nlacarale c.f. cu sigeatd fixi extensibild, Blondine
Suporfi cu bile sau cu role cu gi {5,re cd.rucior Transportor cu bandd din
Macarale c.f. cu sd.geati ri- tesdturd
dicdtoare Transportor cu bandd, me-
Poduri rulante talicS,
Poduri rulante cu cioc pivo- Transportor cu phse meta-
' tant
lica
Poduri stivuitoare Transportor cu tablier
Porticuri rulante Transportor cu lanf
Porticuri rulanic cu c;'rnrcior Transportor cu cablu
gi sSgeatA turnantd, Transportor cu rulouri co-
mandate
Transportor cu rulouri ne-
comandate
'Iransportor cu galefi
Transportor cu raclefi
liansportol cu gurub fird
sfirgit
Transportor oscilant
Transportor vibrator
Ciruciorelectronic cu circuit
in pardosea sau aerian

r-i i * . { -; t

Tabelul 6.1 (continuare)

C. UTILAJE AUTONOME PE ROTI

Pentru transportui Peatru trargllorturi combioato

simple eu ridicars

Roab6 de mlnd" sau mecanici Lopefi mecanice

Lizd, manual5sau mecanicd, Dragline automotrice
Lizi, ca furci ridictrtoare Vehicule autolnctrrcdtoare
C6rucioare manuale Camioane cu monorai
Cdrucioare mecanicc conduse Camioane cu platformf,, ridicitoare
Ctrrucioare-tractor cu retnorci Camioane cu bene mobile
Ctrrucior crocodil Cirucioare elevatoare cu lnsofitor
Transpalete manuale Clrucioare elevatoare de mare lniltime cu conducdtor
'Iranspalete mecanice purtat
Camioane Cd,rucioare speciale
Cirucioare cu bra! portativ Cdrucioare elevatoare stivuitoare
Dumpere Macarale de atelier
Screpere Elicoptere
Nivelatoare Alte mijloace de transport
Buldozere
Alte utilaje

--
 Tabelul 6.2
Tabelul 6.2 (continuare)
CLASIFICAREA MIJLOACELOR DE TRANSPORT iN FUNCTIE DE
SISTEMUL DE MI$CAIiE $I DE RAMURA INDUSTRIALA

A. Mijloace de transport B. Mijloace de transport Shi.puri: - lnc[rcd,toare El.eaatoare pe loa fix:

continue 9i discontinue discontinue gi continue C. Mijloace de transport
- macarale;
utilizabileln toate ramu- specifice unor ramuri contrnue ti discontinue Monoraiuri electrice - c u c upe;
rile industriale industriale specializate - macarale turn;
- cu clrlig; - cu platouri;
- derickuri;
- cu platforme; - cu elice;
- s c hi puri ;
- cu bene. - paternoster,
- cerucioare manuale;
Bene automate pentru cer-
- ridicS,toare de materiale Conueiere aeriene au lanluri
Trolii cu tnotor: Echipamente bune, nisip, minereuri, sfe-
portuale: Aparate de distribulie si cu grinda fixl pe cledire; saw aabl,uri:
cl5, etc.
- electrice; - macarale portuare P xl uz: - ridicetoare de materiale
cu - monocabluri; - cu cuptr basculanti;
- nnar r m r f i. p'
cirlig sau bene; cu grindi independenti.
- transportoare de dis- - bicabluri; - cu clrlig;
- cu abur; - t5 ,r g i; tribufie cu curea; - cu Ian!; - cu balansoare,
- cu motor diesel sau ben- - macarale {Iotante sau Cariere gi escauare nisi-
- transportoare de distri- - bene electrice.
zrnA.: bene; puli,: Conaeiere la sol, in pardo-
bulie cu tablier;
- alto trolii. - derikuri; Cd,rwcioore s eal d;
- transportoarc cle distri-
- b ig u r i; -- poduri gi porticuri spe- Conveiere aeriene
AI onle-oharge-uri: buti e cu ;urubul Iur - elevatoare de mare in6,I-
- porticuri cu trolii sau ciale pentru cariere; Monovai electrio pentru
A rhi mede; l rme;
- ascensoare; macara; transport conti,nuu
- transportoare de distri- - elevatoare de mic5, inil-
- ridicitoare auto; - porticuri cu cioc ridi- Monorai continuw cu trao-
bufie prin vibrafii; trne;
- ridicitoare saci; cdtor:' - trolii cu mai rnulfi tam- ldune prdn cabl,u
- obturatoare mecanice: - cu bene;
- haion, ridicltori de ca- - trolii portuare; buri . Mese de luoru Si cond,ili
- pilnii; - cu furci rabatabile;
mioane; - cabestane rulatoa.re pen- * I n stal.alii as attt bl at e d,e
instalafii centralizate - cu accesorii diverse.
-camioane autoincirci- tru remorcat vapoare; port continuu
pentru dozarea mate- Fabrici de
toare; - transbordoare orizonta,- Cdruoioare cu motor diesel Instal,alii pnewnatioe ile
rialelor.
- encamloneze ; le sau din adlncime. sau benzi nd':' transporturi fixe sau
- poduri pentru klincher
- plat{orme mobiie de ca- Tlanspoytoale: Carusel,e.
mion gi elevatoarc; Echip antente p entr u canale : - elevatoa,re de mare ind,l- si crctd,
r- giisante pe sol. - cu bandd. supld, exten- MTILOACE SPECIALI.
* fi me;
tr o lii; sibili,; - elevatoare de rnici, Mine tle ZA TE
Pod,uri, rulamte: - verlne pentru comanda - cu bandd neextensibili;
- poduri rulante; p o r tilo r e clu ze lo r , p or- - cu bandi metaiici; Eokipawente tle birou gi
- trolii pentru planuri ln-
* poduri cu cioc pivotant; turi mobile, baraje; - cu pli.ci; * administralie:
cu furci rabatabilc; c l i nate;
- p o d u r i c u c i o c c ulisa n t; - cabestane rulatoare pen- - cu vaivd,; - cu accesolii divcrse, culbutori de vapoare; - transportoare pentru do
* -
- poduri de manipulare tru remorcat vapoare cu tabl i er; poduri culbutoare pen- cumente gi obiecte mici;
. -
cu palan. m lcr ; - cu raclefi; Cd,rucioare - ridicS.toarc dc dosare;
tru depozite de clrbuni;
- tr a cto a r c d c r e m o r ca re. - cu gri l e; - tuburi pneunratice gi
Porticuri electrice: - pentru sarcini nepale- - porticuri culbutoare
- cu gri l aj ; pentru cd,rbuni; benzi rulante.
Marine; * ttzate;
- macarale pivotantc cu prin gravitate sau to- - lncd,rch,toare mecanice;
pentru sarcini paletizate. - Eahi.pamente dc ilepozitare
sS.geatd fixi; pentru gantiere: bogan; - transportor continuu etc.
- macarale pivotantc cu - macarale de cale; - prin scuturare; Tr enuri remor cate ( tr aotate) : si stocare pent/u toate
si.geati, ridicdtozr,rc dc - transbordoare speciale, - vibratoare; inilustri.ile:
- electrice; Mine de
incd,rcare; pentru vapoare: - cu role comandate sau transportoare
termice, - cu curea
m a c a r a l e e l e p c r c tc ( p i- - tr o lii; l i bere; - - porticuri gi macarale de sau band5. metalicd,;
..- macaralc de bord; -- cu gdlefi sau bile; minereuri
votante) ; Veri*e: - elevatoare cu cup5,;
- rnacarale rulantc; - lnalcarale pentru incd.r- -- osci l ante; -. s c repere;
- hidraulice; - transportoare pneuma-
,- macarale dc atelier; care ; - cu ti j S ;
- n-^-mr*ia^'
- n r a c a l a l c p c c c . m io a n c; A v ti c ol e de s Li c l d,geamuri : ridicltoare
* E chip am.ente p cntru lucrdri $wrubutr lui Arhimed,e - incirc6.toare-ridicetoare
macaralc autornotoarc
p n h lice : electrice sau hidraulice
pe pncuri; Transportoare eleuatoaye - pocluri cu ventuzd, pen- Stalii ter'mioe eleetrice Si.
mohi l e: (adaptabile tractoarelor) pentru tncdlzire industriald':
- m a c a r a l e p e ; c n i le ; - scr ip e fi; frn opamrrri

- macarale pe c.f. - - tr o lii; * stivuitor de atelier. Diuerse: - poduri pentru articole - convclere cu cupe;
- cerucioare, Iize etc. dc sticld. - elevatoare cu cupe;

168
169

Tsbelul 6.2 (continuare)
Fabrici d.e sticld,, r,tin, ape
tninetale, braserii:
- transportoare continue
de sticle;
- aparate releu, lnclinate
sau verticale, pentru
Itrzi sau conteinere.
Twndtorie:
- site aeratoare protec-
toare;
- mijloace de transPort
automat al nisiPului.
Echdpatnente
-elevatoare pneumatice
fixe, pe ponton flotant
sau portic;
- aparate continue pe Por-
tic, petrtru incdrcare-
descd,rcare a vaPoarelor.
Industria chitnicd:
- transportoare continue
pneumatice ln ciclurile
de fabricafie, cu sau
ftrrd, tratare.
Pescdrii':
- aparate speciale pentru
desc[rcarea qi condifio-
narea pegtelui.
Htrtie,si impri,tnerii:
transportoare cu covati
- -
pentru rulouri;
elevatoare
- Peltru Pa-
chete de ziare;
- benzi pentru lnc6rcarea
vehiculelor, cu materiale
de pres5, (ziare, reviste
etc.)
Echiparnente Pentru benzi
znecaniae de montai:
- benzi cu tablier;
- benzi cu conveier;
170
fabelut 6.2 (contiauare)
- benzi aeriene; - poduri pentru cuPtoare
- benzi magnetice; electrice.
- transportoa,re cu benzi;
Fabricd ile zahdr:
-transportoare diverse TransPortoare aeriene au
(curele, raclefi etc.); cablu - pocluri gi porticuri Pen-
- jghiaburi oscilante sau Inslal'alii Pantru toate in' tru sfecld,;
fi xe; ilustriil.e: - macarale cu ben5,Pe 9e-
- amestec de combustibili nile pentru sfecld,;
- obturatoare pentru pll- - transoortoa,remotrocablu
transiortoare bicablu ; - skip pentru cuPtoare;
ni i ; -
planuri lnclinate; - poduri pentru dePozite;
pneuma- -
- transportoate
- alte transPortoare. - stivuitoare fixe Pi mo-
tice de clrbuni; bile.
- transportoare cu palete Materiale sPeciale:
pentru cenugi; Fabriai, ile sod'd
- transportoare hidraul - cabluri forestiere;
pentru cenuFr; - blondine; - rizuitoare;
- sckipuri sau trolii de - cabluri transPortoare du- - poduri cu ben5,Pentru
transportat produse Pul te-vino; sod6;
verulente; - teleferice;
- aspiratoare pneumatice - telescaune; Industria fosfaticd':
de funingine; - ridictrtoare Pe. Pante*)
t - poduri speciale;
Silozuri de boabe:
I - screpere;
- aparate pentru transPort f - stivuitoare fixe 9i mo-
pneumatic (cicloane Pi { bile;
-
aspiratoarc) ;
transportoare cu bandf ;
fI - lncirctrtoare mecanice'
Indwstria sdrid:
- aparate dc scos sare;
- aparate de dePozitat
gi preslri ln vase'
Pr od,uclia electri cd, I cr mic d
pi. hituaulicd:
- poduri pentru centrale;
ge pentru furnale;
- macarale de desablare a
-cdrucioare basculante
prizelor dc aPl;
pentru miltereu de cocs;
trolii peatru manevrat
- skipuri gi aparate Pen-
v ane;
tru lncircat cubluri;
- echipament in
- poduri electromagnetice ;
de cerbuni (Porticuri,
- alte tipuri de Poduri; macarale) ;
- culbutori de vagoane;
- descdrcitoare de vagoa-
- aparate de Pus zgurtr
ln bene;
ne:
- cerucioarePentru trans-
- lncS,rcb,toare Pentru cuP- port transformatoare;
tor Martin;
- lmpingdtoarela cuPtor;
- poduri de striPare;
- poduri gi macarale de 17t
{^fix . I
rur t@
'
 =+9ap oa
N, I i I r P r .,,
F:
L'OIO t ! , iv,
I J I t:: '
;;i 5- r l: I r ,6 {
E 9. s.r d ='= 5'€ 5-- j =. j
9*
i^,
+o- =. 9' 9 .6
q) or 0 : 5 a-a tr C- : r-- T
-:=.!=. \)
lF
il rii ;Al't1r. .ef .;.?
t --\:
\I:3 5 o
-
, T lL ;" = i - lcl^ - j-a
5 o' FD( , ^ r : < T= : "a ''=
^- -
=.=: a-' vi " x \' E-
- o .i r J i e q , ^ -d:
l. i x o
!+$ ) o i: S = : 1-
€? 'J'.^i'6iE s'7ti
X ;. .0 X - P( ^ s- r - t +li
N I -'S' o s x +--!
3'r qrixili* E:'*i
++ q*3-='2 \.2,:- FT
5.4
3 '' € k O E -''p-
E: !,! s
5. $ a:^-: =!' 2
;t 6*! + l .E i si F.
Fi; !+ 51 -'l =
+H F- cr :. Xqa
s:,5 -
"* j:
= 5=. =
=,3 =s "* 3c- 1
'!P
i.

9
: - €'6 P
= '=
!!-i - -,- =-'
F .+ ;-- x
-.
1E ii .+t^-
:' 3= i Em
c:n
As. g - L l tl l i I tl tR trt l tl s lt
h-" h H'g H 3 !9- T 3:!R 1'R 'o<
BH s: Yd 3 .3q 3If \ iEs YiSi x
{: @ - r '^r - . I:.
o -.
eP:1 i::r 3 5 a- -&:3
r{ EiSflIEf
o, K ij' ,.9 t" - r F5
t ^\ t Y
H F 3S' ,: 3i53 i;:?Ei:- se.?. - ;E
qs-6FLl't "9. e. i!
3 tD( IF D ;- . 6- e-i5 i-=='t:d:
=1:." T=!'s.: td dls{=.8-e
a
f,.
/>
=
.s.;
- } :"
A
4j 9< E;i ;i , i5d9. ."q r dl

ie i!' 68 "' . 5 i;t'

w(-
+- d tr:aqo: r '1 F:
R::H 3
9F trXgRS -d I
^.. :
dFr- FO
E !, i
^Al i35tr F i^ A- t ': 33
a) _:E:7 ; _1 ? 5

cLASTFTCAREA I,ITJLOACELOR DE TRANSPORT iN rUXClre DE DIRECTIA ]II$CARII

I urneJ oB eezAi
I I I
lr-I lp. I I ee ptan I ll
I I -.^i;-,. I Atternatir,, I Pemai I
orizontald I vcrLru4r4 inclinat multe
I I I I | | verticai gi I I
-----T------ --T-- orizontal I planuri I
| tl
I I I _t_-= -l
r^l
I Cu pantd I I C" pante I
I
Lonverere I I ConveiereI I Lonvelere I
nric5. I nrare I
qenile I
I cu
portaate I sljsante I I I
I
I
---T--- l-l
t-
(1) (2) (?
ll

(g 0)
I rl
Cu bandd, CIi de ru- Cu bari de Elevatoare Majoritatea Toate felu- Cupi Pneumatic
Cu pl5ci lare comandd, a elevatoarelor rile de cle- 'l'ransportoa- Cu fermoar
Cu tablier Teleferice dirpnfipi Elevator cu Ascensoare vatoare re-elevatoare Cu lanf etc.
metalic Funiculare Screpere talere cu skipuri Elevator cu Cd,rucioare-
Cu td,vi Dragline Transportor Elevator cu Cu bandi skip elevatoare
Cu melc Cu tractare cu racleli cupi Cu tablier Transportoa- Stivuitoale
Cu lanf d e s us gu 66na,ndi Ascensoare metalic re cu cupe Macarale
Pneumatice Cu tractare prin butoane cu skipuri Cu tivi Pneumatice Pneumatice
de jos Cu lan! Ascensoare Cu pldci ,,En masse"
,,En masse" I'n mrc c e "

Cu fermoar simplu etc. electrice Cu lanf Cu fermoar Cu fermoar

Cu role gi Cu palane ^:*-1..
sruryru Cu snec etc. etc.
rofi dinlate Monte-char- Cu bard de
Cu bar6 ge-uri comandd, a
transversal5, Macarale
qi t ij e pneumatice
Vibratoare ,,En masse" Cu racleli
Cu gnec Cu fermoar Cu lan!
Cu cablu Cirucioare- Cii de rulare
etc. elevatoare Cu tractare
etc. de sus
Cu tractare
de jos
Pneumatice
Cu nelc, etc.
 Tabelul 6.5 (continuare)

Grd,mezi mari - poduri rulante;

Tabelul 6.4 - Doduri stivuitoare.
- mijloace curente:
CLASIFICAREA DATT. DE FEDERATIA Ecfri,Pament de dePozitare
EUROPEANA DE MANIPULARE - lncd,rcd,toare autonome; * Palete;
- derikuri gi transportoare cu bandS';
- palete rabatabile;
- incircd,toare prin proiectare.
- conteinere;
l. Aparate grele de riilicare gi transport - mijloace speciale:
5. Macarale tnobile - ls.dite;
- transportor automat continuu pentru
- coquri gi rafturi stivuitoare
- poduri rulante mecanizate; cu ;urub;
- Pneumatice; sarcini lungi qi diverse;
- macarale, biguri, derikuri - transportor cu curea (depozitare
- pe bandaje; - magini de Paletizat:
- porticuri; longitudinali);
- pe genile; - manuale;
- skipuri; - circulare paletizoare pentru relua-
- pe camioane sau remorci, - semiautomate;
- planuri lnclinate; re (depozitare circularl); cu program.
- automate
- bene prinzd,toare. - buldozere pentru aproPierea
6. Mijloace de transport pneu?nati,ce vracului. 6. Depozitare de lotwri aali'ate plin tlens'
poltale cu:
2. Mijloace d,e transport continuu instalafii 2. D epozitare in ganJwri, bazine sau hangare
- pentru produse ln wac;
- Cdruai,oare de mate aa|aaitate'
- instalafii h. la cartouche. in ganluri.' umPlere cu:
- mijloace mecanice gi hidraulice de - macarale Pe c.f.
transport continuu; - tractoarc imPingitoare; - macarale Pe camioane;
7. Ascensoare ridicdtoare - transportoare cu curea; rulante;
- aparate de reluat, culbutori de va- - porticuri
goane; - transportoare cu cupe; - poduri rulante.
- ascensoare; - transfortoare Prin Proiectare. roPid.e
- echipament ds - Mijloace
in baziie.' umPlere 9i goiire Prin:
- distribuitoare; - ridicd,toare; - Lerucioare elevatoare cu furci
- monte-charge - macara cu ghiare rulante sau seml- frontale;
- transportoare;
porti c;
- conveiere; - scdri rulante. -- - cerucioare cavalier;
pod portic cu transportor cu curea
- elevatoare; - cS,rucioare autocrabe;
si bene - cerucioare elevatoare cu Pinten;
- transportoare qi elevatoare; 8. Miai
- transportoare
apalate de ridicat ln serie i.n'harogare.' umplere gi golire prin: - cerucioare de Prindere;
prin gravitate orizontal la Plafon;
- traniportor - cerucioare cu porticuri retracta
- muloace de transport persoane (pa- - cricuri qi verine; prin proiecfie;
ternoster, scd,ri rulante). - lncarcator - Doduri stivuitoare;
- trolii de mind; - reluare prin transportor cu curea'
- iranslatoare (Poduri rulante
- palane electrice;
tmbundtifite);
3. Transportoare aeriene pe - ctrrucioare port-palane; 3. DePozitare in siloz
cablurd
mici trolii electrice; - cS,rucioare elevatoare cu furci
-
Incd,roare Prin: laterale;
- rransportoare monocablu ; - monoraiuri;
- elevator Pneumatrc; - Cdruci,oare cu I'nsoldtol
- transportoare bicablu; - poduri rulante manuale;
grinzi rulante;
- elevator mecanic. - transpalete cu motor;
- blondine; -
Descdrcare Prin: - cdrucioare elevatoare cu insofitor'
- dragline cu troliu fix. - stilpi pivotanfi;
macarale manuale; - sistem Pneumatic etc. - Cdrucioove rna,nua,le
-
porticuri - transpalete;
- manuale. 4. DePozitare 6n conteinere
4. Cdrucioare de tlansport - mese rotitoare;
trasportate cu: - Cd'rucioare ae funclioneazd ou circudt
- macarale; tnchis
- poduri rulante; - conveiere aeriene;
- monoraiuri; - cu cablu sau lant;
- cerucioare elevatoare; - cu cirlig sau balansiere;
- poduri stivuitoare' - conveiere la sol
Tabelul 6.5 - ln Pardoseali;
5. DePozitare 6n loturi unitare - aeriene.
CLASIFICAREA IN FUNCTIE DE MATERIALUL
TRANSPORTAT Aparate;
SAU DEPOZITAT
- cerucioare ridicd.toare electrice;
- cerucioare ridicS,toare termice;
l!. Depozitale tn arac I icuri rulante;
I Depozilare tn grd,madd, | - tractoare lncercetoare;
Grdnadd. simpld - mijloaco cu multibene sau multild.zi
I | t75
| - camioane gi bene desctrrcitoare; I (cd.sufe),

L74
6.3. ALEGEREA UTILAJELOR DE TRANSPORT INTERN
Mijloacele de transport se aleg pebaza avantajelor pe care le prezinti.
^ transport ;i manipulare necesitS"o anaLizilcompetent[ ;i detaliati a unui
In acest scop se utllizeazI" urmS.torul chestionar de verificare:
- crqte productivitatea muncii prin introducerea unui mijloc de
transport ?
- 5s lsduge prelul de cost ?
- se pdstreazd.calitatea produsului 9i se reduc pierderile?
- se inlocuie;te efortul fizic?
- se imbunbt5lesc conditiile de muncd ?
-se respect[ condiliile de tehnica securitd]ii si de igiena muncii?
- se micgoreazS"cheltuielile de lntrefinere ?
__ in cit timp se recupereaz5.investilia ?
- se imbunitilegte moralul personalului?
Clasificdrile prezentate anterior servesc ca punct de plecare pentrtr
alegerea mijloacelor ;i a echipamentului de transport intern.
Alegerea tipurilor celor mai adecvate de utilaje de transport gi ma-
nipulare pentru diversele condilii gi faze ale procesului tehnologic gi
integrarea acestora intr-un tot unitar constituie o problemi dificil de
rezolvat avind in vedere ci ln ultimii ani varietatea acestor utilaje a
crescut aga de mult incit pe piala mondiali sint peste 300 de tipuri de:
astfel de mijloace. Unele dintre acestemijloace sint comune pentru toate
ramurile de produclie, iar altele sint specifice unor anumite ramuri.
De asemenea,a crescut foarte mult diversitatea lor in cadrul grupelor
principale din care fac parte. Exist5" peste 50 de tipuri distincte de ma-
carale, 90 de tipuri de transportoaregi cel pulin 50 de tipuri de diferite
stivuitoare cu furci, tipurile lor crescind in fiecare an 179].
Pentru alegereacelui mai eficient utilaj de transport trebuie si se !in5.
seama atlt de factorii tehnici cit 9i de cei economici. Astfel, dacd, de
exemplu, ia o linie de fabricalie pentru transportul intern corespunde
cel mai bine din punct dc vedere tehnic o macara, dar din punct de
vedere al costurilor este mai avantajos un transportor cu role sau un
electrostivuitor, optiunea se va indrepta citre acestea din urmd.
Sint frecvente cazurile cind prin reamplasareautilajelor gi instalaliilor
existente se pot obline economii insemnate, fird a se recurge la noi in-
vestilii pentru alte echipamente moderne de manipulare ;i transport.
Aceastd acliune se impune la liniile de fabricalie cu un numd.r insemnat
de utilaje de transpoit gi manipulare nefolosite. In alte cazrri, utilajelc
de transport au o capacitate mai mare decit este necesari, determinind
costuri mari de exploatare gi de intrefinere.
Astfel de situalii se reg[sesc intr-o serie de intreprinderi, ca urmare a
unei alegeri necorespunzdtoare a mijloacelor gi echipamentului dc
transport, sau a unor decizii arbitrare luate de unii conducdtori de in-
treprinderi, care nu analizeazd problema din toate punctele de vedere.
176
Daci se are in vedere ;i continua diversificare ;i modernizare a pro-
ceselortehnologice,precum si varietatea mare a activitS.lii de trarrsport
;i manipulare, rezulti. cd problema alegerii optime a echipamentului de
numdr mare de factori.
6.3.1. CRITERIILE DE ALEGERE A MIJLOACELOR
SI ECHIPAMENTULUI DE TRANSPORT INTERN
Criteriile de alegere a mijloacelor' gi echipamentului de transport
intern se clasificd astfel [62]:
-
- crjterii generale;
- criterii specifice;
- criterii economice.
Criterii generale de alegerea mijloacelor de transport intern. Criteriile
generalesebazeazd" pe informaliile gi datele statistice asupra mijloacelor
de transport gi pe avantajele pe care le oferd un mijloc c1etransport
fali de altul. Un spccialistin transport intern trebuie si aibd cuno;tinle
temeinice privind echipamentelefolosite intr-un anumit domeniu, ca-
racteristicile,performanlelegi modul lor de tttllizare, precum gi avanta-
jele tehnico-economice care rezultS" la folosirea unui anumit utilaj .
Pe baza acestor cunogtinle se poate face o aprecieregenerald.a posibili-
tdlilor. ln cele ce urmeazi nb vom opri asupra lor, pentru a iublinia
importanla ce o prezinti la alegerea mijloacelor de transport intern.
Ca un exemplu de analizd, in acest sens s5. .considerdm ci pentru
transportul a 2000 de cutii de 12 kg/buc, la distanla de 50 m, se pot
tttiliza patru metode diferite de transport gi manipulare (tabelul 6.6 gi
tabelul 6.7) 129):
- transportarea fiecS.reicutii cu bralele;
- transportarea a cite cinci cutii deodatl pe un cirucior-lizi;
- transportarea a cite 20 de cutii deodat5, pe un cS"ruciormanual
cu platfor-mi;
- transportarea 9i manipularea a cite 40 de cutii deodatS,cu un sti-
vuitor cu furc5..
Din tabelul 6.6 rezultd"ci timpii de stivuire pentru cele2 000 de cutii
sint egali in cazal primelor trei metode (cite 1"80cutii/h, adici in 11,11h).
Reducereatimpului de la 72,22h Ia 43,333h gi apoi la 35,83 h se reali-
zeaz\"prin reducereanumSrului de curse de ducere si de intoarcere, prin
utilizarea a diferite mijloace de transport.
Din tabelul 6.6 rez;.lJtd.c[ datoritd. superiorit[fii evidente, stivuitorul
cu furci (metoda 4) se impune fa!5 de celelalte mijloace de transport.
L77
Tabelul 6.6

Tabelul 6.7
Operaliile de trans-
port gi maniPulare
.[Ietoda- 1 IIF r^,t. t l rr^.^,r-,
Aletoda 4
I
C he l t u i e l i o\ 9. Jp.
T'intpttl dc stiuuire, itt ore
* s t i v u i r c a l a fu r n izo r 11,11.
(2000 cutii;
f n
r \

-
\-/;.

-.
\/a

\,
l/\
l\\
\-tlJ-lJ-l-!r

(-{_ (,
ltttttttl

(,
180 cutii/h) Timpul de stivuire in ore
Timpul de cursi, in ore . 50,00
- l u a r c a { i n stivi ;i a ;e - Total
z a r e a p e u n m ijlo c d e
1 r ; r n s l ) o r l p e n tr u d cp la -
silrc 11, 1i 11 , 1 1
'I'otalul costului forfe.i clc
- s t i v n i r c a l a b cn e ficia r 11 , 1 1
rnuncd, l a 2 dol ari /l i 144,41 80,66 2-t,-18
7-intfttl .lsettrtt tran.sport, l 'ol al ul
.costul ui uti Lj ul ui
ttt orc (amort.l zarc , i rrtrc i i rrc re,
- cursi dc ducere cle Ia o 2000 curse 400 oursc 100 cursc .50 curst' combusti bi l i c tc .)
'J.'otalul costului de 0 ,0 2 0 ,0 7
stir':-i Ia alta 0, 75 m inl 0,75 rnin/ 0,75 min l 0,375 nrin/ ma-
curse curs;, _ curszl, cursir l ti pul arc 144,44 E6 ,6 8 i 1 ,7 3 24.39'
C<-isturi comparatir.c 100%
2 5 ,0 0 5,00 0,315 60%, 50 o,t 17%;
Jlconornii fafi cle metocl.c
z, ul clolarr
- c u r s : r t l c i n t oa r ccr e 2 0 0 0 cu r sc 5,00 0,31s I 4 ;9 s 62, 29
I:'conomia faliL cle t.netodit
0 ,7 - 5 n titt / 2'h/"
7 t "A
--caracteristicile prir.incl dinrensi'.ile. greufatea,
o'- """"r felul collstruc_
ti ei ctc.:
'f-ot:rl onr-ore '7'' )') 1.) J J.) 35,83 - costul l o r ; i al inst alaliilor af er ent e;
- costul montaj.lui,
;i.al co.'strucfiilor ir"."rare perlt.l €itlrare;
. -- ltum:irlll de ore cle funcfionarc
;
Ci{rele din tabehil 6.7 pcrrnit compararea cheltuiclilor realizate in cazttl - f-orla de rnurLci. necesar:r pentri cleservire
;
celor patru metode folosite. Admi{ind ci. sc illit'r;tc pcntnt rnina cle lucru repitratiile, iirtrcfinerca |i coi,sumul de energic etc.
2 cloliri/h ;i adiugind cheltuicrliie de amortizalc, pentm cornbustibil ;. Sl..,,"^
ryi'irxl,
r:xperl c* ta a c10r - ect rci. t r ir r poir t c. scpar a pr oblem a cr r n"oast er ii
;i pcntrti inirelinerda utilajelor in cazul netorkrlor.2, 3
gi 4, cireltuiclilc mctodc.l .r dc or gar r izar ca r 'i; cir ii . se
m at er iar er or ,de'r r r oilr "- " cunoast er ii
fotale pentru transportul ielor 2 000 de cutii pc distanfa- de 50 m va- rel nel .nl cca ca r act er ist icilor cchipat n. : t r t elordc lr ar r - spor t
si a colcliiiilor
riazii cG |aI14,41 dolari in cazul metodci 1,la 24,39 ciolari iu cazr'rlt-ntr- (tc* rntegri rrea acest or a in f lr r xur ilc
dc labr ica! ie.
t-t clci 4" Pe lingi datele tehnice prezentate va trebui'si
se lirri seama $i cle
Excn,plul dat sco;rte in eviclcntiL ervantajelc ecollomicc lir folosirea urrr.ri un numer de recomanddri orlentative la alegereamijloacelor
cletransport:
mijloc <ie transport nroclern fa![ clc transportnl rrla]]ual, finincl $eanlil alege utilajul cel mai sirnplu, iare si permiti. obfinerei. re_
tle analiza llnor f;rcrtori gc,rerali. zul
-,;::,y,"
tatul ut sco nt at :
va-.prefera utilajul c*noscut, care a fost cleja experimentat
O altri catcgorie cle informalii se rcfer[ la caracteristicile tehnicc ;i .:" cu
rezul tate bune:
cconornice ale mijloacclor cle trausport si alltlnle:
..- nu se va lua in calcule
--- l]lodul cle funclionarc si caracteristicile tchnicc (capacitatca, r'i- capacitatea maximd. a rnijlocului de transport,
t^:,.y1.,1pti11
un coeficient'de
incdrcare
subunitai,pentii a tace'fa1i
tcza, productivitatea ctc.) ; I sltuallllc neprevS"zute .dc
1n sau virf :
* se va prevedea modul de
remediere sau cle acliune i'. cazul r.r'or
178 clefccfiuni li rnijlocul de transpoii;-

us
 a lotului unitar etc., pentru cd. numai astfel se determind corect felul
uti]ajelor, de transpoit ;i numerul lor.
. Traseul pe care tie!.ui.1sd.se deprasezemijrocul de transport nece-
sitd. o cunoagteredetaliatd a procer^oloitehnoltgic in care uiLeara
- se va prefera un parcurs scurt cu o vitezd. redusl in locul unuia lung sa s"
rntegrezetransportul gi manipularea.
ca vitezd"mare; Peltru a se.atingeob-iectivurprincipal- integrareamiscirii materia-
- se va evita utilizarea mijloacelor de transport puternice ;i costi- ,,
leror lnrr-un llux coordonat de-a procesului tehnologic-_ tre_
sitoare pentru iucrdri ugoare; -lungul
buie sd se analizezetoate elementcle aEeste'i.
migcdri, aiJ""ia, parcur.s,
. - se va line seama de condiliile de .intrelinere ;i de personalul de Fi_I::y"it?, deoarececorelarea lor intrlun ,iJ"r"-^int"grat de
oeservfe. :l^"^r^1
mrscarermpune folosirea simultani a mai multor utilaje oe trinsport
Criterille specifice de alegerea mljloacelor de transport intern se referS. ;i manipulare.
Traseul pe care.trebuie sdJ par-curgdmaterialele incepe cu locul
la materialele de transport, la traseul pe care trebuie ele si se deplaseze de
rgcepli9 a materiei pt1T", co{[u.a np"oic_,1 toate spa]iile'dedepozitare,
ln mediul inconjuritor, la siguranla in exploatare gi la amplasare.
de.prelucrare gi asambllle, pini ra &pedierea prfairi"ior-finite. Sta_
Materialul de transportat se analizeazS"inceea ce privegte forma, caracte- bilirea fluxului gene.ralae poiinilitatea'stabilirii s'istemuluide transport
risticile tehnice gi cantitatea de transportat. Pentru cantitate se ia in
necesarp.entru elaborarea p-r.og;u-
considerare[62]: :r:iiil:^1"^"--:"1_j.i
cte^transport rntegrat 1.jS"$in 4drul """t
- unitatea [vrac (kg, t, il3, buc. etc.), colete, saci etc.] manipulat5, fluxul tehnologic.
loturi unitare, cantitatea totald de unitlli de transportat in unitatea de ,^l!|ltit"l
de 1tilaje,lor.,d" Ltll:p.g.t fdrX definitivarea ftuxului gerreral
transport crceazd.situalii
timp, numdrul de unit5.!i transportate, loturi unitlre de material ma- dificile pentru inzestrareasecfiilorcu"utilaje
nu.?_ermiteorganizareaunui sistem a" t.uniport iot"g,:al.
nipulat in unitatea de timp. "Os.^:it:^i
Pentru transportul materialelor este necesarsd se cunoascd: ,ra {ezolvar".. ltSqmqllStl q problemelor-de transporr in-tern conduce
sltuatra achizi{iondriiunei cantitd.lide utilaje dd transport mai
- direclia de transport (orizontalS,verticalS.sau asociat[) ; mare
oecrt este necesard,ceeace va dctermina o folosire necorespunzdtoare
- distanla parcursd intr-o curs5.; a acestora,cheltuieli suplimentarenejustificate,etc.
- traseu (fix sau variabil) ; Med'iwl i,naonjwrdt-or-. ari, de use-"n"o, o influenld destul cle rnare in
- frecvenla de deplasare (uniform5.,intermitentl, combinatd); ceeace prive,stestabilirea mijloacelor d.etransport, mai ales cind acestea
-viteza (m/min, km/h etc.), care poate fi uniformd, variabild, sin- parcurg diferite medii corozive sau cu diferenle mari de temperaturi..
cronizatl.; Mai este necesarsd.se ia in conside'are
- itinerarul parcurs. ;i calitatea arumu.rtor de
dc..nivel, minimd.a curbetor,letimea;i panLa
De asemenea,la transport trebuie s5.se acorde atenlie deosebiti ca- lLl.^yrl: lilerenjelc, _r4za.
carlorde acccsetc. Irrdiferentde mijlocrrlde transportales,'acesta
-;i tiebuic
racteristicilor fizice, chimice ;i specialeale materialelor. Astfel, gazele in exploarare garanfii peritru ...u.it"i"" muncii,
pot fi transportate numai in recipienli ;i conducte etan;e, iar in con- :i^?yiil:, :]g"jTti
qecr sa satlslacarrr totalrtate necesititile procesului
de produclie.
dilii speciale,in recipienli gi conducte rezistente la presiune. .il pt"' mai trebuie sa se line's;;;i,i"i'ii;;i, pJ;;" o are un
Materialele solide, care se prezintd in forme foarte variate (vrac, mijloc de.transport asupra amplasirii ulilalelo. gi ;;"pr;;onstrucfiei
colete, pachete,bucili etc.) necesitS.mijloace de transport diferite in prop_riu-zise. De exemp1u.,
deschidereale halelor $i timrteiza ry,lant reduce simtito; t;siilritagt"'a"
".1nod folosirea
funclie de forma de prezentare a lor. spaliului b" i"iitl-", i" ti-p
De asemenea,trebuie si se ia in considerare9i faptul ci in procesul ce un conveiermo<lern oferd.mai multd sLlptelein'ce privegte ampla-
de manipulare gi transport, materialele igi pot modifica caracteristicile. sarea gi asigurd utiliza'ea spaliului la maximum. Aaoftarel stivuito-
Astfel, de exemplu, Ia transportul materialelor fragile, higroscopiceetc. :rlt^..,:,jl1l jmlune fotos-ireala maximum a spaliuiui i,, irrelli-",
trebuie s5.se creezecondilii adecvatede transport pentru a pistra inte- a sqafl.ulyl,pentru paletc, cd.i de acces cu supr.afcle netcd.ecrc.
gritatea gi calitatea acestor materiale. LrLterll[e econolnlcemecesatc pentrw alegereamijl,oacelorde transport
se referd la 161l:
Produselepot suferi schimbd.richimice sau fizice in timp, datoriti con-
difiilor termice,mecaniceetc. ; de acesteschimbdritrebuie si selind seama a) parametrii de t"f3ftpr" ai.utilajului, gi anumc: volumul pi.oduc!iei
- transportat,
la alegerea mijloacelor de transport. de cantitdlile unitare - (tonex.metri etc.j-ti"niportatc in
Elementul determinant al criteriilor specifice este cantitatea de trans-
portat. Aceasta trebuie analizati, in ceeace privegte unitatea de manipu- iB1
lat in unitatea de timp, greutatea unitdJii de manipulat (in tone),

180
unitatea de timp, lncircitura pentru o cursd,, gradul de folosire a uti-
Iajului, gra{ul de utilizare a capacitilii portante, determinarea vitezei
comerciale medii; criteriile economicese va fine:"?m."
b) forla de muncd necesari la transport, avind in vedere mdrimea echi- .side. imbundtd{irile aduse pe iinia
reducerii efortului gi imbolnd,virilor protesid"aie, precum
pelor gi calificarea necesar[ celor care deservesc fiecare utilaj; "T"T
asigurarea unei ambianfe' ,a_ 9i de
c) forta de munci direct productivi gi auxiliar5., in ore de muncd,ne- pldcute in ateliere' si a"porit.j.'^-
compararea economiilor ie rezurtd.din aiferitii.;fi;;; este determi-
cesare pe unitatea de timp (zi, schimb, lund etc.); na1t.a la alegerea echipamentului de transport gi manioulare.
d) cheltuieli anuale de exploatare, respectiv:
- cheltuielile cu forla de muncd pentru fiecare mijloc de transport d",crilerii me.nfiorate
gTg,e= nu sinpp;"r;;;;;;; o sotufie
..--9-:t^1fl
unlversal-varablle,ci ca,un mijloc important de brientare in analizarla
gi pentru manipulare, cheltuielile pentru intrelinerea gi funclionarea practicd a problemelor de traniport gimanipulare aintio tnirep.irrdere.
echipamentului de transport, amortizarea gi alte cheltuieli;
- cheltuielile de {unclionare (pe ori, pe an, pe produs etc.) ;
- investiliile directe (utilaje, anexe, montaj etc.) gi indirecte (modi-
ficS.ri la clidiri qi instalatii etc.);
e) economiile realizate ;
f) termenul de amortizare a investiliilor. 6.4. METODE PENTRU ALEGERBA MTJLOACELOR
Importanla acestor criterii este evidenti pentru stabilirea eficicnfei DE TRANSPORTTNTERN[1 14]
economice si este necesard.pentru compararea variantelor posibile de
adoptat. Alegereaunui utilaj care sd.corespundi cel mai bine scopului urmirit
Elementul esenlial ln determinarea eficienfei economice il constituie sc poate face cu ajutorul unei meto-desimple de selecfie,-f,izatape
evaluarea cheltuielilor de transport 9i manipulare. Stabilirea lor prezintS., cu-
noagterea caracteristicilor utilajelor.
in cele mai multe cal,;,;l.i,serioasedificultdfi, deoarecenu se line o evi- excmp,ly, dagn este necesai de a transporta pe orizontali materiale
denld"separat5.a 1or, nici in secliile de fabricalie gi niciincontabilitate. ^ !e dg
Dificultd.fi privind evidenlierea costurilor apar mai ales pentru acele :1-.T::.p:{t:aTE
drstanle ?.5 *, apoi a traversa peirerticali trei etaje pe
de 15 m, apoi din
cheltuieli privind transportul intern care se referd la : materialele imo- nou un transport p6 orizontald pe o disianla
bilizate, oprirea utilajelor din lipsi de materiale, intrelinerea gi amor- ..:"1yj"t":: pg.t",recomanda folosireaunui tiansportor cuiole gi bande
ln rorma de Jgheab,care s5.deversczematerialelepe un elevator vertical,
tizarea construcliilor aferente, cota-parte din salariile muncitorilor direct g\?!oi la al treilea elevator care ln part'ea finali esie prevezut
productivi pentru transport gi manipulare etc. Tot fir aceastS.grupi ,".,1:lry
Ire cu^u' drspozitiv git {e lebddd.,fie cu un dispozitiv oscilant sau cu o
trebuie cuprinse gi cheltuielile de produclie pentru remedierea defecfi- cyp[ in formd de V.-Trebuie
unilor datorate manipul[rilor gre,site,cheltuielile generate de accidentele ,evitat ca primul eievator,cu cupe, din por_
de munci din cauza manipuld.rii, cheltuielile determinate de fluctualia liun_eaverticald.sd.fie rnontat intr-un cottrunac-e;.it ;"sltmcrare de
conducte.;i grinzi, deoareceva antrena multe *oairiiaiili-instaralii
personalului in sectorul de transport etc. gi
clidire pi deci cheltuieli mari.
Cheltuielile de investilii pentru mijloacele de transport vor cuprinde Eli$l gi
in afar[ de valorile necesarepentru achizilionarea acestora gi cheltuielile ^ dltc.te larr .posibilitatea-folosirii utilajului ,,en-massc",fabricat curent
drn.America gi Europa, care constd.dintr-un trrb in care
necesarepentru modificarea construcliilor. De exemplu, pentru podu- 'n de antrenare flexibil. Acesta permite obfinerea de
rile rulante cu o capacitate de peste 3,2 t sint necesarehale cu construclie :111"t1,yn,olspo:]try
economll de.spallu rmportante gi necesiti cheltuicfi de intrc{inere mici,
consolidat[. Cheltuielile de investitii pentru consolidare dep[gesc in cu condifia insd.ca materialeledd.se incadrezein posiulitalirt de trans_
acest caz cu 50o/ocheltuielile de investilii pentru utilajelede transport; port ale acestui utilaj.
in cazul troliilor electrice, cheltuielile de investilii pentru consolidiri
sint cu 00----70o/o mai mari, iar ln cazul stivuitoarelor cu furci depigesc cu .Din compararea-acestordoud.recomandd.rireailtd cd. cea cre-a d.oua
20-30% costul echipamentelor. este mai convenabild. pentru ci.: suprafala secfiunii tiorr.,o"rror"
o
unui transportor en-massece transpoite aceeagid""iit"i"-Jc material
Compararea variantelor de transport intern f5.rd.a tine seama atit ca un elevator normal cu cupd.este c-onside,rabil
cle cheltuielile de investilii pentru preocurarea utilajelor, cil gi de cele mai micd.; de asemenea,
se reduce suprafala seclirnii transversale pentru t.unipoit"t p" oiil
pentru construcliile aferente conduce la rezultate eronate. In afari de zontali'; acest sistem.,elimini.punctele.de tiansfer de la'bazd..i d"
lu
partea superioard.a instalalieil nu mai sint necesarcchettuieli
182 cu in_
tre!inereautilajelorgiseelimin6opririleacciderrtale

183
 S-au conceput diferite criterii de alegere a mijloacelor de transport
intern pe baz\" de tabeie si grafice, care pot fi insd completate si cu alte lo
rc

date de care dispune intreprinderea. Folosind acesteinformafii, dificultd.-

= t€ua,
lo
file de alegerea utilajelor se restring foarte mult, in unele cazuri pind la 5s
o
E oo;
1-0o/o. Totugi, lnainte de a lua in considerareaceste tabele ;i grafice, trebuie oo .2 13 4- c-=:
o a,: 6
oo t!=
sd.se stabil,eascd. mai i,ntti, d,acd.estemai economicsd.se ad,wcd. mwncitorii oo : . = ! o :=.Y
OO
c l-.9 lb .E
9g< E;5
o: o .::=o
-
O.i _oI
9=o 9 I -c ::=o

Ia materiale saw sd.se ducd,materialele la muncitori. Astfel. cind materi-

LZ
ao
aE c 2EE
l fE EEE

t t rL
EEE TFF EEE

alele sint ln cantitS.li mari gi se folosegte un utilaj de producfie prin care

trece continuu o cantitate mare de material, este,de obicei, mai economic a e a (E o
A A + O o
s5.se aduci materialul Ia muncitori. Acolo unde materialele sint grele pi CE
L

manoperamare gi se folosqte utilaj de produclie ugor, estemai economic Eg

=
si se duci muncitorii la materiale gi produsele sd fie fabricate in acel loc. EO
.9.-:
i4i a a (D o al o e a a o e o o
Pentru stabilirea celei mai economice solufii, se face apel mai intii oc

la criteriile de alegre a mijloacelor de transport prezentate in fig.6.1. gO

oo
Ca exemplu s-au luat trei grupe de mijloace de transport posibile de t=
v o @ o + a o a e
foiosit pentru o serie de materiale (vrac sau bucili) care trebuie deplasate - zo

pe un flux determinat. J
a o o o /'l o o
O astfel de schem[ oferd numai o orientare general5 in alegerea mij- o
L) a a a a k

loacelor de transport. Stabilirea cea mai judicioasd.a echipamentului ;i 9l a

mijloacelor de transport se face numai pe baza analizei detaliate a fac- E'
-c
!C E g: a o o / a a a a a a
torilor tehnici, economici gi umani. o:i o *9
o;
@ k

Un exemplu practic care se folosegte pentru alegerea mijloacelor de o

transport intern in funcfie de materialul transportat esteredat in tig.6.2. =-

Din analiza primelor doud. materiale inscrise in prima coloand.,se
: oa a @ al
+
a a a o a o
k

observd urmltoarele:
- dacl se transportl cenugi uscate existd gaseposibilitnli de transport
cu ajutorul transportoarelor, gi anume: cu tablier metalic, cu bandi de
5
d
O
'4 .
a a o o t o U U o e @ o
cinepi cauciucati, cu bandd de metal cu bard de comandl a direcliei, k
o

cu t[vi, pneumatic gi prin vibratoare;

- daci cenugilesint umede, cimpul de alegerea utilajului se mic-
Eo
oo
o
o
:
a o o a tt a @ e A € o

6
goreazi cu 50 la sutd, deoarecetransportoarelecu tablier metalic, cele I
:3
o r

t
E
cu tivi gi cele pneumatice sint necorespunzitoare. La m[rfurile izolate - o
oo o o a lD (E a o a a
trebuie s5.se cunoascdfragilitatea, iar daci sint ambalate, trebuie sd,se -
cunoascdmetodele de ambalare, fiind necesare;i detalii privind con- 3l; a
s
finutul, rezistenla la gocuri gi lovituri etc.
>l t
o
I o*

Un alt factor important de care trebuie si se lini seamala alegerea :0

2
) J
c
= 3 o
utilajului in funclie de caracteristicile materialului este panta pe care o
;E
'- n
o
o c)
; ) !
trebuie s5.fie transportate materialele. ln legdturi cu acest aspett, dia- ) ) a
;: o E
grama din fig.6.3. constituie un ghid; astfel, pentru mirfurile ambalater E
g
ao o o =
inclinarea maximd este de 16o atunci cind se folosescbenzi de cinepir c
o
;:.!
=!c
{ = .9 _9 .q; E A
lo
cauciucati; pentru pante mai mari decit aceasta,trebuie si se fixezi, c_
o
e
3E; .9 = = =!
oc
=
doi o
dispozitive opritoare sau sd.se utilizeze tipuri specialede bandd, cu car(l .-a E \o
ooc L z L a -o
se pot transporta materiale inclinate cu un unghi de pind la maximunr l uoJ n3 J punN N { @ N o

42' fald de orizontalS.

184 185

)/
@
o\
.:' 3 lo o
6
o o
o a
P I; o
9 a lJ

ll " 9
3
3
P
I o o
6

C u tabl i er m etal i c
C u bandi de c i nepi - c auc i uc
C u bandi de m etal
,. lo lo- I {
o I lo i l. lo I to C u br r i de c om andi a di r ec i i ei

oaoaa ..En mass€"

o
rot :ol iol lo i j 1. 1 i t.i Cu racleli f,
o
a lo io_ lo Cu tivi o
E I lo a ol I
O j
--1{e Cu fermoar
I l--l-l- c
.J
lo lo I lo Cu racleli de otel -
Cu racleii de fonti ni m
C!

u Cu racleli in bandi
;6 =
n?
Cu invirtire tubulari -
Cu descircare centrifugi

I lo lo jo'. i C u auD e c onti nue

Cu descircare Pozitivi
c lo lr lo l? o a o a o a El ev ator c u s k i P
E
o lo lr lo Cu cupe Prin SraYitatie g. I
-l
I

oi
Cu cupe in formi de V ;T
6:
EO
io lo , l ,,En masse"
i
Cu fermoar I
I le io i i ioi lo

gc
I \
Jghiobur i cu I necr R -
l-.
\ )--/
(f "; :4/ fr,N-= u'",",
''
|
erdunro
'cntru
5l"J"qffi""
rsy":5frr
.rOu
:;t'Vt \\ "oi
fl \\\x\Q.//
ii \ \
trt./z n",^ :u cup(
.octa it+tHsilg
€ts[iliiei
-,\o)t li
.o*.0""']0""'$l ".\
;" eDen,.
' a- /
"l.jl
id |I
,!:;Z"ti::oozfi'"^o"'^,^
s
o t'- ,;.-.
"' u
a)"
oulr\ ^-er?n".ar,
-,-?
not
-c'trbuo,
I
lo*""'" i
ooo"
'"o)n^J;.o^"'^*,^
o
?! Y

c"
^4
ci i i'.
"'io'!;y,,-. iEI $
iEs.be
ia'u""ur, ''",;i'"",,no s;sg+F;$
o { -O- -o :c -i
^o\oi
{ ' xo
s{o't a
\i to
iu 'r*
^Q -9',
J
3-
J
l:
i9 '^ 9 'o 9^ g
$:EEH*8fi';'
"r:".9 t"2 'ooo %*^^

e*$sE
$sgH
I
2".
o D-
o
^.,
c --
o= 9o" " a" 1-
J
s6
o:> ? i \1 \ F,8 S $,
-
8.8 to 6*
o (9c- :; "* tS 'n"
o
do
a i;
?E be:""'?]a, HFq1;'f3$f
F SB6 3E S E .g
oq.
E.H
Fe't.ngF"E
a.NF o! 6 ro i5
@
$.:E; FaSE
o
Ex
fi $6' E *e
p
6
i'E:
\, +-
rgri€ a A *s.^
ri D 6' U'" X FX
6::ri s io F. e. o P
_.1
$r'* FH'Fefr

I
lui maximd este de 15'. Trebuie deci sd sc alcagd alte tipuri de transpor-
toare, ca de exemplu transporl-ol cu tablit'r mctalic sau cu rolt:, cleoarece
permit transportul pe panti mai mare de 15".
La analizi" trebuie si se aibi in vc'dere posibilitdliie de transferare a
matcrialului, profilul transportorului 9i caracteristicile materialului. ln
acest sens este necesa.ri intocmirea unor grafice pentru alegcrea diferi-
telor tipuri de utilaje. Firma Chain Belt Company a reaiizat o metodl A

de^aleger-e,care se prezinti in fig. 6.'1 gi fig. 6.5.

In aceste grafice tipurile de mijloace dc transport posibile de utilizat =
pentru un anumit material sint tre:cute in prima coloarrd, iar in coloanele '- aJ
urmd-toare care sc lcferS. la transferarea materialelor, profilul transpor- :
_- o
torului gi caracteristicile materi:rlului, se detaliazl f:rctorii cleterminan!i d
o
de alegere prezentali in continuare. E
cd
Modul de transferare a materialelor. Modul in care materialul este g
:0 o
incS"rcat intr-un mijloc de tr:rnsport gi ck:scilcat in altul constituie unul .9
6
dintre factorii determinanli la alegerezi mijloacelor cle transport, de-
oarece genereazi cheltuir:li ridicate in cazul in care se folose;te un tip d
d
!
necorespunzitor de utilaj . Astfel, petrtru incircare sint dciu5.posibilitd.{i
de alimentare: comandat gi necomandat. Pentru descd-rcare existi cinci E
a

posibilitS.li: c1esus, din fafi, din spate, clintr--utr singur loc intermediar,
.d
din mai multe locuri intermeclia"rc cu cantitS.li diferite. Pentru dcsclrcarea o

din puncte intermediare sint uneori nccesare tipuri speciale de transpor-

o
toare stru accesorii specialc, cli: pluguri miniere, excavatoare cu cupe !

basculante etc. a

ProJilwl transl>ortorwlwi. Se disting p:rtru grupe de probleme dc anali-

zat: unghiui de inclinare (pentru transportoare de la orizontalS. la 45'
;i pentru elcvatoare de la 45" pini. la vertica.lit) , complexitatea (dzrcii X
F
parcursul este in linie clreaptr"rsau combinat), dc'plasarea pe orizontalS. '::., d
6
A
si ridicarea pe vcrticalir (factor carc dcsc,ori este determinant) . Ai
o
Corttcteristicile rnaterialului pot r:idica probleme complexe la alegcrea O
utilaiului. o
.,c
Prima caracterristic5. sc r-efei'5. \a d,'itnerr,siunile ttt'al:eri(tlulwi. Matena,- tr

lele necalibrate sint in genr:ral de mzirimi diferite (v. fig.6.6). Pattea

cd
din material sub formi cle praf, de granule, de bucirli mici reprezinti
circa 10o/o din greutate ;i ocup5. pin5" Ia 25o/o dh volum. Diferenta o , ;)cd
,pr
dc 75o/o clin volum este ocupzrt[ de bulg5"ri, a ciror mdl'ime medie estt'
de circa iumdtatc din aceea a celtii mai mare dintrr ei. -t !

Pentrd materialele catlibrate, dimensiunile medii sint publicate in cdrli o'i d

tsH
l
sau cataloage; p3 baza" dimensiunilor medii se determinS. rezistenfir qH
@
as
pcntru pirlile utilajului in coniact cu materialul. o ''d cd

Capacitatea de cu,rgere, respectiv viscozitatca, reprezintl cea ma i c .iN N

cJ

importantS. dintlc c:rracteristicile matet'ialelor in vrac pe baza citreia st' d

alege mijlocul de transport. AceastI propi'ietatc cste determinatltS.p-'nti-lr ) !

o
o
incS.rcarea gi descircarea rnaterialului in rnijlocul dc transport. F
o

I \o
188
I b; .Jtr

L
 Dacd. linia orizontald. traverseazd.intreaga pagind, utilajur respectiv
corespundecel mai bine.
Friabil,itatea,respectiv gradul de rezistenfd.pe care il opune materialul la . uq exgmglu *.mod de folosire a ghidului d,ealegerea utilajului este
dat in fig.6.6. Dintr-un vagon-platformd.de calJ feratd, se"d.escarcd.
sfdrlmare, este ln mare mdsuri, determinantd, pentru prbiectarea stafiilor cd.rbuni intr-un buncir. De la acest buncdr, cd.rbunii sint trim$i la
de incdrcare gi descdrcare,precum gi pentru alegereatipurilor de utilajr: concasor printr-un alimentator cu tdvi metalice adinci. Concajorul
necesare pentru aceste activittrti. descarcS.cirbunii pe un transportor cu bandi, care ii duce la o centrald
Temperutura materialului, care poate fi de zeci de grade sub OoCsau de fort5.
de zeci gi sute de grade peste zero, poate fi hotirltoare in alegereamij- Cdrbunii au urmitoarele caracteristici:
loacelor de transport. - dimensiuneamaximd. a bulgd.rilor, inainte cle concasare,150 mm;
Acliunea corosivd a materialelor care trebuie transportate este: - dimensiunea maximl a bulgdrilor, dupd. concasare,18 mm.
definitS. aproximativ prin indicarea y'H-ului. Specialigtii flrmei Ctrain
Belt Co. afirmd cd, grupele de materiale cu un 1H de 1-5 sint ..Bunci.rul pe gine.si alimentatorul metaliciint deja insialate, trebuind
s5. se aleagi numai transportorul.
foarte corosive, cele cu PH 5--:7 slnt semicorosive gi cele cu y'H pestc Se cunoic urmS.torii faitori:
7 slnt in general necorosive [114]. A. TransJerarea ntaterialwl,ui
Acest criteriu de aprecierea mdsurii ln care un material este corosiv - inc5rcarea: prin alimentarea comandatd.;
esteinsd.relativ deoareceanumite materiale, de exemplu solufiile alcaline, - descdrcarea:pe extremitatea din fatd.
(a: pH 7) stnt corosive. B. ProJitul, traniportorwl,wi
Dwritatea materialelor, m5.surd.a abrazivitS.lii lor, este definitS. irr - unghiul de inclinare: maximum l-0" .
unitili Mohr. Din tabelul duritnfilor dupd scara Mohr se pot alegc - c-oirplexitateatraseului: in linie clreaptn;
pentru constnuclia mijloacelor de transport, acele materiale care st - distanla orizontald de tr-ansportat: 50 m;
tzeazd"cel mai pulin in contact cu abrazivitatea produselorde transport ; - indllimea de ridicare: 8 m.
cu ajutorul unui tab.else poate compara duritatea produselor depozltatc C. Proprietd{'il,enoaterial,utrui
in wac gi a materialelor din care slnt executate pieseleliniilor de tlansfer'" - dimensiuneamaterialului: 18 mm;
La alegerea acestora, se va avea in vedere ca duritatea materialelor -capacitatea de scurgele: unghiul taluzului :natural 27o;
u;ttlizate pentru lmbiniri sd. fie mai mare decit duritatea materialelor- - friabilitatea: friabil;
ce se transportd. - temperatura: cea a mediului ambiant ;
- corozlvltatea: semlcoloslv;
Moilul ile utilizare a graficelor pentru alegereamijloacelor de transportat" - abrazivitatea materialului: semiabraziv.
Etapa,[. In grafice(v.Iig. 6.6) se-tnscriuutllajele p6ntru transportul-matc. Modul de rezolvare.
rialelor pe o panti sub 45o gi pentru elevatoare,pe o panti peste 45'.
Etapa a II-a. Se aleg (pentru fiecare subdiviziune lnscrisd in partea FloPn.L Unghiul de tnclinare fiind de maximum 10o, se va :utiliza
ghijul de al_egere t transportorului, ale cirui date sint aritate in fig. 6.3.
superioarS.a graficului) acele elemente care exprimi real problema dt' ptapa a II-a. urmind procedeul recomandat s-au trasat tiniile"verti-
transport consideratd.gi se traseazd"cite o linie verticali de-a lungul le, in..dreptul elementului care caracterizeazd,mateialul, respectiv
graficului pentru fiecare element ales. (cirbunii),
<-L---::\ I:-::
linii ce 1,------,,,
traverseazS. Y
^^ -
categoriile de transportoare posibire de
Etapa a III-a. Se traseazS.cite o linie orizontali in dreptul fiecdnri utililat.
tip de utilaj pin5.ce acestaintersecteazd. liniile verticale trasate in etaprr
a II-a. . Etapa a III-a. Se traseazS.linii orizontale in dreptul fiecdrui tip din
transportoarele respective,respectind condiliite impuse de metodd. Din
Apoi, trebuie sd,se respecteurmd.toareletrei reguli: analiza liniilor orizontale reiesdci. acest material poite fi transportat cu
- cind s-a ajuns cu linia intr-un pdtrat care nu conline nici un punt.l unul din urmd.toareletipuri de transportoare:
,,seopregte"; - transportor cu tablier metalic - cu tdvi adinci;
dacd pd.tratul conline un numd.r care este prevdzut in legenda de l:r - transportor cu tablier metalic - cu tivi pulin adinci;
- graficului, linia orizontald.
baza se continub pln5. la prima linie verticali, - transportor cu band5. de cauciuc pentru vlteze comandate;
dar numai dupi ce s-a studiat cu atenfie condilia prevd,ztttd.in legendri - transportor vibrator.
- dacd pd"tratul conline un punct negru, se continud. pini la urmi
toarea linie verticald.; transportoarele sau elevatoarelelnscrise ln grafi,
sint coresprnzdtoare pentru condiliile din dreptul liniilor vertical,, 19t

190
 in continuare se analizeazd.si se compard lntre e1ecele patru tipuri
de transportoare corespunzdtoare(in realitate sint trei tipuri funda-
Tro n s l e ro re o
rnentale: cu tablier metalic, cu bandi gi cu vibrator). Alegerea finall mq t e ri q l u l u i
Pfofilul l ro n s p c rt o ru l u i
va depinde de eficienla maxim[ a mijlocului de transport, precum gi
de costurile de achizilionare, de instalare ;i de funclionare. Experienla 9.-
altor intreprinderi este, de asemenea,deosebit de importantS.
Metoda poate fi folositi gi pentru alegereaaltor tipuri de transpor-
toare (macarale,c5rucioare industriale etc.), utilizind acela;i procedeu" i5E

Alte criterii de alegere a mijloacelor de transport. La alegereamij-

loacelor de transport se au in vedere felul instalaliilor (api, lumin[
etc.) gi condiliile impuse clidirilor. Dacd materialele ce se transportd
T i pu l mi j l o c u l u i
sau orodusul ce se executi vatiazd. de la un moment la altul - produc- de t ro n s p o rt
lia ieavind un caracter stabil, se folosegteun utilaj ieftin-mobil, exe- :
cutat in intreprindere sau la terli. Aceasta depinde, in mare m[sur[, E

de durata lucrlrii de executat, de apreciereatimpului de funclionare

-
a utilajului, de perioada de amortizare, precum ;i de factorii legali de I

instalalii gi de condiliile impuse cl[dirilor [83].

Pentru clddiri se va avea in vedere: metolrc - tdvr ortrculqte

- inc[rcarea admisibild pentru structura de rezisten![; tor cu bondd de coucruc

- felul ;i rezistenla pardoselilor;

- instalaliile disponibile;
tor cu bqndd cu
- starea cl[dirilor (permanente sau temporare).
Forma, lungimea, indllimea ;i lilimea clddirilor sint factori deter-
minanli la alegereautiiajuiui. De exemplu, pentru cl[dirile lungi intre
macarale gi benzi transportoare sint de preferat macarale suspendate,
care pot servi atit suprafafa, cit gi in[llimea ciidirii, in timp ce benziler
transportoare deservescparlial suprafala ;i sint gi mai scumpe. tor c u l o n t d e l u n e c o re

ClSdirea cu lilime mare este de obicei potriviti pentru mijloacele

de transport pe roli si, in general, pentru toate tipurile de transpor
p e n t ru
toare. inclusiv macarale aerienesau mobile. p ri mo r-
Alt factor de care trebuie sd se Jind seama la alegerea mijloacelor
de transport se referi la sistemul de m$care. Se pot stabili criterii gene-
rale pentru a determina cind este mai avantajos si se foloseascXmij-
loace de transport mobile ;i cind fixe.
Atunci cind produclia este neuniformd., variat[, are caracter dc Al r m ento re c o mo n d o t d
E x t re mi t o t e o
inferioofd
E x t re mi t q t e o
superioofd D i s tonts +
unicate;i se desffuoarS.pe un spaliu foarte mare, trebuie s5. se ia irr k_
/ Descdfcoreo incdrcdturii I ori z ontol d
de
dtrecl pe tronsportorul
considerare,pe primul plan, mijl-oacelede transport mobile. insi, cin<l \-. //

fabricalia se realizeazi in flux continuu, cind sarcinile de producfit.

sint constante gi produclia este continui, cind existfl asemdnareintrt' Alimentore nccomondotd
produsele fabricate ;i cind produclia se desfigoar5.intr-un spaliu limi ncAacdr Descdrcqre
tat, trebuie s5. se prefere utilajele de transport intern pe traseu fix. Tronsferdred mcteriolului

192
 I j
d
| /6
o
f a tr
D
f l )
a
f, a f
o o o
c o o
c
to r\" I
q
! tm | \ o
c a C c 5 o!
i * t -= C C c c
ac
t5 | d E 6 o
q o o
; tl --./
oJ ;ni "-
f
f,

a
o

tl
$o o l o-.
+c f
o 3 ::
e c

D
tl
tl
l.o
l o

:
q
q I +c

ttl l 's
O-
3
o
s I ;
'= i a

o ril 6

3
a a c a c a t t o I Alimentarecomqndqtd
Incdrcqre
a=
:,D'
o o o o a ; Alimentare necomdndqtd

t. Ef ! a a e e e ! al Ex l r em i tc teqi ni er i oor d
c od
6-
a I e a €e Ey tr enr i toteqs uper i ooi 6
o a c G e o e Dintr-unsinour ounct intermedior Descdrcqrg
c a e a e lin mai multe ouncte iriiermediorl c. o

c e Din puncie inlefmediore rc.iqbile

a a a o a a e &@ (! ee orizontol6

I a * a a ; N,loximrm19" U nghi ul
a
7
I o
a €
I
a
G
!joxrmum
Mqximum
18"
30o
oe
i nc l inor e
T

Pi nd l c m ox i m um45o l
c
o o c e o 3 a e a t a o o e In l i ni e dr eaptd 1
C om pl ex i totea
a 6 € i3 C ombi nql

) -T- t e G
19 C o 9 g a e e ? e €
Pi nb l o 25m D epl c s qr e
3
I 3 e o o I o c e c 3 o c a a 3 Pl nd l q 60m pe
6 G 3 I c Pes te 60 m ofi z c ntol 6 !

) f; c e e G o c e a c Ptn6 lo I m
R i di c or e
, a a t s a e e a a a c Pind lo 15m pe
o e o t a 3 3 a rind lo 20m
T ol v er tac ql d
& e G e Pes te 20m
vlil(mqreirul ce tiece pfln srlq25Uo
o €3 F oqr tefi n {s i tec u 1C C - 250
oc hi ur i j
o c 9 o G e o a e a a G fo nulor {100oc h iu ti -1/r. iolt)
a € a a c e t; o B o G Pr undr s i l /4- 2i .,l i )
a a o D i m ens i uni l e
xl
a C ! c e o €o 3 o a €
o Bol ov oni m i c ii 2- 4l ol r l m ater i oi ul ui
a a a c e a *
c a Bolo'Lqrr mirlocii (/.-6tol')
) o
I L.-rj 3 e Boro!;- m. (5-12 ior )
o I 9 t 3
3 F a ,uic :e ,o l' :'r'r
;ngt{iul o
o
l.
E a e i o € € ? a a Cu curqere iiberd i'i5o-35o) tel !z ul ui
!
e 6 a VIscos ( 35"- buci 9,
c
l
o
J
o € lprclcs
nqtur ql t.
c
G a a a a I N{rr'rol si nisip de cei.natole
l
e a Coqqulont (lrsupef lostoir)
o a e o a M ater i ol de etqns or e Mqt er i ol
c
t a € e o As c hr i de l os tr unj i feo nr etc l ul ui s p ec i oI
a I a c o a G e 6 o C Aschii de lemn
de r idicor e o
, c a e o 3 Bucdti:de crgint, Iemn de celulozd 3
a o o c C e a a a a Nefriobil
@o@o o a a e o F r i obi l F r i obi l i toteo
o o-f t @o o z o o o
I =o;; c-o c f o o I :xcesiv de Dfdfoqse
a l ec i ( s ub 12" F )
:.
aEgii;;?i
;aq,
o a o c 6 e o e o I
o
a o G a c a c I €e a Iemperqiu.6 ombionl6{35"-150"F
a 3 a I a t 6 e a a F i er bi ntil E0o- 100" F ) T em per otur o

iaili;=E;iEEl
a e c a t e :oqr te fi er bi nti ( 300"- 900" F ) C

fem oer oturT i nol teI D es te900" F

a a a a a o e e c o Necorosive(peste 7PH)
a 3 e o 3 c ; a e ntr e 5- 7 PH }
3 a Sem j c or os i v {i C or os i v ii oteo

Aliigiicgn
a a e e Foqrte coro:ive { 1-5 PH)
3 c o c e I c e a o e a 3 N eobr oz i v e( i - 3 M C H R J
a G a G a a t c a a o I 3 a S em io broz ive {3- 5 ln 0 HR J A b r oz i v ii qteo
ct 6' o t a t e Foorte obrazive{pesie 5 M0HRI
A' I

T - 9 . 9 5 'e Ei
O g 5Oq
-
-m R iitr91 61
-. I o il F.^
:- ia 3-l 5 L/
:X .dj o o F
it
1i+!D^;O
F 6-* 6'^ a
.2 3 F p
-.
Xor-x
nao:;O
o 6;.45 tD
-+PtrXl.
+H ! Y"l:
s i ia u Y
d.P F =1:
 : I .le\ otc of€ up(
a lo
o> c c c c c C
t-
o lo
o
! ;6 c C c tc

JJ q
o lo
o io
to
oo
g@
o
o
!.
)= !
j

o o tf,
J
o o E C lc
lo
c, 3. 9. l
o
z
!. a :. t;t; t. f.
d

I
d
; E
€ c

o
a f
;> j
a 3 d
L
c
l-
p 3o
tr

3
F
I
g

) ll
a =.
3 = g
o
o
o o ;
o- 4; 9 v f
I
lo a
l I a

a
C
g o
o
oT m
oc
lo ad
x

t c o a o 3 a- & O c s a o € Al r m entqr ec om s ndai d

B i 4 E e u n ctein te r - ,!1 . s c Alimentqfe necoriqndoiE -l
If i.{
o
lHYo
medrore l:o
e o |9 G G 0 a o c e c e 6 Ex tr em i tc teqs uper i oor d
\+
I xtremitoteosupenscu infefloqru
I 6 e o Dintr-un sinqur plrct intefmedioa D es c dr c or e co
I o c c D i n m oi m ul teti unc tei nter m eC i c r (
a D i n punc tei ni er m edi or ev s r i c bi l e
t e 6 Moximum {5
a @ o e M ox i m um600 U nghi ul
de T
o o o o @ 6 o @ l'loxiEum 75o l nc l i nor e
2
a I 6 I 3 o o o 6 € o 6 & Ve I t icGl l
; 6 o 6 e @ G o o 6 o a € e ln l;nie dfeoDi6
o o @ !S C onbi nat a

o ee o e Pi nd l q 25 m Di s tqnto
! o g 3 Pi nt l o 60 m ofl z ontc i [ de o

c Pes te 60m r r onspor r

: € e e G 3 G 6 I G o e 6 {D c Pi n6 l o 20m Inbl ti m eo
c

= a e c 6 e a 6 a 6 o @ a € " es te 20m de r i di c qfe

c

|t o o Vi l {c e tr ec e pr i n s i ts de 250oc h'
c (9 e e o
@ g e r$ e o
a a a o @ G c o @ G 6 6 o 0 Srqoulor {100 ochiuri -1/1. toliJ
I o c a c o e € e e o e Pfundi sl 1l 4- 2 toti ) D i m ens i uni l e
3 @ o € a 6 e e a 's Jolovoni m jci {2-4tolil m qter i ql ul ui
a 3 g o @ Botov onim i j l oc i i{4- 6tol i )
a
o a & c Bolovoni mcfi (612!clil
e e s Sloc rI iteste 1Z lolil o
o
3 e e a s {de lc 0c io 15'j l - l nqhi ul
: e o o o o 6 6 a € s 6 € a u cufeere
-luice lrbe.d i15o-35') toi uz ul ui
3 e s * G ei s Vi s c os i 35'- 60" j natur c I o

6 @ o e Lrorctos
a Ndmol si nisio cie colmoiore C L
qulont (t-lsuoe.icsioii)
OO
M qterol i e
o o & e & aschil de lo staLnl,feo metoleloa s pec i fi c e e

t o I o o € e 6 g e Aschii de lem
SucUti , de qrcint. lemrr celulozd

(9 \9' c o e G a e 3 o G c o c \lefriobil
\?
c € o sg o -riqbil
:r i qb l i toteo
8 P E? S F a e e c a c e a a
C 6 :xcesiv de Drdfos
a 6.t! ci
& ! o 6 o o o c @ o c o 3 o o l ec e {s ub 32oF ) t.
F ,r ' !,
X
i
-6
?
! ao
P!=o
a
m
-
ao e e G 6 c 6 € o e o a o -o temp.mediuluiombiont(32"150oF o

? ; aI _: q o c e a o d c I e e o o 6 F i er bi nte( 150o- 300'F l em p er ql ur o C

o I @9Aa m c 6 a c 3 o a 6 F oo.te f i er bi nte( 3000-900" F )
P 1; "LFi z fem per otur fnoli te( pes te 900' F )
;
. I 6 H9 .i o (3 c
S o i :' > o C e c o o o a o C
G 6 \eco.osive{oFste TPHl
o o -: * a c I o c e C rt a 3 a Semicorosive {5-7 PH} .or os i v i tateo
: ol il"H Foqrte corosive (1-5 PH)
9- LV S G € o a a a c G € o e o o 6 N eobr os i v el 1- 3M 0H R l
i^ 03 -- a o o a a o a o o C 6 o a Sem i obr qs i v e( 3- 51'40H R ) Abrozivitoteo
o g :oor te obr qs i v e{ oes te 5l '10H R )

ra-", +l)o - H
A'TP r !
E Nd fi *l0q
; P i; c'5.'
F -gE !* ne
.e-a!!":+H u
- slH 5 5 c
5,'i e o; I
nx"aQ.
.)6 F r!)
i Y +5+O.
E .; g 9:1 0
ts: a': H P

; a--6 5-
:f :- -- x Y^'
! *n
d- pF.ts.O+O -
 E{ em entete necesor e pentr u onol i z q tr ons por tul ui i nter n qi o m oni pul dr i i Si tuoti o
S i tu o ti o exist€ntd
m oter i ol el or ',.".r;:l
=- - i

C e mo te ri ole In ce? unde a D e c i te ofi ? Pe c e tr o D e c i ne? Cu ce uliloj ?

mi scd ? Tr oseul Mino d e lucru
- F r ec v ento 9i - Pov oJ e - l r onsp o rTo o re
m igcor ii : D i s tonto : - fdr h unel te
Conteiner e ouT oto Vi tez o, {s upfofoi o} - r r oc o ro l e s i
- c u une[e
?n otetier e - lo depozit - R equl or i tote, - or i z ontol d - uni to !:m d - nr v eLe m o nuote tr ol i i
u di for m d - v er ti c ol d - v or i ob i l 6 - c ur b e . - v entc ute - uti toj d e
r espectr v - to pr €lucr dfi r nter m i tentd oepL o s o re
- c o m bi n otd - s tner onr z o- - des c hi der i m ec on i z ote
om boloje - intr e instoloiii ner egul otd t6 1n ofor o - uti toj e - v enl cu l e
- lo om bolor e m ec onr z ote i ndus t ri o l e
lo -C om bi n or eo
c etor doud oul ov e h rc u l e
expeditie - lo expeditie for m e puD uc e
- oper oti uni
-l nes ti m ob i l u - c dl fer ote ec hr p0 - v ogo o n e C E R

- oer i on - ov r on
- c onte i . n e re g i
s uPo rl l

S to re o o cestor or Cor octefislici: C onti tote o:

- chimice - unrtoteo
- se mi ti ch i dd - fizice - uni tdti pe unl toteo de ti mp
-l i ch i d d - m econice - sorci no uni torb (t)
- so ti d 6 - electr ice - conti tote totol d
- r efm r ce
- dur oto nem oditicdr ii
cor octer astic ilor
- dimensiune si f or mo
- dimensiune sr gr eutote
olte pr opr ietdii

Fig. 6.7 Elementele necesare pentru analiza mijloacelor de transport gi manipulirilor

 La toli acegtifactori de primd. importanfi trebuie
rul forld de muncd.necesari pentru &proat'area
Acest factor trebuie sd fie ruit itt .orrr'id"rrr" o
::1?i-9"
transport,-pentru a avea certitlornea cd. acestea
corespunzdtorde cd.treun personalcalificat.
Factorul pret de cost infiuenleazein-mod deosebit
Problema de bazd' constd in a obgine o producfie
minime. Efectuarea unui studiu t"t"ai" p.4ry'"rir"i"-*"rlransportu-
rilor gi manipuldrilor inutile,
""r,o"-rt"t"l
9i lgeformlltelor acestoraconduc t" o ui"g.r"l;;i"i*;;i;'r.
roare probremelelegate de prelul de cost
detaliate-in
uL cr
c a p ito lu l l.
Elementele necesare.pentruanariza mijroacerorde
a manipuldrii materialFror, situalia ekltenti
.in
proiectat5, sint prezentatesintetic in fig. O.Z.
a"lJ
sd,se adauge facto-
mijloaceior de transport.
"u
;i";;""
sint
mijroa_
folosite
7. intern
Analiza cheltuielilor de transport
manipulare
Si
alegereautilajelor.
maximd. cu costuri
,rtil"j"ro. d;;;;r;rrt
intern
al iransporturui
LrorrJl ,vrl urur intern sint
r'
transport intern 9i 7.1. GENERALTTaTT
."" p.rrt'r,, o situafie
Indicatorul sintetic care reflectd condiliile in care se desfdgoarS.acti-
vitatea de produclie a intreprinderii este prelul de cost. Cu ajutorul lui
se poate aprecia modul de utilizare a mijloacelor materiale gi bdnegti
dintr-o anumiti perioadi de timp. Pentru cunoa;terea reald a prelului de
cost este necesari o delimitare in timp gi in spaliu a cheltuielilor de pro-
ducfie, adic5.folosirea unor metode cit mai eficiente de urmdrire gi analizd
operativd a consumurilor de muncd vie si matefializatd..ln finclie de
ramura economic5, transportul intern 9i manipularea incorporeazl" tn
volum de muncd.neproductivi diferit, care insi nu este relevat separat in
contabilitate gi deci nu poate fi urmdrit Si analizat.
Analiza metodic[ gi operativS.a cheltuiel;lor generate de transportul
intern ar crea posibilitatea stabilirii ponderii lor ln prelul de cost
al produsului, efectu5.riiunui control sistematic al acestora,evidenfierii
cheltuielilor care pot fi reduse sau eliminate.
Pentru aceasta este necesarS.lnregistrarea aparte in subconturi a
cheltuielilor generatede transportul intern gi manipulare pentru cunoagte-
rea acestorcheltuieli in perioadelede activitate in care au loc. Aceastase
realizeazd.prin stabilireinomenclaturii cheltuielilor pe elemente primare,
pentru a se cunoa,stetotalitatea cheltuielilor efectuate pentru munca vie
(salarii) gi pentru munca materialtzati (materiale, amortismente etc.).
Stabilirea prefului de cost se face in funclie de etapele desfdgurdrii
producliei, de obiectul la care se refer5. cheituielile de produclie gi
de-perioada la care se referd cheltuielile [46].
In funcfie de etapele desfdgurd.riiproducjiei existi:
-- pre! de cost al unei operalii;
- pre! de cost al unei seclii care cuprinde cheltriielile efectuatepentru
oblinerea unui produs, semifabricat sau lucrare din secfia respectivi;
- pret de cost de intreprindere care reprezinti prelul de cost de secfie,
la care se adaugS.cheltuielile generaleale intreprinderii;
195
 7. intern
Anahza cheltuielilor de transport
factori de primd. importanli treblje sd.se adauge facto_
rul1"1-,.t"1t
forfd de".qti
muncd necesar8pentru &pt_oatirea mijloacefor de transport.
1:::J.f""lor trebuiesI
j:"j_"'_1"!:ie sr fie luit in condiderar"
*:* de transp-ort, pentru a avea"ondider.r"
celor
o d.A;;[s;""
a*la
ce*itudinea" ;t;;il;;"Jint
*ijro"_
"";tg*;;fi"":totosite $i manipulare
corespunzS.tor de cdtreun personalcalificat.
dg cost influenleazilin mod deosebitalegereautilajelor.
rroDrema de bazd.constdin a obline o produclie maxime cu costuri
--T:,_lt_"tprgt
minime. Efectuarea unui studiu metodic
fentru Lfiminarea transportu-
ri l n .
iytite, cunoasterea
o i fr^ -.i -" lx- :I^-
:lt:li:,:*1ry1?:it:l *il":"ri a" ;;;;;;iil;;
:..- - + :l^

gi a performgnfeloracestora_conduc
la o alegerej"ai"i*.l
Tqgteproblemelelegatede pre{ul de cosi il;;t;rt"tii
taliate in capitolul
detaliate-in capitolul 7.
Elementele necesare
Lrrr.rEI(Lcrc pentru a\arza
rlcucsarc perrtru
a manipuldrii materialelor,
-in
proiectatd, sint prezentatesintetic
. io'r.
i intern sint
"l
analiza mrlloacelor
ijloacelor cte
de transport
transDort intern gi 7.r. GENERALTTATT
situalia existentd. ,"o p"rrdr., o situa!ie
in fig. 6.7.
Indicatorul sintetic care reflectS conditiile in care se desfdsoar[ acti-
vitatea de producfie a intreprinderii este prelul de cost. Cu ajutorul lui
se poate aprecia modul de utilizare a mijloacelor materiale gi bdnegti
dintr-o anumitd perioadd de timp. Pentru cunoa;terea reald a prelului de
cost este necesardo delimitare in timp gi in spafiu a cheltuielilor de pro-
duclie, adicd.folosirea unor metode ctt mai eficiente de urmdrire gi analizS.
operativi a consumurilor de munci vie gi matefializatd".ln firnclie de
ramura economicS.,transportul intern si manipularea incorporeazd, rn
volum de munc5.neproductiv5.diferit, care lnsd nu este relevat separat ln
contabilitate gi deci nu poate fi urmdrit gi analizat.
Analiza metodic[ gi operativl a cheltuiel;lor generate de transportul
intern ar crea posibilitatea stabilirii ponderii lor ln prelul de cost
al produsului, efectud.rii unui control sistematic al acestora, evidenlierii
cheltuielilor care pot fi reduse sau eliminate.
Pentru aceasta este necesardinregistrarea aparte in subconturi a
cheltuielilor generatede transportul intern qi manipulare pentru cunoagte-
rea acestor cheltuieli ln perioadele de activitate in care au loc. Aceasta se
realizeazd"prinstabilireJnomenclaturii cheltuielilor pe elemente primare,
pentru a se cunoagtetotalitatea cheltuielilor efectuate pentru munca vie
(salarii) gi pentru munca materialnzati (materiale, amortismente etc.).
Stabilirea prelului de cost se face in funclie de etapele desfdguririi
producliei, de obiectul la care se referd cheituielile de produclie gi
de perioada la care se referi cheltuielile l-46'1.
ln funclie de etapele desf[guririi prodo",ti"i existi:
- pre! de cost al unei operalii;
- prel de cost al unei seclii care cuprinde cheltriielile efectuate pentru
oblinerea unui produs, semifabricat sau lucrare din seclia respectivd;
- pre! de cost de intreprindere care reprezinti prelul de cost de secfie,
la care se adaug[ cheltuielile generale ale intreprinderii;

195

Lr l
 ,;#:t 3: ","ji:":f3'::
reprindere, g',p'i+d e prelu.rde costde
l:-":l^':*tl1"eri"iir-riii"Lii,Jti"irL
impozitul pe circulali" .",ll-u, Tabelul 7.1
Dup5. obiectul ja
)up5. obiectul re se
care se referd
referi. cheltuielile
chelfrrielilo de
r{a n-^A,,^+i^ ^-. PLANIFICAREA CHELTUIELILOR DE TRANSPORT INTERN
-P::i iroaucll"
produs'.op" giop.6;."d;;ffiH;; "*irte,
- pret 9: ::'^lpe
de cost ar productiel
stou'at"
oducfiamarfd la clarese'adalgi pentru Anul de bazl Anul ...

;#'#;il""d"il::
"gu'""pii";"-;ir"i;;lt"lile
n**:T**^t:,:ll:::'q+"et-;"qiri";;J;'ffi
*oJiti""r""
terminate, semifabricate,modele E" pioa"r.;
solduluiproductieine-
(proimt de plan)

Cheltuieli cu traDsportul Cheltuiell efectiv

pret
In frrr n h tide cost al producliei.marft'care culrinde chertuielile intem reallzate

l_"^"1,r"
afafi".
obfinerea
-o -^^ produsului
^- .r ,.^.- r - - :
f,:,- ir
finit alr intrepinderii,--desti
^,
efectuate
inat liwirii in
Cheltuieli
etectiv
realizatB
Pref de cost
pe tonl
Cleltuieli
planificate Cheltuieli
l"*ru"*",
*'"n
planillcate
junctie de. perioada ra care se referd cheltuierile efectuate |
--_fl
umtate economicd.existd.: intr-o
- pre! de cost al perioadei de,bazd",care cuprinde cheituierile Salarii
^
intr-o-perioadd. efectuate
trecirtd, servind at"pi"ril"riir a;;";;;# a nivelului
prelului de cost; Contribufii asupra
; pret de cost al plrioadei curentecare esteplanificat qi efectiv realizat. salariilor
In cadrul fiecdrei categorii treoite- iuia""yrii-ii--rrid';;;;,
p^:!r: chertuierle
internf,i manipittare,
:o"sportut, in ipeiiai ii" ii$ilti,,rono*iffi
"---'-'-
-t
2n c&reacestea au o pondere|nsemnatdtnpreful,de cost.
Energie (din afard)

rn acest scop, este necesard. tmbundtiliiea sistemuiui

a cheltuietilot' cu transporturile, care in p;";;;t^;;]"iir"."de lnregistrare Materiale (din afartr)
cadrul cheltuielilor de airovizio'ur", prodoiii" atit in
;i d" J"r-f"";;; .
Combustibil 9r
lubrifianli

7.2. CLASIFICAREA CHELTUIELILOR DE TRANSPORT

INTERN Amortiziri
$r STRUCTURA PRETULUT DE COST
AIte cheltuieli
7.2.1. CLASIFICAREA CHELTUIELILOR binegti I

DE TRANSPORT INTERN
Total
Planificarea, evidenla.9i calcuiul cheltuierilor de transport
intern 9i
a preluiui de cost pe unitatea de producfi" riliiiuabri, gruparea din
cheltuielilor dupd. criteriul conlinulului ror economlc:
""
- pe elemente p-rimare care cuprind totalitatea cheiiuietilor Trim I.
pentru producfie, f.tud"a se face vreo distinclie intre efectuate
l,oc"f ii moaol in
care acesteas-au realizat, sau produselecare au determinai Trim. II
acestecnel_
tuieli;
- pe articole de calculafie care oferd.posibilitatea cunoa;terii
gi misurii in care diferifi factori influeng6ara preilru;il;i;rod.uselor,direcliei Trim. lII

pr?cym gi iocul unde sepr-odgq cheltuieiile respectrve.

Schema generald.a cheltuielilor de transpo-rt intern pe elemente Trim. IV
pri_
rnare se prezintl. ca in tabelul7.1.
*) Categoriile de cbeltuieli in mod detaliat sitrt prezentate io paragraful 7.3, din lucrafe.
196
197
 Tahelutr 7.2
Acest tabel cuprinde cheltuierile anului debazd",cheltuielile planificate
pe anul urm5.tor,precJlm.gi-prglglde cost unitar pe to"a. nf iervegte REPARTIZAREA CHELTUIELILOR PENTRU TRANSPORT INTERN, IN MII LEI
la
determinarea dinamicii chertuieiilor din anul pi"fiii"rt^i"fi-de
^sarcinii anul de Cheltuieli grupate pe eleEente primare
I,arenartlzyga.pe trimestre a de redu"ere a pre_
PE:,,f":::1f
lulul dc cost al transportului intern.
Gruparea cheltuielilor de transport intern gi manipulare pe articole
d"e
glcylatie.ge.face pentru determilnareagi andrizar"u'p-r.1"ri"i de cost in
produsul trntt sau pe intreprindere.
Aceastd.grupare cuprinde 156]:
anvelope gi camere; materiale directe
amorrrzarl; salaru drrecte pi contribufii asupra salariilor; alte salarii ;
^*^-."ly9"stibili.gi,lubrifianlil Cheltuieli
de aprovi-
i
:l':t]*ll9: cuiente-aie
i1tl,:til"le".pi.reparafii mijroacel#cie transport zionare
sr ambalalelor; cheltuieli.alesecliilor de producfie (bota-parte); chelttrieli
generaleale intreprinderii (cota-parte).- Cheltuieli
volumul cheltuielilor de iransfort t'e anul debazd.se determini luin- de desfa-
du-se in considerare'cheltuielile efectiv realizate, a"pa cum ,eiese cere
din
tabelul 7.2.
Cheltuieli
di. posibilitateaevidenlierii cheltuierilorpentru transportul
._J:l*l 1.2, pe etementeprimare gi ajutd la itabilirea ponderii
de depozi-
tare
1t:11,?l,,Tanrputare
chelturelilor de,transport intern pe cele patru categorii de rurs" il"
TOra. ".".- Cheltuieli
cunoagterea analitici a acestor cheltuieli conduce la stabilirea cau- de produc-
zelor. care au generat efectuarea lor gi posibilitatea t"a"""rii ro, pii" fie ln secfii
studiul de transport intern. (total)

Cheltuieli
pe secl i i :
7.2.2. STRUCTURA.PRETULIJI DE COST AL TRANSPORTULUI
INTERN $I MANIPULARII
sectia I

Prin structura de cost se inlelege ponderea fiecirei cheltuieli

-pref_qlui
sau gTup de .cheltuieli in totalul cheltuieliloi care tormeazl" prelul de sectia 2
cost al intregii producfii sau al unui produs.
Structura prefului de cost al transportului intern diferd,de la un sector secfia 3
productivla altul ;itotodatd se schiinbd ca urmare a nivelului de dotare
tehnrcd.a intreprinderii gi in funcJie de modul de organizare a producliei secfia 4
gi a muncii.
rn cele ce urmeazS.(tabelul 7.3) se prezintd, o structurd.-cadru a acti- seclia m
principale care generazd.'cheliuielilede transpott i.rt".r, gi ma-
:lllllt:l
nrpulare pe secfiesau intreprindere.
Alte
cheltuieli pot fi. simpte s_aucomplexe. Cele simple nu se pot cheltuieli
, t:.:_t-"
descompune,_ orice chcltuiald. fiind inregiitratd in contuii asa cum se
efectueazi. cele complexe rezulti. din cSmbinareaunor ,r"""- Total
sare transformirii obiectelor muncii cu cele de transport"h"ltli"li
gi manipuiaie general
sau din combinarea unor cheltuieli simple.

198 199
Tabelul 7.3 Tabelul 7.3 (continuare)
STRUCTURA-CADRU A ACTIVITATILOR CARE GENEREAZA
CHELTUIELILE DE TRANSPORT ActivitSlile principale generatoare de cheltuieli
de transport inten gi de manipulare
Cheltuieli, mii lei
Activitetile principale generatoare de cheltuieli
de kansport intern gi de manipulare
Costul transportului conteinerelor, pa-
letelor gi a celorlalte echipamente
din lntreprindere
lncd,rcarea gi transportul mdrfurilor
conform facturii furnizorului paletelor
Cheltuieliie pentru restituirea
gi conteinerelor (furnizori externi)
Manevrarea vagoanelor pentru descdr-
care
Uzura mijloacelor de transport, ma-
nipulare, conteinerelor etc.
3 Transportul de la gar5, la bene{iciar

4
Cheltuielile pentru suprafefele constru-
Transportul gi manipularea pentru pentru transport intero
ite, ltilizate
control
Costul transportului qi manipulS.rii
Depozitarea temporard la locul de des-
degeurilor
carcare
Costul transportului qi manipulerii
'l'ransportul la punctul de folosire ini-
ambaiajelor
!ial5, sau ln depozit
Retransportdrile ln depozite
Transportul din depozit la locul de
folosire inifial5, gi pentru operalii
Alte cheltuieli
Manipuldrile Ei transporturile pentru
condi!ionare gi preambalare
Total
Manipuli.rile si transporturile pentru
ambalare

10 Manipuldrile si transporturile
Gruparea cheltuielilor ln acest mod constituie punctul de plecare
pentru
expediere pentru calcularea, planificarea, eviclenla gi analiza prefului_de cost al
transportului inteln, pentru mobilizarea rezervelor interne pi stabilirea
incS,rcarca ln rnijloacele de transport md.suiilor ce trebuie iuate in scopul reducerii continue a acestora.
Stabilizarea produselor in autoca-
mioane Ei vagoane

13 Cheltuielile pcntru ambalajui de trans- DB COST AL TRANSPORTULUI

port
7.3. PLANTFTCAREA PRETULU
INTERN
14 Cheltuic:lile de regie afelente echipa-
rnentului cle transport gi manipulare
Prin planificareapreiului d.ecost al transportului intern se urmerelte:
Amenzile gi localiile
-determinarea cheltuielilor de transport necesarepentru productia
Diferenta de tarife pentru incdrcd,ri prevezuta in plan;
gi expedicri - scoatereain evid.enld.a rezervelor existente in intreprindere pentru
rcducereacheltuielilor de transpcrt inte rn;
200 201
 -reducerea pretului de cost pe intreprindere.
Planul prelului de cost aI transportului intern cuprinde, din punct de
vedere analitic, urm[toarele categorii de cheltuieli [56].
a. Salarii
1) salarii plitite muncitorilor lntreprinderii utilizali exclusiv pentru
transport si manipulare, parlial pentru transport gi parlial pentru pro-
ducfie, incadrali pe alte funclii gi care fac transporturi 9i manipuldri
(sortatorii), direct productivi care o parte din timpul de lucru transportfl
sau fac manipuldri;
2) salarii plltite muncitorilor ce nu sint salariati ai intreprinderii
pent*ru:
-'incd.rcarea, transportul auto gi pe cdi ferate, descircarea mirfurilor
pe circuitul furnizor-beneficiar ;
- controlul cantitativ gi calitativ aI produselor;
- ambalarea gi expedierea produselor;
- incdrcarea, descircarea, fixarea incircdturii in mijloacele de trans-
port;
-personalul stafiilor pentru incircarea acumulatorilor;
* personalul care se ocupd de repararea gi intrefinerea mijloacelor de
transport etc.
b. Contribufii asupra salariilor.
c. Amortismentul mijloacelor proprii de transport gi manipulare, cli-
dirilor (cota-parte),alte cheltuieli cu amortizarea etc.
d. Uzura obiectelor de inventar, astfel:
- vzura echipamentelor de transport gi manipulare (conteinere, pa-
lete, platforme,ldzi, cutii, cirucioare, lize etc.) ;
- .uz:utaechipamentului de protectie gi de lucru pentru transporturi
(50o/odin cost pentru salopete,gorfuri, halate, mlnugi etc.).
e. Cheltuielile cu funclionarea gi intrelinerea mijloacelor de transport
pi a echipamentului de transport:
- combustibil, energie, anvelope, piese de schimb, lubrifian{i etc. ;
- intrelinerea obiectelor de inventar gi a dispozitivelor de proteclie
pentru transporturi;
- intrelinerea staliilor pentru incircarea acumulatorilor;
- taxe de verificare etc.
f. Cheltuielile comune ale secliilor de fabricalie in care se include
qi cota aferentd transportului intern.
-
g. Cheltuielile generale ale intreprinderii care cuprind cota-parte afe-
rentd transportului intern.
h. Cheltuielile pentru ambalaje (de contact 9i de transport care sint
recuperabile, nerecuperabile, cota de recuperare).
10:
i. Valoarea md.rfurilor degradate din cauza transportului 9i a manipu-
ldrii.
j. Concediile medicale pld.tite pentru accidentele de muncd. din cauza
transportului.
k. valoarea furturilor gi a lipsurilor din gestiunein timpul transportului
;i al depozitdrii.
L Cheituielile cu intrefinerea g.irepararea drumuriloru zinale,cit gi a su-
prafelelor de circulafie din seclii gi depozite.
m. Valoarea localiilor gi penalizdrilor din canzatransportului.
n. Diferenla de tarif pentru lnc[rcd.rile expediate.
o. cheltuielile efectuate pentru restituirea echipamentului de transport
ftlalete, ld.zi, conteinere etc.).
Aceste cheltuieli se centralizeazd"in vederea stabilirii volumului maxim
de cheltuieli efectuatepentru transportul intern gi manipulare, precum
gi a mdsurilor de reducerea lor gi folosirii cit mai ralionale 9i cu malximum
de eficienli a mijloacelor puse la dispozilia intreprinderii pentru realizarea
sarcinilor de transport planificate.
Pgltru a se compara anul de bazd"gi anul de plan este necesar sE se
stabileascd.ptlnuf cheltuielilor de-expioatar-e a mijloacelor de transport
intern 9i totodati. planul prelului de-cost al transportului intern peirni-
tatea de produclie, elemente esenliale pentru determinarea rehucerii
acestor cheltuieli neproductive.
Planificarea reducerii prelului de cost al transportului intern trebuie
si se elaborezela nivel de centralS.gi sd se transmitd. ca sarcind.de plan
de c[tre forul tutelar. In cazul in care nu se considerdnecesard, planificirea
cheltuielilor , anariza activitS.tii de transport intern se va reiliza ca un
deziderat al conducerii.
Planul de reclucereal pretului de cost va avea ln vedere urmitoarele:
_- imb}1d!5!irea utilizd,rii intensive gi extensive a mijloacelor gi echi-
pamentului de transport intern;
__ reducerea consumurilor specifice (carburanfi, acumulatori, anve-
lope, diferite materiale si piese de schimb etc.);
- imbund.td.lireautilizd.rii forlei de muncd;
-imbun[til\trea activitlJii de lntrefinere gi reparalii curente;
- evitarea amenzilor, doblnzilor penalizatoare etc. ;
- reducerea cheltuieliior in secliile productive, prin utilizarea eco-
rromicd a materialelor gospoddregti, energiei electrice si evitarea
mersului ln goi al utilajului productiv gi reducerea corespunzltoare a
amortismentului specific etc.
7.4. ANALIZA INDEPLINIRII PLANULUI
REDUCERII CEELTUIELILOR DB TRANSPORT INIERN
Analiza indeplinirii planului reducerii cheltuielilor de transport intern
se face ln scopul cunoagterii in orice moment arealizdrii mdsurilortehnice
gi organizatorice stabilite [46].
Prin analizd se eviden\iazd. rezervele interne gi se stabilesc m5,surile
concrete pentru mobilizarea acestor rezerve, ln vederea lnld.turlrii de-
ficienlelor constatate, permanetizfuii ;i generalizirii metodelor noi de
transport gi manipulare, asiguririi lndeplinirii planului de producfie cu
un volum redus de muncd, neproductivl gi cu cele mai mici cheltuieli
materiale gi bdnegti.
Principalele aspecte urmlrite prin aceastd.analizS.se referi la modul
cum s-a lndepiinit planul in perioada analizatl" fali de anul de bazd,
influenla exercitati de costul transportului intern asupra prefului de cost
pe secfie, intreprindere etc. gi a schimbirilor survenite in structura pro-
ducfiei, analiza cheltuielilor pe elemente primare gi articole de calculafie,
pentru a se putea constata modul cum au fost realizate aceste cheltuieli
gi analiza prelului de cost al transportului intern pe unitatea de produs.
7.5. MBTODE DE CALCUL AL COSTURILOR PEMRU TRANSPORT
INTDRN $I MANIPULARE
in intreprinderile din lara noastri se folosesctrei metode de calcul al
prelului de cost:
- metoda pe comenzi;
- metodape faze;
- mt toda globaii.
in cadrul metodeipe comenzi, colectarea 9i repartizarea cheltuielilor
se urmlregte pe fiecare comandS.in parter Cheltuielile pentru transport gi
manipulare se inregistreazi global pentru fiecare comandS, in parte.
Prin metodape Jaze,colectarea cheltuielilor de produclie gi calcularea
prc[ului de cost se face in primul rlnd pe fazele de fabricalie gi apoi se
trece la insumarealor pe produs.
Metoda global'd.constS.in colectarea cheltuielilor de producfie pe seclii
sau pe intreprindere, prelul de cost al produselor fabricate oblinfndu-se
prin- impirlirea acestor cheltuieli la cantitatea de produse fabricate.
^
Aplicirea uneia sau alteia din metode este determinatS. de specificul
pro&sului tehnologic, de volumul gi structura producliei, de durata
204
ciclului de fabricalie, de complexitatea gi nomenclatura produselor.
Transportul intern gi manipr:larea- trebuie si apar5, printre factorii
determinanli ai prelului de cost, ei condifionlnd in mare md.sur5.pro-
ducfia.
Prin aceste metode cheltuielile de transport intern gi manipulare
nu pot fi reliefate separat gi deci nici analizate.
Totodatd aceste metode prezintd. lnsemnate neajunsuri catzate de
intirzierea furnizirii informaliilor legate de pretul de cost, de calitatea
gi exactitatea lor, precum gi de volumul mare de lucriri pe care-l
solicitd.. Un alt neajuns al acestor metode este acela ci aplicarea lor
nu asiguri informatii operative gi complete cu privire la dep5,girilesau
economiile de cheltuieli pe parcursul procesului de fabricalie.
Metodele moderne de calcul al prelului de cost constituie un sprijin
net in perfeclionarea 9i operativizarea calcul5rii costurilor de producfie.
Cu ajutorul acestor metode se separS.cheltuielile de transport intern
gi manipulare din prelui de cost total oferind conducerii posibilitatea
de a cunoagteacestecheltuieli pe misura efectudrii lor gi de a lua md.suri
operative de reducere.
Aceste metode perfeclionate de calcul al prelului de cost slnt:
- metoda normativd. ;
- metoda costurilor standard;
- metoda tarif ord./ma9ini.
Metod,a normatiad const[ in determinarea anticipatS. a cheltuielilor
fiecirui produs in parte pe baza normelor existente, stabilindu-se astfel
prelul de cost normat, precum gi in organizarea unui sistem corespun-
zLtor de urmdrire operativ[ a abaterilor de la norm5..
Folosind aceast5.,metodi. prelul de cost realizat al produsului se com-
pard. cu prelul de cost normat, stabilindu-se abaterile in plus sau in
minus. Metoda normativd. asigurd controlul operativ asupra cheltuie-
iilor de produclie, firnizeazd. datele cu privire al abaterile de h regulile
stabilite pe cauze gi locuri de consum. Aceasta permite luarea, ln timp
util, a celor mai bune md.suri in vederea indeplinirii sarcinilor de redu-
cere a prelului de cost din unitatea economicd,analizatd,.
Metod,acostwrihr stand,ard,presupune stabilirea anticipatd. a preluiui
de cost al fiecdrui produs, denumit pre! de cost standard, pe baza do-
cumentaliei tehnice gi a standardelor de cheltuieli.
Apli,calea acestei hetode se face folosind principiul bugetelor gi al
controlului bugetar care cuprinde calcularea costurilor pebazd. de stan-
darde, compararea lor cu datele reale la nivelul locurilor generatoare de
cheltuieli gi analiza abaterilor ln vederea ludrii deciziilor pe plan tehnic
gi comercial.
Costurile standard slnt costuri de produclie gi de transport intern
stabilite fpriori, pornind de Ia o anallzd.a materialelor 9i a-muncii ne-
cesare fabricirii unui produs sau reper, execut[rii unei operafii, sau
205
pentru o activitate determinatS.(de exemplu, transport intern). Ele se
exprimi in cantitSli, valori sau procente.
Deci costurile standard reprezintd. mS.rimeadeterminatS. in prealabil
pe baze gtiinlifice, - statistice gi contabile - a costurilor de produclie,
respectiv de transport intern, ceea ce definegte previzional nivelul cos-
turilor care poate fi atins in condiliile de fabricalie existente ale produ-
selor. Standardele se referd atit la costurile directe de produclie, cit
gi la cheltuielile de regie, pentru care se stabilesc ,,bugete de cheltuieli",
ceea ce ridicS. valoarea gtiinlifici gi practicd a metodei.
Fd.ri ,,standarde" realiste, obiective, pornind de la analiza detaliat'a
a procesului, care si cuprindd ln mod organizat intreaga relea genera-
toare de costuri pe secfii, servicii, proceseeconomice(transport intern,
aprovizionare, desfacereetc.), pe ateliere, pe produs, pe reper, pe ope-
ralii nu poate exista un sistem ralional de evaluare a costurilor.
Prefurile standard odati stabilite sint considerate nu numai costuri
previzionale, ci si costuri de produclie gi de transport intern, care nu mai
trebuie calculate de contabilitate, fiind prestabilite [60].
Orice diferen!5. sau abatere de la costurile standard este semnalatS.
imediat gi poate fi analizatd.in mod complex, atit sub aspectul naturii
abaterii, a carrzelor,locului gi produsului, cit gi sub aspectul delimitirii
responsabilitdlilor 9i al elabordrii deciziilor de cdtre conducere.
Contabilitatea nu trebuie si mai calculezeprefurile efective, ci nu-
mai sd inregistreze abaterile de la condifiile normale de fabrica{ie sta-
bilite prin standarde. Astfel se asigurd. controlul cheltuielilor inci din
stadiul desfSgurdrii procesului de produclie.
Stabilirea prelului de cost efectiv pe totalul producliei marfi se face
pe baza prelului de cost standard gi a volumului abaterilor de la norme
prin adiugarea sau scddereala prelul de cost standard a acesteiabateri.
Pentru introducerea metodei costurilor standard se parcurg urmltoa-
rele etape:
- stabilirea nomenclatorului reperelor, subansamblelor gi ansamble-
lor ce intrl in componenla fiecirui produs, precum gi al produselor ce
ttmeazd" a se fabrica;
- stabilirea procesului tehnologic optim de fabricalie pentru fiecare
produs gi a documentaliei tehnologice necesare,evidenliindu-se separat
transportul intern gi manipularea;
- stabilirea normelor standard de consum pentru materiale gi salarii,
precum gi a prelurilor gi tarifelor acestora pentru transport si manipu-
lare;
- stabilirea volumului costurilor indirecte gi defalcarea acestorzr
pe categorii de cheltuieli variabile 9i fixe;
- stabilirea costurilor standard pentru materiale gi salarii pe reperc,
ansamble, subansamble si produse, evidenliind separat transportul ;i
manipularea;
206
- stabilirea metodologiei privind abaterile de la prelul standard,
a rispunderii gi a deciziilor ce trebuie luate;
. - stabilirea -perioadei de valabilitate a standardelor de producfie
ln funclie de frecvenla modificdrilor tehnologice, a standardelor de
materiale gi manoperi, precum ;i a prelurilor gi tarifelor.
In concluzie,fentru transportul intern ,si manipulare, rtuetoilacosturilor
standard,pe total gi pe elementecombinateconstd.d,in:
a) stabilirea pe bazd"de fi,setehnologice a costurilor standard pentru
cheltuielile directe de materiale gi manopeid totale gi separat pentru
transport si manipulare;
b) stabilirea cheltuielilor indirecte gi elaborarea bugetelor acestora
pentru transportul intern, pe seclii, atit ca volum de cheltuieli, cit gi
pe ord de funclionare;
c) determinarea costurilor standard ale produselor, evidenliind se-
parat, la intocmirea antecalculaliilor pe produs, pe cele de transport
intern;
d) stabilirea bugetelor de cheltuieli la nivelul intreprinderii;
e) determinarea beneficiului lntreprinderii in funclie de valoarea
producliei la pre! de vinzare si la pre! de cost standard, incluzindgichel-
tuielile de desfacere.
Metoda costurilor standard prezintd,o serie de avantaje, ca, de exemplu:
a) asiguri un control operativ asupra prefului de cost al transportu-
lui intern, furnizind informalii zilnice cu privire la abaterile de la nor-
me, ilfo,rmalii ce stau la baza fundamentdrii misurilor ce se iau pe par-
cursul desf5;uririi procesului de producfie;
b) constituie un mijloc eficient pentru exercitarea controlului pre-
ventiv asupra cheltuielilor de produclie prin stabilirea anticipatd a unor
limite maxime de cheltuieli la fiecare loc de muncd;
c) firnizeazd. datele necesare intocmirii planului prelului de cost,
mi.surilor tehnico-organizatorice 9i indicatorilor cantitativi gi calitativi
privind activitatea intreprinderii;
d) contribuie. la. aplicarea gestiunii economice proprii a secliilor
de produclie prin fixarea gi urmdrirea cheltuielilor de producfie, respec-
tiv de transport intern gi manipulare, pe fiecare loc de munci, dind
posibilitatea de a se analiza activitatea fiecirei secfii productive din
intreprindere din punctul de vedere al respectd.rii volumului de cheltu-
ieli;
e).-completeaz{. materialul necesar analizei prelului de cost prin
stabilirea cauzelorcare au condus la economii sau depdpiri de cheltuieli.
Metoda tariJ ordlrna;ind constd,in stabilirea anticipatd a cheltuielilor
Benlrg fiecare magini direct productivd sau auxiliard., pe baza proceselor
de fabricalie ;i raportarea acestor cheltuieli la timpul planificat. Prin
aceastd,metodd se stabilegte tariful orar al fiecirui utilaj, urmd.rirea
cheltuielilor efective fdcindu-se in acelagi mod. Aceasta conduce la po-
 8. Perfecfionareaorganizdni
sibilitatea cunoagterii ln detaliu a varialiilor articolelor de calculalie
in timp.
Cheltuielile pentru transportul intern gi manipulare pot fi totalizate
separat gi urmS.rite ca atare. $i planificdrii ftansportului intern
Prin aceste trei metode, elementele de cheltuieli de transport intern
se evidenfiazi separat, ceea ce conduce la posibiiitatea cunoagterii
influenlei acestora asupra pretului de cost global imediat dupd. efec-
tuarea lor. Aceasta face posibild efectuarea unor intervenlii .operative
gi deci mirirea rentabilitd.fii unitiiilor economice.

8.1.TRANSPORTUL INTERN_ FACTORDE,B,AZL

iu onceNIzAREA PRoDUcf,IEI

Produclia de bunuri materiale este constituiti din secvenfe de

procese de productie prin care obiectele muncii lgi modifici succesiv
caracteristicile iniliale ln sensul stabilit de tehnologie.
Proaesele de producfie, dupi destinatie pot fi lll1l:
. - proceseprincipal,e (de bazi), ln care obiectele muncii slnt trans-
formate ln produse de bazd. ale lntreprinderii;
- proceseawxiliare, care asigurd pentru procesele debazd, obiectele
muncii, utilitllile gi lntretinerea mijloacelor de munci; t
- frocese anexe prin care se fac utilizabile eventualele degeuri ale
produiliei.
Oricare d.in aceste procese de produclie, pentru transformarea obiec-
telor muncii ln obiecte utile omului, presupune efectuarea de operalii
gi controale care necesitd numeroase actiaikd.lid,etransport interi gi d,e
rnanit'wl,are.Activitatea de transport intern gi manipulare se regisegteln:
- Procesel,e tehnol,ogica(procese de bazd) prin care obiectul muncii
tgi schimbi una sau mai multe din caracteriitici;
- proceselede d,eserairetehnicd, prin care mijloacele de muncd. sint
lntretinute in bund stare de funclionare;
- Procesel,e d,ed,eseruire
materiald, prin care se asiguri locurile de muncd.
cu obiecte ale muncii, scule, utilitd{i etc.
Aceste procesepresupunnumeroaseoperalii gi controale, pentru care
trebuie si se execute ridiciri, deplasiri, depuneri, care miresc valoarea
obiectului muncii. Migcareamateiialelor se produce tntre diversele locuri
de muncd.pentru a satisfacegama de operalii gi de controale. Orice produs
care_trece prin diferite stadii de fabricalie este transportat gi manipulat
ln diferite moduri, creind astfel o mipcare continud a inaterialelor.
Deplasarea materialelor are loc in toate sectoarele unei intreprinderi,
regd.sindu-se,lnintreg ansamblul procesului de producfie astfel:
- materiile prime, materialele etc. se aduc din exterior, se depozi-
teazd"gi se distribuie locurilor de producfie;

209
 8. Perfecfionareaorganizdrii
sibilitatea cunoagterii ln detaliu a varialiilor articolelor de calculalie
ln timp.
Cheltuielile pentru transportul intern si manipulare pot fi totalizate
separat gi urmirite ca atare. $i planificdrii transportuluiintern
Prin aceste trei metode, elementele de cheltuieli de transport intern
se evidentiazd. separat, ceea ce conduce la posibilitatea cunoagterii
influenfei acestora asupra prelului de cost global imediat dupd efec-
tuarea lor. Aceasta face posibild efectuarea unor intervenlii operative
gi deci m5.rirea rentabilitdlii unit5.filor economice.

IMERN _ FACTORDE BAZA

8.I. TRANSPORTUL
lN oncenrzAREAPRoDUcTTET

Produclia de bunuri materiale este constituitd. din secvenle de

procese de producfie prin care obiectele muncii lgi modifici succesiv
caracteristicile iniliale in sensul stabilit de tehnologie.
Procesele de produclie, dupd destinafie pot fi fllll:
- lrocese Principale (de bazi), ln care obiectele muncii sint trans-
formate ln produse de bazd ale lntreprinderii;
- Proceseauxiliare, care asigurd pentru procesele debaz6. obiectele
muncii, utilitdlile 9i lntrelinerea mijloacelor de munci;
- procese anexe prin care se fac utilizabile eventualele deseuri ale
prodricliei.
Oricare din aceste procese de produclie, pentru transformarea obiec-
telor muncii in obiecte utile omului, presupune efectuarea de operalii
gi controale care necesitd,numeroase actiuitd.li d,etransport intern gi d,e
ntanipul'are. Activitatea de transport intern si manipulare se regdsegtein:
- procesel,etehnologice(procese de baz|) prin care obiectul muncii
lgi schimbd.una sau mai multe din caracteristici;
- proceseled,e d,eserairetehnicd.,prin care mijloacele de muncl sint
lntretinute in buni stare de funclionare;
- proceselede d,eseraire material,d,prin care se asigurd locurile de muncd.
cu obiecte ale muncii, scule, utilitdli etc.
Acesteprocesepresupunnumeroaseoperafii gi controale, pentru care
trebuie sd.se execute ridicdri, deplasiri, depuneri, care miresc valoarea
obiectului muncii. Migcareamaterialelor se produce lntre diversele locuri
de muncd pentru a satisfacegama de operalii gi de controale. Orice produs
care trece prin diferite stadii de fabricalie este transportat gi manipulat
ln diferite moduri, creind astfel o migcare continud a materialelor.
Deplasarea materialelor are loc in toate sectoarele unei tntreprinderi,
regdsindu-se in intreg ansamblul procesului de produclie astfel:
- materiile prime, materialele etc. se aduc din exterior, se depozi-
teaz\" gi se distribuie locurilor de producfie;

209
 - semifabricatelese deplaseazS. in secJii, sectoare, ateliere etc., iar
in cazul in care sint procurate prin cooperaresau din comer!, trec in
preala,bil prin depozit;
- produsele finite se deplaseazd,cltre locul de ambalare, magazrr
gi se expediazi";
- recipienlii mobili ;i ambalajele au o circulalie intensi gi complexi,
de multe ori 9i in exteriorul intreprinderii;
- sculele, dispozitivele, verificatoarele necesarelocurilor de munc[
circuld. spre sculS.riegi inapoi in vederea recondifionS"rii lor, iar altele
se deplaseaz1 lntre magazii gi locurile de munci, dup5. necesitili.
Organizareaproducliei cwPrind,e:determinarea operaliilor pi controa-
lelor necesarefiecbrui procesde produclie, a fortei de muncd.9i a pijloa-
celor de muncd necesarefiecdrui loc de munc5., precum qi determinarea
rnigcdrii obiectelorrnuncii in a;a Jel AncilJluxul de prodwclie sd Jie reali-
zat in minimum d,e tim! ;i cw chel,tuieli minime d,eprod,uclie.
Organizarea producliei se realizeazi printr-o serie de activitd"fi teh-
nice gi organizatorice ;i anume: pregdtirea tehnici a producfiei, pregi-
tirea materiald a producfiei, programarea producliei, lansarea in fabri-
calie, urmd.rirea ;i evidenla producliei, controlul tehnic al calitd.fii
produc!iei.
Pregitirea tehnicS. a producliei constl din planificarea a ceea ce
trebuie fabricat, definirea elementelor componente ale produselor (suban-
samble, piese, repere), precum 9i stabilirea operaliilor gi controalelor
necesarepentru execulia acestora (prin figa tehnologic[). De asemenea,
se detaliaz[ fazele procesului de produclie determinindu-se totodatd
consumurile de materiale 9i de manoperfl gi se proiecteazd.pi executi
S.D.V-urile necesare.
Preg[tirea tehnicd a producliei cuprinde intotdeauna asigurarea
condiliilor pentru transportul intern gi manipulSrile necesarepe tot
parcursul procesului tehnologic.
Activitatea tehnicd si organizatoricd.a producliei trebuie si cuprindS
separat migcarea obiectelor muncii. ln acest scop sint necesare:
- pregS.tirea tehnici gi materialS a transportului gi manipulS.rilor;
- planificarea activitS.lii de transport intern;
-programarea transportului gi manipuldrilor;
- lansarea dispoziliilor de transport gi manipulare odatd cu lansarea
produsului in fabricalie;
- urmS"rirea modului in care transportul organizat contribuie la
realizarea planului de produclie gi controlul permanent al executdrii
sarcinilor de transport intern ;i manipulare pe tot parcursul procesului
tehnologic.
Organizarea transportului intern incepe odatd cu lansarea in fabri-
calie a unui produs gi se terminS.odatd cu expediereaacestuia.
210
8.2. REGULILD PRINCIPALE PRIVIND ORGANIZAREA ACTIVITATII
DE TRANSPORT INTERN
Or{anizarea in ansamblu a unui sistem -de transport trebuie s5. aib5.
in vedere o serie de reguli care analizate si permitd gdsirea celor mai bune
solulii de transport gi manipulare. Aceste reguli sint l98l;
a) transportul, dati fiind complexitatea lui, trebuie studiat gi orga-
nizat incepind daci este posibil de la furnizorii de materiale gi sfirgind
cu beneficiarii produselor finite (urmS.rind toate tazele);
b) deplasareapieselor sau a materialelor trebuie s5.se faci o singur[
datd. pentru fiecare loc de munc5.;
c) trebuie sd se stabileasci ori de cite ori este posibil un flux continuu
prin determinarea unui circuit unic, obligatoriu pentru fiecare material,
alimentarea locurilor de munci in mod succesiv pi intr-o formil continui,
f[r5. stocuri intermediare inutile si prelucrarea materialelor in timpul
deplasdrii. Aceasta presupuneechilibrarea incdrcdrii locurilor de muncfl
;i integrarea in procesul de fabricalie a controalelor ;i reglSrilor;
d) trebuie s5.se asigure o circulalie continu5"a materialelor in uzind.,
de Ia intrare, pin5"la iegire;
e) circuitele trebuie si fie simple gi cu cit mai puline incrucigdri;
f) trebuie s5.se evite depozitareamaterialelor in afara lotuiui in curs
de'fabricalie, deoareceo reluare costd mai mult decit un circuit mai
lung, iar depunerile pieselor gi materialelor direct pe sol, in vederea unor
transporturi ulterioare, trebuie si fie minime;
g) trebuie prevezute circuite de transport precise gi ori de cite ori
este necesars5. se cteeze circuite principale si secundareatit in inte-
riorul secfiilor, cit qi intre seclii i
h) gruparea materialelor de transportat trebuie si fie realizatd in
loturi unitare cit mai mari pentru a micgora numirul de migcdri;
i) trebuie folositi gi cea de a treia dimensiune pentru a se economisi
suprafala construiti.
8.3. DIAGRAMA GENERALA A CIRCULATIEI _ MIJLOC
DE ORGANIZARB A FLUXULUI
Pentru organizarea modernl a producfiei, cea mai bunl rezokare
a transportului intern gi manipulirilor estereducereala minimum a aces-
tora. tn acest sens este necesar s[ se efectueze studii sistematice,
apiicindu-se principiile organizatorice care duc la realizarea acestui scop.
Aceasta se poate realiza numai prin analiza drumului parcurs de
fiecare produs in fluxul de fabricafie, adicd o analizS.a circula{iei in
cursul realizdrii procesului tehnologic de fabricafie.
2tr
 Diagrama generalS a migcdrilor efectuate in cursul unei opera{ii este Aceste diagrame servesc Ia precizarea tuturor legdturilor dintre ope-
-Mechanical
r-eprezentatS.prin simbolurile ASME (American Society of ratii.
Engineers) gi se prezintd ca in figura di mai jos: ln fluxul materialelor trebuie ca de la prima operalie 9i pin5. la ultima
operalie sd existe reunifi, in deplinS.concordanfS.,cei trei factori prin-
cipali: ma;inile, materialele gi oamenii, dupd cum se observ[ in figura
de mai jos:
M qs i ni
/ -\
Drumul parcurs de materiale de la intrarea ln fabrici ;i ptnd. la iegire MoterioleI I
-
2
ca p-rodusefinite cuprinde o serie de verigi (noduri) care slnt, ln fapt, J+( )
ocrncni +
o inldnluire de migcdri care indici: ,,ridiqd.rile", ,,deplasdrile" gi ,,depu- \_r/ \_-/
nerile" care au loc in procesul respectiv. ln acest sens, prin aializa mi-
ln cadrul producliei mecanizategi autornatizate aceast5.concordanli
nimd a trei legS.turi;i dac5.este posibil a intregului lanf sepoate ajunge
se p[streazi, omul fiind acela care observd procesul gi il supravegheazi.
Ia urmdtoarea form5., prezentatd in figura de mai jos:
Este necesar ca prin analiza mi;c[rii acestor factori sd.se organizeze
fluxul ln scopul reducerii la maximum a distanlelor gi a depozitbrilor
--+t+Q+++p+"ry+++ intermediare, optimizind astfel releaua de migcdri gi mijloacele de reali-
zare a migc5.rii.
Organizarea ralionald a fluxului constituie condilia principald. a func-
Dacd. se examineazl" aceasti diagramd, in scopul definirii tipurilor liondrii corecte a sectiilor, atelierelor etc., contribuind Ia cregterea
de iegS.turi lntre operalii existd. urmd.toarele posibilitili ce sint date in timpilor productivi ai maginilor, deci la cregterearentabilitdlii intreprin-
tabelul 8.1 [56]. derii. Aceste aspecte teoretice trebuie realizate in practicd ori de cite
Tabelul 8.1 ori se orgarizeazl, transportul intern ;i manipularea in intreprinderi.
TIPURI oB IBcATURI 1NTRE OPERATII

Sisteme de legeturi lntre operalii Repartizarea schematici a sisteEelor 8.4. PREGATIREA TBHNICA $I MATERIALA A TRANSPORTULUI
INTBRN
Sincronizare
o+
Mecanizare (automatizare)
C* D+ OL ' La elaborarea oriclrui sistem de orgauizare a transportului intern
gi a manipuldrii, cste obligatoriu sd se porneasci de la cunoa;terea
Mecanizare cu stoc de siguran!5, D +O
o+ +vo analizei generale gi detaliate a procesului. Aceasta curpinde operafiile,
controalele, depozitdrile, transporturile gi agteptflrile necesara fi exe-
cutate in procesul de fabricatie [63].
Alirnentare automatd, or In acest sens,pentru transportul intern trebuie s[ se aibi in vedere:
VO - cit din totalitatea procesului respectiv reprezintS. manipularea
9i transportul materialelor (cantitativ gi valoric) ;
- ce factori af.ecteazi,transportul intern gi manipularea materiale-
Deplasare automati; alimentare manual5, c+ lor;
Alimentare manuald, sincronizatS, (este - ce fel de utilaj trebuie folosit;
aproape imposibil de a menline ritmul) cf+qo - ce clidiri gi structuri urmeazi si fie adaptate;
- ce instalafii noi trmeaz1. sd fie procurate.
Legiturile cele mai des intiinite
oo+sDo++o ln general se di o mare atenfie stabilirii cu precizie a timpilor necesari
pentru operaliiie de transformare.

212 Z IJ
 Pregdtirea tehnicS.9i materiald a transporturilor definegte procede-
ele gi modurile in care se va realiza miscarea,locul unde se face, mijloa-
cele (mecanice,manuale, automate), timpii de execulie 9i personalul.
Ansamblul de acliuni necesarepentru efectuarea transportului con-
stituie de fapt planul de transport intern gi de manipulare. Ca gi planul
de produclie, planul de transport intern este mai mult sau mai pulin
am[nunlit, in raport cu importanla programului de fabricafie.
Activitatea cea mai importantd pentru elaborareaplanului de trans-
port intern este cotrectarea d,qtel,or.Datele statistice gi de eviden!6 pri-
mar5. sint esenliale gi ele trebuie s5. rdspundd urmS.toarelor intrebd.ri:
CE? -care sint materialele, piesele,subansambleleetc. care trebuie
transportate?
CiT? -care sint ritmurile producliei gi cantitS.file de transportat
aferente acestora?
UNDE ? - de la ce puncte 9i spre ce puncte trebuie efectuate trans-
porturile. Care sint itinerariile de urmat ?
CIND? -in ce momente trebuie efectuat transportul?
CINE? -cine trebuie si faci transportul intern?
CU CE ? - care sint mijloacele de transport ?
Factorii necesaii a Ii analizali pentru pregetirea tehnicd gi materialS.
a transportului gi fnanipulSrii se vor prezenta in cele ce urmeazd..
Determinarea materialelor de transportat. Rdspunsul la prima din
intrebdrile de mai inainte este determinant, deoarecede acesta depind
celelalte elemente ale analizei. Deplasarea obiectelor muncii se face
in funcfie de natura lor. De aceea,in primul rind este necesardcunoag-
terea gi descrierea completd a fiecdrui material necesar procesului
de^produclie.
In acest scop trebuie cunosculi urmitorii factori de bazd"pentru fie-
care material: starea fizicd" (gaze, lichide, semilichide, solide), carac-
teristicile materidlelor gi cantitatea.
Caracteristicile materialelor. Trebuie studiati multitudinea obiecte-
lor muncii fiind necesard,cunoagterealor in ceea ce prive;te proprie-
tnlile gi caracteristicilepe care le au: chimice, fizice, mecanice,electrice,
termice, mS.rimeagi forma, dimensiunile, greutatea gi alte propriet5.fi.
lntrucit natura materialului care rrmeazd. sd.fie deplasat esteprimul
factor care trebuie luat in considerare,o atenlie deosebiti trebuie dati
caracteristicilor fizice gi chimice ale materialului.
Astfel:
- gazelepot fi transportate numai in vase etange sau in vase rezis-
tente la presiune;
- lichidele ;i semilichidele pot fi transportate in vase etange;
2r+
- solidele.pot fi transportate in vrac (granule,praf, bulgdri), pachete
etc., ln.funcfie 9e forma, dimensiuneasi greutateamaterialel6rrespective;
. - fiinlele vii (animale, pisdri etc.) se transportd in contein^ercspe-
cra.!e,cuttl etc.
In concluzie, rezultd. ci fiecirui obiect al muncii li este necesarun
sistem propriu de transport, care trebuie precizat odati cu pranul de
produc!ie.
, caracteristicile principale ale materialelor pot furniza date privi-
toare la gradul de influenfd.al acestoraasupra deplasdrii (R : ridicati,
M : medie, ln : *:ge). Aceste date trebuie precizate in t$a pentru
fiecare material analizat.
Transportul intern gi manipul5rile impun condilionarea aerului, re-
-
glarea
luminii, temperaturii, protecfia impotriva amestecurui cu materii
strS.ine etc., deci reclami metode diferite de transport, specifice
fiecirui obiect al muncii. operalia de transport gi mariipolare se
efectueazi mai u;or atunci cind substanfele sint inerte, ntcorozive
sau cind nu se altereazd sub acliunea luminii, temperaturii, contamin[-
rilor exterioare etc.
ln cele ce urmeazi se \ror da citeva exemple de transport gi manipu-
lare in diverse situafii.
zahilrul granulat gi,soda causticS.degi au unele proprietdli asem[nd-
toare din. pu-nct de ved ere fizic, necesitd ca transporlul intern' gi manipu-
larea sd.fie ficute in mod diferit din cauza proprietalii corozive a sodei.
. J1 pto""rul de elaborare al.unu-i prgdus tinit^sau iii ti-p"f transpor-
trllui.;i manipulirii, caracteristicile fizice ;i chimice, nat-ura qi fo?ma
obiectulni muncii pot fi schimbate, de exemplu: din combinaiea unui
produs lichid cu unul se poate ob{ine un semisolid sau o pasti
(de exemplu, emulsia de -solid-
asfalt, pasta de dinfi), sau un produs semiiichid
(vopseaua).Inghelata in stare ini{iald. este lichidd.. Ea devine un semi-
sglid.in timpul fabricS.rii, necesitind in aceastd.fazd manipuldri complet
diferite.
cind forma sau natura obiectului muncii ce va fi manipulat se schim-
bi in timpul t-ransformirii sau al transportului, se intbcmepte o alti
fi;6. D.e.exemplu:olelul topit,nu poate,fl manipulat la fel ca.;i degeu-
rile utilizate intr-un furnal. Astfel, olelul topit se transporti'in oale,
iaro de;eurile metalice pentru furnal se transpoltd cu aju^torulskipului.
In multe procese,o problemi de bazd o-constituie'inliturarei im-
puritS.lilor. De exemplu, la minereul de cupru, cu o concentrafiede 10o/o
util, o importantd problemr de transport o constituiesterilul care este
9Q% Sterilgl. n9u1" fi transportat mecanic gi hidraulic, in funcfie de
tehnologia folositS. De asemenea,din sfecla d.e zahdr rdzttlti de obicei
zahdr ln medie de t6o/o, restul. de 84o/ofiind alte componente (melasd,
ap[ etc.) .ce trebuie separate in spa]iu, melasa fiind-transportatd. cu
remorcl gl autocamloane.
215
 Migcarea materialelor este uneori complicati gi datoritS. naturii pro-
dusului sau a substanlei care poate suferi unele schimbiri chimice sau
fizice in timp, sau schimbiri datoriti condiliilor termice sau mecanice,
ca, de exemplu, agitarea; in aceste cazuri, apar probleme deosebite
de transport gi manipulare. De exemplu, pentru betonul care trebuie
turnat sau'pentru producerea unor piese din r[gini sintetice, procesul
trebuie intrerupt in momentul ln care a fost atinsl consistenla doritd.
Transportul se va efectua cu ajutorul unor conteinere speciale prevd-
zute ca sisteme de agitare.
Acesteaau fost numai citeva exemple care relevd necesitateaspecificlrii
caracteristicilor materialelor ln figd., pentru a se face clasificarea lor,
gi in funclie de aceastade a rezolva ln mod corespunzitor transportul
intern, rnanipularea gi chiar unele operalii in timpul acestora.
Factorul cantitate.- Acesta este un factor de bazd", care implici pe
lingd redarea cantitd.lii ;i speci{icarea formei, a naturii fizice, chimice
gi a altor proprietdli ale materialelor. Exprimarea factorului ,,cantitate"
fn evidenla intreprinderilor se face ln: unitate, numir de unitdli, uni-
tate raportatd" Ia timp, Iof unitar. Cantitatea totai5 care urmeazd'a fi
deplasalS in tinip delermini, in majoritatea caztrilor, felul, numirul
gi caracteristicile utilajului de transport necesar.
Ambalaje gi suporfl de transport. ExistS. doui categorii mari de su-
porli 9i de ambalaje gi anume: cele folosite in Jabrica{ie qi cele folosite
pentrd transportwl'ilroduselor la beneficiari. Ambalajele pentru expediere
constau din cutii ce pot fi: de contact, secundaregi de transport. Un
exemplu de acest fel este ambalarea ligaretelor, care sint puse in pachete
de 2A bucdli, 10 pachete lntr-o cutie de carton ,si mai multe cutii de
carton intr-o cutie colectivi.. Anumite ambalaje folosite ln timpul fa-
bricirii pot fi intrebuintate atlt ln productie, cit gi in procesuldeplasdrii
produselor plnd Ia beneficiari.
-
Consultarea furnizorilor duce de cele mai multe ori la alegerea con-
venabild a arnbalajelor necesaretransportului, ceeace reduce substanlial
costurile de manipulare gi de transport. Unele intreprinderi construc-
toare de utilaje specifici modul de ambalare a materiilor prime,-piese-
lor gi subansam6lurilor transport, contribuind Ia realizarea
unor economrr -qgntrq
considerabiileprin reducerea operaliilor de rnanipulare
9i
' de transport in intreprinderea beneficiard.
Cunoagteieamaterialelor, procedeelor,mijloacelor de transport intern,
precum gi a timpilor de execulie permite:
- programarea transportului intern gi folosirea mijloacelor de trans-
port adecvate scopului respectiv;
- stabilirea sarcinii fiecdrui mijloc de tlansport 9i semnalal'e.lsupra-
solicit5rilor temporare;
216
. .._-.931cu1g1 prelului de cost al,transportului intern gi stabilirea posi-
bilitS.filor de reducere a cheltuielilor de transport in unitatea de timp.
8.5. PLANIFICAREA ACTIVITATII DE TRANSPORT INTERN
Planu1 de transport intern grupeazd"rezultatele tuturor lucrd.rilor
pregS.titoare care se referd la tranqportul intern 1261.El definegte mij-
loacele punere in aplicare pentru a asigura uh transport intern cit
-de
mai ieftin.
. De. asemenga-,. planul de. transport_.intern influenleaza si poate fi
decisiv ln stabilirea dimensiunilor cli.dirilor. De exemplu. podirile ru-
la^te presupun o suprastructurd., d.eoarecestilpii d6 tu*in".e fiind
portanli trebuie sd.suporte cdile de rulale; folosirea cdrucioarelorpre-
supune_opardosealain buni stare; in acest caz perelii servescdoai ca
proteclie contra intemperiilor.
Transporturile in cadrul fabricilor cu produclie de mare serie si de
masi se caracterizeazd,prin regularitatea lor. Mijloacele de trans'port
trebuie sd, fie adaptate in mod corespunzdtorin raport cu necesit&file
producfiei.
. Pentru fabricafia de serie micd., planul de transport intern acordd. o
importanli deosebitd.alegerii dispozitivelor gi mij[oacelor de transport
gi manipulare care trebuie sd satisfaci cerinle -foarte variate, f-iind
programate in concordanld cu planul de produclie.
Atunci cind se lntocmegte planul de transport intern este necesar
s5.fie cunoscute in detaliu gi urmitoarele elemente de organizare sta-
bilite pe baza principiilor economiei,transporturilor:
- materialelede transportat, condiliile de fabricalie, precum si timpii
de transformare gi timpii de transport;
--unit5.!ile de transportat (se intimpl5. rar ca un singur ,sistem sd.
satisfacd toate transporturile-intr-un atelier sau intreprindere);
-.airp.oritivele gi mijloacele de transport, natura-gi nurnd.rul 1or,
- obicei fiind necesare mai multe tipuri;
de
- circuitele pe care le urmeazd fiecaie produs luind in considerar-e
aleile,.suprafala depozitelor,locurile de fixare gi de desprindereale con-
velerelor aerrene etc.;
- programul in ceea ce privegte aprovizionarea gi livrarea Ia locurile
- rnuncd., vitezele, debitelc
de '
;
- personalul inslrcinat cu transporturile;
- prelul de cost al transportului intern.
,.Pentruca planul de transportintern al uneiintreprinderi si fie ju-
dicios intocmit este necesar ca acesta sd aibd in- vedere metodele
217
de organizare ralionald a transportului intern, in condi{iile utilizirii -planul de produclie al intreprinderii;
eficiente a mijloacelor materiale existente. - necesarul de materiale pentru indeplinirea sarcinilor cuprinse in
La definirea planului este necesars5.fie luate in considerare metodele plan;
de transport intern folosite anterior in intreprindere sau care se folosesc - cantitSlile de materiale cu care urmeaz[ sd se aprovizionezesec-
in intreprinderi similare 9i s[ se efectueze modific[ri in raport cu pro-
gresul realizat in domeniul respectiv. liile consumatoare din depozite;
- cantit5lile totale care circulS.lntre ateliere gi intre depozitegi seclii;
Se cunoagte ci structura transportului intern in intreprinderi depinde -distanfa intre secliile consumatoare gi intre acestea gi dbpozite;
de profilul intreprinderii, de caracterul producliei fabricate - gabarite, - distanla medie lntre obiective gi pe intreprindere;
greutate etc. - de natura procesului tehnologic, de componenfa sec- - timpii de transport ;
tiilor gi de amplasare. - numS.rul mediu de cicluri de transport ;
Structura transportului intern se stabilegte,de reguld.,odati cu prioec- - capacitatea medie de transport ;
tarea secfiilor, fiind necesarca pe baza producliei planificate gi conco- - distanla medie a manipulf,rilor in interiorul secliilor;
mitent cu aceasta,si se stabileascdgi planul de transport intern. Ori - migcareageneral[ a materialelor intre secfii gi in interiorul aces-
de cite ori se modificS.planul de producfie, se modificd gi planul de trans- tora;
port intern, acestea stabilindu-se 9i lansindu-se concomitent, deoarece - mijloacele de transport.
se condilioneazl" reciproc. Datele. pe care le cuprind formularele privind planul de transport
-
intern sint:
- caracteristicile ambalajelor gi suporlilor care sint cuprinse gi ln
8.5.1. INDICATORI PENTRU PLANIFICAREA TRANSPORTULUI planul de fabricalie ;
INTERN - timpul de transport (defalcat pentru fiecare activitate) ;
- gama transportului intern;
Din studiul fluxului rentltd. urmdtorii indicatori care caracterizeazl. - egalonarea transporturii interne (circuitele sint prezentate sub
activitatea de transport intern 11111: formd vizlnld. pe un plan de situalie, prin mijloacele de vizualizare
- raportul dintre numirul de operalii tehnologice gi cele de manipu- ariltate anterior-grafice de circulalie, diagrama cu fire etc.).
lare, de transport, de depozitare etc.; Planul de produclie al intreprinderilor pentru perioada datd cuprinde
.- raportul dintre suprafefele necesarepentru stafioniri, depozitdri -
denumirea .produselor ce urmeazi sd. se fabrice, cantit[lile planificate
;i circulalie gi suprafala totali; pe fiecare fel de produs, precum gi greutatea unitari si totald. in tone.
- distanla intre locurile de muncd; Aceste date se lrregistreazS. intr-un formular ca cel din tabelul 8.2.
- raportul dintre muncitorii productivi si muncitorii auxiliari ne- Tabelul 8.2
cesari pentru efectuarea transporturilor;
FoRMULAR PENTRU iNnBGISTRaRE,\ PLANULUI DE PRoDUCIIE
- raportul dintre volumul de transporturi mecanizate ;i cele execu-
AL INTREPRINDERII
tate manual;
-costul transporturilor manuale 9i al celor mecanizate;
- costul transporturilor pe unitate de produs (kg, buc. etc.) ;
- lungimea intregului traseu al cdilor de transport ;
- numdrul transporturilor, inclusiv manipulirile ce se efectueazi
in unitatea de timp; I
- numlrul traseelor de transport ;
- punctele de algomeralie(punctein carese fac frecvent transporturi) ; 2
- lungimea totali ce trebuie parcursS.de un produs etc. ;
- cantitatea de materiale deplasate (in tone) pe tona de produs
finit (sau alte unit6li de mdsurd ca: buc[!i, metri cubi etc.).
Planificarea activitifii de transport intr-o intreprindere, pe o anumitl
perioadi, se face pe baza urmitoarelor date:

2rB
219
 Necesarul de materiale pentru indeplinirea sarcinilor de plan se ex- tat in tabelul 8.4., in care :
- Mr.r, !r.r, Mr."...Mr.n reprezintd.materialelecu care seclia 1(Sr)
trage din planul de aprovizionare gi reprezintd.produsul dintre cantitS.file
planificate pe categorii de produse gi consumurile specifice pe categorii se aprovizioneazd"._de ia toate depozitele;lafel Mr.r, Mr.r, Mr,."... Mr-o
de materii prime, materiale, combustibil etc. pentru seclia 2 (Sr) g.a.m.d.;
Datele extrase sint trecute intr-un formular ca cel dat in tabelul 8.3. - Mr, 4r.r...M^.rreprezintil materialelepe caresecliile51, 52... S_
-
l-e volprimi de,la depozitul l(DJ; Mr.r, Mr.r...M*.2 de la depozitui
Tabelul 8.3 doi (Dr) 9.a.m.d.;
- Q*.n reprezintl. cantitatea total5 de materiale cu care toate sec]iile
FORMULAR PENTRU PLANUL DE APROVIZIONARE se vor aproviziona de la toate depozitele.
Materialul Pentru stabililea cantitS.lii totale de materiale care circuld. intre sectii
b
gi intre seclii gi depozite,seiolosescdatele cuprinsein planul de produciie
Cantitat€a
Greutatea
finitd a
Total
general
al fiecdrei seclii ;i datele care aratd. cantit[lile de material6 cu care
planificate produsului urmeazd.s5. se aprovizioneze fiecare seclie de la depozite. lntr-un
materiale
(buclli) (tone) Consum Total Consum Total (tone)
specific (tone) speific (tone) tabel-gah (tabelul 8.5) se includ toate materialele' care circuli in
(tone) (tone)
ambele sensuri.
2 8 9 Tabelul 8.5

Cantitdlile de materiale cu care urmeaze sd se aprovizioneze secliile

productive, de la diferite depozite, se determin5. folosind exemplul ar5.-
Tabelul 8.4

aprovizioneazi secfiile
din depozite (torre)

Total produse finite

fr
s Mr.* nn.
"- 2.1
1:l Total degeuri

ft Total de transportat
rn M*.* t Mm.i
; _1

Total mate- fr m tu
riale de lade- 2 Mt.n 'S
2.
r| S
.4
r,Lt.
.'X.l

pozite (tone) i:1

220 22r
 Pe diagonali se vor trece cantitd.lile de materiale primite de la depozite,
cantitdli date ln tabelul 8.4. Pentru oblinerea circulaliei totale, Ia aceste
cantitS.li se adaugd produclia finitd, degeurile 9i se ob{in cantit5lile
par{iale de materiale de transportat Qr, Qr... Q* }i cantitatea totald.
de incirc[twl" Qr, astfel ci :
-Qr, Qr, Qu... Q* rcprezint[ cantitd.file de materiale transportate \l \l
pentru,fiecaresecliein parte (cele primite de la depozite, precum gi cir- N io
culalia lntre seclii), fird si fie cuprinsl circulalia in interiorul secliilor
(aga-zisele manipuldri) ;
-Qr, q2,4s,...Q* reprezintd"indicele de circulafie gi arat[ de cite
ori se multiplici cantitatea de materiale prin retransportdri. Acest indice
se determind ca raport lntre suma totald a cantitdlilor vehiculate intre
obiective gi sumJ materialelor trimise din depozite secfiilor, adici: 'H
H
h H
H

Q' 'ls TI tsTI

o: I
c.)
I I
' Q*.o
N

Pentru determinarea distanlelor intre seclii gi intre seclii gi ateliere,

se vor face mdsurS.toridirecte. \l
Pentru u,surareacalculului cantitdlii totale de materiale de transport o
exprimati in tone/metru se {olosegteun tabel dup5. modelul tabelului
8.6, in care: d4-7,dt-t ... d4-6 reprezintd.distanfeledintresecfia 1 9i
celelaltesecfii, iar d.1-1,ih-r, ilr-nt ... dt-n distanlele dintre secfia 1(St)
gi depozite. In mod analog s-au notat 9i distanlele celelalte. Liniile din
tabel arati procedeul de insumare a distanfelor unui obiectiv (secfie sau
depozit) fali de celelalte obiective. I
*l r
Astfel de exemplu: 8s
q
\rln l
*l N
d*:dr-* *dr-- ld4-* *d*-r *d--1 *d*-ur 1... *d*-"
Plecind de la aceste distanle se va determina d,istanla med,ie atit
pentru fiecare obiectiv ln parte, clt ;i in intreprindere:
q

_ d*"a, * d*ra, * d*"a" * ... * d-"a^

D-rdt
No 6o
a

in care: D6a4neste distanla medie pe intreprindere ;

d-rd,, d*d", d*"d",.., il*an sint distanlele medii pentru obiecti- a
vele 1-,2, 3, n:
No este num[rul total de obiective,
Distanla medie pentru fiecare obiectiv (d-rd,,d*"a,, d,^"6*)se calculeazd
ca raport lntre distanla totald, a obiectivului respectiv fald de toate {O
€ Qd cil co
celelalte obiective $i numirul de obiective. d N N Ni

Pentru asigurarea unei folosiri ralionale a mijloacelor de transport, a a

o
&E
in calcul se iau distanlele medii ponderate cu cantit[lile de materiale a a
F{

222
ce se deplaseazd.de la un obiectiv la altul. in acest scop se folosegte in care: N, este numirul mijloacelor de transport de acela;i'fel;
Io sarcina medie de transport pentru o incirc[turi;
urmetoarea formul[
N*" - numdrul mediu de ciciuri;
D*" - distanla medie ponderati;
3 qd,
t-'
-
hu - coeficientul de schimburi;
Dmrdo :
' , N, num[rul de zile lucrd.toare in perioada respectivi'
f , Q,
i:l CoeJicientul'mediu d,ernanipwld.ri reprezintd numirul mediu de mani-
puldri la care este supus un reper, o pies5.,in timpul unui ciclu de fabri-
in care: q reprezintS.cantitdlile ce se transporti de la seclia respectivi
Ia celelalte obiective i ialie intr-o seclie. Pe baza figelor tehnologice din care rezaltd numirul
d distanfa de la seciia respectivi la celelalte obiective; de repere gi numdrul de operalii se poate determina cu upurinld acest
cantitatea totali de mlteriale transportatS. de la coeficient:
Q,
o sectie 1a celelalte obiective; K^ : rt ' %t * rz' nz * rs' %s+ ... + rn ' %n,
Dnedo- distanla medie ponderati pentru fiecare obiectiv.
ln care: K- este coeficientul mediu de manipuliri;
Durata d.etransport reprezintd.timpul efectiv necesarpentru incdrcare- fy, f2, /s, ... Tn - n11n[11] de rePere;
deplasare-descS.rcarede la un obiectiv la altul, inclusiv lntocmirea ?t2,'/ts,... ?Ln-
'r11, numirul de operalii ccrespunzS.tor
documentelor aferente. fiec5rui reper.
Durata medie de transport folosit[ ln determinarea numirului de
Distanla noed,ied,ernanipul,d.riin interiorul secliilor (L*r) se determind
cicluri se calculeazd cu formula
pe baza lungimilor reale ale liniilor tehnologice, pentru fiecare piesd.,
semifabricat, reper in parte, f[cindu-se media lor.
T^rd,:tt *tu +2D^"u Pe baza elementelor astfel stabilite, se poate determina cantitatea to-
v*' tal5. de materiale, exprimati in tone/metru, ce urmeazi' si fie deplasatd
ln care: fa este timpul de incdrcare a mijlocului de transport ; pentru un anumit obiectiv - secfie sau depozit:
td - timpul de descd.rcare a mijlocului de transport;
D*ra - distanla medie teoreticd (metri); .
Qt* :Qu. do *Qo L*t. K*,
V* - viteza medie.
Yiteza medie este raportui lntre jumitatea sumei vitezelor mijlocului in care: Qr* este cantitatea total5. de materiale ce trebuie deplasatd.
de transport inc[rcat gi gol. pentru un obiectiv, linind seamade sarcinile
Nwmd.rul,med,iwd,ecicl,wri de transport arat6" de clte ori se executd. de plan;
lntr-o anumiti perioadi de timp o deplasare a materialului (lncdrcare- Q, cantitatea totali de materiale primit[ de
deplasare-descdrcare-intoarcerela punctul de pornire) 9i se determin[ un obiectiv de la celelalte obiective;
pe baza formulei dl distanla reali de deplasarede la un obiectiv
la celflIalt:
480K Qn' L,*,' K* - circulalia materialelor in interiorul obiecti-
N*"u
" T* " d . ' vului.

in care: K este coeficientul de utilizare a mijlocului de transportgiestc
cuprins intre 0,80 gi 0,95.
Capacitateamed,ied.e transport, ca sumi a capacit5liior medii fale
mijloacelor de transport intr-o anumitd perioadd. de timp, exprimatd
tn tone/metri, se calculeazd ln felul urmltor
C * e a --.N u . Ir. N * " . D * p. hr. N " ,
Produsul dintre Q,9i do reprezint[ circulalia materialelor de Ia toate
celelalte obiective la un anumit obiectiv.
Din compararea capacitnlii medii de transport (tone/metru) - C*,a-
9i cantitatea totali de materiale ce trebuie transportatb (tone/metru)
-Qr--, rensltl. pluswl,saw d'eJicitwlde capacitatepe fiecare obiectiv
ln parte. Compararease face cu ajutorul unui formular ca acel din ta-
belul 8.7.

,,4. 225
 Tabelul 8.7
STABILIREA GRADULUI DE UTILIZARE A CAPACITATII DE TRANSPORT
Cantitatea totall
de materiale
(tontrim€tri)
ln afard de faptut cd permite stabilirea deficitului sau excedentului de
capacitifi,.balanfa capacitS.{iide transport exprimd.sub'sau supraincir-
cllga- s.ecfiilor,.putindu-se lua mdsuriG care sd, asigure imbuiratd,firea
utilizS.rii acesteia prin redist-ribuirea mijloacelor de lransport sau prin
lnlocuirea celor uzate cu altele moderne ii de mare randarient.
Prelul de cost estefactorul decisiv in alegereasoluliilor de organizare
a transportului intern. Solulia cea mai economicf,insi poate fi necores-
punzitoare dacd.nu satisfacealte cerin{e ca: diminuarea oboselii, secu-
ritatea in funcfionareetc.
Cei care se-ocupd cu elaborarea planului de transport intern gi cu
redactarea ordinelor_de transport intern trebuie si cunoasci perfect
posibilitnlile de folosire9i condlliile de exploatare ale utilajelor ddtrans-
port.
Reprezentarea circuitelor gl programarea lor. Planul de transport in-
terncuprinde gi desenulexact al circuitelor utilajelor mobile Aceste circuite
rezultd din pozilia punctelor de deservit gi din amplasarea lor in ra-
port cu culoarele de trecere. Lungimea gi natura cirtuitelor, ritmul de
produclie gi materialele de transfortat iint variabile ale calculului tim-
pilor de transport gi ale numS"rului de utilaje ce trebuie puse in func-
!rune.
cind in at-elierseproduc numai citeva tipuri de piese (fabricalie de serie
AlJe), lungimea circuitelor pe care o parcurg ciiucioarele poate fi sta-
bilitS. pe planul de amplasare,fluxul de produclie fiind de mare ajutor
in acest sens.
226
Atunci cind se asigurd transportul pentru l0-2U de tipuri de piese
care se fabricS.in cantitili mari, circuitele se suprapun gi se incruci-
Perrtru a evita erorile gi omisiunile in determinarea acestor circuite
geazd".
ii in mdsurarea lungimii lor, solulia cea mai buni este specificarea se-
paratd.a lor pe plan gi figurarea pe qn desenschematic. Pentru realizarea
lor se aplici studiul metodelor 1981.
Controlul tleplasirii. Itinerarul indici locurile unde se efectueazi de-
plasarea. Transportul constituie e.ctivitatea direct[ de migcare pentru
'realizarea
fluxului ;i se declan;eazd. pe baza unei dispozifii ver-
bale sau scrise.
Dispozilia poate fi datd fie prin contact personal 4irect, fie prin tele-
comandd. Ca mijloace de informare la distanld se utilizeaz[: comunicS.ri
scrise,comuniciri verbale prin teiefon, difuzor sau radio, ultimul dove-
dindu-se deosebitde eficient pentru dirijarea deplasdriivehiculelor de Ia
un punct central pe suprafale mari, precum si prin alte semnale audio
sau^vizuale.Semnilele auaiUile ca: sirene gi clopote sint folosite pentru
trolii, poduri rulante, macarale sau alte mijloace de'acest fel, precum
gi pentru elevatoarele rtilizate la construcfii. Semnalele vizuale - ln
6peiiat cele manuale- sint folosite pentru utilajul care se.migci-pe sol
sau cel aerian. Un sistem de expedierebine organizat, in special acolo unde
funclioneazd un numdr mare de utilaje, oferi mari posibilitdli pentru.
a se obline economii [89].
Trasarea itlnerarului. Aceasta constb in reprezentaiea grafici a
drumului de parcurs pentru mi,scareamaterialelor de la o sursi de ali-
mentare la punctul de primire al fiecdrei operatii gi al fiec[rui control
din proces, lntre cl5.diri 9i instalalii, precum gi pentru depozitare. Tra-
sarea fiecerui itinerar tiebuie realizatd. in aga {el lncit si cuprindd
fiecare mi;care separat. Pentru a realiza economii cit mai mari printr-o
utilizare corespunzdtoarea utilajului de transport intern gi de manipu-
lare, itinerariile iniliale pot sI fie adesea mult imbunitilite prin
introducerea unor metode noi, ca de exemplu, folosirea autocamioanelor
cu platformd. de ridicare, a macaralelor, a benzilor transportoare sau a
altor utilaje in raport cu posibilitdlile existente in lntreprindere'
Trasarea itinerariilor se stabilegte avind in vedere:
- {luxul informalional ;
- depozitarea materiilor prime gi a materialelor, stivuirea, ingri-
mddirea, depozitarea, punerea pe paletd pentru alte manipuliri ;i
transporturi etc.;
- pregitirea materialelor pentru transformare ;
- efectuareaoperaliilor (se au in vedere toate detaliile de transport
gi manipulare);
227

- miqcarea_ lntre unitdlile de producJie (se stabilegtedetaliat in raport
cu conditiile locale):
- ambalarea secundard.9i de transport, migcarea amba-
, -p'imar5,
raJetor se consrdere ca parte a producliei atunci cind maginile executd.
parlial sau in intregime funclia de ambalare;
depolitarea produselor finite (stivuirea, legarea gi alte activitili
:-
^rn magazte);
- expediereagi transportul la beneficiari care include gi ambalarea,
^
clntanrea, marcarea, incS.rcareaetc.
In unele industrii, stadiul de pregd.tirea procesului are loc cu mult
lnainte de activitatea principau de fabricaiie. De exemplu, sablarea
pies-glorturnate care are loc inainte de a fi depozitate, p,intiu ca apoi
sd. fie uzinate, sau cojirea bustenilor pentru ?abricarea'hirtiei .".r' u
placajului.sint opcra.tiiiare se fac frecverit cu sd.ptd.minisau luni inaintca
prerucrartrproprru-ztse.
. Este important de a d,etertninawnde i,nceteazdoperalia ;i und,eincepe
tro,ryt!,olty!intern pentru delimitarea importanlei gi 'apoitului fiecdiei
activitdli in proccsulde produclie.
ce piodusul a fo'st fabricat, trebuie ambalat pentru expecliere.
^ P"pa
cel ce se ocupd.-c.utransportul materialelor urmd.regtenu numai trans-
portul produsului in intreprindere, ci si sosirea ih bune conditii la
destina!ie.
Yiteza, Este necesar si, se gtie cit de repede trebuie sd, se producd
mi;carea, de asemenea,si se sincronizezemi;carea, cum ar fi de exemplu,
de la o band5.transportoare la alta, astfel ca produsele de pe prima bande
sd ajungd la timpui ;i la locul stabilit pentru o altd operatie sau control.
De asemenea,depozitarea intermediafe poate fi eliminatd. pentru a asi-
gura viteza necesari gi deci continuitatea operaliilor.
Yiteza necesard.sau doriti pentru migcarea materialelor trebuie asi-
gurati. Sincronismul se poate produce, de exemplu, prin instalarea
altei unitili de productie care duqg la cregterea-capacitdfiide produclie,
precum gi prin urmirirea migcd.rii materialului de la o operalie la alta.
Yiteza mijloacelor de transport 9i timpul de produclie slnt elemente de
bazi pentru stabilirea numS.rului de unitS.fi ce se pot manipula ln unita-
tea de timp.
Ciile de comunicafie pe care-seefectucazi transportul [98]. Ciile pe
care se efectueazd.transportul slnt cele cuprinse in tabelul 8.8. Odald
Tabelul 8.8
Denumirea ciii de comunicalie pe care se efectueazd transportul
Cale {erat5, Normald,
lngust5.
Industriali
Linie zirnfati

F Cale pe api Ocean

materialelor. Acest factor este de o importan![
" "."y:"f1m$cdrii
deosebit5. Pentru analizarealui este necesarsd.se rdspundi li o ."ri" NIare
T
^^
de intrebdri. ca: r(11l
- mi;carea este uniformS.? Canal
- este intermitentS. sau neregulatd.? B az i n
Iicluzii gi gan!
-este o combinalie a celor doud de mai inainte?
-este posibil a se face o singuri dati? Cale acrianl Zbontri prograrnate
Acolo unde existi mi!_cdriintimpld.toare sau o miscare la intervale Zborwri neprogramate
mari de.timp sau neregulate,frecvenla se inscrie sepaiat pe formularul $osea publici, $osea na!ionald
de analiz5.. $osea jude!canir
Barieri
Distanfa ;i direcfia migcirii. Distanlele pe care materiarele vor trebui Locuri publice
translerate si direcfia careva trebui irnprim-atd. . / par,v ate-pri nc i pal e
rniscdrii sint, de asemenea, I/.rumurl ( -
deosebit de importante. I nepavaTe-secunoare
Ce mi;care.eite necesard?(de la o ma;ind.la alta, de la o clddire la Teren in afara ;oselei netedd,
-
alta, de.la.o instalalie la alta, sau la ait nivel. Migcarea poate fi ml6gtinoasi
9i Srrnrafata
pe verticald,-de la_un etaj la altul, sau poate fi o'combiialie intrl stincoase
{ nisipoasd,
o. migcarepe orizontalS gi una p-e verticalaf. Distanla de mi;care poate Potec5,
fi combinatr gi cu transportulJdcut de cdire un purti.tor Ale- Direcfia Orizontald,
gerea mijloacelor de t_ransport;i manipulare dintre transportoare, "irtett.-auto-
Verticald,
camioane cu furcd.ridicitoare sau traitoare cu remorci este influentatir CombinatS.
ln mod deosebit de distanlele care 'urmeazd.a fi parcurse.
22e
228
 cu stabilirea datelor organizdrii transportului intern gi mani-
pulirii-mater:ialelor,in1ecesl.le^
specialintr-o intreprinderi *ri e,irebuie sa se
controlezeconditiile.fizice gi de mediu care influenlea"i-ti'^or"
"""t mecanizate;conducind autocamioanele industriale gi tractoarele; ac!i-
md.surd
ale_gerea utilajulli de mariffi"i" l*-"t"riatelor. onind vehiculele pentru manipularea materialului in vrac; conducind
cy.lrilejul organizd.riitransportuiui intern trebuie sd seia in considerare vehicule agricole mecanizate; conducind vehicule trase de animale;
corrditiilede efectuarea traniportului pe terenuri neamenajatein conducind autovehicule; aclionlnd vagoane de cale feratil.
afara
goselelor,pe drumuri sau poteci .n notbi, precum gi a;"r;.i, mragti"i g. Muncd de aclionare a wtilajulwi ruecanizat prin tel,ecowand,d:te-
F
etc., caracteristicile migcd.riiproduselorag:ricole,f6restiere,minereurilor lecomanda comutatoarelor transportului prin gravitalie; telecomanda
gi c5.rbunilor,,materialelor de construcliJ etc. sistemelorde transportare cu troleu; telecomandasistemelorde macarale
pe api este de mare importanld", deoarecepe aceastd. cu o singurd.linie gi a transportoarelor; telecomandasistemelorde auto-
cate se pot 11
^^fril.!9i transporta incd.rcituri mari pe distanle iungi. camioane industriale; telecomandavehiculelor robot ; telecomanda uti-
lransportul aeriana devenit in ultimul fimp foarte folos'itatit pentru Iajului de manipulare a materialelor fixate; telecomanda dispozitivelor
transportarea m5.rfii, cit ;i a cdlitorilor gi a pogtei. de incS.rcarea vagoanelor (inclusiv operalia TV); telecomandautilajului
-in.domeniur de manipulare a materialelor mobile.
..Forfa.ile muncd.. transporturui existd variate urilaje
9i h. Aclionarea col,ectiad.fentrw util,aje mari saw mwlt'ipl'e: funclionarea
dispozitive pentru rnanipulare, pentru care este necesard.o impo.t'a',ta echipei la vehicule industriale; funclionarea eclr,ipeila vehicule pentru
forld de _muncd, califi*ti gi
.necalificatd. Materiateteiini rnairipuiate manipularea materialelor in wac ; utilizarea echipei vehiculelor agricole ;
;i manual dacd nu existd un.milloc_mai ieftin.u" pentrulncir_ utilizarea echipei utilajului de cale feratd; utilizarea echipei de vapoare,
descS.rcare gi stivuire. Migcarease-ui-6""
poate ef6ctua in mod bdrci gi purtdtoare marine ; utilizarea echipei de transporturi aeriene;
":l",,ltutr:port,
orlerrt asttel: utilizarea echipei utilajului de manipulare fix; lrtilizarea echipei de uti-
a' Mwncd,manualdJ.drdwnerte.: gezindjos, stind in picioare, combinalie laj, care nu este altfel clasificati.
lntre a sta jos gi a sta in picioare, -i'ntre
.o-iii"uii" stat i' Studiereain continuare a acesteiprobleme gi elaborareaunor definilii
prcloare st mers, purtind, rostogolind -"rgind,
obiectele impre.iur.
b. Lwcrw rnanual cu unelte de mi,nd: folosind lopeti, iirndcoape ;i termeni universali acceptabili sint utile pentru stabilirea concretd.
etc. a situaJiei existentepentru diferitele feluli de migc5.ri.Studiile de timp 9i
pentru sd.pare,incdrc,are,descd.rcare;folosind cirlige' pentru intbarcere
sau pclltru drenaj {olosind lame sau cupe peniru riir*r"u materialelor de mi;care ale sistemelorde transport sint determinantepentru a asigura
.; o planificare corespunzS.toare unei produclii optime, un control si o su-
nor,.Iotostndgreble,.sape,- mdturi etc. ; Iolosind bare, pene, chei pentru
piulile etc.; folosind unelte manuale'mecanjzate. ' praveghere permanenteale transportriiui ;i manipul5rii materialelor.
c. Muncd rnanwal,d,acliontnd, uehicwl,enetr-recanizates6nr,rnacaral,e:
trdgind sau lmpinglnd camioanemanuale; impingind camioanemanuale Utilajul. Organizareatrar.rsportuluiuzinal care se bazeaz6" pe fagtorii:
pe doui ro!i, cd.rucioaregi roabe; aclionind curirioin" cu ridicaie manuali. cantitatea de transportat, itinerarul, frecvenfa, distanla, viteza,
oi.e transportabile; folosind macarare,trotii, vinci*i monuul"; mediile inconjurd.toare,for-la clc munci gi timpul de transport impunc
:1,"1:Ii cd.rucioare gi seleclionareautilajului. Alegerea se face pril compararea diferitelor
l"^t1.]id ;i tobogane; aclionind biciclete, tricicrete gi patine tipuri de utilaje provenitc de la clivcr-se
fabrici constructoare,stabilindu-se
De rotl.
- tipul cel mai corespunzitor p;-irr seleclie iu funclie de caracteris-
d,. Mwncd manual'd. aclioni,nd, alte wtil.aje nemecanizate: ridiclnd
si ticile tehnice. O astfel de analizi este deosebit de valoroasi pentru pre-
trigind cu.cricuri gi scripefi manuari; apullnd mesele a" rixri"-gT
laiul cu mina. zertarea caracteristicilor-gi pentru a face recomandd-rilenecesarecelor
"ti-
interesali. In tabelele 8.9;i8.10 se aratd modul cum se face o analizL
e. Mwncd. cw aehicwle,noecanizate;i. rnacaral,e rnecanizate: aclionarea sumard.a utilajului de transport.
nacaralelor cu-aparate de reglare ; aclionarea autocamioanelor industri-
Comparaliile intre utilajele construite de intreprinderi diferite se fac
reglare cu maniveld.;-ac-iionindcupe de dragd.cu aparate
1,"-..1.llo.utc,de
dc regiare cu bar5.gi maniveld; mergind, conducind utilajullras d^eani_ linindu-se seama de condiliile care au fost stabilite prin planul de trans-
male.
port intern, in raport de spaliul de circulalie, de frecvenli, care ar putea
f. Mu,ncd d'e aclionare..cw..aehicwles'i.macarar,etnecanizate: aclionarea
fi micgorat[ cind se transportS.loturi unitare mai mari sau miriti cind se
macaralelor gi a rnonoliniilor
instaleazS. un alt tip de utilaj. De exemplu, pentru o bandi transportoarc,
mecanizate; acfionarea elevatoarelor
distanla gi viteza pot sau nu pot sd fie modificate, dar daci mediilc in-
230 conjurdtoare se modificS.,concomitent se schimbd gi condiliile fizict:

23r
 Tabelul 8.9 Tabelul 8.10
ANALIZA FACTORILOR PENTRU COMPARAREA PERFORMANTELOR
ANALIZA UTILAJELOR DE TRANSPORT UTILAJELOR

Vablrea iovstiliei utilajului

Valoarea inifial5. a utilajului Cantitate

lntre!inere, reparatii

Cost de instalaref modifiedri

putin valoarea utilaju-

lnlocuit

Total cost anual

Reducerea oboselii

de securitate

ale echipamentului. Se analizeazS"de asemenea, forla de munc5. prin
compararea orelor necesare pentru diferitele utilaje. Echipamentul
auxiliar qi ambalajele sint, de asemenea,analizate;i comparate pentru
fiecare situalie in parte.
Costul total al fiecS.reivariante va fi comparat cu costurile actuale,
stabilindu-se economiile probabile. Obiectivul urmdrit in fiecare caz
este de a se imbunitdli metodele folosite.
Acest studiu analitic de organizarea transportului uzinal, ce ilustreazd,
aplicaliile concrete ale factorilor de manipulare a materialelor in pro-
ducfie, nu reprezintd.o solufie completi pentru fiecare caz 1n pdrte,
ci un ajutor important pentru analizarea oricdrui tip de problemd. de
transport si manipulare a materialelor, pe baza cireia sd.se ajungi la
solulii practice ameliorate,la introducerea de metode gi utilaje adecvate.
Planul de transport intern trebuie s[ fie elaborat intr-o primd. fazd.
sub o formi generali 9i trebuie sd.cuprindi transporturile din exterior
pentru aprovizionarea intreprinderii, livrd.rile c5.tre beneficiari, trans-
portul intre seclii, ln ateliere etc. Acesta se prezintS.diferit gi este spe-
cific fiecdrei unitdli productive.
Transporturile interne intimpldtoare fiind lntotdeauna scumpe, planul
de transport intern adoptat le exclude. El concretizeazd.o variante op-
timd. care corespunde,in ceamai mare misuri, necesitelilor lntreprinderii.
Se iau, de asemenea,in considerare factorii lntlmplS.tori, aI cdror rol
poate deveni preponderent la un moment dat, cum ar fi riscurile inerente
fiecdrui tip de transport fttana tractorului, a remorcii, lnghefarea ca-
nalelor in timpul sezonului rece etc.).
Planul de transport intern trebuie si fie ln concordantd. cu planul de
productie. Daci intervin schimbiri ln produclie (schimbareaprogramului
de fabricalie, a amplas6.rii, a circuitelor, etc.) devine necesar:5modifi-
carea coresptxwdtoare a planului de transport.
8.6. PROGRAMARBA $I URMaRIREA TRANSPORTULU INTERN
Programarea transportului intern este stadiul final al planificS.rii
transportului intern, cind.toate activitilile slnt coordonate;i raportate
la o scard,de timp [63].

/.J
23:l
":
 Programarea transportului intern const5,deci ln definirea unor sarcini
concrete cate precizeazi"ce trebuie sI se fac5, cind, de cd.tre cine, unde
gi cu ce utilaje pentru fiecare loc de munc[, secfie, atelier etc.
Deoarece .scopu] programd.rii transportului intern este desfdgurarea
organizatd. gi.ritmicS. a proces-uluide fabricalie in vederea rcalizdrii pra-
nului intreprinderii Ja t!,ti indicatorii, se mai poate afirma cd.,impreund.
cJrp-rog-raryarea producfiei, constituie stadiul in care se optimizeazd,obiec-
tivele de plan (cantitdfi, termene de livrare etc.) cu mijioacele existente.
De.pigur,date fiind sarcinile de plan gi ordinea de livrare a produselor
prevd.zuteprin contractele economice,existd.intotdeauna o serie intieaqi
de posibilitdfi privind cdile gi ordinea in care produsele pot parcurg" pio-
ceseletehnologice.
Pentru a putea alege dintre aceste posibilitdfi pe cea mai buni este
necesar si existe un criteriu de comparare calitativi, de evaluare ;i
gompjlrale. a.solutiilor posibile, sd. existe deci o misuri a ,,eficaciti.liil.
lor. De obicei, acest criteriu, este .bazat pe costuri gi solulia care asigurd.
atingerea obiectivelor de plan gi respectarea termenelor de liwari la
costul cel mai sc5,zuteste considerati cea mai bund.
ln procesul,de fabricalie intervin insi in permanenfb.elementeimpo-
sibil de prevdzut ca: lips5. de materiale ra,, de semifabricate, lipsd. de
for!5. de muncd, defecliuni tehnice ale utilajului, sarcini noi sau deca-
larea unor termene de livrare etc. Toate acesteafac necesard.o permanent[
adaptare a programelor gi conferi programdrii producfiei, deci si a trans-
portului intern, un caracter continuu gi operativ.
TotodatS.,programareaconstituie baza fireascd.a controlului transpor-
tului intern;i, din acestmotiv, documentelede programaresint 1n acelagi
timp documente de urmS.rireoperativi a acestuia.
Scopul general al programlrii producliei constd.in punerea de acord a
sarciniior de plan cu mijloacele existente gi urmdrirea indeplinirii acestor
sarcini, care se realizeazl" incepind de la oameni gi magini gi terminind
cu programele generalede sintezi pe ansamblul intreprinderii.
Principalele tipuri de programe de transport intern sint urm6-
toarele:
*- Programe detal,iatesecaenlialed,ei,ncdrcare,pe oameni gi ma;ini, cu
specificareaproduselorce trebuie transportate si manipulate in anumite
intci'vale de timp;
- programe d'eexeculiea comenzil,orconfinind cantitd.file de executat
gi timpul p.entru efectuarea comenzii (se intocmesc pe ateliere gi secfii
productive);
- programe cond,wcdtoare, care se intocmesc la nivelul secfiilor pro-
ductive gi la nivelul intreprinderii;
234
programe pe ciclwri d.e-prod,ucfi,e, care slnt aplicabile Ia produclia
ln loturi gi selntocmescla nivelul atelierelor, secfiilor sau pe lntreprindere;
,- frogrq.me d,eJlux, care se intocmesc la nivelul intreprinderii gi con-
lin programarea intregului flux de fabricalie al unui piodus indiferent
dacd.acesta este fabricat in una sau ln mai multe seclii sau ateliere;
- programe sau graJiced.el,iard.riale producfiei finite care se lntocmesc
la nivelul intreprinderii ;
- programe special,e,care se intocmesc in cazuri speciale.
_ In general, se pornegte de la prograrnaread,etal,'iatd,a secaenlel,ord,epro-
d.uclie,eJectwind,u-se apoi graJicel,ed,eexeculiea comenzil,or,t'rogramelecon-
d,ucd,toare, graJiceled,eliarare etc., realizlnd-se astfel un echilibru optim
al mijloacelor disponibile cu sarcinile date.
Programele detaliate secvenliale de producfie gi de transport intern se
aplici atit in cazul productiei de unicate cit gi ln cazul producliei tn lo-
tuli de pr-o{u9ecare trebuie prelucrate pe un anumit numir de magini.
Un astfel de program detaliat secvenfial (deoarececonline secvenfa,
ordinea, ln care produsele urmeazl" a fi prelucrate pe fiecare magind.)
se intocmegte pentru o anumitl perioadi de plan.
Durata acestei perioade de plan se determini in funclie de repetarea
periodicd. a unitd,filor sau loturilor de produse din nomenclatura de
plan.
-
ln acest scop este necesari respectareaunor reguli care slnt ln general
empirice, de exemplu: programarea transportului pieselor in ordinea
consumului la fiecare maginl gi prioritatea pieselor cu cel mai mare
numd.r de operafii.
Problema care se pune constd.in a determina ordinea in care obiectele
muncii armeazil a fi transportate, astfel lncit o anumit5. functie criteriu
si fie optimizatd., de exemplu, minimizarea timpului total de lucru, adicd.
a intervalului de timp lntre momentul lnceperii primei operatii la prima
piesd,gi terminarea ultimei operalii la ultima pies[ programatd,.
Programele de transport pentru executia comenzilor se exprimi ln
cantitatea de produse care trebuie transportatd, intr-o anumitS. perioadi
de un atelier sau sectie productivd. Responsabilitatea programd.rii de de-
taliu care sd.asigure lndeplinirea acestor sarcini se face la nivel deqef de
seclie (atelier) in perioade de timp scurte (ore, schimb, zi sa:usdptdminn).
Programarea transportului intern pe cicluri de producfie se aplicd in
lntreprinderile sau secliile care fabricd. mai multe produse, alternativ, in
loturi.
De exemplu, sint de fabricat ciclic n produse in e loturi.
Problema principalS. a programS.rii acestui tip de fabricalie este de a
determina secvenla produselor care se va nota astfel:
.tr,i Tp,i t,"i Tp,i ... trri Tp, .,. trni Tpn',ts,i Tp,...,
pentru un ciclu de productie,
2:\s
 in care: 1",€Stetimpul de pregdtire pentru produsul 1 ;
Tp,- timpul de produclie pentru un lot din produsul 1.
Durata ciclului de produclie se poate exprima prin relafia
i:n
To :I (t,'o* Tp,).
i:l
La sfirgitul acestui ciclu, produsul 1 este din nou introdus in fabricafie
gi ciclul se repet5..
Pentru efectuarea programdrii se determini in primul rind lotul
optim pentru fiecare produs considerat izolat, pe baza costului minim
de fabricalie, a beneficiului maxim sau a altor criterii.
Se determind apoi interaalwl, admisibil, de frod.uclie pentru fiecare
produs. Acest interval admisibil este definit prin abaterile admisibile
in plus sau minus fald de mS.rimeaoptimd a loturilor, astfel incit creg-
terea costurilor de produclie si se menlini sub un anumit procent.
ln continuare se procedeazd"astfel:
- se stabilegte un ciclu inilial de produclie presupunind ci m5.rimea
loturilor este cea,optimd gi se verificl dacd timpul total al ciclului ;i
cantitatea de produse este in corelalie cu sarcinile de plan;
- se verificl dacd loturile alese cad in interiorul interaalului adm.i-
sibil, d,eproduc,tie.
In cazul in care ele nu se incadreazd.in acest interval:
- dacX pentru unele produse mlrimea lotului depigegte valoarea
Q,,, se va programa acel produs de mai multe ori intr-un singur ciclu
c1eproducfie;
- da.ci m[rimea lotului este mai mici decit Q-, se va programa pro-
dusul respectiv numai o dat5. la doui sau la trei cicluri, avind deci ;i
aici cicluri lungi (care includ toate produsele) pi cicluri scurte care
includ numai unele dintre ele).
in cazul in care un produs este un ansambu compus din piese (care
lar rindul 1or-se fabricd in loturi, se procedeaz5.astfel:
- se calculeazi lotul optim al produsului si al componenlilor ca ;i
cur-nfiecz.-rear fi de sine st5.t5.tor;
- sc gdsegte pentru fiecare produs intervalul admisibil de producfie;
- se g[se;te cantitatea de produs Q care intrX intre limitele inter-
valului admisibil de produclie a produsului final gi a celor mai mulli
dintre componenli (finind seama de frecvenla cu care fiecare compo-
nent intri in produsul final) ;
- pentru componenli la care s-a determinat cantitatea de produs
Q gi valoarea Q* se va programa produclia gi deci gi transportul lor nu-
mai o datd. la doud sau la trei cicluri.
De o mare importan!5. este, ln cazul acestui tip de fabricalie, proble-
ma varialiei stocurilor gi optimizarea mirimii lor, astfel incit cheltuie-
236
lile totale de produclie, respectiv gi de transport intern, precum gi cele
de stocaj sd fie minime.
Atunci cind produclia planificati este uniform rcpartizatil intre lu-
nile anului gi clnd laza de asamblare se executd in regim continuu, se
intocmesc programe stand,ard,care se repetd de la o perioadd, de plan
la aita.
Munca de programare va consta din coretrareagraJicelor standavd'cw
in vederea respect[rii transportului programat ln termenele
cal,end,arul,,
planificate.
Transportul intern pentru produclia in flux cuprinde lntregul flux
de fabricalie al unui produs. Programarea sa este deosebit de utild mai
ales atunci cind produsul respectiv este compus din piese gi subansamble
a ceror fabricalie individuald trebuie coordonatl cu montajul general.
Se cunoagte cd. in sistemul de produclie in flux, programarea fabri-
caliei este impusS. de programul de transport 9i de manipulare, fapt
care conduce la: sincronizarea operaliilor, transferul automatizat de
la un loc de munci la altul gi urmS.rirea stricti a programului, ord de
ori.
Pentru fiecare reper component va trebui organizatd,o linie tehnolo-
gicd separati, iar acestea vor trebui apoi coordonate pentru a asigura
o aprovizionare ritmicd. a liniei de asamblare.
Pentru armonizarea judicioasi a liniilor, raporturile dintre douS linii
consecutive vor trebui considerate ca raporturi lntre beneficiar gifur-
nizor. Programul zilnic de produclie gi deci gi de transport al unei linii
se stabilegte ca program al liniei furnizoare care va trebui s[ producd
pentru acoperirea nevoilor liniei beneficiare, pentru acoperirea rebutu-
rilor proprii, pentru completarea stocurilor de siguranfd, a nevoilor de
piese de schimb etc.
Rezultatul final constS.in sincronizarea migcd,riide la un post de lucru
la altul in raport cu ritmul beruli de producfie.
Pentru celelalte tipuri de programe de productie se adapteaz[ pro-
gramele de transport la comenzile respective.
Dac[ in unele cazuri programarea transportului intern este rezolvatd,
odatd pentru totdeauna, ca de exemplu, in cazul liniilor tehnologice
care produc in mod continuu un acela;i produs, ln alte cazuri ea este
deosebit de complexd.deoarecetrebuie avutd in vedere interdependenla
secvenlelor de produclie pentru fiecare produs ln parte.
Atunci cind cantitatea de produse care trebuie fabricatd. gi termenele
de livrare sint stabile, iar timpul necesaroperaliilor este cunoscut, trans-
portul pentru aprovizionarea ritmici gi la timpul necesar a locurilor
de munci se realizeazd pe baza programului inilial de prod.ucfie.
Utilizarea incompleti a capacitd.lilor de produclie, stocajele nerafio-
nale, blocarea mijloacelor circulante gi uneori nerealizarea indicatorilor
de plan sint fenomene care, de cele mai multe ori, lgi au o parte din cauze
237
Hr gs*i
' '
.gE.g
'5n'
RE€E'oI B'li*ll"qrrFreg
+[frFAF$r5-Fsx
Ad$$gta[*rglftie
gHl*g*o? *E F:-l
BE,E.E.f11.Fg
rf F''= tl ZA $tFu n
3i$Lr;5 $iee i;gEFi[cEF$'gtTI -
frg [! '-
$*;:i;n
3H+?=r,,rs;;re*s[;+ ffi[ffi;rut
snieu];';rg;
fg+ilrgg.: ER
Iii[$:F€
EH $E
$[HifiE
€srt
gE sF'.F:
' E l ' * a € g ?Efi r g$.;*g*Er **r B ?H €
*snE x
sE*5cngl siE
HFt*gui Jxr
i:p+*
Ag; E
f; f; E pI
pE I :;
E[ E * 3 ;
s.elg EE R rF € * 5."_nr :s, l ,' g;i ;r f+ s
s.H
:a;as$$FHEEI1F$g; tB;Ef*EiA B. IE
E ;H
EEts;9;;F€E'tE€.*s3j5g"frn"FFF
"sfa
i + :E EEa +.r -eE
ID Q IF
i E 5 gx"iE:.Hr e ER
EF,E.sn€;;**g
H*j .g s aEEH*sr;fltf
f Z i$
+ iFH r Fi e E " sssg;]$i
" e F B g+Fsj '
aE
t F ,EI 'o
SeE;€
rb' aeffil iiig
se *"i:g s HIF *cEtr*e i;E E ie
E 1 i E a;; Hsf
i g e +'? i 3 ile .isx ..?i"FsnFose F?

Tabelul 8.11
FISA DD STUDIU AL TIMPUI.UI DE TRANSPORT INTI'RN

Nr. manipuldrii Denumirea piesei (ansamblului) Nr, piesei (ansamblului)

Denumirea transportului (manipul6rii)

Tipul mijlocului de transport Accesorii Tip conteiner, palete etc. Transport hcercat Nr. de transporturi/zi

Grafic de circulalie Executat de Produclia zilnict

Natura deplastrrii
Majorlri

----T---
I rotrt
lmajor[ri
I

Observafii Timp alocat/zi Total timp alocat

pentN o manipulale
 - numd.rul schemei.de amprasare sau ar schemei circuiteror
etc.
Restul figei este destinat peniru descompunereaprocesului
de transport d dp
tn elementi: standard, care' odatd. se iniscriu in cataloage sau fi; E
ln tabele de timp. Alte coloane conlin "t"borit"
valori i""t-iior-variabili
definesc timpul, ca, de care
"r" d

"*"*pio,-'---
- distanlele parcurse in melri; d
._7
HR9
- num5,rul factorilor locali de acela;i fel intilnifi in cir.cuit 6 i:; !*
(rFi,
rampe);
;ljmpii unitari (pe metru de traiectorie,-pe-factor local). *s
6trd
ultima activitate inscrisd,
11figa. ae stuaiu aJ ii-p Ji""rtii"i"
sarea fd.r5. lncd,rcS.turi mijloc'ului
depla_ z
de transport ipre urtima unitate -od5v
^a
care trebuie fncdrcatd..Acest irltim.parcurs, J[r? sarcfii{ n'-este cuprins
ln metodele de transport gi el depiirde d.ealte t.""ip"rtlri pe care le va oX
d"f,.:^1
ryitocul de
rrmpur.total
tianspbrt
necesar '"sp'"ctiv,.o"f;d;i;i;;iJ a" transport. 49d
E- E
executd.rii tuturor transpbrturilor zilnicd sau
- lotului de piese
ale este sta,bilit, de asemenga, ,i"ai"t..ri ae iimp
. T-pli standard din tabele'r.r -pe.fig1 *-t'
gi timpii alocali. normali
"ii ""r""rlii--iini,-li-pii
2=E
. Fl?" de studiu cuprildg o coroand.pentru majorrri, dacd. este vorba
ae !{npii- Tormali 9i atti coroani p"itttro tilpii-;i;;og""n"i
migcari
a utilajului de trairsport. q.:x

Daci anumite faze.ale transporturui intern nu sint standardizate, !Ad

2Ee

t:i*1::Tj:i{j_9 grsaniza'e a p'bducfiei se stabi6. t-i-piilare ripsesc,

pf,t]?" cle studru_descompunindpartea consideratd, rn elelmentemTm-i d to
lH

(ryrernodslrme i\reassurement)sau elementeMTM-2, sau se cronome_ Epl eB

treazS' aceste taze s,_ise-.noteazd.pe fipd. timpul ;i;;t;;.; reiese din E€I frE
AIH
figa statisticS.sau din fisa de evidentE. ld

Figa de studiu asupra timpului:

_- definegte, in afalrd.de tipur de
cdrucior, materialele auxiliare ne-
cesare;
- line cont de condiliile locale ale circuitului; z
-precizeazd. -ln diferite cazuri-modificirile timpilor de baz6.. H

Fr
G*? transportulul.f"l"to v
_ (tabeiul g.12). Ea reprezinti un mijroc H

de detaliere a activitd.lii_de tranbport ln succesiuneaffuxului de produclie

g.ts9 apt9il ln general ta fabricilia de serie pentru op.tufii controluri Fl

;i, depozitdri. De asemenea, gama rezumd. toate iniormaliile care se Fr

referd la transportul intern
etc. cu ajutorul ei se stabilegte|egit ae o piesd, un subansamblu, un organ a
girul cronologic al transporturiioi gi z
manipuld.rilor pentru o piesd. sau un organ.
Gama cgnlile pe d9 o parte indicaliile generale gi de identificare odF
. a
transportului, iar pe de alti parte, informaliite generale care se referd. E<
6E
la fiecare transport intern. €<
240
 Cind gama cuprinde transporturi automatizate, timpii de evacuare
automatS. a produsului de la locul de munce, ahmentare a locului de
munci sint inclugi in timpii operaliilor. dE
9A
Gama transporturilor se folosegte gi in graficul fluxului ln care se
noteazd"numerele de identificare ale materialelor sau echipamentelor
z- -= t r r!
care asigurd.transporturile automate.
z t rd ;
Gama grupeazd. toate elementele de calcul al cheltuielilor necesare
pentru transportul intern.
d. -
-
Ordinul de transport (tabelul 8.13). Se folosegtein mai multe situaJii, HE"
de exemplu:
- cind locurile de muncd pentru operalii gi controale pentru un anu- d

mit produs sint foarte depd.rtate unele de altele (nu sint in acelagi ate-
lier) ;
- cind numdrul de transporturi dintr-o gamd,este insuficient pentru tz
I
a ocupa mijlocul de transport respectiv toatd ziua, deci acelagi mijloc l-
e

de transport nu poate fifiilizat numai pentru transporturile unei singure zeu!q

e
game de transport intern.
Practic, in cursul unei zile un cdrucior asiguri deci transporturi de
piese sau de orga4e diferite. Prin urmare, dacd,s-ar urmd.ri doar figele
de studiu asupra timpului gi gamele de transport intern, organizarea z'
ralionali a utiliz[rii cdruciorului ar fi dificild.. Pentru aceastase intoc- 6
x
megte un al treilea document prin care se determind ansamblul activitdlii
de transport intern zilnic. Acest document este ordinul de transport
intern (tabelul 8.13).
Daci transportul intern intr-un atelier esteprogramat se intocmescmai
multe ordine de transport intern, cite unul pentru fiecare dintre mijloa*
cele de transport. Aceastl repartizare se face linind seamade principiile
economiei de transporturi, de utilizarea ralionald. a echipamentului
respectiv.
z F

In mod special se tinde s[ se minimizeze distanlele de parcurs, precum

|J]
gi timpul de transport, oricare ar fi natura transportului (transport ts
cu incdrcdturi, transport semiincircat, transport fir5. incdrcdturil). z H

Pentru transporturile ale ciror circuite sint invecinate datorit[ con- F

diliilor de lucru, se folosegteacela;i mijloc de transport. Se va avea in
vedereca mijloacele de transport sI fie utilizate in proporlie de minimum -a
H

600/o.PosibilitS.lilede cregterea randamentului pot fi evidenfiate prin z

analiza detaliati a tuturor circuitelor care vor fi executate de un F
anumit tip de utilaj. De exemplu, circuitele urmate de cdrucioarele . rH
stivuitoare cu furci pot fi notate cu albastru, deplasdrile executate de €
transpalete- cu galben. Pentru aceasta se vor folosi figele de studiu aZ
5H
al timpului de transport intern gi se va intocmi lista transporturilor F
OH
el.

ale clror circuite sint invecinate pe schem[ dar care nu,au aceeagicu- F {u
2+3
242
 loare. Pentru fiecare transport intern se.inscrie
Eficienfaeconomicea transportului
9. intern gi metodologiadeterminlrii ei
timpul alocat zilnic,
i: u;" fel incit si se utiliz^ezeintegral ,iilI; # d"
Transporturile interne vor trebui saiie in-i""1"r"
egistrat" il-; lrairr" -,rnca.
logicd.
se line seama de ora la care trebuie-efeciilt fi;;;^tiaiiport
intern
Ut face utilizdrii carucioareloi a"..ii"nrport.
A:j{:1.,."^ ^programarea
urdrnul de transport
de lucru al conducdiorului_intern este documentul de lucru sau bonul
utilajului. Acest bon de lucru este stabilit
pentru o jumdtate de zi sau pentru o zi.
Pentru fabricatia de seriemare ordinul de transport intern
acelagiin fiecare'zi. pentru fabricalia d" 6;;;i"a;;t"*, esteaproape
trarrsport intern se repeti identic pentru trecarelot. ordinul cle
orrce transport care se dste indicat-ri*pi" pe ordin, prin nu-
m5.rul curent cu care a fosl^repetd.
notat prima datd.. 9.1.cENERArrraTI
Prima listi de transportu_{istabiliti poate fi urmatd.
d.eo a doua lis-
ti, eventual gi de o a tieia, fiecare dintrf ere delimitind
i,o"a de depra-
u cd.ruciorului,toate lmpreuni constituind Irai" a" transport Cheltuielile aferente transportului intern si manipuldrilor au o pon-
-:_11"
tntern. "" dere insemnat[ in cheltuielile totale de produclie, pondere ce variazd.,
.propuse, {i;"- de studiu gi ordinul de trausport intern ln funclie de ramurd gi de specificul producfiei, intre 10 9i 80
^ _Formularele
au caracter orientativ Fi la suti.
stnt absolut'necesarein .".iiiii, in carese
fabricd p-rodusein qerie.'pqntru i."iport"r intern ae-mi.a frecvenli, Avlnd in vedere importanla deosebitd a eficienlei economice a acti-
care are loc o dati sau de doui ori pe'sd"ptimind. sau vititii lntreprinderiloi, se impune studierea atent[ a acesteia9i desprin-
."r o datd.
pe zi nu se poate face o prog.u-ui" riguroasd.- derea unei metodologii de analizi economicd a transportului intern
-"rt
in intreprinderi care i[ serveasc[ la determinarea direcliilor .principale
,^"Oll" ::T:"^t:"9_programirii
transportului intern. incd. de ta punerea de spori-rea eficienlei economice.Fundamentarea.gtiinfifici ;i concreti-
rur rrr aprcare, procedeereca gi dispozitivere de transport intern zarei acestei metodologii, adaptatd specificului diferitelor grupe de ra-
urmS.rite gi analizate ra fala tcicurui'pentru a gd.si sint
*odrri cer mai bun muri sau subramuri industriale, va da posibilitatea cadrelor de condu-
de coordonarea lor gi,pentru a ,emJdiu defici;;tele cere gi specialigtilor din intreprinderi sd" analizeze indicatorii specifici
nu a putut s5.le p'evadd. Aceastd muncd.de punere-rJ F"..""," proiectul
p"".t este diri- activitalil de tiansport in fun-lie de varietatea ;i complexitatea situa-
jati de comparti-mentul de metod"i-'impteurie
Folosirea.mij.oacelor,
cu conio"erea
-.i secliei. liilor concrete.
ae tratspor{ i-i,u.e s"r".1ionur* for-ur"u organizarea gtiinlific[ a producliei ;i a muncii, dezvoltarea gi siste-
personalului de conducere.Prbgramele "li de for-"rc-a" .rJrl p""tru
loacele de transport (conducdto"rids .ai.1i"rr",'i";"d;;"rirante, mij- matiiarea intreirinderilor eiistent e, mecanizarea 9i attomatizarea pro-
ducliei etc. se rea\izeazd,concomitent cu organizarea 9i modernizarea
gi cele p6ntru'perso""r"f a" rrrtr"linere sau de reparalii
:ilggii)
pentru cdrucioare,conveiere,transportoare -a_ transportului intern.
".rrip.ro, etc. slnt asemind.toarecelor
care asiguri pregd.tireapersonalulli ae transport ln intreprinderi, centrale industriale, grupuri de uzine etc. este ne-
auto. cesar[ analiza indicatorilor de transport intern in funclie de ponderea
t se poate lnfiinfa,
d.era cazra caz, un cornpartiment cheltuieiilor de transport gi de caracteristicileechipamentelorde transport
- (birou) care va elabora si
urmdri pregdtirea activititilor de transport intern. utilizate.
Principalii indicatori economici de transport intern sint:
- volumul de transport gi manipulSri, pe unitatea de producfie
rcalizatd";
pentru transport intern gi manipulare raportate la totalul
orelor producliei;
- coeficientul de utilizare a mijloacelor de transport intern;

245
 loare. Pentru fiecare transport intern se inscrie timpul alocat zlrnic,
!. .F" fel lncit sd se utilizeze integral minutele dinti-o zi de muncd.
Transporturile interne vor trebui sd.1ie inregistrate lntr-o ordine logice.
Se line seama de ora la care trebuie efectiat fiecare transport irr:tern
9i a.stfel se-face programarea ftilizdrii cd.rucioarelor de trinsport.
ordinul de transport intern este documentul de lucru sai bonul
de lucru al conducdtorului utilajului. Acest bon de lucru este stabilit
pentru o jum5,tate de zi sau pentru o zi.
l""lt3 fabricalia.de seriemare ordinul d.etransport intern esteaproape
acelagiln fiecare zi. Pentru fabricalia de loturi de piese. ordiirul -de
tralsport intern se repe15.identic pentru fiecare lot.
orrce transport care se 6ste indicat simplu pe ordin, prin nu-
mdrul curent cu care a fost -repetd
notat prima dat6."
Prima listd de transporturi stabilitE poate fi urmatd. de o a doua lis-
t5, eventual gi de o a treia, fiecare dintr-eele delimitind o zoni. de deola-
sare a cd.ruciorului,toate impreund constituind un ordin de transport
intern.
Formularele
.propuse, figa de studiu gi ordinur de transport intern
au caracter orientativ ;i slnt absolut'necesarein secliile in carese
fabricd produse-in serie.-Pentru transportul intern de mice frecvenld,
care are loc o datd sau de doui ori pe sdptd"mind.sau cel mult o aata
pe zi nu se poate face o programaie rigirroasd.
Alte aspecteale programirii transportului intern. lncd. cle la punerea
,Ior
in.aplicare, ca,;i dispozitivele de transport int6rn sint
-procedeele
urmirite gi analizate la fala locului-pentru a gdsi modul cel mai bun
de coordonarea lor gi pentru a remedia deficiEntetepe care proiectul
nu a putut s5,le.prevadS. Aceastd.muncd de punere li punct 6ste diri-
ptu 9" comparti-mentul de metode* impreurid. cu coni"uc"rea secliei.
Folosirea mijoacelor de transport noi implicl se]ectionareasi formarea
persolalului de conducere_. Prbglamele de formare de cadre pentru mij-
loacele.de tr-ansport (conducdtori de cd.rucioare,de poduri rirlante, mi-
caragii) gi cele pentru personalul echipelor de intreliriere sau de reparalii
pentru cd.rucioare,conveier-e,transportoare etc. sint asemd.ndtoar6 celor
care asigurd.pregd.tireapersonalutui ae transport auto.
* Se poate lnfiin-ta, de la
_ caz la caz, un compartiment (birou) care va elabora gi
urmdri pregitirea activitifilor de transport intern.
Eficienta economic[ a transportulut
9. intern gi metodologiadetermindriier
9.r. GENERATITaTI
cheltuielile aferente transportului intern gi manipulirilor au o pon-
dere insemnatl in cheltuielile totale de producfie, pondere ce variazd",
in funclie de ramuri gi de specificul producliei, intre 10 9i 80
la suti.
Avind in vedere importanta deosebitd a eficienlei economicea acti-
vitd.lii lntreprinderiloi, se impune studierea atenti a acesteia9i desprin-
-metodologii
derea unei de analizi economicS.a transportului intern
in intreprinderi care ii se.veascd la determinarea direcliilor .principale
de sporitrea eficienlei economice.Fundamentarea.gtiinfific5.9i concreti-
zarei acestei metodologii, adaptatl specificului diferitelor_grupe de ra-
muri sau subramuri industriali, va da posibilitatea cadrelor de condu-
cere ;i specialigtilor din intreprinderi sd arralizeze in.dicatorii specifici
activitalii de tiansport in fun-lie de varietatea gi complexitatea situa-
liilor concrete.
organizarea gtiinlificn a producliei gi a muncii, dezvoltarea gi siste-
matiiar ea intreirinderilor eiistente, mecanizarea 9i automatizarea pfo-
ductiei etc. se iealizeaz| concomitent cu organizarea 9i modernizalea
transportului intern.
in intreprinderi, centrale industriale, grupuri de uzine etc. cste ne-
cesarl urrili"o indicatorilor de transport intern in funclie de ponderea
cheltuieiilor de transport gi de caracteristicileechiparnentclorde transport
utilizate.
Principalii indicatori economici de transport intern sint:
-volumul de transport ;i manipuldri, pe unitatea de producfie
realizat[:
- om-ore pentru transport intern gi manipulare raportate la totalul
orelor producliei;
- coeficientul de utilizare a mijloacelor de transport intcrn;
2+5
 -cheltuielile de transport pe, fiecare seclie de produclie gi pe
intreprindere raportate la totalul cheltuieliloi.
Elementele pe baza cS.rorase calculeazi acegti indicatori economici
sint urmd.toarele:
a) volumul producliei, ln expresienatural5 gi valoricS.;
-b) numirul total al orelor consumate pentru producfie, din care se
relevS.cele pentru transport 9i manipulare;
c) distanlele parcurse (tn km sau m) de mijloacele de transport in-
tern;
d) numS.rul de salariafi, defalcat pe muncitori direct productivi,
auxiliari, pentru transport ,si manipulare ;i personal tehniCo-adminis-
tratlv;
. e) costurile pentru intrelinerea ;i repararea mijloacelor de transport
lntern;
f) alte elemente specifice intreprinderii respective.
In practicd., noliunea de eficien![ economice se confundd.uneori.cu
nofiunea de efect economic, indicator cantitativ valoric, care reprezintd.
economiile ce rez;.tlt6"din introducerea unor noi metode, tehnolbgii sau
,echipament de transport intern.
Efectul economic aratd ln ce mod cre,steavulia societS.lii ca urmare
a introducerii unei organizdri superioare a activitd.lii de transport intern
sau unui nou echipament, iar eficienla economicd.caracteriieazd, efec-
tul imbund.tdfirilor proiectate in raport cu cheltuielile necesarepentru
obfinerea lui.
_ Eficienla economice, adici raportul dintre efectul dorit gi efortul
depus se analizeaz\, prin compararea a doud sau mai multe'variante
cu toate implicaliile 1or.
De multe ori, din cauza preocupirilor operative, existd tendinla de
ignorare a unor surse importante de cregtere a productivitd.lii muncii,
de reducere a eforturilor umane si materiale sau de cregtere a eficientei
pe seama resurselor ce pot fi valorificate prin organizarearafionaid.-a
transportului intern gi a manipuld.rilor.
Dacb se acceptd cd, in medie, aproapejumitate din totalul cheltuie-
lilor de produclie se datoregte transportului intern gi manipulirilor,
posibilitllile de a acliona fdrd a face eforturi deosebitepentru a obline
efecte economiceimportante, prin folosirea rezervelor existente in uni-
tS.file economice, slnt mari.
Experienla pe plan mondial a arS"tat cd, aplicind principiile de rafio-
nalizare in acest domeniu, se pot obtine economii insemnate prin trans-
porturi 9i_maniLuFri corecte realizind o succesiunelogici a operaliilor
gi controalelor. Tehnicile gi echipamentelemoder!e de transpoit intern,
precum gi organizarea lor rafional5. contribuie la punerea in valoare
a rmpdrtante rezerve rnterne.
2+6
9.2. CALCULUL GENERAL AL EFICIENTEI ORGANIZARII
TRANSPORTULUI INTERN
Forma cea mai sintetici ;i reprezentativ[ de evaluare a av_antaj.elor
ce rezulti din aplicarea unei metode noi (imbunitnfite) este be.neJ,iciul'
adus intreprinderii satt rentabil,itateaoblinuti; ln afard- de, calcularea
economiiloi aduse de aplicarea unei noi metode, se va calcula influenla
organizirii transportulrii intern asupra cregterii-productivitSlii muncii,
cregterii producliei, reducerii fondului de salarii 9.a.
cu prilejul elaborlrii studiilor de organizare a transportului intern
se proiecteizE mai multe variante, criteriul debazd al alegerii variantei
opfime fiind eficienla economici.
Eficienla economici a unei solulii imbunitilite poate.fi definitS, in
sensul cel mai general, ca raportul dintre eJortul,ecoltonticnecesar pen-
tru aplicarea m5surilor propuse in studiu ;i eJectwlecononxictez;rtltat
in ur-ma concretizdrii acestui efort in producfie, sau raportul invers
al acestora, dupl caz.
Efortul economic. Suma cheltuielilor efectuate cu plata salariilor
celor care au elaborat studiul, la care se adaugd cheltuielile pentru
punerea in aplicare a noii metode reprezinti efortul economic.
ln general, din categoria de cheltuieli care constituie efortul econo-
mic fac parte:
S" - salariile speciali;tilor in organizare ;i ale colectivului antrenat
in elaborarea studiului, sumele pl5.tite colaboratorilor ;i consultan-
lilor de specialitate din afara intreprinderii;
Pu - costul echipamentului de transport, al dispozitivelor, utilaje-
lor, ambalajelor'gi al altor materiale necesarepentru aplicare;
' Po-costul amenajdrilor, modificdrilor ;i reamplas[rilor necesarepen-
tru irplicare;
V - valoarca investiliilor necesare pentru aplicarea noii metode;
Vu-alte cheltuieli.
ln diferite situalii se pot reg[si toate aceste categorii de cheltuieli,
riumai o parte din ele sau chiar gi altele fali de cele enumeratemai ina-
inte.
Efortul economic va fi deci suma tuturor acestor cheltuieli care fac
parte fie din categoria cheltuielilor materiale, fie din cea a cheltuielilor
cu forla de munci ;i se poate exprima cu formula:
E" :S" * Pu * Po lV *Vo, in unitdli valolice
247
sau
in care:
E" :C* | Cy, W^., este productivitatea prev[zat| a se realiza cu noua metodi;
ln care: C*rcprezintd. cheltuielile materiale; W"o'' iroductivit atea iealizatl cu metoda inifiali'
C, - cheltuielile cu forla de muncd.
*,, :(ryy ' 1oo))-
'l
1oo(in procente);
Evaluarea . efectelor ecqnomlce ale.apllcirli solufiei. Aceastd acfiune \Wo
-
este foarte complexd datoritd, faptului cd ea lrnbrate fotm" foarte va- se calcu-
- efectiv realizatl.: dupd aplicarea metodei imbunit[lite,
riate, multe dintre efectele economice fiind greu sau chiar imposibil leazd in acelagi mod,-inlocuindu-se valorile preliminate cu cele efectiV
de md.surat. unele forme de evaluare reflecti-numai efectele pJrfiale, realizate (lTlo).
care nu pot fi separate ln indicatori sintetici.
rn general, elementele de efect economic ale ralionalizdrii rranspor- wo- wL- wo :% -? , *,- :(+. lool- 1oo.
tului intern, ca parte integranti a-unei organizdri'superioare'" ptb""- " too to, \w, )
sului de productie se exprimd. valoric prrn:
d,. Red,ucereabre{ul'ui d'e cost este'.
a. Cregtereaprod,uclieicare este:'
- preliminata pfin studiu:
- preliminatd, prin studiu :
Ror:Qprt' P"pr-Qert' P"o (in valori absolute)'
Qor:Qr,r-Qo in care:
ln care: Qprtreprezintd nivelul preliminat al producliei dupd aplicarea P"r, este prelul de cost prev'z,nt a se obline prin aplicarea noii me-
noii metode - ln unitd.fi valorice f tode :
Q" nivelui producfiei inainte de aplicarea noii P"o - prelul de cost inifial:
metode- in unitdli valorice.
- efectivd, dupi aplicarea studiului (Q") care reprezinti nivelul Rn,:( 9-'' *.1 - r . 1oo(inprocente)
producfiei realizate dup[ aplicarea noii metode, ln unitifi valorice. \Qo,t' P"o )
b. Econoncia d,emuncd care se referd la reducerea timpurui normat - efectiv realizatd", dupd aplicarea metodei lmbunitd,lite, se calcg-
pe lucrare, sau pe prgdglgi care se calculeazd.ln valoareibsorutd (E.) leazd"in acelagi mod,' inldcuinhu-se valorile. preliminate cu celeefectiv
gi in valoare relativd. (Er,): rcalizate la prelul de cost dupl aplicare (P"t)'
- valoarea absolutd a economiei de timp
Rt : Qt' P"t- Qr' P"o (in valori absolute)
Ero:tn1 -tyrs, ln unitlfi de timp pe lucrare sau produs,
^ln care: '
lo, este timpuf normat (norma de lucru) cu metoda imbundtd.fitd; nrolo :(Q^' !-"t - 1) ' 100 (in procente)
\or 'P" o )
t*o - timpul normat realizat cu metoda iniliald sau dupi 'nor-
mativ; e. Beneficiul suflimentar este;
- valoarea relativd a economiei de timp -prelihinat prin studiu:
Bn, : Bpt- Bo, in unitdli valorice'
Er, :(fu . rOO fOO, in procente fali de metoda inifiatd..
"' )- r ------
in care:
\loo )
B__, este beneficiul prevazut a se obline prin aplicarea noii metode;
c. Cre;terea frod.uctiaitd.lii muncii poate fi: -in
B:" - beneficiul cazul metodei iniliaie;
- preliminatS. prin studiu, gi anume:
-"efectiv realizat clupd aplicare:
Br : Bt't- Bo, in unitdli valorice'
Wn, :W.prt- *, :+-? (in valori absolute),
tnt tno
in care: B, este beneficiul efectiv obiinut dupl aplicareanoiimetode.
248 249
 Tabelul 9.1
Eficlenfa economici generald a metodei lmbunitifite. Se calculeazd.
prin raportul dintre rezultatele economicesau efectele economice (Rr) FISA DE CARACTERIZARE SI URMARIRE

;i efortul economic (E") ;i constituie un ind.icator sintetic de aprecieri':

lntreprinderea Denumirea studiului Nr. C od ...
E. :R" E l aborat de:... ln perioada
"8"
un alt indicator de sintezi este eJicienla
- economicda mwncii de studiu .
(,E. ;i se exprimi prin relafia: l. Prezentat spre aprobare . .. data
") a. Aprobat pentru aplicare la intreprinderea .
F
R"-E "
"ls - cu urmS .toarel e modi fi c dri : .....
q
ea

in care S" reprezinti cheltuielile cu elaborareastudiului. b. De completat sau de refAcut plnd, la data . .

Este de asemeneaimportant de urmS.rit indicatorul sintetic d,uratade

recwperarea cheltwiel,'ilor(E") ocazionate de elaborarea pi aplicarea c. Respins, data .. . . din urmS,toarele motive
studiului, care se calculeazS.cu ajutorul relafiei:

D.:8"
' B'
Semnd,turi
in care B este beneficiul anual.
Pentru evidenla precisda stadiului ln care se afld elaborareasau apli-
carea unui studiu, se impune colectarea tuturor datelor intr-o ,,fi9i
de caracterizare qi urmS.rire a studiului" (vezi tabelul 9.1-)
2. E{icienla preliminatd pe perioada
- clcnente de efort economic 1Ee.p) .
- indicatori sintetici prcliminali (Efe) .
9.3. METODE DE CALCUL AL EFTCIENTETECONOMICE
ATRANSPORTULUI INTERN
Indicafii pentru urmd,rirea e{icienfei ce se va obline prin aplicare:
- datele se vor lua din urmitoarele evidente existente
Pentru calculul eficienlei economicepreliminate gi efective a studiilor - se vor mai fine urmdtoarele evidenfe (modele)
de organizare se cunosc mai multe metode.
Metoda productiel globale. Aceasti rnetodS.se utilizeazd. mai ales
in cazul studiilor de imbun[15.!ire a amplasirii gi de organizare rafio-
nald a transportului intern, care au ca efect reducerel timpului. de Eficienla efectivd. oblinuti prin aplicare pe perioada
execulie pe unitatea de produs, cu acelea;i utilaje gi forJd de muncd. - elemente de efort economic (E") ..
De exemplu, d?"4 se reduce timpul de transport intern cu 5o/ose - elemente de efect economic (R") ..
micgoreazS.".timp-ul de-execulie a produselor aproximativ tot crt' 5oA, - indicatori sintetici obfinuli (El ,.
aceasta reflecindu-se in cregterea producliei globale.
Toate datele necesare,pentru calculul eficienlei economice se pot
g5.si in acest caz in evidenJele intreprinderii gi se poate calcula pe o
perioadd dati indicele de eficienld a noii metode, considerind ca prin-

250 ?sl
cipal efect economic clegtele_q-producliei globare in unitd.fi valorice,
iar ca efort economic cheituielile pentru noii metode. calculele preliminare efectuate, prelul de cost a1 lucrd.rii va scS"deala
"plicarea 2 000 de 1ei prin aplicarea metodei imbunltdlite. Pentru -cunoaqterea
.. Dac-n.prin imbunitilirea organizirii trahsportului intern Si reducerii
timpului de executare a unei- pig:g in permanenfe r iheltuielilor cu transportul se va calcula economia
producJie,petimp de un an de 750 000 !g o!!ine, de exemplu, rin spor de obfinutd. peniru fiecare leu investit pentru elaborarea;i aplicarea noi
lei (2 500 piese'produsein plus
x 300 lei/buc),-iar cheltuielile pentru apricire se'ridici la 30 000'lei, metode astfel:
se poate calcula indicele de eficienld iu rela{ia: (P -P
P :9 T,
F^-
R": 750000
:25 lei c* +ct
E2 30 000 in care:
rezultat ce se va p-utg.ainterpreta astfel: fiecirui leu cheltuit pentru ?e, este producfia sau cantitatea de lucrS.ri care se preconizeazi a se
aplicarea noii metode ii va corespundeo produclie giobald de 25 de lei. executa; aceastapoate fi mai mare sau aceea9icu cea ini-
Pentru situafia-.existentd,raportul dintre valoarja producfiei globale !ial5.;
anuaregi cheltuielile pentru elaborareastudiului este de 17 lei, efTcienfa Pro - prelul in metoda iniliall;
^prelulde cost al transportului
absolutd ln acest caz va ti: P""i, - de cost al transportului oblinut prin metoda imbu-
EI.: :25 :8lei, care reprezintd surplusul de pro-
, Prr:_Er" _ L7 ndtdlitd.;
duclie globald. care se obfine pentru fiecare leu cheltuit in condiiiile C-.C" - efortul economic constind din cheltuielile materiale pentru
noi metode, Iald de metoda existentd. ' aplicare gi cheltuielile cu forla de munci pentru elaborarea
Eficienta relativS. va fi: gi aplicarea stu.diului;
T - perioada in care se preconizeazilutilizatea noii metode (ani).
u, -(+-
'
1 ) . 1oo:(?_-r).roo:4zo/",
"/u lnlocuind in formula anteri6ari urmitoarele valori:
l .E r. J \rz )
:2
r.ezullatcare se intepreteazdastfel: prin aplicareanoii metodecheltuie- Qo, J5000 piese inlot; C* * Cr :15 000 lei gi T ani,
Iile sint reduseu 47o/ofa!5.de cheltuielile efectuatein conditiile metoclei
se va obline:
inifiale.
Metoda producliei globale are o sferi de aplicabilitate mai redusr fiind 5 000 (2 500 - 200) . :33t5
-.
lirnitati de posibilitilile de regS.sirea dateior referitoare la activitdfile z- _ 2 tei,
15 000
de transp-ort gi manipulare necesarepentru calcure,in evidenfele
-intern
intreprinderii. care se interoreteazd astfel: pentru fiecare leu cheltuit cu elaborarea
totugi .o metodd.simpl[ de determinare a eficienfei, se justi- gi aplicarea metodei imbundtdlite se va obline o. economie de 335 lei
". fiiSa unglq.situalii
fic5..in introducerea unor evidenfe specialepe-peribada pe lbt considerind pcrioada de aplicare de 2 ani.
implementdrii studiului, care si consemnezechertuielile pentru trans-
portul intern. Atunci cind se ac\ioneazd"numai asupla unor elemente,.primare ale
prelului de cost sau pe articole de calculalie pentru raliornhzarea trans-
Metoda prefulul de cost. Posibilitd"file de aplicare a acestei metode
- mari, iroriului intern, treb-uieca rezultatele sd fie apreciate pe baza reducerii
sint cu condifia ca in intreprind.eresd.exilte o evidenfr a prelului iali de prelul de cost total. Daci se consideri necesarl detalierea.pe
de cost real al produselor sau lucr5.rilor efectuate, in cadrul cdreia sd elemente,se vor proiecta evidenle separate,care vol fi urmlrite pe tim-
se cheltuielile de transport intern si manipulare. pul aplicirii.
^evide.nlieze.sep:.rat
criteriul de bazi in apreciereaeficienlei economiceva ii ir. acest caz
reducerea prelului cle cost prin metodele lrnbunititite prevdzute in Metoda fondurilor de salaril economisite. Aceasti metodd. se aplici
studii. mai ales in cazal studiilor care nu antreneazd"cheltuieli materiale supli-
Seconsiderd,de exemplu,cheltuielile pentru transport intern si rnanipu- mentare pentru aplicare.
lare privind realizarea _unui lot de pioduse indu-striale relevate pirin ln astfel de situafii, efecteleeconomiceprincipale constau in rcclttct'-
preful de cost aferent lotului in metoda inijiald. de 2 500 de lei. Dup6 rea Sauredistribuireade personalinsoliti, binein(t:lcs, ('r('irl)rr)
c1t't'r'r';1
ductivitdlii muncii pi reducereaprc{ului tlc t:osl'
252
 Considerind c6 prin studiu s-a preliminat creqtere.aproducfiei g!P,l;
^constate
Calcululeficien{ei,in aceastisituafie,se va facecu formula le, trebuie si se in{luenla acestei cregteri asupra producllel
-*P;;.ti;,in sens valoric.
marfd in
E r:* ," pro""a"tzd astfel: se ia o perioad[ 9ft,PI 1n-lopiat[.
Js sint certe raporte"zd. val6area producliei marfl1a valoa-
care datele liie
in care: i"r"p-ro-a""!iei globale, - oUtiii"a"-ge- u* coefiiient K orientativ' lptt--
Fu reprezinti fondul de salarii economisit; iiia'"""J'"Lr?"i""f prf dlcliei globale suplimentar E Qr,, preliminatd
S, - salariile specialigtilor care au elaborat studiul. precizie sufi-
Acest caz sc intilnepte frecvent ln rationalizarea transportului intern a se obline prin aplicarea studiului, se va determina cu o gi
cientd mtrrimea .or*""Jio""li a producliei marfd corespunzetoare
ca ocazia introducerii' echipamentelor mecanizate gi a organiz[rii flu-
aooi a beneficiului
-t"^iJ"ii;; Preconizat.
xului de producJie.
.t o unitate economicd are urmS.torii indicatori econo-
De obicei, aceasti metodi se {olosegteca o completare a metodei
prelului de cost. mico-financiari:
oroductia marfi :4 500 mii lei,
it.oduciia elobald :6 000 mii lei ;
Metoda de apreciere a eflcienfei dupi beneflclul suplimentar sau creg-
Leneficiu JOOO mii lei, rezultS.rentabilitatea:
terea rentabilitnfti. AceastS.metodd prezintl dou5. variante:
a. metoda directd.;
b. metoda indirecti. R:6oo-'1oo:73,3o/o.
4 500
a. Metod,ad;irectdse poate aplica in cazul in care studiul se referd
la o problemi de ansamblu gi beneficiul oblinut este evidenliat precis SecalculeaziraportulKintreproducliamarfdgiproducliaglobald
in documentele contabile a1e unitdfii. astfel:
Se calculeazi beneficiul suplimentar posibil de obfinut, iar prin ra-
portarea sa la md.rimea efortului economic pentru introducerea ,metodei 6 :t!qo :0,7s.
se determind. eficienfa economici. 6 000
_Deoarecein practic[ studiile de transport intern ;i manipulare nu pot Siconsider[mc[prinaplicareanoiimetodedetransp-ortintern'
aborda intotdeauna 9i rezolva ln pro{unzime toate problemele ansam6lu-
se obline un spor globale amaLQe,:400000 lei'
lui supus analizei, aceast5.metodd este mai rar folositi. Ea se utilizeazl, "r'ptoa"C'1iei
de obicei atunci clnd se apreciazd"eficienla unui grup de studii care vi- Produclia marfi aferentd va fi in acest caz:
zeazd.lmbundtSliri in acelagi sector de activitate.
Q* :Qr,' K :400 000 '0,75 :300 000lei,
b. Metoda indirectd. se aplice in cazul ln care beneficiul nu se calcu-
leazd.;i nu se urmS.regteseparat pentru activitSlile analizate prin stu* iar beneficiul aferent producliei marff suplimentare va fi:
diu.
Metoda presupune apreciereavalorii producliei marf5. gi a rentabili- B :Q*'R -300000'0,133:40000 lei'
tdlii ln funclie de valoarea producliei globale.
Rentabilitatea este un raport procentual care se exprimd in general
prin relafia Se vor lua in consid'erarecheltuielile reprezentind-ef91tyl.economic
pentru elaborareagi aplicarea studiului care sint de 10 UUUret'
Beneficiu Ya rezulta beneficiul net:
R: 100.
Pre! de cost al producliei
B,,t:40000-10000:30000 lei in primul an'
Se gtierl producfia marfd se evalueazd.cu ajutorul prelului de cost
apli-
complet. In cazul unitdlilor economice,prelul de cost complet reprezintl Dac6 studiul de transport intern 9i manipulare i9i inlinde aria de
prelul la care sint oblinute produsele respective in intreprindere (pre- ,r"r" o" mai multi urri, in ceilalli ani nu se vor mai lua in considerare
luri de produclie).
255
254
cheltuielile cu elaborarea si aolicarea mdsurilor din studiu. iar benefi-
ciile anuale se vor insunia.
Aceasta este desigur cea mai concludentd" metodd de calcul a
eficienlei economice a studiiior de organizare a transportului intern
gi ea poate fi adaptatS"la condiliile de lucru ale intreprinderilor.
9.4. FOLOSIREA METODEI ,,RATIO" PENTRU DBTBRMINARDA
A TRANSPORTULUINTERN
BFICIENTBI ECONOMICE
Pornind de la principiul c5.toate deciziile corecte trebuie si se bazeze
pe o cunoagtereexactd a fenomenelorce se produc in intreprindere, in
practica intervenliilor pe linie de-organizare a produc{iei a apdrut
metoda ralio care permite o cunoagtere rapidi a situafiei actuale, a
dinamicii unor indicatori ;i a locului in care se plaseazS.intreprinderea
respectivd ln cadrul ramurii, pe teritoriul respectiv.
De fapt, prin ralio se inlelege un raport ralional dintre valorile a dou5.
elemente caracterisfice ale procesului de produclie din intreprinderea
respectivi. Acest raport poate fi asimilat atit cu noliunea de indicator,
atunci cind e vorba de o serie de rapoarte care exprimS.eficienfa econo-
micd, cit ;i cu cea de randament, atunci cind exprimd. eficienfa tehnicd..
Desigur cd aceastdmetodi nu poate fi aplicatS.decit in condiliile unui
proces de produclie ralionalizat, a cirui desfigurare se constati printr-
un sistem informalional unitar, in cadrul cdruia raporturile ,,ra!io"
reprezinti principalele elemente din componenla tabloului de comandi.
Pentru a se putea face o analizl" cu ajutorul metodei ,,ra!io" este ne-
cesar deci sd se stabileascd randamentele tehnice gi prelurile de cost
ale producliei. Randamentele vor ardta gradul de utilizare a forfei
de munc5.,a materiilor prime gi materialelor, a energiei, in raport cu
produclia ttzic6. realizatd". In scopul determindrii unor randamente
reale gi comparabile intre ele, apare necesitateaintroducerii unor uni-
td.!i standard pentru diversele activitali analizate. ln acest fel vor pu-
tea fi comparate randamentele operaliilor productive cu cele ale opera-
liilor de deservirea posturilor de lucru, categoriein care intrd gi transpor-
tul intern 9i manipuld.rile.
Unitatea standard cea mai utilizati este ,,minutul standard sau punc-
tul", care reprezirft.d.cantitatea de munci depusi intr-un minut de c5-
tre un muncitor calificat qi antrenat, care Ltcreaz| in ritm normal,
linind seama de timpii de odihnd fiziologic necesari.
Folosind aceasti unitate de mdsurS.va fi posibil s5.se apreciezecanti-
tatea de munc[ depusd pentru transportul intern gi manipulare atit
de muncitorii direct productivi. cit si de cei auxiliari.
256
Tinind seama d.ecei trei factori care caracterizeaz|,,minutul standard"
.i i""t*t durata, ritmul 9i necesitateaintreruperii activitdiilor de pro-
a";iilr;" a odihnei, se vor putea stabili normative mult mai apropiate
de iealitate cu ajutorul cir6ra se vor stabili pro-gramelede. transport
i"t"-. ln acest iel s-au fundamentat normativele de timpi predeter-
minali, concretizate in sistemul MTM folosit pe scard 1argd..
prin folosirea unitdtilor standard se pot determina clteva ,,ra!io"-uri
sem"iJicative activitiiilor de transport intern ca de exemplu:
produclia, tlq1{3}t tt9!d"4
a)
numdrul de ore efective de munci pentru transport
timpul de munci Pentru transPort
b)
timpul de utilizare a echipamentelor
cunoscind.u-se prelul de cost .total pentru realizarea producliei ,si
al p'roducfiei,ln unitd.li stlndard, din care se separachel-
"of"-"i1otal
tuielile pentru transpoit intern 9i'manipul?rq, :e..yor putea calcula
.fr.tt"i"fit" pe unitatei standard gi, respectivcheltuielilepentru transport
gi manipuliri.
'
|n acest fel se va crea o bazd,reald'de cunoagterea nivelului costurilor
p"-.oi.!otii de activit[fi 9i pentru optimizarea acestora prin diverse
metode de ralionalizare'
Daci se va considera ,,ra!io"-ul caractelistic costurilor totale p:ntry
,""to*"L- producliei prin-raportul dintre cheltuielile totale. gi -pr9d9c.!p
exorimatd.^inuniteti' standard ;i,,ra1io"-ul carc exprimd-cheltuielile
prin rapoitul dintre cheltuielile variabile gi produclie, seva
o.rt"r unuiir^ eficienta pe categorii de activitdti pi-in pondereaacestora
"riloUii",
i.H;-;;;;iie iotaie $l ait,"fri.u lor in sit.alia cxistentS.Ei variantele
de imbundtilire ProPuse.
prin ralion alizir ei activitililor. de transport intern,gi panipulare. se
va r-educecorespunzitor volumul in unitdli .standard aferent acestor
activitali qi totodatn sc vor reduce 9i costurile de producfre.
9.s. C0NSTDERATII FINALE ASUPRA EFICIENTEI ECONOMICB
A TRANSPORTULUI INTERN $I MANIPULARILOR
ra-
Pentru stabilirea corectS a eficienlei economice ce se obline prin
tionalizarea transportului intern 9i a manipulirilor- este necesari intoc-
;il;;;; tehnico-operative 9i- contabile care s[ furnizeze
""ia"li"
257
 datele necesareatlt pentru calcurul eficienfei la un rnoment
dat, clt
gi pentru urmd.rirea ioncretd. a reducerii costurilor.- - decit parlial, calculindu,se economiile specifice pentru locul de muncd
cele ce urmeazd.sevor prez.enta_citevaconsideralii_ respectiv.
r€zultate drn practica elabord.rii si urrrid.ririi aplicdrii unor
"^j:l*::.,^i,"-"p,_i1 ln afari de eficienta economic5.,prin organizarea ralional[ gi moder-
studii niiarea transportului itttetn rezultl ,si imbunit[liri privind condilrile
de transport intern ,si depozitare in hiferit; iil"pfi;;;i indust riare _ 'rebuturilor,
asupra modului ln care se pot evidenlia costurile Lferente iransportului a" *ott"e, ttii"got"t"" depeurilor gi micgorarea efortului
intern 9i manipuld.rilor. iiii., pt""nm gi iidicarea nioralului muncitorilor, creindu-se o atmosferd
-in
In.primul rlnd este necesar sd se stabileascd,principalii bunl sectoareleProductive.
indicatori ln orice activitate economicl reducerea prelului de cost poate fi reali-
specifici pentru aceastd activitate Si anume:
- pret_ulde cost al transp.ortului pe unitatea de produs zat| numai pe baza unei analize gtiinfi{-ice. Pentru aceastd reducere nu
; este suficienjte numai o comparalie globatd. a prelului de cost tealizat
- productivitatea muncli expririatd. in unitdfi a" ti".rsport pe
om/ cu cel planificat $i cu realizdiile din perioadele anterioare, ci este nece-
ord.;
* volumul orelor de tr.ansport manipulare
pe unitatea de produs; ;;t ; inalizd" aprbfundatl a elementeior prelului de cost altransPortului
9i
- pretul de cost pe kilometru sau meiru lin'iar parcuis. i"i.r" si a factirilor care influenleazd in sens pozitiv sau negativ unul
Acegti indicatori se determini in comparalie cu situalia existentd, .r" t"ii multe elemente simultan, stabilindu-se totodatd. ordinul de
pentru a avea posibilitalea de a trage uneli concluzii referiioare mirime al acestor influenle.
la necej
md.sunlor de reorganizare pi mo-dernizarea transportu_ Fiecare element al pretului de cost aI transportului intern este in-
:1.?::"'1^q*d.nr
tur la locurrle de muncd.ce fac obiectul studiului. fl";;6t de o serie de faciori specifici care reflectd. modul cum sint fo-
ln calculul pretului i*it"'*iii"acele de transport, nivelul consumului specific de combustibil
{e -cosJ-1_ltransportului pe unitatea de produs srnt
c.gprinse in afard,de cheltuielile !i nivelul productivitifii muncii, gradul-de lnzestrare tehnici
efect-ive pent'ru efectuarea transportu_ -rt"ri"t",
btc.
yaplldtilor pe circuitut furnizo-i-producfie_b";fi.i;;'.f;ir"j_
L1,"^1,,q]
necesare Prelul de cost unitar al transpgrtului intern s_e-determina.pe unitatea
::?li9 ,pentru plegdtireamdrfii pentru transport,ihclusiv
amDalareasau echioamentur,necesar a"-pila". transportat, ln funclie de specificul fiecirei unit6li econo-
pgnlru vehiculare,-pr:ecumgi pier-
derile .gi mrce.
.deteriord.rilt mdrfurilor aatoriti transportului. Nu se vor omite pentru determinarea dinamicii prelului de cost tn functie de indica-
pentru ,,transporturi.
ascunse..
."i" ," ilfi"ri"ta altceva
:tll"i:lib
oeclt valoarea consumului torii d" cantitate gi calitate, este hecesar si se exprime pretul de cost
de timp de muncd al mu]rcitorilor direct
productivi pentru transport interri gi manipul"r". A;;i;; avind in vedere:
se eviden-
fiazd. folosind tehnici diferite a" *eioi.re 'ca: observd.ri instantanee, - dinamica prelului de cost in funclie de varialia cantitllii de trans-
cronometrdri etc. portat ;
t"]iitr"*ica
evidenfa gi calculut chettuielilor de transport pretului de cost tn funclie de varialia indicatorilor-privind
.,-P^*^1":":l::
t,nr,"rl tlldftoarea, de transport, gi-anume: a coeficientului de utili-
ll prefurur de cost pe unitatea de produs, care conform meto- .ttiliraiea-mi;ioi""tot
,a
qorogrer de calcul se grupeazd.p9 ,"i" . ipaimentului, a coefi6ient"Jgi 4" utilizare a capacit[]ii mijloa-
.elemente..primare de cheltuieli gi pe
Ea- di poiibilitatea.si-se. cunoascd, din punct de celor de trdnsport, a parcursului mediu zilnic al mijloacelor de transport,
""t
::,;::1"3"^::1""14"
veclere analrtic, mS.surain care diferili factori influenleazd
fr4u a" '- vitezei medii tehnice;
a
cost al transportului intern. - i"if"""!a varialiei distanfei medii de transport a.produselor etc.;
prefului de cost aI transportului pe unitatea de prod.us se -;;;;ti; pt"1"liti de cost ln funclie de tipul echipamentului de
^"!:.:!:r2
erecrueaza.prrn.compararea prelului de cost planificat cu cosfurile rea_ transport.
rrzare ln srtuatra exrstentd.,stabilindu-se astfel eficienla economicd.
a Realizarea unui volum sporit de transport .intern. cu a.celeagimij-
procesuluide produclie in situalia actualh.. t";;;;;;; ;L refiecta in imdun[ti.lirea conlinud. a indicatorilor tehnico-
de transport intern pot cxprima si_ de utilizare a mijloacelor de transp.-ort,duce.Ia cre9tereapro-
...]l1i:"-,:tii,specifici,ai.activitd.lii
tualrr reale aturlci cind obiectivul asupra ciruia se face studiul'formeazd ai,.Ti"iteiii muncii, la mic$orarea consumuiilor specifice, la reducerea
"conomici
o unitate distincti. ln cazul in care ie analizeazd un atelier sau l,oc de intrelinet" ii t"p"tufii etc. Acest lucru .se poate obline
de "i,"ftoi"tiiot
numai printr-o otg.nir"t"'rali6naH a transpgrtuJui ;i prin aplicarea
munc5.integrat intr-un sector comprex, indicatorii nu pot ii
metodelor modernb de organizare a transportulul lntern'
"ria"nii"ti
258 9\q