Pct. 1 - Plan de Administrare A Conpet PDF

.
Cuprins
1. Sumar executiv 5
1.1. Ce este CONPET? 5
1.2. Plan de administrare 7
1.3. Concluziile analizei diagnostic 8
1.4. Scenariu financiar 2014-2017 11
1.5. Indicatorii si criteriile de performanta propuse 12
2. Prezentarea companiei 14
2.1. Date de identificare ale companiei 14
2.2. Obiectul de activitate 18
2.3. Patrimoniu 18
3. Analiza diagnostic 22
3.1. Analiza organizationala si de resurse umane 22
3.2. Analiza activitatii de baza 27
3.3. Analiza activitatii comerciale 36
3.4. Diagnostic tehnic - investitii 36
3.5. Analiza sistemelor de management implementate 42
3.6. Diagnostic informational 48
3.7. Diagnostic de mediu 51
3.8. Diagnostic juridic 53
3.9. Diagnostic financiar 55
3.10. Concluzii 67
4. Analiza strategica a mediului concurential 69

4.1. Context macroeconomic 70
4.2. Contextul national 74
4.3. Analiza PEST (Politic&Economic&Social&Tehnologic) 82
4.4. Analiza fortelor concurentiale 82
4.5. Analiza SWOT 84
4.6. Concluzii 85
5. Plan de administrare 87
5.1. Scaderea cheltuielilor de exploatare 87
5.2. Tarif imbunatatit pe import 90
5.3. Dezvoltarea de activitati conexe si complementare activitatii de baza 90
S.C. CONPET S.A. Plan de Administrare 2014-2017

pag. 2 din 146
.
5.4. Definirea societatii ca jucator regional pe segmentul de midstream si

validarea fezabilitatii oportunitatilor identificate 91
5.5. O abordare financiara moderna si aliniata cu modelul de business 91
5.6. Scenariul financiar 2014 - 2017 94
6. Guvernanta corporativa 101

6.1. Politica privind cazurile de frauda 110
6.2. Managementul riscurilor si sistemul de control intern/managerial 113
7. Indicatori si criterii de performanta 124
Anexe 125
Anexa 1 Determinantii evolutiei profitului brut 2010-2011 si 2011-2012 125
Anexa 2 Determinantii evolutiei profitului operational subsistem tara 2010-
2011 si 2011-2012 127
Anexa 3 Lista principalilor furnizori in intervalul 2010-2013 129
Anexa 4 Tarifele de transport pentru subsistemul import 129
Anexa 5 Gradul de utilizare a Sistemului de Transport pe tronsoane 131
Anexa 6 Rezultatele analizei Monte Carlo 2015-2017 133
Anexa 7 Companii comparabile 140
Anexa 8 Litigii 141

pag. 3 din 146
.
Planul de administrare al S.C. CONPET S.A. a fost intocmit de catre Consiliul de Administratie
numit in data de 27 noiembrie 2013 in baza prevederilor OUG 109/2011 privind imbunatatirea
guvernantei corporative a intreprinderilor publice.
Conform OUG 109/2011, termenul de realizare a planului de administrare este de 90 zile de la

data numirii, respectiv pana la data de 25 februarie 2014. In acest sens, Consiliul de
Administratie va transmite Adunarii Generale a Actionarilor planul de administrare pana la
acea data, in vederea analizarii si aprobarii.
Anexa la contractele de administrare continand indicatorii si criteriile de performanta va fi

definitivata concomitent sau imediat dupa aprobarea planului de administrare si va contine
indicatorii si criteriile de performanta propusi prin plan.
Din punct de vedere structural, planul de administrare este impartit in mai multe capitole ce
trateaza urmatoarele aspecte:
Capitolul 1 Sumar executiv: prezentare succinta a prezentarii societatii, analizei

diagnostic, precum si a masurilor propuse prin planul de administrare si indicatorii de
performanta propusi;
Capitolul 2 Prezentarea companiei: prezentare a companiei, obiectului de activitate,

patrimoniului administrat;
Capitolul 3 Analiza diagnostic: include o radiografie a situatiei actuale a companiei

din punct de vedere organizatoric, tehnic, operational, financiar etc., in scopul
intelegerii stadiului din care este preluata compania in scopul administrarii de catre
noul Consiliu de Administratie;
Capitolul 4 Analiza strategica a mediului concurential: prezinta contextul

macroeconomic, precum si informatii referitoare la activitatea si proiectele de
dezvoltare ale principalilor jucatori din industria de petrol din Romania si din regiune;
Capitolul 5 Planul de administrare: include planul efectiv de administrare aferent

perioadei mandatului, punandu-se accent atat pe optiunile strategice identificate cat si
pe robustetea acestora la volatilitatea mediului concurential;
Capitolul 6 Guvernanta corporativa: prezinta viziunea Consiliului de Administratie

asupra implementarii bunelor practici de guvernanta corporativa;
Capitolul 7 Indicatorii si criteriile de performanta: in acest capitol sunt definiti

indicatorii si criteriile de performanta ce urmeaza a fi monitorizati in vederea atingerii
obiectivelor asumate prin planul de administrare propus.

pag. 4 din 146
1. Sumar executiv
1.1. Ce este CONPET?
S.C. CONPET S.A. este operatorul Sistemului National de Transport al petrolului, asa cum este
definit si reglementat de Legea nr. 238 din 7 iunie 2004 Legea petrolului, si de Normele
metodologice pentru aplicarea Legii petrolului aprobate prin HG nr. 2075/2004.
CONPET presteaza servicii de transport pentru clientii sai atat prin Sistemul National de
Transport al petrolului, concesionat in baza acordului petrolier de concesiune, cat si pe calea
ferata, de la rampele de incarcare la beneficiari, pentru zonele petroliere care nu sunt
racordate la conductele magistrale de transport.
Bazele activitatii de transport titei prin conducte au fost puse in anul 1901, odata cu punerea in
functiune a primei conducte de transport titei, pe ruta Bustenari - gara CF Baicoi, din judetul
Prahova.
Avand in vedere distributia naturala a campurilor petrolifere aproape pe intreaga suprafata a

Romaniei, Sistemul National de Transport a fost construit astfel incat sa satisfaca nevoile de
transport din toate aceste campuri pana la rafinarii. Operarea sistemului este asigurata cu
ajutorul dispeceratelor locale, coordonate de Dispeceratul Central al Societatii.
pag. 5 din 146

Sistemul National de Transport are o acoperire la nivelul a 24 de judete:
Infrastructura de transport
Consiliul de Administratie propune un plan strategic avand la baza misiunea, viziunea si valorile
societatii:
Viziunea:
CONPET doreste sa isi pastreze pozitia de jucator strategic in industria de petrol ca

transportator de titei, etan si gazolina prin conducte si Calea Ferata (CF) in Romania.
Misiunea:
Misiunea CONPET este exploatarea Sistemului National de Transport prin Conducte in

conditii de siguranta si eficienta, acces liber la capacitatea disponibila a sistemului
tuturor solicitantilor, persoane juridice autorizate, in conditii egale, in mod
nediscriminatoriu si transparent.
Valorile societatii:
Invatare si perfectionare continua
Respect pentru oameni si mediu
pag. 6 din 146

Deschidere si crestere calitativa
Flexibilitate si dinamism
Comunicare si cooperare
CONPET a stabilit, a documentat, a implementat, mentine si imbunatateste un sistem de

management integrat in conformitate cu cerintele standardelor SR EN ISO 9001:2008, SR EN
ISO 14001:2005 si SR OHSAS 18001:2008.
S-a elaborat si se urmareste realizarea programul de implementare a celor 25 de standarde ale

controlulului intern/managerial, pana la asigurarea unui sistem de control intern/managerial
conform cu OMFP 946/2005, republicat, cu completarile ulterioare.
Incepand cu data de 5 septembrie 2013, actiunile emise de CONPET se tranzactioneaza pe

piata reglementata administrata de Bursa de Valori Bucuresti, sectorul Titluri de Capital,
categoria I, sub simbolul "COTE". La 21.02.2014 CONPET are o capitalizare de 398 milioane Lei.
1.2. Plan de administrare

Planul de Administrare propus de catre Consiliul de Adminstratie al CONPET a avut la baza o
analiza detaliata a societatii pe segmentele sale de activitate, fapt ce a fundamentat
identificarea obiectivelor strategice ale companiei coroborat cu identificarea viitorilor
indicatori de performanta propusi pe perioada mandatului avand la baza un plan detaliat de
actiuni.
Indicatorii de performanta sunt ganditi a fi in directa legatura cu modul de implementare al

planurilor viitoare propuse pe plan operational si strategic.
Obiectivele strategice sunt formulate pentru perioada 2014-2017 pe baza concluziilor analizei
diagnostic si a analizei strategice a mediului concurential, cu scopul valorificarii oportunitatilor
si consolidarea punctelor forte existente la nivelul societatii:
I. Reducerea cheltuielilor de exploatare va beneficia de o atentie deosebita din

partea CA si a managementului in perioada mandatului
1. Redefinirea necesarului infrastructurii de transport prin conducte.
2. Sistem de detectare si localizare a scurgerilor din conducta
3. Redimensionarea necesarului de resurse pentru operarea infrastructurii de
transport
4. Modernizarea si monitorizarea sistemului de protectie catodica
5. Scaderea numarului de avarii tehnice
pag. 7 din 146

II. Tarif imbunatatit pe import
1. Demararea procedurii de negociere a tarifului de transport din import intrucat
acesta nu a fost ajustat din anul 2010 si astfel nu se asigura o minima
rentabilitate.
III. Dezvoltare de noi activitati conexe celei de baza
1. Dezvoltarea activitatii de stocaj titei si produse petroliere pentru terti
2. Evaluarea oportunitatii/fezabilitatii scenariilor de eficientizare a activitatilor de
transport CF prin dezvoltare interna
3. Evaluarea oportunitatii/fezabilitatii scenariilor de transport produse finite
IV. Definirea societatii ca jucator regional
1. Evaluarea oportunitatii proiectului PANCEVO (conectarea sistemului national
cu rafinaria NIS / Gazprom de la Pancevo Serbia)
V. O abordare financiara moderna si aliniata cu modelul de business
1. Analiza si reajustarea costurilor fixe
2. Introducerea unui concept modern si proactiv de management al lichiditatilor
3. Accesare de fonduri europene
4. Valorificarea activelor in exces
5. Implementarea conceptului de avantaj competitiv
1.3. Concluziile analizei diagnostic

Principalele concluzii care se desprind sunt urmatoarele:
1. Organizational/ resurse-umane:
a. Scaderea cu 309 a numarului de angajati in perioada 2010-2013, ca urmare, in

principal, a unor masuri de concediere colectiva si individuala;
b. 1.504 angajati din totalul de 1.780 la nivelul anului 2013 sunt angajati in cadrul
directiilor Operare si Mentenanta;
c. Veniturile medii din transport per angajat au crescut cu 20,43%, pe fondul unei
scaderi mai accelerate a numarului de angajati comparativ cu scaderea
veniturilor;
d. CONPET prezinta o productivitate mai redusa comparativ cu societati avand

profil de activitate similar.
2. Activitatea de baza:
a. Sistemul de transport prin conducte are o lungime de 3.809 km, din care
utilizati efectiv pentru transportul titeiului, gazolinei, condensatului si etanuluii
lichid 3.161 km. In functie de fluidul vehiculat, subsitemele de transport sunt:
Transport titei tara si condensat, Transport titei import, Transport gazolina,
Transport etan;
pag. 8 din 146

b. CONPET incaseaza prin tariful aplicat o cota de modernizare pentru finantarea
investitiilor din domeniul public, care este insa insuficient utilizata.
c. Gradul de utilizare a sistemului de transport prezinta o scadere de la 28,8% in

2009 la 21,6% ca urmare a scaderii volumelor transportate pentru Rompetrol.
Scadere determinata de construirea de catre Rompetrol a propriului terminal
marin.
d. Tarifele de transport au fost actualizate in mod diferentiat:
i. Tarifele de transport pentru subsistemul tara au fost ajustate anual in

perioada 2007-2013; potrivit reglementarilor in vigoare;
ii. Tarifele de transport pentru subsistemul import bazinul Ploiesti

(Petrobrazi si Lukoil) nu au fost ajustate in acelasi mod fiind inghetate
la nivelul anului 2010.
3. Tehnic-investitii:
a. Ritmul actual de inlocuire a conductelor este determinat de inspectia

interioara a acestora, de statistica avariilor si de agresivitatea atacurilor,
inlocuirile din ultimii ani, in lungime de cca 350 km, s-au realizat pe conductele
cu cel mai ridicat grad de utilizare;
b. Numarul total de avarii a scazut in intervalul 2007-2013, cu o rata medie

anuala de 8%;
c. Costul mediu pe avarie a fost, in acest interval, de 16.000 lei, exceptie facand
anul 2012 cand costul mediu s-a situat la nivelul 32.699 lei, ca urmare a unei
situatii exceptionale determinata de o calamitate naturala.
4. Sistemele de management implementate:
a. Din septembrie 2007, CONPET a implementat, mentinut si imbunatatit un

sistem de management integrat in conformitate cu cerintele standardelor ISO
9001:2008, ISO 14001:2005 si OHSAS 18001:2008.
5. Informational:
a. Infrastructura IT este realizata pe platforma Microsoft;
b. In 2010 CONPET a finalizat implementarea sistemului ERP, platforma ce

asigura schimburi de date in cadru unificat, interfata unificata pentru
dezvoltare si modernizare, nivel ridicat de accesibilitate, productivitate ridicata
prin ajustarea flexibila a actualizarilor de date si o gama larga de interfete de
schimb de date.
pag. 9 din 146

6. Mediu:
a. CONPET are toate autorizatiile de mediu si de gospodarire a apelor valabile.
7. Juridic:
a. CONPET este implicata intr-un numar de 85 procese, din care in 22 de dosare

are calitate de parat. Pentru toate dosarele s-a constituit provizion;
b. Niciunul dintre aceste dosare nu prezinta riscuri legate de stabilitatea si

continuitatea activitatii societatii.
8. Financiar:
a. Societatea a inregistrat o usoara tendinta de imbunatatire a marjei EBITDA, de

la 23% in 2010, la 27% in 2013;
b. Veniturile din exploatare au avut o evolutie relativ constanta in perioada 2011

- 2013, fluctuand in medie cu +/-2% pe an fata de anul anterior;
c. Veniturile din transport au inregistrat o scadere de 2% in 2012 fata de 2011, in

timp ce in 2013 s-a putut observa o crestere de 4% fata de anul precedent;
d. Cresterea cu 10,1 mil. lei a profitului brut din anul 2013 a fost generata in
principal de impactul pozitiv al activitatii de transport titei tara, si al activitatii
financiare si a fost influentata negativ de activitatea de transport titei import si
de alte activitati;
e. Incepand cu 2012, subsistemul import a inceput sa genereze pierderi,

ajungand la un rezultat negativ de 0,2 mil. lei in 2013;
f. Rezultatele negative inregistrate de alte activitati sunt generate de

provizionale constituite in suma de 5,32 mil. lei pentru riscuri si cheltuieli
(mediu si litigii). Bazele sportive au inregistrat pierderi in anul 2013 de 1,46
milione lei;
g. Profitul operational pentru subsistemul tara a crescut de la 23,7 mil. lei in 2010
la 43,1 mil. lei in 2013, acest lucru datorandu-se activitatii de transport prin
conducte. Celelalte doua modalitati de transport (CF si combinat) au generat o
pierdere in anul 2013 de 34,9 milioane lei ;
h. Activele imobilizate au scazut succesiv in 2012 fata de 2011 cu 5%, inregistrand

insa o crestere de 8% in 2013 comparativ cu anul anterior. Aceasta se
datoreaza unei cresteri in volumul intrarilor de imobilizari corporale, respectiv
al punerii in functiune de noi active. Cea mai importanta investitie in 2013 este
pag. 10 din 146

lucrarea de modernizare a conductei de 20" Baraganu-Borzesti, in valoare de
13 Mil lei.
i. Imprumutul extern contractat in 1994 cu BIRD in vederea reabilitarii si

modernizarii SNT a fost rambursat integral in 2012. Ca urmare a acestui fapt,
compania nu mai detine in prezent datorii pe termen lung.
Obiectivele strategice propuse pentru 2014 2017 nu sunt cuantificate la data elaborarii
prezentului document ele necesitand o analiza aprofundata ce se va regasi in planul de
management.
1.4. Scenariu financiar 2014-2017

Ipotezele utilizate la elaborarea bugetului de venituri i cheltuieli sunt cele mai jos prezentate:
Estimarile prezentate cuprind o uoar cretere a cantitilor transportate si a tarifelor la

nivelul ambelor subsisteme de transport.
Ipotezele care au stat la baza fundamentarii proiectiilor din contul de profit si pierdere pentru
perioada 2014-2017 sunt:
Veniturile din transport, cu o pondere de 92% in totalul veniturilor din exploatare,

sunt calculate pe baza cantitatilor si tarifelor mai sus prezentate;
Cheltuielile din exploatare sunt determinate pe baza costului resurselor necesare

realizarii programului de transport estimat si mentinerii in functiune a Sistemului
National de Transport.
pag. 11 din 146

In perioada 2014-2017 se estimeaza o crestere a cifrei de afaceri de 9,83% si a rezultatului din
exploatare de 13,97% ca urmare a cresterii cantitatilor transportate si a tarifelor.
Marja EBITDA inregistreaza o crestere de la 17,7% in anul 2014, la 19 % in anul 2017,

influentata pe de o parte, de cresterea rezultatului din exploatare si pe de alta parte de
cresterea amortizarii aferente investitiilor puse in functiune in aceasta perioada.
Cheltuielile din exploatare inregistreaza in perioada 2014-2017 un indice de crestere la nivelul

indicelui de crestere al veniturilor din exploatare.
1.5. Indicatorii si criteriile de performanta propuse

Indicatorii si criteriile de performanta propuse sunt prezentate in tabelul urmator:
Nr obiectiv de
crt pondere interval de raportare unitate masura performanta
1% crescut fata de
nivelul anului
1 EBITDA 30% anual % fata de an anterior precedent pentru
2014 si 2.5%
pentru anii 2015-
2017
1.5% redus fata de
nivelul anului
precedent
Scaderea incepand cu 2015
2 cheltuielilor de 30% anual % in cifra de afaceri in conditiile in care
exploatare nivelul inregistrat
in 2014 este mai
mic sau egal cu cel
din 2013
cresterea venitului
Crestere
mediu pe salariat
3 productivitate 30% anual % fata de an anterior
cu 3% pe an media
munca
anilor 2014-2017
pag. 12 din 146

4% reducere in
Scaderea medie pe an de la
numarului nivelul de 116
4 10% anual % fata de an anterior
total de avarii avarii tehnice
tehnice inregistrate in
2013
pag. 13 din 146

2. Prezentarea companiei
2.1. Date de identificare ale companiei
S.C. CONPET S.A. este operatorul Sistemului National de Transport al titeiului, asa cum este
definit si reglementat de Legea nr. 238 din 7 iunie 2004 Legea petrolului, si de Normele
metodologice pentru aplicarea Legii petrolului aprobate prin HG nr. 2075/2004.
Datele de identificare sunt:
Numele intreg: S.C. CONPET S.A.

Adresa: Str. Anul 1848, nr. 1-3, Ploiesti, jud. Prahova
Telefon: +4 0244 401 360
Fax: +4 0244 516 451
Cod fiscal: 1350020
Numar de inmatriculare: J29/6/1991
Obiect activitate: Transporturi prin conducte
Adresa Internet: www.conpet.ro
E-mail: conpet@conpet.ro
CONPET este operatorul Sistemului National de Transport al titeiului, asa cum este definit si
reglementat de Legea nr. 238 din 7 iunie 2004 Legea petrolului, si de Normele metodologice
pentru aplicarea Legii petrolului aprobate prin HG nr. 2075/2004.
Conform Prevederilor Legii Petrolului, exploatarea Sistemului National de Transport al titeiului

este supusa reglementarilor Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM), autoritatea
competenta care reprezinta interesele Statului in domeniul resurselor de petrol.
Prin HG nr. 793/2002 s-a aprobat acordul petrolier de concesiune a activitatii de exploatare a
Sistemului National de Transport al titeiului, gazolinei, condensatului si etanului, inclusiv a
conductelor magistrale si a instalatiilor, echipamentelor si dotarilor anexe, aferente sistemului,
incheiat intre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale, in calitate de concedent, si
Societatea Comerciala CONPET S.A., in calitate de concesionar.
CONPET functioneaza ca o societate pe actiuni, conform Legii nr. 31/1990 privind societatile
comerciale, republicata, si modificata ulterior prin Legea 441/ 2006, fiind o societate detinuta
public, conform terminologiei prevazute in Legea nr. 297/ 2004 privind piata de capital, fiind
inregistrata la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare-Oficiul pentru Evidenta Valorilor
Mobiliare (certificat de inregistrare nr. 7227/ 1997).
Incepand cu data de 5 septembrie 2013, actiunile emise de CONPET se tranzactioneaza pe

piata reglementata administrata de Bursa de Valori Bucuresti, sectorul Titluri de Capital,
categoria I, sub simbolul "COTE". Societatea are un capital social subscris si varsat in valoare de
pag. 14 din 146

28.569.842,4 lei, impartit in 8.657.528 actiuni nominative cu valoarea nominala de 3,3 lei
fiecare.
La data de referinta 21.05.2013, principalii actionari ai companiei sunt:
Alti actionari;
Fondul 11,60%
Proprietatea S.A.;
29,70%
Alti actionari
Ministerul economiei
Fondul Proprietatea S.A.
Ministerul
economiei;
58,70%
Cu o existenta sub diverse denumiri si forme organizatorice de peste un secol, CONPET

opereaza Sistemul National de Transport al Titeiului, Gazolinei, Etanului si Condensatului prin
Conducte.
CONPET este constituita in baza HG 1213/20.11.1990 privind infiintarea de societati

comerciale pe actiuni in industrie, in temeiul Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor
economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, prin preluarea intregului activ si
pasiv al fostei Intreprinderi de Transport Titei prin Conducte (I.T.T.C.).
Bazele activitatii de transport titei prin conducte au fost puse in anul 1900, odata cu
construirea primei conducte de transport titei ce lega zona Bustenari de gara CF Baicoi, din
judetul Prahova. In acelasi an a fost infiintata societatea anonima Conductul National, cu
sediul in Ploiesti, considerata de istorici drept stramosul actualei companii CONPET.
Cele mai importante puncte de reper din istoria de peste 110 de ani a companiei CONPET sunt:
Anul 1901: au fost puse bazele activitatii de transport titei prin conducte, odata cu
punerea in functiune a primei conducte de transport titei pe ruta Bustenari gara CF
Baicoi, in judetul Prahova;
pag. 15 din 146

Anul 1935: reteaua de conducte a atins lungimea de 2.522 km, iar productia de petrol
brut a fost de aproximativ 8,5 milioane tone;
Anul 1948: in urma nationalizarii, se infiinteaza Centrala Petrolifera Muntenia, din care
fac parte 22 de inteprinderi, inclusiv transportul titeiului si produselor albe;
Anul 1950: intreaga industrie de petrol din Romania se concentreaza sub conducerea
SOVROMPETROL, in cadrul careia se infiinteaza Directia Marfuri si Transpoarte, prilej
cu care transportul titeiului si gazolinei se separa de cel al produselor petroliere finite;
Anul 1956: se infiinteaza Intreprinderea de Transport Titei prin Conducte Ploiesti

(I.T.T.C.), concentrand astfel toate conductele de transport titei din Romania;
Anii 1960-1968: se extinde reteaua de conducte si se construiesc noi rampe CF

(Valcani, Biled, Pecica, Suplacu de Barcau, Ciresu, Independenta), ca urmare a punerii
in exploatare a unor zacaminte de titei in vestul tarii. Tot in aceasta perioada se
construieste si prima conducta magistrala de gazolina, pe ruta Ticleni Ploiesti;
Anul 1968: marcheaza inceputul transportului de titei din import pe ruta Constanta
Pitesti, initial cu cazane cisterna pe calea ferata, iar din 1969 pe prima conducta
magistrala cu diametrul de 143/4 inch, pe ruta Constanta-Pitesti;
Anii 1970-1980: s-a desfasurat tranzitul de titei prin Cernavoda, pentru Iugoslavia;
Anul 1976: se pune in functiune a doua conducta magistrala de transport al titeiului

din import de la Constanta la Pitesti, cu diametrul de 20 inch;
Anii 1977-1980: s-a construit cea de-a treia magistrala pentru transportul titeiului din
import pe ruta Constanta Onesti, fiind considerata cea mai mare investitie de la
infiintarea Societatii. In aceeasi perioada s-au construit si pus in functiune inca doua
conducte magistrale pentru transportul gazolinei si etanului din Oltenia catre Ploiesti si
respectiv Pitesti;
Anul 1990: Intreprinderea de Transport Titei prin Conducte (I.T.T.C.) se transforma in

societate comerciala pe actiuni, cu denumirea de CONPET, in baza Hotararii de Guvern
nr. 1213/1990, fiind prima companie constituita in industria petroliera;
Anul 1991: CONPET se inregistreaza la Registrul Comertului Prahova, data de la care

functioneaza ca societate comerciala pe actiuni, al carei principal actionar este Statul
Roman;
Anul 1995: CONPET este beneficiara unui imprumut extern in suma de 64,7 mil USD,
acordat de BIRD si Garantat de Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice,
destinat finantarii Proiectului de Reabilitare si Modernizare a Sistemului National de
Transport Titei prin Conducte. Imprumutul a fost initial acordat in anul 1994 pe o
perioada de 15 ani, cu o perioada de gratie de 5 ani. Tragerile din imprumut au avut ca
termen anul 1999, ulterior fiind prelungit in mai multe etape, ultimul termen angajat
pag. 16 din 146

fiind iunie 2003. Imprumutul BIRD a fost utilizat pana la data de 30.06.2003, in valoare
totala de 52,66 mil USD;
Anii 1996-2008 au fost dedicati modernizarii si reabilitarii Sistemului National de

Transport Titei si Derivate prin Conducte;
Anul 2007: sistemul de Management Integrat Calitate-Mediu-Sanatate, Securitate

ocupationala a fost certificat de firma germana Germanischer Lloyd Hamburg;
Anul 2008: a fost pus in functiune Dispeceratul Central al Sistemului National de

Transport Titei, Gazolina si Etan prin Conducte la noul sediu al Societatii, in Ploiesti;
Anul 2008: a fost demarat proiectul de implementare a unui Sistem Informatic Integrat
in cadrul CONPET, finalizat in septembrie 2010;
Anul 2011: a inceput procesul de implementare a OMFP nr. 946/2005 pentru

aprobarea Codului controlului intern, cuprinzand standardele de management-control
intern la entitatile publice si pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial;
Anul 2012: S-a rambursat ultima rata a imprumutului extern acordat de BIRD si
garantat de Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice, destinat finantarii
Proiectului de Reabilitare si Modernizare a Sistemului National de Transport Titei prin
Conducte. De asemenea, AGEA din data de 27.09.2012 a aprobat demararea
procedurilor privind admiterea la tranzactionare pe piata reglementata la vedere
administrata de Bursa de Valori Bucuresti a actiunilor Societatii.
Incepand cu data de 5 septembrie 2013, actiunile emise de CONPET se tranzactioneaza

pe piata reglementata administrata de Bursa de Valori Bucuresti, sectorul Titluri de
Capital, categoria I, sub simbolul "COTE".
Etape importante in istoria CONPET

1900 1956 1976 1990 2008
Au fost puse bazele Se nfiineaz A doua conduct ntreprinderea de Demararea
activitii de ntreprinderea de magistral de Transport iei prin proiectului de
transport iei prin Transport iei prin transport al Conducte Ploieti implementare a unui
conducte, prima Conducte Ploieti ieiului din import, se transform n Sistem Informatic
conduct Butenari- (I.T.T.C.) ruta Constana- societatea comercial pe Integrat n cadrul
gara CF Bicoi Piteti aciuni Conpet Conpet
1900 1935 1956 1972 1976 1980 1990 1995 2008 2013
1935 1972 1980 1995 2013

Reeaua de ncepe tranzitul de Finalizarea celei mprumut extern de 64,7 mil Aciunile emise de
conducte a atins iei prin de-a treia USD, acordat de BIRD destinat Conpet se
lungimea de 2.522 Cernavod, pentru magistral pentru finanrii Proiectului de tranzacioneaz
km, iar producia Iugoslavia transportul Reabilitare i Modernizare a pe piaa
de petrol brut a ieiului, ruta Sistemului Naional de reglementat
fost de 8.473.355 Constaa-Oneti Transport iei prin Conducte. administrat de
tone Bursa de Valori
Bucuresti
pag. 17 din 146

2.2. Obiectul de activitate
CONPET presteaza servicii de transport pentru clientii sai, atat prin Sistemul National de
Transport al titeiului, concesionat in baza acordului petrolier de concesiune, cat si pe calea
ferata, de la rampele de incarcare la beneficiari, pentru zonele petroliere care nu sunt
racordate la conductele magistrale de transport.
Sistemul National de Transport al titeiului reprezinta ansamblul conductelor magistrale

interconectate care asigura colectarea petrolului extras din perimetrele de exploatare sau a
celui provenit din import si dirijarea lui de la punctele de predare, de catre
producatori/importatori, la unitatile de prelucrare, prin statiile de pompare, rampele de
incarcare descarcare pe calea ferata, precum si prin toate instalatiile, echipamentele si
dotarile aferente acestora.
Concesionarul Sistemului National de Transport al titeiului are calitatea de transportator

comun si obligatia de a asigura, potrivit prevederilor legale, accesul liber la capacitatea
disponibila a sistemului, tuturor solicitantilor, persoane juridice autorizate, in conditii egale, in
mod nediscriminatoriu si transparent.
Sistemul National de Transport al petrolului concesionat de CONPET apartine domeniului

public al Statului Roman si este constituit din urmatoarele subsisteme:
subsistemul de transport al titeiului din import capacitate de transport de

aproximativ 20,2 milioane tone/an;
subsistemul de transport al titeiului intern capacitate de transport de aproximativ 6,9

milioane tone/an;
subsistemul de transport al gazolinei si etanului capacitate de transport de

aproximativ 0,23 milioane tone/an pentru gazolina si aproximativ 0,1 milioane tone/an
pentru etan;
2.3. Patrimoniu
Centralizand pe subsisteme, dotarea tehnologica a CONPET aferenta procesului de transport
titei si gazolina cuprinde:
1. Subsistemul pentru transportul titeiului tara si condensat, care include facilitati de

transport de la campurile de extractie la rafinariile Petrobrazi, Arpechim, Petrotel-Lukoil,
Steaua Romana Campina, si dispune, in principal, de urmatoarele capacitati de productie:
conducte cu lungimea totala de 1.540 km;
statii de pompare;
capacitate de stocare de aproximativ 126.000 m.c.
pag. 18 din 146

2. Subsistemul pentru transportul gazolinei, etanului lichid, care faciliteaza transportul
produselor din campurile de extractie la rafinariile Petrobrazi si Arpechim si dispune in
principal de urmatoarele capacitati de productie:
conducte cu lungimea totala de 921 km;
statii de pompare;
capacitati de stocare de cca 663 m.c.
3. Subsistemul de transport al titeiului din import, care include facilitati de transport de la Oil
Terminal la rafinariile Petrobrazi, Arpechim, Lukoil si Petromidia, si dispune, in principal, de
urmatoarele capacitati de productie:
conducte cu lungimea totala de 1.348 km;
statii de pompare;
capacitati de stocare de cca 40.000 m.c.
4. Subsistemul de transport pe calea ferata, destinat transportului de titei si gazolina la

rafinariile Petrobrazi si Lukoil, si dispune in principal de urmatoarele capacitati de productie:
detine 10 rampe de incarcare titei si condensat;
detine 2 rampe de incarcare gazolina;
opereaza 1 rampa de incarcare titei (Moinesti, care este proprietatea OMV Petrom);
detine 1 rampa de descarcare titei si condensat si 1 rampa de descarcare gazolina

(Barbatesti);
13 locomotive;
infrastructura cale ferata de 12,7 km;
40 cazane pentru transport titei si 29 cazane pentru transport gazolina.
5. Parcul auto
Conform structurii parcului auto la 1 decembrie 2013, CONPET are in dotarea parcului activ un
numar de 236 mijloace auto, astfel:
mijloace de interventie (escavator, buldozer, autospeciale vidanja, autospeciale

macara, autospeciale basculanta, buldoescavatoare, miniescvatoare pe senile,
autospeciale sapatoare, remorci speciale, motostivuitoare) - 98 buc.;
autoutilitare interventie, transport formatii de lucru si transport marfa - 73 buc.;
pag. 19 din 146

autoturisme si mijloace auto transport persoane (autobuz, microbuz) - 65 buc.
6. Rezervoare
Personalul CONPET isi desfasoara activitatea de transport, utilizand 194 de rezervoare pentru
titei si condensat si 23 de tancuri pentru gazolina.
din totalul de 194 de rezervoare de diferite capacitati.
CONPET: 62 buc.;
OMV Petrom: 110 buc.;
Oil Terminal: 7 buc.;
Petrotel Lukoil: 7 buc.;
Rompetrol S.A.: 8 buc.
din totalul de 23 de tancuri de diferite capacitati destinate gazolinei:
CONPET: 10 buc.;
OMV Petrom: 13 buc.
Avand in vedere distributia naturala a campurilor petrolifere aproape pe intreaga suprafata a

Romaniei, Sistemul National de Transport a fost construit astfel incat sa satisfaca nevoile de
transport din toate aceste campuri pana la rafinarii. Operarea sistemului este asigurata cu
ajutorul dispeceratelor locale, coordonate de Dispeceratul Central al Societatii.
Sistemul National de Transport are o acoperire la nivelul a 24 de judete:
pag. 20 din 146

Infrastructura de transport
pag. 21 din 146

3. Analiza diagnostic
3.1. Analiza organizationala si de resurse umane

La nivelul anului 2013, CONPET a inregistrat un numar mediu de 1.780 de salariati, repartizati
la nivelul departamentelor prezentate in structura organizationala de mai jos.
Organigrama CONPET la aprilie 2013
Dinamica numarului mediu de salariati in perioada 2010 -2013
In aceasta perioada, CONPET a inregistrat o scadere cu 14,55% a numarului mediu de salariati,

de la 2.083 in 2010, pana la un nivel de 1.780 angajati in 2013.
Dinamica numarului mediu de salariati se explica partial prin masurile de concediere colectiva
si individuala luate in cursul anilor 2011 si 2013 precum si a modificarii structurii
organizatorice de la sfarsitul anului 2012.
Analizand numarul mediu de salariati pe segmente de varsta, se observa ca ponderea cea mai
mare o are categoria de varsta cuprinsa intre 45-54 ani, urmata de categoria de varsta cuprinsa
intre 35 -44 ani. Din cadrul acestor categorii de varsta cei mai multi dintre salariati fac parte
din cadrul Directiei de Operare, urmata de Directia Mentenanta care au la acest moment si
cea mai mare experienta acumulata in cadrul societatii .
pag. 22 din 146

Evolutia numarului mediu de angajati pe structura de varsta
Se observa ca la nivelul categoriilor de varsta:
mai mici de 44 de ani, numarul mediu de salariati este in descrestere datorita in

principal a trecerii personalului in categoria de varsta 45 -54 de ani;
peste 55 ani numarul mediu de salariati fluctueaza datorita in principal plecarilor

impuse de cadrul legislativ in vigoare ( pensie la limita de varsta si anticipata si
anticipata partial);
Structura pe departamente
La nivelul anului 2013, 1.504 salariati, reprezentand 84,8% din totalul angajatilor, isi
desfasurau activitatea in cadrul directiilor Operare si Mentenanta.
pag. 23 din 146

Structura pe departamente a numarului mediu de personal in 2013
Analizand evolutia numarului mediu de personal pe departamente in intervalul 2010 - 2013,

constatam ca exista un moment de schimbare majora a structurii organizatorice ( 08.11.2012)
cu modificari mari asupra numericului de personal pe departamente, astfel:
Evolutia numarului mediu de angajati pe departamente
pag. 24 din 146

toti salariatii in numar de 261 din cadrul Centrelor de mentenanta au fost trecuti in
subordinea Directiei Operare;
salariatii Serviciului Paza au trecut din subordonarea Directiei Operare in subordonarea

Directiei Generale , in numar de 5;
prin desfiintarea Directiei HSEQ , 30 de salariati au fost redistribuiti, dupa cum

urmeaza:
- 10 salariati din cadrul Serviciului Prevenire si Protectie au trecut in subordinea

Serviciului Resurse Umane ;
- 12 salariati din cadrul Serviciilor Situatii de Urgenta si Certificare Sisteme de

Management au trecut in subordinea Directiei Generale;
8 salariati din cadrul Serviciului Mediu au trecut in subordinea Directiei Operare;
salariatii din cadrul Biroului Patrimoniu au trecut din subordonarea Directiei Financiare
in subordonarea Serviciului Achizitii Logistica, in numar de 6;
- personalul Biroului Relatii cu Piata de Capital, C.A si A.G.A. a trecut din subordonarea
Serviciului Resurse Umane in subordonarea Directiei Financiare 5 salariati.
In concluzie, tendinta generala de scadere a numarului mediu de angajati ai SC CONPET SA

Ploiesti intre anii 2010 - 2013 este determinata de raportul intre numarul de angajari si
numarul de incetari ale contractelor individuale de munca ( concedieri, pensionari, lichidari ) .
Salarizare si productivitate
Evolutia comparativa a salariului mediu de baza si veniturilor din transport
pag. 25 din 146

Cu toate ca dinamica salariului de baza a devansat rata de crestere a veniturilor din transport,
in acelasi interval a existat o ajustare a numarului mediu de salariati, ceea ce a condus la o
imbunatatire a indicatorilor de eficienta a angajatilor, veniturilor din transport/angajat si
cantitatilor transportate/ angajat.
Pe fondul scaderii numarului mediu desalariati cu o rata medie anuala de 5,21%, precum si a
unei usoare cresteri medii anuale a veniturilor din transport, de 0,85%, venitul mediu din
transport per angajat a inregistrat o crestere de 20,43% in intervalul 2010-2013.
Dinamica veniturilor din transport/ angajat
Scaderea numarului mediu de salariati a condus de asemenea si la o usoara imbunatatire a

indicatorului de eficienta, tone transportate/ angajat, cu 1,1% pe intreg intervalul analizat.
Imbunatatirea acestui indicator nu se bazeaza pe o crestere a cantitatilor transportate, ci pe o
rata anuala de scadere a cantitatilor transportate, de 4,87%, mai mica decat rata de scadere a
numarului de angajati, de 5,21%.
Dinamica cantitatilor transportate/ angajat
Pe baza informatiilor disponibile referitoare la cifra de afaceri si numarul mediu de angajati al

unor companii ce activeaza in domenii de activitate similare, se prezinta mai jos o analiza
comparativa a productivitatii muncii la CONPET raportata la aceste companii analizate.
pag. 26 din 146

Fara a avea o imagine completa asupra specificitatilor fiecareia dintre companiile analizate,
respectiv nivelul de externalizare a functiilor suport, tipologia infrastructurii de transport,
concluzia care se desprinde este aceea ca diferenta de productivitate dintre CONPET si aceste
companii reprezinta o baza generoasa pentru imbunatatirea acestui indicator.
Companii comparabile
7,753
8,026
7,732
12,000 9,000
Cifra de afaceri/ angajat ('000 USD)

8,000
10,000
7,000
Numar de angajati
4,603
8,000 6,000
4,274
5,000
6,000
2,576
4,000
2,136
1,583
1,395
4,000 1,349 3,000
1,317
980
784
2,000
474
341
301
2,000
242
182
178
173
1,000
23
48
- -
Angajati Cifra de afaceri/ angajat

Sursa: Factiva
3.2. Analiza activitatii de baza

Descrierea procesului de transport
Sistemul National de Transport al Titeiului, Condensatului, Gazolinei si Etanului are in

componenta patru subsisteme de transport, grupate in functie de produsele transportate:
1. Subsistemul de transport Titei Tara si Condensat, avand in componenta conducte cu o

lungime de aproximativ 1.540 km prin care se poate transporta titeiul si condensatul de la
unitatile de productie ale ariilor de operare OMV Petrom, de pe intreg cuprinsul tarii, la
rafinarii.
In cadrul acestui subsistem se remarca urmatoarele componente principale:
componenta Suplacul de Barcau prin care se putea aproviziona cu titei de la schela

Suplacul de Barcau, prin conducta 65/8 x 3 km, rafinaria Petrosub Crisana.
Capacitatea nominala zilnica de transport pe acesta conducta este de 1445 t/zi. In
prezent, deoarece instalatiile de prelucrare a titeiului ale rafinariei Petrosub Crisana nu
mai functioneaza, titeiul se incarca in cazane la rampa de incarcare C.F. Suplac si se
transporta la rafinaria Petrobrazi. Capacitatea de incarcare a rampei Suplac este de
1500 t/zi;
pag. 27 din 146

componenta Moldova prin care se putea aproviziona cu titei de la unitatile de
productie aferente statiilor de pompare Lucacesti, Comanesti si Cerdac la rafinariile
Rafo Onesti si Darmanesti. Transportul se realiza prin conducta 85/8 x 103/4 x 51 km
Lucacesti Vermesti - Rafo Onesti si racordurile 4 1/2 Comanesti si 85/8 Cerdac.
Capacitatea de transport spre rafinaria Rafo Onesti era de 1.800 tone/zi.
In prezent, deoarece instalatiile de prelucrare a titeiului din rafinariile Darmanesti si

Rafo Onesti nu mai functioneaza, pomparea titeiului preluat la transport se face in
depozitul rampei de incarcare C.F. Moinesti. De aici titeiul se poate transporta, prin
intermediul vagoanelor C.F., catre rafinariile Petrobrazi, Petrotel Lukoil sau alta
destinatie, in functie de solicitarile clientilor.
componenta Ghercesti-Ploiesti, in care titeiurile de la unitatile de productie aferente

statiilor de pompare Ghercesti, LACT, Raca, Izvoru, Videle, Poeni, Roata si Potlogi se
pompeaza la rafinariile din Ploiesti. Transportul se realizeaza astfel:
pe conducta magistrala 103/4 x 145 km. Ghercesti Icoana Cartojani, cu

racordurile 65/8 x 5,5 km. de la LACT, racordul 65/8+41/2 x 8,3 km. de la Izvoru
si racordul 27/8de la Raca (conducta apartine OMV Petrom);
de la depozitul Poeni se transporta titeiul pe doua conducte de 85/8 x 17,6 km. si

10 x 17,6 km., care apartin OMV Petrom, catre statia Cartojani;
din statia Cartojani se pompeaza catre Ploiesti pe cele doua conducte de 12 x

80 km. si 14 x 80 km. cu racord 10 x 7,8 km de la statia Potlogi;
pomparea din depozitul Videle se face direct catre Ploiesti, in conducta de 14

simultan cu pomparea din Cartojani a titeiului de tranzit;
intre conductele 12 si 14 de la Cartojani la Ploiesti si conductele 14 si

20 Calareti Pitesti (aferente subsistemului de transport titei import) exista
legaturi la manifoldul din Ghimpati, pentru a se putea transporta titei Petromar
sau import la rafinaria Petrobrazi.
Capacitatea de transport maxima pe conducta de 14 este data de pomparea simultana cu

cate o pompa din Videle, una din Cartojani si una din Potlogi. In acesta situatie capacitatea de
transport este de 4500 t/zi. Pe conducta de 12 se poate pompa maxim cu doua pompe,
capacitatea maxima fiind de 2300 t/zi.
componenta Ticleni Ploiesti cuprinde doua conducte magistrale 85/8 x 10 x

250 km firul I si firul II.
Conducta magistrala 85/8 Ticleni Barbatesti si 10 Barbatesti Orlesti

Poiana Lacului Siliste Ploiesti, firul I, asigura transportul titeiului din Ticleni si a
celui sosit la rampa de descarcare Barbatesti catre rafinariile din Ploiesti (cu
posibilitatea pomparii si la rafinaria Arpechim Pitesti). Sistemul modernizat a fost
conceput sa foloseasca sistemul pompa-pompa, fara a mai trece prin rezervoarele
pag. 28 din 146

statiilor de tranzit Orlesti, Poiana Lacului si Siliste. Capacitatea de transport a
acestei magistrale este de 1800 t/zi;
Conducta magistrala firul II colecteaza titeiul si condensatul aferente statiilor de

pompare si repompare Ticleni, Varteju, Madulari, Orlesti, Otesti, Poiana Lacului,
Oarja, Saru, Siliste si Bucsani pentru aprovizionarea rafinariilor din Ploiesti (sau
rafinaria Arpechim Pitesti). Capacitatea de transport a conductei magistrale firul II
este de 2500 t/zi.Conducta magistrala 85/8 x 10 firul II colecteaza intre
Ticleni si Ploiesti titeiul si condensatul de la statiile de pompare aflate in afara
traseului acestora prin racorduri de diferite diametre si lungimi. Astfel, se
transporta titei si condensat:
de la Varteju, pe racord 10 x 16 km in firul II;
de la Madulari, pe racord 10 x 8 km in firul II;
de la Otesti, pe racord 10 x 14 km in firul I sau II;
de la Oarja, pe racord 6 5/8 x 1 km in firul I sau II;
de la Saru, pe racord 8 5/8 x 0,4 km in firul I sau II;
de la Cobia, pe racord 6 5/8 x 0,5 km in firul I sau II;
de la depozitul Bucsani, pe racord 4 x 2 km in firul I sau II.
in rampa C.F. Barbatesti se descarcarca titei si condensat provenit din zacamintele

din zona de vest a tarii. Astfel, in Barbatesti se descarca titeiul incarcat la rampa
C.F. Pecica, cu o capacitate de incarcare de 1.200 t/zi, si titeiul si condensatul
incarcat la rampa C.F. Biled, cu o capacitate de incarcare de 800 t/zi. Titeiul
incarcat la rampa C.F. Marghita, cu capacitate de incarcare de 1.000 t/zi, este
transportat la rampa de descarcare din rafinaria Petrobrazi, deoarece
caracteristicile titeiurilor ingreuneaza transportul pe conducta. Rampele de
incarcare C.F. mentionate, au conducte de legatura cu depozitele de unde este
preluat titeiul si condensatul, cu diametre de 4 , 65/8 si 85/8 si lungimi de
5,3 km, de 6,1 km si 7,3 km. Ca urmare a reducerii si restructurarii activitatii
OMVPetrom, activitatea de transport a titeiului din depozitul Teremia la rampa de
incarcare C.F. Valcani a fost sistata in cursul anului 2010.
componenta conductelor din bazinul Muntenia, cuprinde conducte prin care se

transporta titeiul de la statiile apropiate de orasul Ploiesti.
Astfel:
din depozitele Teis, Ochiuri, Moreni si Aricesti se transporta titeiul pe conducta 6

5/8
R.A. x 40 km Moreni-Ploiesti cu o capacitate nominala de transport de 1.265
t/zi;
pag. 29 din 146

din depozitul Grindu se pompeaza pe conducta 4 x 25 km la Urziceni si de aici
pe conducta 65/8 x 47 km pana la Albesti unde se interconecteaza cu conducta
65/8 Urlati Ploiesti, in lungime de 26 km. Capacitatea nominala de transport spre
Ploiesti este de 540 t/zi;
din depozitele Surani, Predealul Sarari, Gura Vitioarei, Pacureti si Boldesti se

transporta titeiul pe conducta 5 x 7km si 8 x 10 km Boldesti-Ploiesti, cu o
capacitate nominala de transport de 1355 t/zi;
din depozitele Recea, Mislea, Baicoi Vest, Slobozia si Padure se transporta titeiul
pe conducta 7 S.R. x 15 km Baicoi Ploiesti, cu o capacitate nominala de
transport de 1085 t/zi.
componenta conductelor locale prin care se transporta titeiul din depozite la rampele
de incarcare in cazane C.F. si de aici la rafinariile din Ploiesti. Astfel, titeiul din depozitul
Lascar Catargiu se pompeaza in rampa de incarcare C.F. Independenta, cu o capacitate
de incarcare de 1200 t/zi. Titeiul din depozitul Oprisenesti se pompeaza in rampa de
incarcare C.F. Ciresu cu o capacitate de incarcare de 2.000 t/zi. Titeiul din Monteoru si
Berca se incarca in rampa de incarcare C.F. Berca cu o capacitate de incarcare de 1.000
to/zi. Titeiul din depozitul Ghelinta se pompeaza la rampa de incarcare C.F. Imeci,
rampa cu o capacitate de incarcare de 400 t/zi.
2. Subsistemul de transport gazolina, avand o lungime de aprox. 370 km este destinat

transportului gazolinei de la degazolinarile din Ardeal, Oltenia si Muntenia la rafinariile din
Pitesti si Ploiesti. Subsistemul de transport are in componenta urmatoarele:
componenta conductei magistrale 65/8 firul I Ticleni-Ploiesti, conducta care

colecteaza gazolina preluata la transport de la degazolinarea Turburea precum si cea
sosita la rampa de descarcare C.F. Barbatesti. Gazolina descarcata din cazane C.F. in
rampa C.F. Barbatesti provine de la rampele de incarcare C.F. Biled si Marghita. Din
degazolinarea Turburea se pompeaza pe o conducta de 4 x 8 km, racord in firul I.
Degazolinarile Ticleni si Craiova si-au incetat activitatea anterior anului 2012.
Capacitatea de transport a conductei magistrale firul I este de 250 t/zi. Pomparea
gazolinei pe conducta 65/8 firul I Ticleni Ploiesti are ca destinatie rafinaria
Petrobrazi. Pentru aprovizionarea cu gazolina a rafinariei Arpechim Pitesti se poate
folosi un tronson de la Potop la Bradu, de aprox. 32 km din conducta 59/16 firul II,
Barbatesti Ploiesti (restul conductei firul II are rolul de suport pentru fibra optica pe
traseul Barbatesti Bradu). Precizam ca transportul gazolinei in rafinaria Arpechim s-a
sistat din aprilie anul 2011.
componenta conductelor locale din Ardeal - Gazolina preluata de la degazolinarea

Calacea este pompata pe conducta 65/8 x 15 km la rampa de incarcare C.F. Biled, cu
o capacitate de incarcare de 150 t/zi. Gazolina preluata de la degazolinarea Abramut
este pompata pe o conducta de 41/2 x 4 km la rampa de incarcare C.F. Marghita, cu o
capacitate de incarcare de 100 t/zi.
componenta conductelor din bazinul Muntenia, cuprinde conducte prin care se

transporta gazolina de la degazolinarile Gorgoteni si Boldesti, degazolinari care si-au
pag. 30 din 146

incetat activitatea. Conducta 3 x 59/16 Gorgoteni-Moreni-Ploiesti are o
capacitate de transport de 60 t/zi iar conducta 3 x 59/16 Boldesti-Ploiesti are, de
asemenea, capacitatea de transport de 60 t/zi. Degazolinarea Gorgoteni nu mai
functioneaza din anul 2010, iar degazolinarea Boldesti s-a oprit la sfarsitul anului 2012.
3. Subsistemul de transport etan. Transportul etanului de la platforma de deetanizare

Turburea la rafinaria Arpechim Pitesti se face pe o conducta de 59/16 x 141 km , conducta cu
o capacitate nominala de transport zilnica de aprox. 400 m.c./zi, respectiv 198 t/zi. Transportul
etanului s-a sistat din luna noiembrie 2008.
4. Subsistemul de transport titei import. Subsistemul de transport titei import (aproximativ

1.200 km) asigura transportul titeiul de la Oil Terminal Constanta la rafinariile din Ploiesti,
Pitesti, Onesti si Midia. Pentru transportul titeiului din import, sistemul de pompare utilizeaza
conducte magistrale cu diametre cuprinse intre 12 si 28.
Subsistemul de transport titei import are in componenta statiile de pompare Constanta Nord,
Constanta Sud, Mircea Voda, Baraganu, Dragos Voda, Calareti, Mavrodin si Martinesti.
Din statia Constanta Nord porneste conducta 14 spre statia Mircea Voda si Baraganu.
Din Constanta Sud se pompeaza pe conducta 24 catre Midia si pe conductele 20 si 28

catre statia Baraganu.
Din depozitul de titei Petromar se pompeaza pe conducta de 10 Petromar Nisipari

(conducta ce apartine OMV Petrom), titei de tara. Nisipari este punctul de interconectare cu
conductele magistrale 14, 20 si 28 Constanta Baraganu.
Din statia Baraganu se poate pompa catre rafinaria Rafo Onesti, pe conducta 20 Baraganu
Martinesti Rafo Onesti. Tot din Baraganu se poate pompa cu statiile aferente fiecarei
conducte, pe conductele 14 Dragos Voda Calareti iar pe conductele 20 si 24 spre
statia Calareti.
Din Calareti, se poate pompa catre Ploiesti pe 2 conducte de 12 Firul I si II, spre rafinaria
Petrotel si pe o conducta de 24 spre rafinaria Petrobrazi. In acest moment tronsonul de
conducta de 24 de la manifoldul Pietrosani (in Prahova, in apropiere de Ploiesti) la Petrobrazi
este impracticabil datorita deteriorarii avansate. Din Calareti se poate pompa catre rafinaria
Pitesti atat pe conducta de 14, cat si pe cea de 20.
In functie de modalitatea de pompare aleasa, din pompa in pompa, prin by-passul statiilor sau
cu pompare prin rezervoarele din Calareti se pot realiza diferite scenarii de pompare, pentru
fiecare relatie de transport. In acest moment nu se mai folosesc statiile de pompare Constanta
Nord, Dragos Voda, Martinesti si Mavrodin si nici rezervoarele din statia Baraganu.
In functie de cerintele din ultimii ani s-a optimizat transportul astfel incat sa nu existe
contaminari ale loturilor de titei si un consum de energie cat mai redus. Astfel, regimurile de
pompare utilizate in prezent sunt:
pag. 31 din 146

din depozitul Oil Terminal Constanta Sud se pompeaza pentru Petrotel Lukoil pe
conducta 28 pana la statia Baraganu, iar de aici pe conducta 24 Baraganu
Calareti, la un debit de pompare de 650 t/ora. Din depozitul Calareti, cu statia E se
pompeaza pe conducta 24 spre Ploiesti, pana la manifoldul Pietrosani unde se
dirijeaza pe cele doua fire de 123/4 la rafinaria Petrotel, realizandu-se debite de 650
t/ora. Capacitatea de transport anuala a titeiului pentru rafinaria Petrotel este de 4
milioane tone.
pentru aprovizionarea cu titei a rafinariei Petromidia, titeiul receptionat in depozitul

Constanta Sud se pompeaza pe conducta 24 Constanta Midia, folosind doua
pompe booster care realizeaza un debit de 850 m.c./ora, asigurand o capacitate anuala
de transport de 6,5 milioane tone;
pentru aprovizionarea cu titei a rafinariei Rafo Onesti, titeiul receptionat in depozitul

Constanta Sud se pompa pe conducta de 28 la Baraganu si de aici pe conducta
20 Baraganu - Onesti, impreuna cu statia de repompare Martinesti, la depozitul
rafinariei Onesti. Sistemul de conducte prezentat permitea efectuarea unui regim de
pompare din pompa in pompa, realizand un debit de 650 m.c./ora la Constanta,
asigurand o capacitate anuala de transport de 3 milioane tone. In prezent suntem in
lucrari de evacuare a produsului din conducta, la cererea proprietarului titeiului,
transportul fiind sistat din februarie 2008. Pentru a relua transportul catre rafinaria
Rafo Onesti ar fi necesara refacerea zestrei conductei precum si ample programe de
reparatii care sa poata readuce sistemul la capacitatea de transport mentionata.
pomparea titeiului receptionat in Petromar pentru S.C. OMV Petrom S.A. cu destinatia
rafinariile Arpechim si Petrobrazi se face pe conducta de 20, de la Nisipari pana la
Baraganu, de aici pe conducta de 20 pana la Calareti. Din Calareti se poate pompa
pe conducta 14 pana la manifoldul Ghimpati si de aici in conducta 12 Cartojani la
rafinaria Petrobrazi. Tot din Calareti se poate pompa pe conducta 14 pana la
rafinaria Arpechim. Debitul maxim de evacuare al titeiului din Petromar este de 200
m.c./ora. Din Calareti, debitele de evacuare a titeiului, catre cele doua rafinarii sunt de
250 m.c./ora la Petrobrazi si 220 m.c./ora la rafinaria Arpechim, avand o capacitate
anuala de transport de 2,2 milioane. Tot din Calareti se poate pompa pe conducta
20 la rafinaria Arpechim. Debitul maxim de evacuare al titeiului din Oil Terminal
Constanta este de 750 m.c./ora. Din Calareti, debitul de evacuare a titeiului la rafinaria
Arpechim este de 500 m.c./ora, avand o capacitate anuala de transport de 4,5
milioane tone la Arpechim.
Productia interna de titei, condensat, gazolina si etan este transportata fie numai pe conducte,
fie numai cu cazane C.F., fie combinat atat pe C.F. cat si conducte.
Cota de modernizare: colectare, calcul, si destinatie
Societatea include in cheltuieli o cota necesara completarii surselor proprii de finantare a

obiectivelor de investitii pentru dezvoltarea si modernizarea Sistemului National de Transport
prin Conducte.
pag. 32 din 146

Cota de modernizare este reglementata prin Ordinul comun al Ministrului Finantelor Publice si
al Ministrului Industriilor nr.1798/1995 care precizeaza ca instructiunile aprobate prin Ordinul
comun al Ministrului Finantelor Publice si al Ministrului Industriilor nr.1659/28.12.1994,
elaborate in baza HG nr. 765/04.11.1994, se aplica si pentru realizarea obiectivelor de investitii
ce se executa in cadrul CONPET.
Cota de cheltuieli pentru modernizare a fost de asemenea reglementata prin HG nr. 168/1998,
modificata prin HG nr.1116/2002, prin care s-au stabilit cotele de cheltuieli necesare
dezvoltarii si modernizarii productiei de titei si gaze naturale, rafinarii, transportului si
distributiei petroliere.
Cota de cheltuieli pentru modernizare se colecteaza pe masura valorificarii si incasarii

productiei.
Cota de modernizare se calculeaza prin inmultirea procentului stabilit in fundamentarea

tarifului de transport cu valoarea veniturilor incasate din operarea Sistemului National de
Transport.
Cota de cheltuieli de modernizare si dezvoltare este destinata sustinerii financiare a reabilitarii

si modernizarii Sistemului National de Transport Titei prin Conducte, in completarea sumelor
primite prin acordul de imprumut incheiat intre Banca Mondiala si statul roman cu garantia
Ministerului Finantelor Publice.
Societatea are restrictie in utilizarea cotei de cheltuieli pentru modernizare, in sensul ca

aceasta sursa nu poate fi folosita decat in scopul finantarii lucrarilor de modernizare la activele
apartinand domeniului public sau pentru a crea noi active care vor fi transferate la domeniul
public, dupa amortizarea integrala a acestora.
Utilizarea cotei de modernizare in perioada 2010-2013

60,000,000 40%
34.42%
50,000,000 35%
12,298,916 31.02%
18,344,857 12,513,197
16,294,201 30%
40,000,000
24.10%
22.87% 25%
lei
30,000,000
13,455,874 13,995,912
20%
9,260,686
20,000,000 10,547,552
15%
10,000,000 18,930,083 19,963,081 20,044,403

15,927,416 10%
0 5%
-10,000,000 0%
preliminat 2013 2012 2011 2010
Consum amortizare cota+casari Consum amortizare BIRD+casari Consum deprecieri din reevaluari
Consum dif.crs.rate BIRD Consum dobanda BIRD Consum comision angajament BIRD
Consum comision MF Sold la sfarsitul perioadei Procent sold la sfritul perioadei
pag. 33 din 146

Pentru perioada analizata, 2010-2013, se constata un nivel relativ ridicat de neutilizare a cotei
de modernizare, procentele variind intre un minim de 22,87% pentru 2011 si 34,42% pentru
anul 2013.
Cantitatile transport si gradul de utlizare al sistemului de transport in perioada 2010-2013

10,000,000 35%
9,000,000
28.79% 30%
8,000,000
7,000,000 22.97% 25%

22.23% 21.60%
4,414,556 20.92%
to
6,000,000
20%
2,587,392 2,023,412
5,000,000 1,488,055
1,806,233
15%
4,000,000
3,000,000 10%
2,000,000 4,399,799 4,219,806 4,310,345 4,428,353 4,055,942

5%
1,000,000
0 0%
2009 2010 2011 2012 2013
Titei tara si condensat Titei import Gazolina Etan Grad de utilizare
Pentru intervalul analizat se constata o diminuare semnificativa a cantitatii de titei din import
transportata de CONPET, precum si a gradului de utilizare a sistemului de transport in general.
Astfel, raportat la nivelul anului 2009, in anul 2013, CONPET a transportat cu 2,93 mil. tone mai
putin titei si gazolina, ceea ce reprezinta o scadere cu 33,52% a cantitatii transportate,
respectiv o rata medie anuala de scadere de 9,70%.
Cea mai mare contributie la aceasta scadere, 87,70%, o are cantitatea de titei din import ce a
fost transportata, in scadere in 2013 cu 2,61 mil. tone titei comparativ cu nivelul anului 2009.
Tarife de transport
Tariful de transport prin Sistemul National de Transport al titeiului, gazolinei, condensatului si

etanului se stabileste prin Ordin al Presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale si
intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial.
Tariful de transport pentru activitatea de transport al titeiului, gazolinei, condensatului si

etanului din tara este diferit de tarifele pentru activitatea de transport titei din import.
pag. 34 din 146

Evolutia tarifelor de transport pentru subsistemul tara
90 140%
119%
80
108% 120%
70 98%
100%
60 86%
50 80%
lei/to
40 50% 78.64 60%

71.06 74.58
66.79
30
53.86 40%
20 44.79
25%
35.83
20%
10
0%
0 0%
Tarif transport ar Creterea tarifului comparativ cu 2007
In perioada 2007-2013, tarifele de transport pentru subsistemul tara au cunoscut o crestere cu

119%, cele mai semnificative majorari fiind realizate intre anii 2008-2010.
De asemenea, si tarifele de transport pentru subsistemul import au inregistrat cresteri, insa

ultima majorare s-a efectuat in anul 2010, majorare care raportat la anul 2007, a reprezentat
putin peste 30%.
Tarifele de transport aplicate pentru activitatea de transport al titeiului de import au fost

stabilite pe fiecare rafinarie precum si pe transe de cantitati transportate, practicandu-se
modelul de tarifare in trepte. Tarifele nu includ consumurile tehnologice si TVA-ul. Astfel,
tarifele de transport au evoluat astfel:
Evolutia tarifelor de transport pentru subsistemul import bazinul Ploiesti (Petrobrazi si Petrotel)
30
25.42
24.73
25 23.34 23.74
22.7
21.63 21.79
21.03 20.91
20.19
19.49 18.95 19.2
20 18.19
lei/to
17.79
16.03
15
10
0
24.10.2006-15.11.2007 16.11.2007-09.12.2008 10.12.2008-18.01.2010 19.01.2010-prezent
pn la 60.000 ntre 60.000-100.000 ntre 100.000-150.000 peste 150.000
pag. 35 din 146

3.3. Analiza activitatii comerciale
CONPET, in domeniul achizitiilor publice, respecta prevederile OUG 34/2006 si HG 925/2006.
Totodata, in cadrul societatii, sunt aplicabile proceduri SMI dupa cum urmeaza:
1. Diagrama de flux Achizitii, cod: DF-S-06 - ultima revizie - 09.09.2013;
2. Constituirea dosarului achizitiei publice, cod PO-50-04 - ultima revizie - 12.08.2013;
3. Urmarirea contractelor de achizitie publica in cazul rezilierii si aplicarii penalitatilor,

cod PO-50-05 - ultima revizie - 12.08.2013.
La data de 21.01.2014, in cadrul societatii a fost inregistrata sub nr. 2478 adresa din partea
Departamentului pentru Energie, Cabinet Ministru Delegat pentru Energie, Directia Generala
Privatizare si Administrare a Participatiilor Statului in Energie, prin care se aduce la cunostinta
despre emiterea Ordinului nr. 14/09.01.2014, emis de catre Ministerul Economiei,
Departamentul pentru Energie, Cabinet Ministru Delegat pentru Energie.
Conform prevederilor Ordinului nr. 14/09.01.2014 si coroborat cu prevederile art. 16 ind. 1 din
OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica a contractelor de
concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, cu modificarile si
completarile ulterioare, CONPET trebuie sa elaboreze norme procedurale interne de achizitii
care sa asigure respectarea principiilor nediscriminarii si egalitatii de tratament, transparentei,
proportionalitatii si recunoasterii reciproce.
In baza acestei obligatii, facem mentiunea ca in cadrul sedintei CA a fost emisa Decizia
1/21.01.2014 unde, la art. 17 lit. b) a fost mandatata conducerea executiva sa contracteze
servicii de consultanta cu KPMG Romania pentru a elabora Normele procedurale interne de
achizitii.
Normele procedurale interne de achizitii, elaborate de catre KPMG, au fost inaintate cu

adresa nr. 6587/21.02.2014, spre aprobare, Ministerului Economiei Departamentul pentru
Energie. Acest departament exercita, in numele Ministerului Economiei si atributiile acestuia
de autoritate tutelara pentru regiile autonome si societatile din domeniul energiei si resurselor
energetice nominalizate in Anexa nr. 2A la HG nr. 429/2013, privind organizarea si
functionarea Departamentului pentru Energie.
3.4. Diagnostic tehnic - investitii

Pentru realizarea obiectului sau de activitate, transportul titeiului, gazolinei si etanului, de la si
catre toti partenerii sai de afaceri, in conditii de operativitate maxima, cu eficienta ridicata si
costuri de operare cat mai scazute, respectand legislatia in vigoare privind protectia mediului,
protectia muncii si celelalte acte normative in domeniu, CONPET desfasoara o activitate
pag. 36 din 146

sustinuta privind imbunatatirea starii tehnice a Sistemului National de Transport prin
Conducte.
In acest sens, incepind cu anul 1995 Sistemul National de Transport prin Conducte a parcurs
permanent un proces de modernizare, valoarea lucrarilor fiind de aproximativ 150 mil. EUR.
Astfel, in perioada 1995 - 2007 prin Proiectul de Modernizare, cofinantat de Banca Mondiala
au fost realizate lucrari constind in reabilitare si modernizare/retehnologizare propriu-zisa a
sistemului national de transport titei prin:
reabilitare conducte;
reabilitare statii de pompare de pe conductele magistrale si a doua rampe de

incarcare/descarcare titei si gazolina;
automatizarea sistemului de transport si introducerea sistemului SCADA;
introducerea sistemelor de masurare fiscala a titeiului;
realizarea unui sistem propriu de telecomunicatii.
Reabilitare conducte
Lucrarile in cadrul pachetului au avut in vedere atit operatii de inspectare a conductelor

pentru a oferi datele necesare evaluarii starii conductelor, cit si a necesarului de reparatii si
operatii de inlocuire de tronsoane de teava, refacerea izolatiei si protectiei catodice. Pentru
realizarea obiectivului propus, lucrarile au fost structurate in urmatoarele subpachete:
inspectie interioara;
inspectie de suprafata;
achizitionare de materiale de izolatie;
achizitionare de teava;
lucrari de constructii montaj la conducte.
Inspectie interioara
In scopul determinarii corecte a portiunilor ce trebuiau inlocuite au fost inspectate cu godevil

inteligent majoritatea magistralelor de transport:
in 1998 s-a realizat inspectia interioara a subtraversarilor de la Dunare si Borcea, 20 de

fire de 12 in lungime de aproximativ 2 km fiecare;
2001-2002 s-a realizat inspectia interioara a magistralei 10 F1 Barbatesti si Ploiesti F1

in lungime de 247 km;
pag. 37 din 146

In 2008 s-a realizat reinspectia interioara a subtraversarilor de la Dunare si Borcea, 20
de fire de 12 in lungime de 36 km;
2008-2009 s-a realizat inspectia interioara a conductei de 20 Constanta Pitesti in

lungime de 317,79 km;
2009-2010 s-a realizat inspectia interioara a conductei de 14 Constanta Pitesti in

lungime de 317 km;
2011-2012 s-a realizat inspectia interioara a conductelor 28 Cta Baraganu 88 km;

24 Baraganu Calareti 89 km si 12 F1+F2 Calareti Ploiest 144 km;
2013- 2014 in derulare reinspectie 10 F1 Barbatesti Siliste 179 km;
Intre anii 1998 2013 au fost inspectati un total de 1.237 km de conducte. Pe baza rezultatelor
acestor inspectii au fost inlocuiti in perioada 2005 -2013 un total de 357 km.
Ca urmare a inspectiilor efectuate, au fost intocmite planuri de actiune pentru remedierea

defectelor critice si programe de inlocuiri/reparatii conducte pentru tronsoanele mari.
Inspectie de suprafata a fost realizata pentru o lungime de cca. 2.400 km de conducte pe

magistralele de pe sistemele de transport titei indigen si de import, pentru evaluarea starii
izolatiei conductelor.
Rezultatele acestei inspectii, ce au fost omologate prin lucrari de decopertare si verificare

directa in puncte, au stat la baza programului de reabilitare a conductelor.
Achizitionare materiale de izolare acest subpachet a avut in vedere achizitionarea a cca.

26.000 m2 de banda izolatoare necesara refacerii izolatiei deteriorate a conductelor si izolarii
imbinarilor sudate a tronsoanelor de teava inlocuita.
Pentru inlocuirea tronsoanelor determinate s-au achizitionat cca. 130 km in cadrul proiectului
de modernizare.
Lucrari de constructie montaj conducte au fost efectuate lucrari de inlocuire a tronsoanelor

de conducta ce prezentau un grad ridicat de coroziune si o siguranta scazuta in exploatare,
reabilitarea defectelor punctiforme, refacerea izolatiei deteriorate la magistralele de transport
titei import.
Situatia numarului de km de conducta inlocuita se prezinta astfel:
pag. 38 din 146

Situatia numarului de km de conducta inlocuita
Km/an
80 400
39,71
70 350
60 300
50 250
Km
Km
40 200
30 150
20 100
10 50
0 0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Km conducta inlocuita / an Km conducta inlocuita - cumulat din 2005
Intocmirea programelor de investitii, reparatii capitale aferente lucrarilor la conducte au la

baza o analiza efectuata de catre reprezentantii societatii si iau in calcul inregistrarile istorice
ale avariilor si accidentelor, rezultatele inspectiei conducte si analizele economice ale
costurilor de refacere si inlocuire.
De asemenea, pentru exploatarea, supravegherea si intretinerea in conditii de siguranta a

sistemului national de transport prin conducte, CONPET a avut in vedere si realizarea unor
lucrari de punere in siguranta a infrastructurii traversarilor de ape, ce au rolul sa sporeasca
gradul de siguranta in exploatare a conductelor respective, indirect si de protectie impotriva
poluarii cursurilor de ape traversate.
Conductele ce compun sistemul national de transport titei traverseaza diverse cursuri de apa
in doua solutii constructive : suprateran si subteran.
O alta componenta importanta din punct de vedere al sigurantei in exploatare si a protectiei

mediului a fost aceea de punere in siguranta a traversarilor, lucrarile constind in:
praguri de fund;
aparari de maluri aval si amonte de pragul de fund;
spargatoare de val;
consolidare fundatie pile;
aparari de mal pe traseul conductelor paralele cu albia riului (mal distrus);
alte lucrari conexe consolidarii conductei.
pag. 39 din 146

Ca urmare a realizarii proiectului sus-mentionat, eficienta sistemului a crescut prin:
imbunatatirea masurarii cantitatii si calitatii titeiului transportat;
reducerea pierderilor de titei si produse transportate;
reducerea consumului de energie, combustibil si lubrifianti;
reducerea costurilor si a problemelor de operare;
imbunatatirea fiabilitatii si flexibilitatii instalatiilor tehnologice;
minimizarea impactului negativ asupra mediului.
Pentru prevenirea efectului de coroziune indiferent de tipul fluidului transportat, conductele

de transport titei, etan si gazolina (magistrala sau locala) sunt protejate combinat; adica au
atat invelisuri protectoare (izolatii) cat si protectie catodica.
CONPET are amplasate pe traseul conductelor magistrale, respectiv locale pentru transport
titei, etan si gazolina un numar total de 218 de statii de protectie catodica.
In scopul prevenirii suplimentare a poluarilor accidentale este in curs implementarea unui

sistem automat de detectare a pierderilor de produs din conducte. Sistemul va avertiza in timp
real Dispeceratul Central cu privire la existenta unei avarii sau perforari neautorizate a
conductei si va indica locatia acesteia, in scopul deplasarii operative a echipelor de interventie
pentru stoparea pierderilor de fluid.
Analizand in corelatie numarul de km de conducta inlocuiti si numarul de avarii in perioada

2007-2013, prezentata in tabelele de mai jos, se observa ca siguranta in exploatare a
sistemului national de transport a crescut ca urmare a realizarii programelor de inlocuiri
conducte apartinand domeniului public.
pag. 40 din 146

Avarii conducte in intervalul 2007-2013
CAGR
350 350
306 -8,13%
300 300
250 230 250

204 207
198
200 184 200
165
150 150
100 100
50 50
0 0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Numar avarii tehnice Numar avarii provocate Numar total avarii
La evacuarea zestrei din conducta de 20" Baraganu Onesti s-au inregistrat 27 avarii tehnice,
datorate starii precare a conductei nefolosita din 2008, aceasta fiind o situatie de exceptie.
Daca excludem aceste avarii, numarul avariilor tehnice din 2013 este de 89, iar numarul total
avarii 2013 este 157.
Costurile determinate de producerea avariilor sunt prezentate in graficul de mai jos, cu

detalierea pe categorii de cheltuieli.
Costurile generate de avariile produse in perioada 2007-2013

6,000,000 32,699 35,000
30,000
5,000,000
25,000
4,000,000
Lei/ avarie
lei
20,000
17,289
16,434 16,582 16,121 4,356,603
3,000,000
15,064
15,000
2,584,640
2,000,000 2,482,462 2,083,583
2,817,765 2,240,714 10,000
5,194
1,000,000
1,541,820 5,000
0 0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Manoper Materiale Transport i utilaje Lucrri ecologizare Amenzi Cost mediu/ avarie
pag. 41 din 146

Cu exceptia anilor 2007 si 2012, valorile medii ale costurilor generate de avarii se situeaza in
intervalul 15.000 17.300 lei. O crestere semnificativa apare la nivelul anului 2012, cand se
inregistreaza un nivel de 32.699 lei/avarie, comparativ cu 16.121 lei/avarie in anul precedent.
In anul 2012, din totalul de 5.395.314 lei cost avarii ,2.150.363 lei au fost generati de avaria de
la Oltet -Bals in urma unei situatii exceptionale, respectiv a unei viituri. Fara acesta cheltuiala
nivelul total ar fi fost de 3.244.951 lei, urmand trendul descrescator al ultimilor ani.
3.5. Analiza sistemelor de management implementate

Sistemul de management integrat
CONPET a stabilit, a documentat, a implementat, mentinut si imbunatatit un sistem de

management integrat in conformitate cu cerintele standardelor SR EN ISO 9001:2008, SR EN
ISO 14001:2005 si SR OHSAS 18001:2008.
S-a elaborat si se urmareste realizarea programului de implementare a celor 25 de standarde

ale controlulului intern/managerial, pana la asigurarea unui sistem de control
intern/managerial conform cu OMFP 946/2005, republicat, cu completarile ulterioare.
S-a elaborat si se urmareste realizarea programului de implementare a SMSF.
In acest scop, in cadrul CONPET s-au intreprins si se intreprind urmatoarele actiuni:
s-a identificat structura proceselor din cadrul organizatiei care constituie baza
sistemului de management integrat;
s-au stabilit succesiunea si interactiunea acestor procese;
s-au stabilit metodele de operare si control ale acestor procese;
s-a stabilit si se mentine metodologia pentru identificarea aspectelor de mediu si

impacturile asociate lor, generate de activitatile, produsele si serviciile organizatiei;
s-a stabilit si se mentine metodologia pentru identificarea continua a pericolelor si

evaluarea riscurilor si implementarea masurilor de control necesare ;
s-a stabilit si se mentine metodologia pentru identificarea cerintelor legale si a altor

cerinte aplicabile referitoare la aspectele de mediu ale organizatiei, pentru a cunoaste
principalele constrangeri in aceasta directie;
s-au identificat, sunt actualizate si comunicate cerintele legale si alte cerinte SSO catre
angajatii organizatiei si catre alte parti interesate relevante ;
s-au identificat si s-au asigurat resursele si informatiile necesare pentru operarea si

monitorizarea proceselor sistemului de management integrat;
pag. 42 din 146

se asigura monitorizarea si masurarea acestor procese, precum si analiza periodica a
datelor rezultate in urma monitorizarii si masurarii;
in baza analizelor efectuate se asigura, daca este cazul, implementarea actiunilor

necesare pentru obtinerea rezultatelor planificate, precum si pentru imbunatatirea
continua a acestor procese.
CONPET asigura controlul si pentru procesele contractate in afara organizatiei (externalizate),

daca aceste procese influenteaza conformitatea serviciului prestat de catre organizatie,
precum si daca acestea genereaza aspecte semnificative de mediu. In aceasta situatie se afla
unele activitati si servicii cum ar fi:
Transportul CF cu un operator feroviar;
Mentenanta liniilor CF, vagoanelor de gazolina si titei, materialului rulant motor

(locomotive) proprii;
Pomparea;
Paza;
Efectuare lucrari de intretinere (Mentenanta);
Verificare metrologica;
Determinari de laborator pentru monitorizarea factorilor de mediu si a factorilor care

pot afecta SSO;
Ecologizarea suprafetelor poluate;
Curatarea slamului din rezervoare;
Punerea in siguranta a conductelor etc.
CONPET asigura mentinerea sub control a acestor procese prin urmatoarele actiuni:
definirea completa si corecta in contracte a cerintelor pentru procesele

subcontractate;
efectuarea de audituri, dupa cum este cazul, pentru verificarea modului in care se
efectueaza aceste procese subcontractate;
verificarea finala (receptia) a rezultatelor proceselor subcontractate;
verificari in flux pentru procesele subcontractate si executate la sediile CONPET.
pag. 43 din 146

Structura de procese din cadrul CONPET
Pentru derularea activitatilor, CONPET utilizeaza o structura de procese corelate si

interdependente, care se suprapun peste structura administrativa a organizatiei. Procesele din
cadrul organizatiei sunt clasificate in urmatoarele categorii:
Procesele principale, care fac parte din fluxul principal al afacerii si care adauga valoare sunt
urmatoarele:
Contractare transport titei, gazolina , condensat, etan;
Programare transport titei, etan, gazolina prin conducte;
Programare transport CF titei si gazolina;
Efectuare si urmarire transport prin conducte;
Efectuare si urmarire transport CF (inclusiv manevra feroviara);
Urmarire conditii comerciale contract transport titei, gazolina, condensat, etan;
Identificarea si controlul aspectelor de mediu si impacturile asociate;
Identificarea pericolelor, evaluarea si controlul riscurilor de accidentare si imbolnavire

profesionala.
Procese referitoare la responsabilitatea managementului:
Elaborare si actualizare politici si obiective SMI;
Analiza efectuata de management.
Procese suport referitoare la managementul resurselor financiare si infrastructura care sustin

fluxul de procese principale:
Elaborare, urmarire si rectificare BVC;
Managementul si dezvoltarea resurselor umane;
Achizitii;
Achizitionare transport CF (inclusiv manevra feroviara);
Achizitionare pompare;
Investitii;
Mentenanta;
pag. 44 din 146

Sistem informatic;
Controlul echipamentelor de masurare si monitorizare.
Procese de analiza si imbunatatire care genereaza, colecteaza si proceseaza date si informatii

despre performanta sistemului de management integrat:
Audit intern;
Controlul produsului neconform;
Actiuni corective;
Actiuni preventive si imbunatatire continua;
Tratarea reclamatiilor si analiza feed-back client.
Schema de corelare a proceselor sistemului de management al calitatii din cadrul CONPET este
prezentata astfel:
Harta proceselor din CONPET
pag. 45 din 146

Stadiul de implementare a standardelor de control intern/ managerial conform OMFP nr.
946/2011, republicat
Controlul intern/ managerial include toate functiile managementului si este destinat sa

acopere toate aspectele entitatii, nu doar pe cele financiare, si reprezenta procesele efectuate
de Consiliul de Administratie, conducerea executiva si intreg personalul. Controlul
intern/managerial este organizat astfel incat sa furnizeze o asigurare rezonabila privind
realizarea obiectivelor din urmatoarele categorii:
Eficacitatea si eficienta functionarii, care vizeaza performantele entitatii (controale

operationale);
Fiabilitatea informatiilor interne si externe, care se refera la raportarile financiare si

operationale intocmite (controale de raportare financiara si nefinanciara);
Conformitatea cu legile, regulamentele si politicile interne, pentru asigurarea

respectarii cadrului normativ aplicabil (controale de conformitate).
Etape parcurse:
01.12.2010 31.12.2012
constituirea grupul de lucru - Decizia nr. 679/06.12.2010, Decizia nr. 67/16.02.2011(de

completare a grupului de lucru) si Decizia nr. 199/13.05.2011.
elaborarea Programului de dezvoltare a sistemelor de control managerial.

Obiectivele, actiunile, responsabilitatile, termenele, precum si alte cerinte prevazute
de OMFP nr. 946/2005 au fost cuprinse in Programul de dezvoltare a sistemului de
control intern/ managerial, elaborat si actualizat - revizia 1 (nr. 11808/04.04.2011) la
nivelul CONPET.
Actualizarea programului a fost determinata de modificarile aduse prin OMFP nr. 1649/2011:
In program se evidentiaza, in mod distinct, si actiunile de perfectionare profesionala, atat
pentru persoanele cu functii de conducere, cat si pentru cele de executie, prin cursuri
organizate de Scoala de Finante Publice si Vama, Agentia Nationala a Functionarilor Publici sau
de alte organisme abilitate):
Stabilirea obiectivelor generale ale CONPET, elaborarea si aprobarea obiectivelor

derivate apartinand directiilor si departamentului. Documente elaborate: Procedura
de sistem PS-MI-17, Ed.1, Rev.0 Definirea misiunii, viziunii, valorilor comune si
obiectivelor CONPET, elaborarea obiectivelor generale (15.04.2011, revizuite la data
de 06.06.2011).
Stabilirea obiectivelor specifice ale serviciilor, birourilor si altor structuri.
pag. 46 din 146

Documente elaborate: Obiective specifice, Lista activitatilor, Lista actiunilor pentru
realizarea activitatilor;
Descrierea modului de organizare si functionare a sistemului de control managerial al

CONPET;
Documente elaborate: Revizuirea Manualului Sistemului de Management Integrat,

Organigramei societatii, Regulamentului de Organizare si Functionare si a fiselor de
post;
Autoevaluarea bazata pe analiza sistemului de control managerial al CONPET (inclusiv

in ceea ce priveste procedurile existente) si identificarea elementelor de
disfunctionalitate si a riscurilor care pot afecta realizarea obiectivelor CONPET.
Documente elaborate: Codul de etica al CONPET, desemnarea consilierului de etica (Decizia nr.
158/22.05.2012), procedura de sistem Managementul riscurilor, fisa procesului si diagrama
de flux, completarea formularelor Fise de alerta la risc, Registrul de riscuri pe
directii/departament/societate (pentru riscurile escaladate).
Autoevaluarea sistemului de control: Anexa 4.3. Raport asupra sistemului de control

intern/managerial la data de 31.12.2011 si Anexa 4.2. Situatia sintetica a rezultatelor
autoevaluarii, anexa la situatiile financiare.
Inventarierea documentelor si a fluxurilor de informatii care intra/ ies din CONPET,

procesarile care au loc, destinatia documentelor, comunicarea intre directiile din
entitate, comunicarea cu nivelele ierarhic superioare de management si cu alte
entitati, autoritati locale si centrale, ministere etc. Documente elaborate: pentru
parcurgerea etapei precizate nu au fost elaborate documente deoarece acestea
existau la nivelul societatii:
Centralizatorul documentelor care ies din CONPET (Centralizatorul documentelor

care ies din CONPET si nivelurile de competenta pentru semnarea acestora,
Aplicatia Managementul documentelor);
Documente care intra in CONPET (manualul SMI cap. Comunicare, Aplicatia

Managementul documentelor);
Pentru inregistari interne: Matrice inregistrari, Graficul de circulatie al

documentelor care stau la baza inregistarrilor in evidenta contabila si care necesita
viza de certificare si/sau viza CFP Anexa nr.3 la procedura operationala
Organizarea si exercitarea controlului financiar preventiv propriu.
Stabilirea unui sistem de monitorizare a desfasurarii activitatilor si actiunilor directiilor

si departamentului actiunea a presupus analiza procedurilor operationale existente si
integrate in Sistemul de Management Integrat.
Monitorizarea realizarii obiectivelor generale si a celor specifice ale CONPET

activitatea s-a desfasurat lunar in cadrul sedintelor Consiliului de Administratie,
pag. 47 din 146

semestrial Analiza efectuata de management, anual Raportul administratorilor
privind exercitiul financiar incheiat.
Autoevaluarea realizarii obiectivelor generale si a celor specifice si imbunatatirea

sistemului de control managerial in CONPET - actiune derulata anual si prezentata in
Raportul anual al Administratorului.
01.01.2013 31.12.2013
Etape parcurse:
Constituirea si completarea grupului de lucru constituit pentru monitorizarea,

coordonarea si indrumarea metodologica a dezvoltarii sistemului de control intern/
managerial conform dispozitiilor OMFP 946/2005, republicat, (Decizia nr. 775/
27.11.2013);
Propunerea de program pentru continuarea implementarii, avand in vedere cel putin

doua considerente:
Implementarea standardelor ramase neimplementate sau partial implementate,

rezultate din situatia sintetica, sistem partial conform cu 18 standarde
implementate, 6 standarde partial implementate si 1 standard neimplementat;
Necesitatea revizuirii documentatiei, ca urmare a modificarii structurii

organizatorice aprobata in sedinta Consiliului de Administratie din 2.11.2012, cu
aplicare din 8.11.2012.
Revizuirea obiectivelor generale/specifice si a procedurii PS-MI-17 "Definirea misiunii,

viziunii, valorilor comune si a obiectivelor CONPET";
Revizuirea procedurii Managementul riscurilor, reevaluarea riscurilor, elaborarea

registrului de riscuri.
3.6. Diagnostic informational
CONPET detine in prezent 510 sisteme de calcul de tip desktop si laptop, toate fiind legate in
reteaua interna CONPET. Acestea sunt folosite pentru activitatea zilnica (raportari, situatii
diverse, introducere date in diverse aplicatii, acces in intranet si internet, e-mail, document
management, etc.).
pag. 48 din 146

Avand in vedere ca societatea are numeroase puncte de lucru in tara, un procent de
aproximativ 20% din sistemele de calcul sunt in diverse locatii din tara, iar restul sunt in sediile
din Ploiesti.
Infrastructura IT este realizata pe platforma Microsoft, folosind aplicatii care ne asigura o serie
de beneficii privind securitatea si disponibilitatea controlata a datelor in reteaua interna, cum
ar fi:
1. Infrastructura useri cu Active Directory.
Avantaje:
Securitate imbunatatita la nivel de autentificare si a managementului centralizat al

politicilor de securitate implementate;
Instalarea rapida a infrastructurii de autentificare si securitate intr-o noua locatie;
Securizarea implicita a serverelor ce vor fi integrate ulterior in structura informatica.
2. Infrastructura de mesagerie si colaborare bazata pe Microsoft Exchange.
Avantaje:
Mesagerie si colaborare, liste de contacte si de distributie;
Accesul de la distanta folosind clientul standard Outlook Web Access.
3. Infrastructura de acces la internet.
Avantaje:
Implementarea unei solutii de control al accesului la Internet pentru utilizatorii din

cadrul companiei;
Publicarea securizata a serviciilor si aplicatiilor ce necesita expunere in Internet.
Centrul de date CONPET este compus din:
infrastructura IT (pe solutii Microsoft) pentru:
Domain Controller (administrarea utilizatorilor in retea);
E-mail;
File Server;
pag. 49 din 146

Internet Acces;
Pagina Web;
Sistem de management al serverelor si calculatoarelor.
Sistem informatic integrat de tip ERP pentru:
Baze de date;
Aplicatii;
Mediu test si dezvoltare;
Mediu de management;
Mediu de stocare;
Document management;
Back-up.
Incepand cu anul 2010, CONPET a finalizat implementarera pachetului de solutii ERP pentru
avantajele legate de nivelul ridicat de integrare, arhitectura unificata, flexibilitate si
performantele aplicatiilor. Suita ERP indeplineste toate cerintele specifice industriei de
prelucrare si rafinare a titeiului si gazelor naturale, precum si industriei petrochimice,
dovedindu-si beneficiile ca entitate globala in foarte multe alte industrii (extractiva, sectorul
public, aeronautica, sisteme financiare globale, electronica, comunicatii fixe si mobile, etc).
Datele acumulate de sistemele ERP sunt folosite pentru analizarea si evaluarea situatiei unei
companii din diferite perspective. Furnizarea sistematica de informatii devine tot mai
importanta pentru luarea unor decizii bune.
Platforma de integrare asigura schimburile de date in cadru unificat si ofera o interfata

unificata pentru dezvoltare si monitorizare. Nivelul ridicat de accesibilitate a fost, de
asemenea, important, pentru asigurarea schimbului rapid de date. Solutia asigura
productivitatea inalta, ajustarea flexibila a actualizarilor de date si o gama larga de interfete de
schimb de date.
Principalele avantaje ale sistemului sunt:
Punct unic de obtinere a datelor:
Toata lumea lucreaza cu aceeasi baza de date;
pag. 50 din 146

Toata lumea are acces la exact aceeasi informatie, cu restrictionari impuse in
functie de nivelul de responabilitate.
Acces facil la date:
Sisteme imbunatatite de management si gestiune a informatiilor. Circulatie mai

buna a informatiilor, acces mai bun la informatii si partajare de informatii in
companie;
Monitorizarea conditiilor de afaceri;.
Analize simple:
Analize si rapoarte aproape despre toate componentele companiei;
Perspectiva completa asupra clientului;
Privire de ansamblu directa asupra profitabilitatii actiunilor companiei.
Aceasta solutie permite, de asemenea, analiza datelor operationale, generarea de rapoarte

personalizate, si furnizeaza o imagine mai clara a performantelor companiei, pentru a gestiona
si controla mai eficient resursele disponibile.
Concluzionand, Serviciul IT ofera, utilizatorilor CONPET toate serviciile necesare pentru

desfasurarea in conditii optime a activitatii. Majoritatea activitatilor desfasurate pentru
oferirea acestor servicii sunt realizate cu forte proprii.
3.7. Diagnostic de mediu

Din septembrie 2007 societatea a obtinut certificarea Sistemului de Management Integrat,
calitate, mediu, sanatate si securitate ocupationala, in urma auditului de certificare efectuat de
auditorii organismului Germanischer Lloyd. In anul 2010, respectiv 2013 au avut loc auditurile
externe de recertificare, in urma carora s-a remarcat progresul facut in implementarea si
imbunatatirea continua, raportat la anii anteriori si s-a recomandat mentinerea certificarii.
Constienta fiind ca responsabilitatile fata de mediul inconjurator si comunitatea in care isi

desfasoara activitatea sunt indisolubil legate de performantele pe care doreste a le realiza in
activitatea proprie si in conformitate cu principiile dezvoltarii durabile, CONPET s-a angajat ca
prin politica sa de mediu:
Sa functioneze in conformitate cu cerintele legale in vigoare si alte cerinte aplicabile

pentru aspectele de mediu identificate emisii de poluanti in aer, deseurile solide si
lichide generate de activitatile, produsele si serviciile sale;
Sa imbunatateasca continuu performantele in activitatea de protectie a mediului in

special prin adoptarea masurilor de prevenire a poluarii, a riscurilor tehnologice si a
accidentelor ce pot avea repercusiuni negative asupra mediului inconjurator;
pag. 51 din 146

Sa utilizeze eficient energia, resursele naturale, materiile prime si materialele in
activitatile pe care le desfasoara;
Sa realizeze constientizarea personalului propriu si a celui care lucreaza in numele

organizatiei si imbunatatirea comunicarii in vederea asigurarii unei participari active la
realizarea obiectivelor si programului de management de mediu.
Din punct de vedere al protectiei mediului si al gospodaririi apelor, activitatea CONPET este
autorizata in conformitate cu prevederile OUG 195/2005 privind protectia mediului, cu
completarile si modificarile ulterioare si Legea apelor nr. 107/2005, cu completarile si
modificarile ulterioare. Conform Ordinului 1798/2007 al MMDD pentru aprobarea procedurii
de emitere a autorizatiei de mediu, activitatea desfasurata de CONPET este o activitate cu
impact semnificativ asupra mediului.
La nivelul anului 2013, situatia centralizata a autorizatiilor de mediu si gospodarire a apelor

este prezentata in tabelul de mai jos:
Situaia centralizat a autorizaiilor de m ediu i gospodrire a apelor
Necesare : 25
Autorizatii de protectia mediului Valabile: 25, din care 5 in procedura de obtinere a unor noi
autorizatii de mediu sau revizuire a acestora
Necesare : 45
Autorizatii de Gospodarire a Apelor
Valabile: 45, din care 5 in procedura de reautorizare
In cursul anului 2013 au fost revizuite tintele de mediu, indicatorii de monitorizare a

progresului, si s-au reidentificat aspectele de mediu la nivelul locatiilor, aspectele de mediu
semnificative fiind cuprinse in Lista aspectelor semnificative de mediu si a impacturilor
asociate, iar masurile pentru rezolvarea acestora sunt cuprinse in noul Plan de actiuni pentru
indeplinirea obiectivelor de mediu.
In urma identificarii aspectelor de mediu pentru activitatile, produsele si serviciile din cadrul
societatii s-au retinut aspectele semnificative de mediu care constituie date de intrare si
pentru programul de management de mediu.
Astfel a fost revizuit si aprobat ,,Programul de management de mediu care contine:
Actiunile planificate pentru atingerea obiectivelor si tintelor de mediu;
Responsabilitatile pentru indeplinirea actiunilor si respectiv obiectivelor de mediu;
Termenele de indeplinire a actiunilor si respectiv obiectivelor de mediu;
Resursele necesare indeplinirii obiectivelor de mediu.
Stadiul realizarii obiectivelor si tintelor stabilite este analizat periodic in analiza efectuata de
management, analiza care se realizeaza semestrial.
pag. 52 din 146

Evaluarea conformitatii cu cerintele legale si alte cerinte aplicabile aspectelor de mediu, a fost
asigurata prin: audituri interne efectuate de catre auditorii interni din cadrul Serviciului
Certificare Sisteme de Management, inspectii in toate punctele de lucru si la diverse instalatii
(rezervoare, conducte, claviaturi, etc) efectuate de autoritatile de mediu (reprezentanti ai
autoritatilor centrale si locale de mediu si gospodarire a apelor) si de catre responsabilii HSEQ
din sectoare.
Autoritatile de mediu si de gospodarire a apelor efectueaza in locatiile CONPET controale

programate, neprogramate si tematice cu privire la respectarea cerintelor legale si altor
reglementari de mediu, nefiind consemnate neconformitati majore.
Personalul din cadrul sectoarelor, respectiv responsabilii HSEQ efectueaza inspectii

programate, conform Graficului anual de inspectie privind conformitatea cu cerintele legale si
alte cerinte aplicabile, dar si inspectii neprogramate conform atributiilor din fisa postului.
Autorizatiile de mediu si Autorizatiile de gospodarire a apelor contin un capitol ,,Monitorizarea

mediului in care se stabilesc factorii de mediu ce trebuie analizati, periodicitatea monitorizarii
factorilor de mediu, precum si tipul de analize ce trebuie efectuate.
Centralizand cerintele de la Capitolul ,,Monitorizarea mediului s-a intocmit ,,Programul anual

de Monitorizare si masurare a caracteristicilor factorilor de mediu . Valorile inregistrate
pentru fiecare indicator de monitorizare al factorilor de mediu sunt sub limitele maxime
admise prevazute in actele de reglementare, conform rapoartelor de incercare emise de
laboratoarele autorizate.
In vederea respectarii prevederilor Legii privind regimul deseurilor s-a intocmit si implementat
un Program de prevenire si reducere a cantitatilor de deseuri generate in CONPET. In vederea
gestionarii in bune conditii a deseurilor generate, exista incheiate contracte de prestari servicii
cu societati care activeaza in domeniul colectarii, reciclarii, valorificarii si eliminarii deseurilor.
Pentru emisiile de la sursele fixe se calculeaza si se achita taxa pentru fondul de mediu
conform prevederilor OUG nr. 196/2005 privind fondul pentru mediu si a metodologiei
contributiilor si taxelor datorate fondului pentru mediu. Valorile rezultate sunt direct
proportionale cu cantitatea consumata de combustibil (gaz metan, CLU, LPG).
Pentru amplasamentele poluate cu impact semnificativ asupra mediului se intervine pentru

ecologizarea acestora si aducerea terenurilor la starea initiala cu firme autorizate in acest sens.
Societatea are incheiate contracte pentru prestari servicii ecologizare pentru toate judetele in
care isi desfasoara activitatea. Toate aceste amplasamente sunt monitorizate de catre
personalul CONPET, reprezentatii autoritatilor de mediu de la predarea amplasamentului pana
la finalizarea lucrarilor de ecologizare.
3.8. Diagnostic juridic

Societatea CONPET S.A. este implicata intr-un numar de 85 de procese aflate pe rolul
instantelor de judecata, cauze de natura civila, penala etc. Dintre acestea in 22 de dosare are
calitatea de parat, in 56 are calitatea de reclamant (am inclus aici si dosarele penale pe rolul
pag. 53 din 146

instantelor de judecata in care CONPET s-a constituit parte civila, precum si cele avand ca
obiect plangerile formulate fie impotriva solutiilor pronuntate de catre organele de urmarire
penala, fie impotriva proceselor verbale de sanctionare contraventionala a societatii) si, in 7
dosare, societatea are dubla calitate parat si reclamant. Totodata, datorita naturii activitatii
desfasurata de CONPET aceea de transportator titei prin conducte, activitate care presupune
confruntarea cu fenomenul infractional (atacuri la conducte), societatea este implicata in circa
340 procese penale aflate in faza de cercetare si urmarire penala, procese in care CONPET s-a
constituit parte civila pentru sumele reprezentand contravaloarea prejudiciilor suferite ca
urmare a faptelor care fac obiectul cauzelor respective. La acestea se adauga activitatea de
recuperare a creantelor pe care societatea le detine impotriva debitorilor sai (persoane fizice
sau juridice) in temeiul titlurilor executorii. In prezent, CONPET are calitatea de creditor in 40
dosare de executare silita inregistrate la birourile executorilor judecatoresti competenti
material.
Dintre procesele in care CONPET este implicata, exista o serie de cauze importante, care
poarta asupra unor sume importante de bani sau care ar putea reprezenta precedente
judiciare periculoase pentru societate, si care ar putea avea impact semnificativ asupra
societatii acestea fiind evidentiate ca Anexa la Planul de Administrare:
Este important de subliniat si urmatorul aspect: asa cum rezulta chiar din obiectul unora dintre
cauzele mentionate in Anexa la Planul de Administrare, unul dintre riscurile importante la care
este expusa Societatea in momentul de fata, in calitate de concesionar al SNT are ca izvor
regimul juridic al terenurilor sub/supratraversate de conductele magistrale de transport
instituit de dispozitiile Legii petrolului nr.238/2004. Numarul de proprietati private
sub/supratraversate de conducte este foarte mare si exista posibilitatea ca din ce in ce mai
multi proprietari sa actioneze in judecata societatea pentru obtinerea de despagubiri motivate
prin simpla prezenta a conductelor pe terenul lor. Din cauza modului defectuos in care a fost
reglementat regimul juridic al terenurilor sub/supratraversate de conductele magistrale de
transport, S.C. CONPET S.A. a fost si este si in prezent angajata intr-o serie de procese in care
proprietarii terenurilor respective solicita fie ridicarea conductelor de transport, fie mutarea
lor pe alte amplasamente (pe cheltuiala S.C. CONPET S.A.), fie acordarea de despagubiri anuale
reprezentand sume consistente. Mai mult, chiar unele autoritati publice au emis pretentii cu
caracter pecuniar in legatura cu prezenta componentelor apartinand SNT pe terenurile aflate
in proprietatea sau administrarea lor.
Societatea a elaborat in decursul ultimilor ani mai multe propuneri legislative de modificare a
Legii nr. 238/2004 legea petrolului, in speranta unei reglementari coerente si clare a
regimului juridic al terenurilor sub/supratraversate de conductele magistrale de transport. In
esenta, aceste propuneri pleaca de la urmatoarele premise: i. proprietatea publica (asupra
conductelor magistrale) trebuie sa coexiste cu proprietatea privata asupra terenurilor, fapt
care conduce la concluzia ca statului trebuie sa-i fie recunoscuta in mod expres exercitarea cu
titlu gratuit a unor anumite categorii de drepturi reale (servituti etc.) in legatura cu prezenta
conductelor in teren; ii. Concesionarul Sistemului National de Transport al titeiului, gazolinei,
condensatului si etanului trebuie sa despagubeasca integral pe proprietarul terenului pentru
orice actiune care ar presupune ocuparea temporara a terenului in scopul efectuarii de
reparatii, pentru prejudiciile suferite de proprietari ca urmare a avariilor tehnice etc.
pag. 54 din 146

Dintre procesele in care CONPET este implicata, exista o serie de cauze importante, care
poarta asupra unor sume importante de bani sau care ar putea reprezenta precedente
judiciare periculoase pentru societate, si care ar putea avea impact semnificativ asupra
societatii. In prezent sumele in litigiu in cadrul acestor procese sunt cele mentionate la obiectul
acestora , iar cumulat situatia lor se prezinta astfel: i) in dosarele in care societatea are
calitatea de reclamant cuantumul lor este de 25.080.937,98 lei, la care se pot adauga cheltuieli
de judecata si dobanzi (ar trebui avut in vedere faptul ca creanta devine certa in momentul in
care hotararea judecatoreasca constatatoare ramane irevocabila si, chiar si atunci, creanta
pastreaza un anumit grad de incertitudine intrucat valorificarea ei se poate lovi de
insolvabilitatea debitorului); ii) in dosarele in care societatea are calitatea de parat cuantumul
lor este de 7.889.601,60 lei, la care se adauga cheltuieli de judecata si eventuale accesorii
(penalitati sau dobanzi. Este important insa ca o parte dintre sumele avute in vedere
reprezinta pretentii provizorii, reclamantii avand dreptul de a le modifica in timpul procesului.
In prezent totalitatea provizionelor consituite de societate la nivelul anului 2013 sunt in
cuantum de 9,550,000 Lei.
3.9. Diagnostic financiar

3.9.1. Indicatori financiari
Indicatorii financiari ai societatii realizati in intervalul 2011-2013 sunt prezentati sintetic in
tabelul urmator:
Indicatori financiari
Perioada 2011 2012 2013
Indicatori de profitabilitate
Marja brut din vnzri 11.1% 12.2% 13.8%
Marja neta din vnzri 8.4% 9.2% 10.7%
Marja profitului operaional (EBIT %) 7.9% 9.0% 10.5%
Marja profitului EBITDA (%) 26.1% 25.8% 26.6%
Rentabilitatea capitalurilor proprii (ROE) 5.0% 5.2% 5.6%
Rentabilitatea activelor (ROA) 4.3% 4.7% 5.0%
Indicatori de lichiditate
Lichiditatea curent (x) 3.47 x 5.93 x 5.77 x
Lichiditatea imediat (x) 3.34 x 5.71 x 5.62 x
Indicatori de activitate
Rotaia stocurilor (zile) n/a 474 506
Durata de rotaie a stocurilor (x) n/a 0.77 x 0.72 x
Rotaia debitelor-clieni (zile) n/a 36 40
Durata de rotaie a debitelor-clieni (x) n/a 10.25 x 9.06 x
Rotaia creditelor-furnizori (zile) n/a 23 23
Durata de rotaie a creditelor-furnizori (x) n/a 16.06 x 16.08 x
Indicatorii de profitabilitate
Marja profitului operational a fluctuat in perioada analizata atat ca urmare a fluctuatiilor

inregistrate de valoarea cheltuielilor de exploatare, in perioada 2011-2012, cat si ca urmare a
variatiei cifrei de afaceri nete, in 2013.
pag. 55 din 146

Indicatorii de lichiditate
Totalul activelor circulante a inregistrat in 2013 o crestere de 21% fata de anul precedent,
datorita cresterii cu 26% a disponibilului de numerar si a cresterii soldului de creante cu 14%,
fapt care a determinat imbunatatirea lichiditatii imediate si a celei curente.
Indicatorii de activitate
Durata de rotatie a stocurilor a inregistrat o scadere pe fondul scaderii cheltuielilor cu materiile

prime si al altor cheltuieli conexe acestora, dublata de o scadere a valorii stocului la 31
decembrie 2013 fata de anul anterior. Cu toate acestea, numarul de zile aferent rotatiei
stocurilor a crescut in 2013 fata de 2012 cu 32 de zile.
3.9.2. Analiza contului de profit si pierdere

Cont de profit si pierdere istoric
Perioada 2011 2012 2013
000 lei 000 lei 000 lei
Venituri din cifra de afaceri 341,146 334,198 348,891
Alte venituri 41,963 44,616 42,184
Variaia stocurilor de produse finite i producia n curs de execuie 63 109 41
Total venituri din exploatare 383,172 378,923 391,116
Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile 6,048 6,930 6,118
Cheltuieli privind mrfurile 110 173 -
Cheltuieli cu serviciile prestate de teri 131,346 130,861 134,068
Cheltuieli cu personalul 95,656 96,891 96,495
Cheltuieli cu amortizarea i deprecierea 62,310 56,136 56,010
Cheltuieli cu ajustarea valorii activelor circulante 733 1,744 1,339
Alte cheltuieli 62,031 58,549 57,439
Ajustari privind provizioanele (1,856) (2,285) 2,949
Total cheltuieli din exploatare 356,379 348,999 354,419
Profitul din exploatare (EBIT) 26,793 29,923 36,698
Marja profitului operational (%) 8% 9% 11%
EBITDA 89,104 86,059 92,708
Marja profitului EBITDA (%) 26% 26% 27%
Venituri financiare 24,331 18,123 11,821
Cheltuieli financiare 13,253 7,281 471
Profit financiar 11,077 10,842 11,350
Profitul brut nainte de im pozitare 37,871 40,765 48,048
Cheltuiala cu impozitul pe profit 9,282 9,030 10,717
Cheltuiala cu impozitul pe profit amanat 30 927 9
Profitul aferent anului 28,559 30,808 37,323
Alte elemente ale rezultatului global n/a - -
Total alte elem ente ale rezultatului global n/a - -
Total rezultat global aferent anului 28,559 30,808 37,323
Venituri din exploatare
pag. 56 din 146

Veniturile din exploatare au avut o evolutie relativ constanta in perioada 2011 2013, cu o
scadere de 1% in 2012 fata de 2011; in 2013, acestea au inregistrat o crestere de 3%
comparativ cu 2012, pe fondul cresterii veniturilor din transport.
Cifra de afaceri neta a crescut in 2013 fata de 2012 cu 4%, in corelatie cu cresterea veniturilor
din transport, si in ciuda scaderii veniturilor din vanzarea marfurilor, a celor din productia
realizata de entitate in scopuri proprii si a valorii altor venituri din exploatare.
Veniturile din transport au inregistrat o scadere de 2% in 2012 fata de 2011 in timp ce in 2013
s-a putut observa o crestere de 4% fata de anul precedent. Aceasta se explica prin cresterea
valorii veniturilor obtinute din subsistemul import: dupa scaderi semnificative in 2011 si 2012
(24% si 28% fata de anii precedenti), in 2013 s-a inregistrat o crestere de 17 % fata de 2012
datorita volumelor transportate pentru Lukoil. In ceea ce priveste subsistemul tara, veniturile
obtinute s-au pastrat relativ constante in perioada, inregistrand o usoara crestere in 2013 fata
de 2012.
Alte venituri din exploatare
Alte venituri din exploatare in cifra de afaceri (%)

350,000 13%
13%
13%
345,000
348,891 13%
13%
340,000
mii lei
%
341,146 13%
12%
335,000
12%
12%
12%
12%
330,000 334,198
12%
325,000 12%
2011 2012 2013
Cifra de afaceri neta Alte venituri din exploatare
Valoarea altor venituri din exploatare a scazut in 2013 fata de 2012 cu 6%. Aceasta vine ca
urmare a scaderii veniturilor din taxa neutilizare, capacitate transport, a celor din amortizarea,
plusurilor de inventar de mijloace fixe si a celor din vanzari de teava recuperata.
Veniturile din consum cota de modernizare reprezinta 86% din alte venituri de exploatare
realizate. Procentual, acestea au oscilat semnificativ in perioada analizata. In 2013, veniturile
din consum cota de modernizare au inregistrat o crestere de 8 % fata de 2012. Aceasta se
datoreaza unei valori mai mari inregistrate in ultima luna a anului 2013 rezultata din
deprecierile inregistrate ca urmare a reevaluarii mijloacelor fixe cu sursa de finantate - cota de
modernizare.
pag. 57 din 146

Profit operational
Profitul operational a inregistrat o crestere constanta pana in 2013. Marja profitului

operational a atins 11% in 2013, pe fondul cresterii cifrei de afaceri cu 4% fata de 2012 si in
ciuda cresterii cu 2% a valorii cheltuielilor de exploatare.
Cheltuieli din exploatare
Valoarea cheltuielilor de exploatare a crescut cu 2% in 2013 fata de 2012, in principal ca

urmare a valorii inregistrate pentru ajustari privind provizioanele si a celei inregistrate privind
activele circulante:
veniturile din diminuarea provizioanelor constituite pentru jandarmi au scazut cu 44% fata
de anul anterior;
cheltuiala privind constituirea ajustarilor pentru deprecierea activelor circulante a scazut

cu 23% comparativ cu 2012.
Cheltuieli cu materii prime, materiale si utilitati
Cea mai ridicata valoare a cheltuielilor cu materii prime si materiale s-a inregistrat in mod
absolut in 2012. Fata de 2012, valoarea acestora a scazut cu 12 % in 2013.
Valoarea cheltuielilor cu utilitatile a crescut cu 17% in 2013 comparativ cu 2012, in principal

din cauza unei valori mai mari a cheltuielilor cu energia electrica pe subsistem tara.
Cheltuieli cu personalul
Cheltuieli cu personalul in cifra de afaceri (%)

350,000 30%
29% 29%
345,000
348,891
29%
%
340,000
mii lei
28% 28%
335,000 28%
341,146 28%
330,000 334,198 27%
325,000 27%
2011 2012 2013
Cifra de afaceri neta Cheltuieli cu personalul
Cheltuielile cu personalul, reprezentand atat salarii si indemnizatii cat si cheltuieli cu asigurarile

si protectia sociala, au inregistrat un nivel constant in perioada analizata, situandu-se la 28-
29% din cifra de afaceri neta pe parcursul celor 3 ani.
pag. 58 din 146

Alte cheltuieli din exploatare
Alte cheltuieli de exploatare in cifra de afaceri

350,000 57%
57%
57%
57%
345,000 348,891
56%
%
340,000
mii lei
56%
55%
335,000
55%
341,146
55%
330,000 334,198
54%
325,000 54%
2011 2012 2013
Cifra de afaceri neta Alte cheltuieli de exploatare
Acest tip de cheltuieli se situeaza la nivelul a 55-57% din cifra de afaceri inregistrata in
perioada analizata. In structura acestor cheltuieli sunt cuprinse cheltuielile privind prestatiile
externe si alte cheltuieli- in principal cheltuielile pentru constituirea rezervei din cota de
modernizare.
Cheltuieli privind prestatiile externe cuprind:
Cheltuielile cu redeventa petroliera (pondere 15% in total alte cheltuieli de exploatare)

calculata in cuantum de 10% din veniturile brute realizate din operatiuni petroliere de
transport conform OUG 101/14.10.2007, precum si din chirii. Fata de 2012, in 2013
cheltuielile cu redeventele au inregistrat o crestere de 5%.
Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti - cuprind in principal cheltuieli cu

operatorii de cale ferata, cheltuieli manevra vagoane si cheltuieli pompare titei
(pondere 46% in total alte cheltuieli de exploatare). Dintre acestea, cheltuielile de
manevra vagoane au atins in 2013 o valoare aproape dubla fata de anul anterior in
timp ce cheltuielile de pompare titei au crescut cu 6%, determinand o crestere
generala de 2% in ceea ce priveste totalul de alte cheltuieli cu servicii executate de
terti.
Cheltuielile pentru constituirea rezervei din cota de modernizare (in pondere de 28% in total
alte cheltuieli de exploatare in 2013) au inregistrat o crestere de 1% fata de anul 2012.
Determinantii profitului brut
Cresterea profitului brut in intervalul 2011-2013, de la 37,87 mil. lei, la 48,05 mil. lei in 2013,
este relevanta prin schimbarea raportului intre aportul adus de cele doua subsisteme,
respectiv cresterea pponderii activitatii de transport titei tara si scaderea celei de import.
pag. 59 din 146

Dinamica contributiei subsistemului de import este determinata de scaderea volumelor
transportate, si de mentinerea tarifului de transport nemodificat pentru tot acest interval de
timp.
Evoluia veniturilor i cheltuielilor pe activiti

2010 2011 2012 2013
Total venituri 406,596,976 407,891,128 397,262,193 403,898,723
Venituri din exploatare, din care: 376,389,561 383,560,240 379,139,144 392,077,642
Venituri din transport, din care: 337,861,018 339,439,557 332,487,258 347,378,482
Subsistem ar 280,773,616 293,351,585 296,480,196 304,694,633
Subsistem im port, din care: 57,087,402 46,087,972 36,007,062 42,683,850
Lukoil 54,977,259 44,935,773 32,629,329 40,550,518
Arpechim 480,494 - - -
Petromidia 1,629,648 1,152,199 944,204 1,010,607
Petrobrazi - - 2,433,529 1,122,725
Baze sportive Strejnic si Vointa 88,401 30,000 37,800 73,586
Cantine 175,253 157,938 93,148 -
Vnzare stoc iei 235,042 622,235 390,263 1,026,790
Alte activiti 10,651,633 6,158,952 9,861,846 6,346,625
Reluare la venit cot modernizare 27,378,213 37,151,558 36,268,829 37,252,159
Activitatea financiar 30,207,415 24,330,888 18,123,049 11,821,081
Total cheltuieli 359,275,744 370,050,602 357,379,045 355,850,932
Subsistem ar 257,078,323 262,796,956 264,302,500 261,557,083
Subsistem im port 49,285,079 39,106,579 38,589,426 42,864,067
Baze sportive 2,309,620 2,420,416 2,336,963 1,530,776
Cantine 162,843 638,767 611,472 0
Vnzare stoc iei 17,878 38,635 0 571,803
Alte activiti 1,723,073 14,644,200 7,988,534 11,669,276
Cheltuieli cu amortizarea i materialele din 27,378,213 37,151,558 36,268,829 37,252,159
cot modernizare
Activitatea financiar 21,320,715 13,253,491 7,281,321 470,815
Profit brut 47,321,232 37,840,526 39,883,148 48,047,791
Determinantii care au contribuit la cresterea profitului brut in intervalul 2012-2013 cu 8,16 mil.
lei sunt:
Cresterea profiturilor brute pe urmatoarele componente:
Subsistem tara cu 10,00 mil. lei;
Subsistem import cu 2,40 mil. lei;
Activitate financiara cu 0,51 mil. lei;
Vanzare stoc titei cu 0,06 mil. lei;
Si reducerea pierderilor din activitati auxiliare
Baze sportive cu 0,84 mil. lei;
Cantine cu 0,52 mil. lei;
pag. 60 din 146

lei

lei sunt:

10,000,000
20,000,000
30,000,000
40,000,000
50,000,000
60,000,000
0
Profit brut 2012 39.883.148
S.C. CONPET S.A.

Venituri subsistem
- 8.214.437
tara
Venituri import -
- 7.921.189
Lukoil
Venituri import -
-
Arpechim
Venituri import -
- 66.403
Petromidia
Venituri import -
- - 1.310.804
Petrobrazi
Venituri baze
Cantine cu 0,01 mil. lei.

- 35.786
sportive
Venituri cantine - - 93.148
Baze sportive cu 0,76 mil. lei;

Determinantii evolutiei profitului brut 2012-2013
Alte activitati cu 14,25 mil. lei;

Venituri vanzare stoc

- 636.527
titei
Vanzare stoc titei cu 0,24 mil. lei.

Venituri alte activitati - - 3.515.221

Venituri reluare la
0.0 983.330
cota de modernizare
pag. 61 din 146

Venituri activitatea
- - 6.301.968
financiara
Cheltuieli subsistem
- 2.745.417
tara
- - 4.274.641
import
Scaderea profiturilor brute pe urmatoarele componente:

Cheltuieli baze
- 806.187
sportive
Cheltuieli cantine - 611.472
Cheltuieli vanzari
- -571.803
stoc titei si gazolina
Cheltuieli alte
- -3.680.741
activitati
Cheltuieli cu
- -983.330
amortizarea si
Cheltuieli activitatea 6,810,506

-
financiara
Profit brut 2013 48,047,791
Plan de Administrare 2014-2017

Determinantii care au contribuit la scaderea profitului brut in intervalul 2010-2013 cu 0,73 mil.
80,000,000
70,000,000
60,000,000
- 14.426.741
- 619.041
- 14.815
791.748
- 175.253
- 480.494
1.122.725
9,873,946
50,000,000
- 4.305.008
lei
-553.925
23.291.017
47.321.232
162.843
778.844
- 18.386.334
48,047,791
40,000,000
6,421,012
- 4.478.760
-9.946.203
30,000,000
- 9.873.946
20,849,900
20,000,000
-
10,000,000
0.0
amortizarea si
0
-
Venituri baze sportive -
Venituri cantine -
Venituri alte activitati -
Cheltuieli cantine -
-
Venituri import -
Venituri import -
Venituri import -
Venituri import -
Cheltuieli activitatea
Cheltuieli baze
cota de modernizare
Cheltuieli vanzari stoc
Cheltuieli alte
Profit brut 2010
Profit brut 2013

Venituri subsistem
Cheltuieli cu
Venituri reluare la
Petromidia
activitati
Petrobrazi
sportive
Arpechim
titei si gazolina
financiara
Lukoil
financiara
import
tara
tara
titei
Determinantii profitului operational subsistem tara
Analizand evolutia profitului operational aferent subsistemului tara, se constata ca alaturi de

cresterea profitului din transport prin conducte, cu 10,8 mil. lei in perioada 2010-2013,
scaderea nivelului pierderilor generate de activitatile de transport combinat si CF au contribuit
cu 8,7 mil. lei la cresterea profiturilor.
Evoluia veniturilor i cheltuielilor operaionale pentru subsistem ul ar

2010 2011 2012 2013
Venituri subsistem ar 280,773,616 293,351,585 296,480,196 304,694,633
Conducte 186,396,288 194,089,310 198,168,775 202,285,138
Combinat 10,962,019 8,498,290 12,471,484 14,392,153
CF 83,415,309 90,763,985 85,839,937 88,017,342
Cheltuieli subsistem ar 257,078,323 262,796,956 264,302,500 261,557,083
Conducte 119,199,812 120,036,461 108,502,442 124,291,787
Combinat 30,291,739 29,831,201 28,908,873 31,125,658
CF 107,586,772 112,929,295 126,891,185 106,139,638
Profit operaional subsistem ar 23,695,293 30,554,629 32,177,696 43,137,550
Conducte 67,196,476 74,052,849 89,666,333 77,993,351
Combinat - 19,329,720 - 21,332,911 - 16,437,389 - 16,733,505
CF - 24,171,463 - 22,165,310 - 41,051,248 - 18,122,296
Determinantii care au contribuit la cresterea cu 10,96 mil. lei a profitului operational

corespunzator subsistemului tara in intervalul 2012-2013 sunt:
Diminuarea pierderilor operationale:
CF cu 22,93 mil. lei;
Scaderea profiturilor operationale pe urmatoarele componente:
pag. 62 din 146

Conducte cu 11,67 mil. lei;
Combinat cu 0,30 mil. lei.
Determinantii evolutiei profitului operational subsistem tara 2012-2013
50,000,000
45,000,000
40,000,000
43,137,550
2.177.405
35,000,000
1.920.669
30,000,000
lei
4.116.363
32.177.696
25,000,000
-15.789.344
20,751.547
20,000,000
-2.216.785
15,000,000
10,000,000
5,000,000
0
Venituri conducte -
Venituri combinat -
Venituri cf -
Cheltuieli conducte -
Cheltuieli combinat -
Cheltuieli cf -
Profit operaional
Profit operaional
2012
2013
Determinantii care au contribuit la cresterea profitului operational corespunzator
subsistemului tara, in intervalul 2010-2013 cu 19,44 mil. lei sunt:
Cresterea profiturilor operationale pe urmatoarele componente:
pag. 63 din 146

50,000,000
45,000,000
4.602.033
40,000,000
1.477.134
-833.919
-5.091.974
3.430.134
35,000,000
43,137,550
30,000,000
lei
25,000,000
15.888.850
20,000,000
23.695.293
15,000,000
10,000,000
5,000,000
0
Venituri conducte -
Venituri combinat -
Venituri cf -
Cheltuieli cf -
Profit operaional
Profit operaional
2010
2013
Pentru intelegerea clara a graficelor de mai sus este necesara prezentarea dinamicii profiturilor
operationale aferente subsistemului tara, pe componentele: conducta, combinat si CF.
Dupa cum se poate observa in graficul de mai sus, se constata ca pierderea operationala
cumulata pentru componentele combinat si CF, in intervalul 2010-2013 este de peste 179,34
mil. lei. Trebuie avut in vedere faptul ca raportat la marja operationala inregistrata de
componenta conducta in perioada 2010-2013 (36,1% - 45,2%), pierderea operationala ar fi
chiar mai mare.

100,000,000 50,000,000
43,137,550 45,000,000
80,000,000
40,000,000
60,000,000
32,177,696 35,000,000
40,000,000 30,554,629
30,000,000
lei
lei
20,000,000
23,695,293
67,196,476 74,052,849 89,666,333 77,993,351 25,000,000
0
-19,329,720 -21,332,911 -16,437,389 -16,733,505 20,000,000
-20,000,000
-18,122,296 15,000,000
-24,171,463 -22,165,310
-40,000,000 -41,051,248
10,000,000
-60,000,000 5,000,000
-80,000,000 0
2010 2011 2012 2013
Conducte Combinat CF Subsistem ar
pag. 64 din 146

3.9.3. Analiza bilantului contabil
Bilan istoric
Data 31-Dec-11 31-Dec-12 31-Dec-13
000 lei 000 lei 000 lei
Imobilizari necorporale 8,929 6,682 5,446
Imobilizari necorporale in curs 595 - 862
Im obilizari necorporale 9,524 6,682 6,308
Terenuri si constructii 266,065 268,270 264,160
Instalatii tehnice 124,865 99,247 126,550
Alte instalatii 2,385 2,495 3,334
Avansuri si imobilizari in curs 20,377 23,318 32,002
Im obilizari corporale 413,691 393,329 426,045
Investitii 133 125 117
Alte imprumuturi 311 736 903
Imobilizari financiare 444 860 1,020
Active im obilizate 423,659 400,872 433,374
Materii prime si consumabile 9,118 9,316 7,630
Produse finite si marfuri 3 - -
Avansuri pentru stocuri - - -
Stocuri 9,121 9,316 7,630
Creante 28,253 35,519 39,156
Alte creante 884 523 1,801
Creante 29,136 36,042 40,957
Investitii pe termen scurt 25,367 7,838 7,908
Casa si conturi la banci 176,298 198,767 249,495
Active circulante 239,922 251,964 305,990
Cheltuieli in avans 189 202 218
Total activ 663,770 653,038 739,582
Sume datorate institutiilor de credit 19,176 32
Avansuri incasate - 36
Furnizori 23,943 17,676 25,728
Alte datorii 26,022 24,752 27,335
Datorii-pana la un an 69,141 42,496 53,063
Sume datorate institutiilor de credit - - -
Alte datorii - - -
Datorii-peste un an - - -
Provizioane pentru impozite 2,544 3,470 3,470
Alte provizioane 15,089 11,610 12,854
Provizioane 17,633 15,080 16,325
Subventii pentru investitii 2,818 251 1,062
Venituri in avans pana la un an 33 29 25
Venituri in avans 2,851 280 1,087
Capital social 142,398 142,398 142,398
Rezerve din reevaluare 50,186 26,493 69,259
Rezerve 425,439 439,189 460,095
Profit/pierdere reportata (72,437) (43,706) (39,968)
Profit/pierdere exercitiu 28,559 30,808 37,323
Repartizarea profitului - - -
Capitaluri proprii 574,145 595,182 669,108
Patrimoniul public - - -
Total pasiv 663,770 653,038 739,582
pag. 65 din 146

Active imobilizate
Imobilizari corporale in total active (%)

760000 0.63
740000 62% 0.62
720000 0.61
60% 739,582
700000 0.6
%
mii lei
680000 0.59
660000 0.58
640000 58% 0.57

663,770
653,038
620000 0.56
600000 0.55
2011 2012 2013
TOTAL ACTIV Imobilizari corporale
Activele imobilizate au scazut succesiv in 2012 fata de 2011 cu 5%, inregistrand insa o crestere
de 8% in 2013 comparativ cu anul anterior. Aceasta se datoreaza unei cresteri in volumul
intrarilor de imobilizari corporale, respectiv al punerii in functiune de noi active. Cea mai
importanta investitie in 2013 este lucrarea de modernizare a conductei de 20" Baraganu-
Borzesti, in valoare de 13 Mil lei.
Imobilizarile corporale au avut in perioada analizata o evolutie similara cu aceea a activelor

imobilizate, respectiv scadere de 5% in 2012 fata de 2011 si crestere de 8% in 2013 fata de
2012, in timp ce la nivelul imobilizarilor necorporale s-a inregistrat o scadere de 30% in 2012
fata de 2011 si respectiv 6% in 2013 comparativ cu anul anterior rezultata din deprecierile
inregistrate aferente acestora.
Active circulante
Creantele au inregistrat in 2013 o crestere de 14% prin comparatie cu anul anterior, crestere
generata de valoarea clientilor neincasati cu 10%. Clientii cu cea mai mare pondere in soldul
clientilor sunt Petrom si Lukoil, acestia fiind si principalii beneficiari ai serviciilor de transport ai
companiei.
Cresterea disponibilitatilor banesti la finalul lui 2013 comparativ cu 2012 a fost determinata de
finalizarea rambursarii imprumutului BIRD si de cresterea excedentului de numerar din
activitatea de exploatare.
Cresterea soldului datoriilor comerciale a fost cauzata de soldul furnizorilor de imobilizari,

determinat de volumul lucrarilor de investitii executate in 2013 fata de 2012.
pag. 66 din 146

Grad de indatorare
Imprumutul extern contractat in 1994 cu BIRD in vederea reabilitarii si modernizarii SNT a fost
rambursat integral in 2012. Ca urmare a acestui fapt, compania nu mai detine in prezent
datorii pe termen lung.
3.10. Concluzii
Principalele concluzii care de desprind sunt urmatoarele:
1. Organizational/ resurse-umane:
a. Scaderea cu 309 a numarului de angajati in perioada 2010-2013, urmare in

principal a unor masuri de concediere colectiva si individuala;
b. 1.504 angajati din totalul de 1.780 la nivelul anului 2013 sunt angajati in cadrul
directiilor Operare si Mentenanta;
c. Veniturile medii din transport per angajat au crescut cu 20,43%, pe fondul unei
scaderi mai accelerate a numarului de angajati comparativ cu scaderea
veniturilor;
d. CONPET prezinta o productivitate mai redusa comparativ cu societati avand

profil de activitate similar.
2. Activitatea de baza:
a. Sistemul de transport prin conducta se intinde pe o lungime de 3.161 km, fiind

impartit in patru subsisteme: Transport titei tara si condensat, Transport titei
import, Transport gazolina, Transport etan;
b. CONPET colecteaza prin tariful aplicat si o cota de modernizare estimata

procentual la momentul fundamentarii tarifului, dar insuficient utilizata.
c. Gradul de utilizare a sistemului de transport prezinta o scadere de la 28,8% in

2009 la 21,6% in urmare a scaderii volumelor transportate pentru Rompetrol.
scadere determinata de construirea de catre Rompetrol a propriului terminal
marin.
d. Tarifele de transport au fost actualizate in mod diferentiat:
i. Tarifele de transport pentru subsistemul tara au fost ajustate anual in

perioada 2007-2013 ; potrivit reglementarilor in vigoare;
ii. Tarifele de transport pentru subsistemul import bazinul Ploiesti

(Petrobrazi si Lukoil) nu au fost ajustate in acelasi mod fiind inghetate
la nivelul anului 2010.
pag. 67 din 146

3. Tehnic-investitii:
a. Ritmul actual de inlocuire a conductelor este determinat de inspectia

interioara a acestora, de statistica avariilor si de agresivitatea solului,
inlocuirile din ultimii ani in lungime de cca 350 km s au realizat pe conductele
cu cel mai ridicat grad de utilizare;
b. Numarul total de avarii a scazut in intervalul 2007-2013, cu o rata medie

anuala de 8%;
c. Costul mediu pe avarie a fost in acest interval de 16.000 lei, exceptie facand
anul 2012 cand costul mediu s-a situat la nivelul 32.699 lei, urmare a unei
situatii exceptionale determinata de o viitura.
4. Sistemele de management implementate:
a. Din septembrie 2007, CONPET a implementat, mentine si imbunatateste un

sistem de management integrat in conformitate cu cerintele standardelor ISO
9001:2008, ISO 14001:2005 si OHSAS 18001:2008.
5. Informational:
a. Infrastructura IT este realizata pe platforma Microsoft;
b. In 2010 CONPET a finalizat implementarea sistemului ERP, platforma ce

asigura schimburi de date in cadru unificat, interfata unificata pentru
dezvoltare si modernizare, nivel ridicat de accesibilitate, productivitate ridicata
prin ajustarea flexibila a actualizarilor de date si o gama larga de interfete de
schimb de date.
6. Mediu:
a. CONPET are toate autorizatiile de mediu si de gospodarire a apelor valabile.
7. Juridic:
a. CONPET este implicata intr-un numar de 85 procese, din care in 22 de dosare

are calitate de parat. Pentru toate dosarele s-a constituit provizion;
b. Niciunul dintre aceste dosare nu prezinta riscuri legate de stabilitatea si

continuitatea activitatii societatii.
8. Financiar:
a. Societatea a inregistrat o usoara tendinta de imbunatatire a marjei EBITDA, de

la 26% in 2011, la 27% in 2013;
pag. 68 din 146

b. Veniturile din exploatare au avut o evolutie relativ constanta in perioada 2011
2013, cu o scadere de 1% in 2012 fata de 2011; in 2013, acestea au
inregistrat o crestere de 3% comparativ cu 2012, pe fondul cresterii veniturilor
din transport;
c. Veniturile din transport au inregistrat o scadere de 2% in 2012 fata de 2011 in

timp ce in 2013 s-a putut observa o crestere de 4% fata de anul precedent.
Aceasta se explica prin cresterea valorii veniturilor obtinute din subsistemul
import: dupa scaderi semnificative in 2011 si 2012 (24% si 28% fata de anii
precedenti), in 2013 s-a inregistrat o crestere de 17 % fata de 2012 datorita
volumelor transportate pentru Lukoil. In ceea ce priveste subsistemul tara,
veniturile obtinute s-au pastrat relativ constante in perioada, inregistrand o
usoara crestere in 2013 fata de 2012.
d. Activele imobilizate au scazut succesiv in 2012 fata de 2011 cu 5%, inregistrand

insa o crestere de 8% in 2013 comparativ cu anul anterior. Aceasta se
datoreaza unei cresteri in volumul intrarilor de imobilizari corporale, respectiv
al punerii in functiune de noi active. Cea mai importanta investitie in 2013 este
lucrarea de modernizare a conductei de 20" Baraganu-Borzesti, in valoare de
13 Mil lei.
e. Imprumutul extern contractat in 1994 cu BIRD in vederea reabilitarii si

modernizarii SNT a fost rambursat integral in 2012. Ca urmare a acestui fapt,
compania nu mai detine in prezent datorii pe termen lung.
f. Rezultate negative inregistrate de alte activitati sunt generate de

provizionale constituite in suma de 5,32 mil. lei pentru riscuri si cheltuieli
(mediu si litigii). Bazele sportive au inregistrat pierderi in anul 2013 de 1,46
milione lei;
g. Profitul operational pentru subsistemul tara a crescut de la 23,7 mil. lei in 2010
la 43,1 mil. lei in 2013, acest lucru datorandu-se activitatii de transport prin
conducte. Celelalte doua modalitati de transport (CF si combinat) au generat o
pierdere in anul 2013 de 34,9 milioane lei ;
Obiectivele strategice propuse pentru 2014 2017 nu sunt cuantificate la data elaborarii
prezentului document ele necesitand o analiza aprofundata ce se va regasi in planul de
management.
pag. 69 din 146

4. Analiza strategica a mediului concurential
4.1. Context macroeconomic

Indicatorii economici
Raportul Country Report January 2014 publicat de Economist Intelligence Unit prezinta valorile
inregistrate pana in 2012 de principalii indicatori economici la nivelul Romaniei, estimarea pe
2013 si previziunea acestora pe perioada 2014-2018, dupa cum urmeaza:
Indicatori econom ici cheie
Actual Previzionat CAGR CAGR

UM 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2010-2013 2013-2018
PIB real miliarde 123,8 126,6 127,5 131,4 135,5 140,9 146,8 153,2 159,4 2,0% 3,9%
Exporturi miliarde 63,6 70,3 68,2 78,8 86,0 93,7 102,1 110,1 119,1 7,4% 8,6%
Importuri miliarde 101,8 113,6 112,6 117,8 123,3 130,0 137,2 144,5 152,2 5,0% 5,3%
Investitii fixe brute miliarde 32,4 34,6 36,2 35,5 36,4 38,2 40,1 42,5 45,3 3,1% 5,0%
Consum privat miliarde 118,0 122,8 124,0 124,3 125,9 128,4 131,2 134,3 137,4 1,7% 2,0%
Cheltuieli sector public miliarde 5,7 5,5 5,6 5,5 5,5 5,5 5,6 5,7 5,8 -1,1% 1,1%
Populatia milioane 21,5 21,4 21,4 21,4 21,4 21,4 21,4 21,4 21,4 -0,1% 0,0%
PIB/loc 5769,5 5904,9 5949,0 6137,3 6331,8 6590,3 6869,4 7172,3 7462,5 2,1% 4,0%
Venituri disponibile miliarde 406,1 421,8 439,3 455,2 469,6 493,2 518,5 545,4 572,3 3,9% 4,7%
Venituri disponibile/loc 18.932,4 19.673,5 20.499,3 21.261,1 21.943,9 23.068,3 24.263,0 25.533,7 26.793,1 3,9% 4,7%
Indicii preturilor de consum % 6,1 5,8 3,3 4,0 1,6 3,3 3,2 2,9 2,7 -13,2% -7,6%
Rata somajului inregistrat % 7,0 5,1 5,6 5,7 5,1 4,6 4,2 3,8 3,5 -6,7% -9,1%
Sursa: Eco no mist Intelligence Unit, Co untry Repo rt January 2014
Dinam ica indicilor econom ici
Actual Previzionat
UM 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Cresterea anuala PIB real % -0,94 2,30 0,70 3,00 3,20 3,90 4,20 4,40 4,00
Cresterea anuala a exporturilor % 14,19 10,50 -3,00 15,60 9,10 8,90 9,00 7,80 8,20
Cresterea anuala a importurilor % 12,46 11,60 -0,90 4,60 4,70 5,40 5,60 5,30 5,40
Cresterea investitiilor fixe brute % -2,27 6,70 4,90 -2,00 2,50 5,00 5,00 6,00 6,50
Cresterea consumului privat % -0,09 4,00 1,00 0,20 1,30 2,00 2,10 2,40 2,30
Cresterea cheltuielilor sectorului public % -13,56 -3,00 2,40 -2,20 -1,00 1,00 2,00 2,00 1,00
Cresterea populatiei % n/a 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Cresterea PIB/loc % -0,85 2,35 0,70 3,10 3,20 4,00 4,30 4,40 4,00
Cresterea veniturilor disponibile % n/a 3,87 4,15 3,62 3,16 5,03 5,13 5,19 4,93
Cresterea veniturilor/loc disponibile % n/a 3,9 4,2 3,7 3,2 5,1 5,2 5,2 4,9
Cresterea indicilor preturilor de consum % n/a -5,2 -42,4 19,9 -60,0 106,3 -3,0 -9,4 -6,9
Cresterea ratei somajului % n/a -26,5 9,2 1,1 -9,8 -9,8 -8,7 -9,5 -7,9
Sursa: Eco no mist Intelligence Unit, Co untry Repo rt January 2014
In 2012, PIB-ul real a crescut cu 0,7% fata de 2011, potrivit datelor revizuite, si s-a angajat intr-
un proces de crestere bazat pe exporturi in 2013, cererea pentru exporturi urmand sa
compenseze reducerea consumului intern si formarea bruta de capital fix. Exporturile au fost
principalul stimul pentru cresterea economica cu o rata CAGR de 7,4% in 2010-2013 si
asteptata sa ajunga la 8,6% in 2013-2018.
Dupa o crestere estimata a PIB real de 2,5% in 2013, se previzioneaza ca aceasta va accelera in
2014-2018, la o medie anuala de 3,6%. Rata CAGR PIB/loc 2010-2013 a fost de 2,1% si
Economist Intelligence Unit a estimat o crestere anuala in perioada urmatoare de 3%-5%, ceea
ce ar conduce la obtinerea unei rate CAGR aproape dubla in 2013-2018.
O absorbtie mai buna a fondurilor UE ar contribui la investitiile in infrastructura, care ar
stimula exporturile pe termen lung. Romania a obtinut 22 miliarde de euro (29 miliarde de
dolari), in cadrul fondurilor structurale de la bugetul UE pentru perioada de programare 2014-
2020, comparativ cu cele 20 de miliarde de euro din perioada anterioara de programare 2007-
2013.
pag. 70 din 146

Populatia Romaniei este de 20,1 milioane de locuitori si se ia in considerare un nivel constant
al acesteia in perioada 2014-1018.
Cresterea anuala a veniturilor disponibile dupa impozite si deduceri a fost de 3 %-4 % in 2010-
2013 si ar putea ajunge la peste 5%.
Cresterea anuala a indicilor preturilor de consum (IPC) a incetinit de la 5,4% in iunie 2013, la
3,5% in luna noiembrie 2013, mai jos de punctul de mijloc al tintei de inflatie a BNR de 2,5% 1
punct procentual. Se estimeaza ca inflatia va cobori treptat ajungand la 2,5% pana la sfarsitul
anului 2018.
Rata somajului a crescut cu 9 %, ajungand de la 7 % in 2012, la 7,4 % in 2011. Conform
previziunilor Economomist Intelligence Unit, rata somajului s-ar imbunatati in perioada 2014-
2018 atingand nivelul de 3,5% in 2018.
In ceea ce priveste cursul de schimb leu/euro, in 2013, Leul s-a apreciat in medie fata de euro,
fiind cotat in medie Lei/euro 4.42, comparativ cu Lei/euro 4.46 in 2012. Se asteapta ca leul sa
ramana supus turbulentelor din cauza incertitudinilor din zona euro si nesigurantei cu privire la
calendarul de reducere a programului de cumparare obligatiuni al Fed, care ar putea avea un
efect negativ pe pietele emergente, cu cerinte mari de finantare, cum ar fi Romania. Economist
Intelligence Unit estimeaza o modesta apreciere reala a monedei fata de un cos ponderat de
comert de monede in 2014-2018, in conformitate cu diferentele de productivitate, pe parcurs
ce redresarea economica prinde contur.
Deficitul de cont curent s-a redus cu 15% in 2012, ajungand la 5,039 miliarde de dolari,
echivalentul a aproximativ 4,4% din PIB. Cu toate acestea, se va extinde pe masura ce
cresterea accelereaza, cu o medie de 4% pe an din PIB in 2014-2018.
Industria de petrol din Europa
Conform raportului Global trends in oil & gas markets to 2025 publicat de Lukoil, perioada
2004-2008 poate fi considerata "epoca de aur" a rafinariilor de petrol din Europa. Cererea
stabila pentru produsele petroliere si deficitul in capacitati de conversie au facut rafinariile de
petrol extrem de profitabile. Cu toate acestea, pe fondul crizei financiare globale din 2008,
situatia industriei europene de rafinare a petrolului s-a schimbat in mod semnificativ.
Scaderea cererii pentru produse petroliere care a lovit Europa in 2009 a condus la o reducere a
productiei rafinariilor europene de petrol. Aceasta a coincis cu construirea mai multor proiecte
de conversie, ceea ce inseamna ca diferenta dintre produsele petroliere usoare si grele s-a
redus in continuare. Mai mult decat atat, cel mai mare consumator de benzina - Statele Unite
ale Americii a redus volumul importurilor. Toate aceste evenimente au avut un efect negativ
privind aspectelor economice ale producatorilor europeni. Ca rezultat, industria europeana de
prelucrare a petrolului trece printr-o o criza sistemica profunda.
In prezent, se poate observa o tendinta sustinuta de scadere a consumului de combustibil
pentru autoturismele de pasageri, in special pe fondul imbunatatirii calitatii motoarelor si al
tehnologiilor hibrid ce capata amploare.
De asemenea, punerea in functiune a noilor rafinarii de petrol foarte eficiente din Orientul
Mijlociu si Asia va continua sa aiba un efect negativ pe termen lung asupra producatorilor din
Europa.
pag. 71 din 146

Din 2009, producatorii au inchis rafinarii de petrol cu o capacitate de productie totala de 3,7
mb/zi, in regiunea Bazinului Atlantic. Cu toate acestea, acest lucru pare sa fie insuficient
intrucat multe rafinarii europene de petrol au o profitabilitate mica, iar utilizarea lor ramane
scazuta. Exista destule rafinarii de petrol cu eficienta scazuta care continua sa functioneze.
Companiile petroliere sunt in imposibilitatea de a reduce radical operatiunile din cauza
presiunilor autoritatilor locale si sindicatelor. Un risc ridicat de inchidere este iminent mai ales
pentru rafinariile de petrol cu nivel scazut de complexitate, deoarece astfel de rafinarii au
costuri unitare de operare ridicate.
Pentru a depasi criza de rafinare a petrolului din Europa, companiile ar trebui sa mai inchida
inca 1-1,5 mb/zi din capacitatile de rafinare.
Salvarea rafinariilor de catre statele in care acestea functioneaza a esuat din cauza stagnarii
economiei, adancirii deficitelor bugetare ale statelor si a datoriilor publice mari.
Este de asteptat ca in 2012-2020 cresterea anuala neta a capacitatilor de rafinare a petrolului
la nivel mondial sa se ridice la 1 mb/zi. Cea mai mare crestere a capacitatilor de rafinare este
prognozata pentru regiunea Orientul Mijlociu si regiunea Asia Pacific, unde cererea de produse
petroliere va creste cel mai rapid. China, cel mai mare consumator de produse petroliere din
regiunea Asia Pacific, este nevoita sa importe o parte din necesarul sau de combustibil. Pentru
a reduce dependenta de importurile de produse petroliere, aceasta intentioneaza sa creasca
propriile capacitati de rafinare petrol cu 2,4 mb/zi pana in 2018.
In timp ce aproximativ jumatate din rafinariile europene au fost construite dupa cel de-al
doilea razboi mondial, rafinariile construite in ultimii ani in Orientul Mijlociu si Asia dispun de
cea mai inalta tehnologie. Au o capacitate si un grad de complexitate mare, reprezentand o
provocare pentru rafinariile din Europa.
Totodata, in raportul Lukoil se precizeaza ca mentinerea productiei de petrol in Rusia necesita
utilizarea de noi tehnologii pe scara larga. Proiectele planificate in prezent nu sunt in masura sa
compenseze declinul productiei din zonele industriale dezafectate. Fara utilizarea de noi
tehnologii pe scara larga, productia de petrol in Rusia va incepe sa scada in 2016-2017.
pag. 72 din 146

Evolutia rafinariilor in Europa
In urma crizei financiare globale din 2008, o serie de rafinarii au fost inchise iar rata lor de utilizare a scazut, in timp ce gradul de complexitate al rafinariilor
a fost imbunatatit in urma modernizarii acestora, dupa cum se poate observa din datele prezentate in tabelul de mai jos, extrase din raportul ENI Oil & Gas
2013:
Evoluia rafinriilor din Europa
1995 2000 2005 2012

Capacitate Capacitate Capacitate
Capacitate Rata de Rata de Rata de Rata de
Capacitate Capacitate Rata de Capacitate Capacitate de Rata de Capacitate Capacitate de Rata de Capacitate Capacitate de Rata de
Num ar de conversie com plexitate Num ar com plexitate Num ar com plexitate Num ar com plexitate
prim ar prim ar utilizare prim ar prim ar conversie utilizare prim ar prim ar conversie utilizare prim ar prim ar conversie utilizare
rafinrii (FCC eqv.) rafinrii rafinrii rafinrii
(m il.tone) (kbbl/d) FCC eqv (%) (m il.tone) (kbbl/d) (FCC eqv.) FCC eqv (%) (m il.tone) (kbbl/d) (FCC eqv.) FCC (%) (m il.tone) (kbbl/d) (FCC eqv.) FCC eqv (%)
(m il.tone) NCI NCI NCI NCI
(%) (m il.tone) (%) (m il.tone) eqv (%) (m il.tone) (%)
Europa 166 930 18,603 262 28 7 76 156 926 18,527 275 30 7 78 146 923 18,464 310 34 8 84 132 848 16,957 317 37 8 78
Belgia 5 33 669 8 24 6 79 5 37 739 8 21 6 92 4 38 756 10 26 6 85 4 38 758 10 26 6 82
Republica Ceh 3 9 182 3 29 6 76 3 9 186 3 32 7 63 3 9 186 6 60 8 83 3 9 178 6 69 9 78
Frana 14 87 1,734 24 28 8 91 14 99 1,971 26 26 8 87 13 100 2,002 27 27 8 85 10 76 1,518 25 33 9 78
Germania 23 113 2,268 44 39 8 91 18 113 2,252 44 39 8 95 16 119 2,381 47 40 8 96 15 99 1,983 46 46 8 97
Grecia 4 20 403 5 25 6 74 4 20 403 5 26 7 96 4 21 418 6 30 7 89 4 25 498 9 38 8 82
Italia 18 118 2,359 35 29 7 67 17 124 2,485 38 31 7 70 17 126 2,515 43 34 8 75 16 110 2,2 44 40 8 67
Olanda 7 63 1,26 19 30 6 93 7 63 1,271 22 34 6 92 7 65 1,308 24 37 6 91 7 67 1,331 25 37 6 79
Polonia 7 18 363 3 16 7 74 7 20 393 6 29 9 93 6 25 495 7 27 8 73 5 29 585 7 24 8 86
Portugalia 2 15 304 3 21 5 85 2 15 304 3 21 6 76 2 15 304 4 24 7 86 2 16 322 6 39 8 69
Romania 10 26 522 12 46 8 59 9 19 381 9 49 9 57 9 21 413 11 54 8 68 5 12 247 8 61 9 74
Spania 10 65 1,308 16 25 6 84 10 67 1,33 18 28 6 86 10 69 1,377 22 32 7 86 10 79 1,577 28 36 8 75
Suedia 5 22 436 5 22 7 83 5 22 436 5 22 7 94 5 22 436 5 23 8 94 5 22 436 5 23 8 95
Turcia 5 36 713 5 14 4 77 5 36 713 7 19 5 67 4 31 613 7 22 6 84 4 31 613 7 22 7 65
Ucraina 6 54 1,083 5 9 4 32 6 49 981 6 12 4 19 7 29 585 5 18 6 66 4 15 294 3 17 7 54
Marea Britanie 15 95 1,901 41 44 9 88 12 91 1,821 39 43 9 89 12 95 1,902 41 43 9 84 11 84 1,682 40 47 9 79
Alte ri din
32 155 3,098 33 21 6 61 32 143 2,861 36 25 7 67 27 138 2,773 45 33 7 79 27 137 2,735 49 36 8 75
Europa
Sursa: rapo rt ENI, Oil & Gas 2013
pag. 73 din 146

4.2. Contextul national
Consum si productie
Inchiderea in 2012 pentru cateva luni a rafinariilor pentru modernizarea acestora, a condus la
o usoara scadere a cantitatii de titei si materiilor prime necesare rafinarii (-6% comparativ cu
2011).
iei i m aterii prim e
mii tone
ianuarie-
ara 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 septembrie 2013
(+) Producie naional 5.440 5.030 5.086 4.798 4.494 4.286 4.224 4.113 3.089
(+) Alte surse
(+) Retururi 185 251 462 558 483 563 479 404 227
(+) Importuri 8.689 8.717 8.673 8.650 7.471 5.968 5.627 5.263 3.749
(=) Input rafinrie 14.314 13.998 14.221 14.006 12.448 10.817 10.330 9.780 7.065
Sursa: Intellinews. Ro mania energy Secto r Repo rt. December 2013
In 2012, importurile de produse petroliere in Romania au inregisttrat o crestere fata de anul

precedent, cel mai probabil ca urmare a inchiderii rafinariilor pentru reparatii si modernizari pe
o perioada de cateva luni. Acest aspect se poate observa si in 2013, cand lucrarile de
modernizare au continuat. In mod corespunzator, exporturile s-au diminuat cu aproximativ 7%
fata de 2011.
Produse petroliere
mii tone
ianuarie-
ara 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 septembrie 2013
(+) Producie 14.723 14.096 13.629 13.974 12.165 10.694 10.535 9.883 7.361
(-) Consum rafinrie 1.693 1.369 1.075 1.008 811 634 700 606 462
(+) Importuri 1.140 1.248 1.351 1.684 1.561 2.070 2.324 2.727 1.546
(-) Exporturi 5.881 5.253 4.448 4.989 4.472 3.515 3.518 3.263 2.482
(=) Livrri interne 8.289 8.722 9.457 9.661 8.443 8.615 8.641 8.741 5.963
Sursa: Intellinews. Ro mania energy Secto r Repo rt. December 2013
Rompetrol - Rafinaria Petromidia
Conform Raportului anual 2012 emis de Rompetrol, Grupul Rompetrol si-a continuat
activitatile de explorare in cadrul celor 5 concesiuni: Focsani, Zegujani, Satu Mare, Gresu si
Nereju.
Planul strategic al actionarului KazMunayGaz (KMG) este de a construi o prezenta mai
puternica pe piata din Marea Neagra, prin imbunatatirea capacitatilor logistice si o cota de
piata de retail mai mare, indiferent de climatul dificil general la nivel international.
Conform reprezentantilor Rompetrol, in ultimii ani, KMG si-a facut loc in consortiile
internationale care dezvolta doua zacaminte uriase, respectiv Kashagan, cel mai mare proiect
offshore din Marea Caspica, si Karachaganak. Grupul kazah vrea sa-si dubleze rezervele de
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
Plan de Administrare
Administrare 2014-2017
2014-2017
pag. 74 din 146

petrol pana in 2020, de la 5,8 miliarde de barili la 10,3 miliarde de barili, prin investitii de 3
miliarde de dolari in activitati de explorare. Compania vrea sa-si creasca productia la 700.000
barili pe zi, de la 420.000 barili pe zi cat este in prezent. Oficialii KMG estimeaza ca statul kazah
ar putea exporta 2,2 milioane barili pe zi la finele acestui deceniu, din care 400.000 barili pe zi
in China, iar restul in Europa, in special pe pietele de la Marea Neagra.
Productia de titei din Kazahstan va creste de la 90 mil. tone pe an din prezent la 120 mil. de
tone pe an in urmatorii 10 ani. Avand in vedere acest aspect, KazMunaiGaz considera, fie
cumpararea unei alte rafinarii europene, fie ajungerea la acorduri strategice cu alte rafinarii
din Europa.
KMG intentioneaza sa rafineze in Romania o parte semnificativa din aceste exporturi, conform
declaratiilor vicepresedintelui companiei.
Rafinaria Petromidia Navodari este in prezent cea mai mare rafinarie din Romania, la finalul
unui proces indelungat de modernizare si dezvoltare care a majorat capacitatea de productie
la 14.000 tone de titei pe zi (de la 3,8 milioane la 5 milioane tone pe an), avand capacitate de
prelucrare exclusiva a titeiului greu tip Ural. Investitia s-a ridicat la 1,3 miliarde dolari.
Indicatori
UM Inainte de m odernizare Dupa m odernizare

Capacitate mil tone/an 3.8 5
Nelson Index* 8.3 10.5
Jet & Diesel %w t 2.6/38 5.5/45
Diesel mil tone/an 1.5 2.5
Benzin mil tone/an 1.3 1.4
Jet mil tone/an 0.15 0.3
EII (Solomon)** % 120 84
Sursa: Ro mpetro l Rapo rt anual 2012
Cantitatea totala de materie prima procesata de rafinaria Petromidia in trimestrul I 2013 a fost
de 632.00 de tone, in scadere cu 33% fata de trim I 2012, in timp ce gradul de utilizare a
capacitatii de rafinare a fost de 64,55%, mai mic cu 9% decat in trimestrul I 2012 din cauza
intreruperii activitatii de productie pentru realizarea lucrarilor tehnologice programate.
Vicepresedintele Grupului Rompetrol a declarat in cadrul unei conferinte de presa ca aceasta
va procesa o cantitate record de 5,5 milioane de tone de petrol brut incepand cu 2015 si ar
putea reveni pe profit in urmatorii 2-3 ani. Volumul maxim de 5 milioane de tone a fost deja
atins in perioada mai - iunie 2013.
Rompetrol mai mentioneaza in raportul anual ca Petromidia asigura 43% la suta din
capacitatea de rafinare in Romania, atingerea obiectivului companiei de a deveni profitabila
fiind aproape tangibil.
Filiala Vector Energy AG a Grupului Rompetrol a furnizat integral titeiul pentru rafinaria
Petromidia in cantitate de 3,9 milioane de tone in 2012 fata de 3,6 milioane de tone in 2011,
aproximativ 90% provenind de la KMG.
In paralel cu programul de marire a capacitatii, Grupul Rompetrol a dezvoltat si alte proiecte
necesare sustinerii acestuia, respectiv constructia terminalului din largul Marii Negre pentru
aprovizionarea cu titei, triplarea capacitatii de tranzit a produselor petroliere prin Dana 9 a
portului Midia, reabilitarea parcului de rezervoare titei si produse finite, constructia
terminalului de import-export gaz petrolier lichefiat.
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 75 din 146

Terminalul Maritim Midia face parte din divizia de trading si opereaza terminalul maritim si
danele 1-4 (titei) si 9 - 9A, 9B si 9C (produse) din Portul Midia, apartinand Grupului Rompetrol.
Conform informatiilor comunicate in presa de reprezentantii Rompetrol, acest terminal
permite reducerea costurilor de aprovizionare cu aprox. 8 USD/mt, in urma operatiunilor de
manipulare/depozitare si a costurilor de transfer, cat si eliminarea pierderilor comerciale
si/sau tehnologice, oferind cadrul necesar pentru dezvoltarea activitatilor comerciale in
regiune ale companiei.
In 2012, cantitatea totala de titei importata prin Midia SPM a fost de 3,71 mil tone.
Capacitatea maxima de transfer a terminalului este de 24 milioane tone/an. Capacitatea de
stocare a parcului de rezervoare de titei este de aproximativ 400.000 mc, primind titei in
principal de la Terminalul Maritim Midia, precum si de la Oil Terminal Constanta, prin
intermediul CONPET.
Vanzarile de produse petroliere ale Rompetrol
Pe piata externa, s-au vandut produse petroliere atat in spatiul comunitar, cat si cel non
comunitar. Piata comunitara a absorbit cca 20% din totalul produselor finite vandute, diferenta
de 80% reprezentand vanzari la export pe pietele non comunitare. Aproape 80% din vanzarile
externe au fost directionate catre pietele europene aflate in proximitatea Romaniei.
Principalele destinatii pentru produsele de export ale Rompetrol Rafinare sunt urmatoarele:
Principalele destinaii export
Benzin Ucraina, Georgia, Bulgaria,

Tunisia, Liban, Moldova
Motorin Serbia, Bulgaria, Georgia,
Moldova, Ucraina
Cocs Ucraina
Sulf Egipt
In 2012, compania a vandut aproximativ 0,8 mil. tone de combustibil auto din productia
rafinariei catre companii din afara grupului, in timp ce aproximativ 0,4 mil. de tone au ajuns la
subsidiarele din cadrul Grupului (Rompetrol Bulgaria, Rompetrol Georgia, Rompetrol Ucraina).
Petrom idia
UM 2012 2011
Materie prim prelucrat mii tone 4,047 3,896
Producie de benzin mii tone 1,135 1,116
Producie de motorin mii tone 1,728 1,578
Vnzri de combustibil intern mii tone 1,428 1,362
Vnzri de combustibil export mii tone 1,307 1,225
Export % 48% 47%
Intern % 52% 53%
Marja brut 4.4 4.2
Rafinaria Petromidia a generat un transfer total de 4.040.000 de tone in 2012, ceea ce indica o
crestere de 4% comparativ cu 2011. Volumul total al vanzarilor de combustibili in 2012 a fost
de peste 1,4 mil. tone, cu 4% mai mic decat in 2011.
In trim I 2013, vanzarile de carburanti ale companiei s-au ridicat la aproximativ 500.000 de
tone, in scadere cu 24% fata de volumul comercializat in perioada similara din 2012, din care
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 76 din 146

aproximativ 51% au fost livrati la export, atat catre companii ale Grupului (Rompetrol
Moldova, Rompetrol Bulgaria, Rompetrol Ucraina, Rompetrol Georgia) cat si catre alti
parteneri traditionali din regiunea Europei Centrale si de Est (Turcia, Serbia sau Grecia). (sursa:
Agerpress).
Lukoil - Rafinaria Petrotel

Explorare si productie
Conform AgoraNews, Lukoil este a doua companie petroliera din Rusia din punct de vedere al
productiei si rafinarii titeiului, asigurand cca. 20% din productia de titei autohtona (79,8 mil.
tone), iar la nivel global reprezinta aproximativ 2% din productia totala mondiala. Din punct de
vedere al rezervelor de titei, Compania Lukoil este lider mondial.
Lukoil detine in Romania 20% din piata totala a produselor petroliere.
Conform EMS Intellinews Daily, avand o capacitate de rafinare de 2,5 mil. de tone, Petrotel
este cea mai mica dintre cele trei rafinarii ce isi desfasoara activitatea in Romania - Petrobrazi
OMV Petrom si Rompetrol Petromidia (cea mai mare). Petrotel asigura 60% din productia sa pe
piata romaneasca, restul fiind vandute prin statiile de alimentare Lukoil din Ungaria, Serbia,
Republica Moldova, Ucraina, Croatia si Bulgaria. Lukoil opereaza, de asemenea, o capacitate de
rafinare de 9.8 mil. tone in Bulgaria (rafinaria Burgas), care poate livra combustibil auto pentru
statiile de distributie ale grupului in Romania in perioada de intrerupere a Petrotel. Rafinaria
de la Burgas are o capacitate de productie de 208.000 barili/zi.
Rafinaria Petrotel-Lukoil, una dintre cele mai importante rafinarii din Europa de Sud-Est, a
finalizat in termen si in buget revizia generala programata pentru perioada 20 februarie 12
aprilie 2013. Proiectul a avut ca scop cresterea gradului de fiabilitate pentru echipamentele
tehnologice, dar si implementarea unor proiecte investitionale pentru imbunatatirea
proceselor tehnologice, reducerea consumului de resurse energetice, imbunatatirea calitatii
factorilor de mediu si cresterea gradului de siguranta in functionare.
Productia rafinariei Petrotel a scazut la 2,1 mil. de tone de produse petroliere de la 2,3 mil. de
tone in 2011 pe seama reducerii cererii interne. Aproximativ 35% din productie a fost
exportata in Republica Moldova, Bulgaria, Ucraina si Serbia.
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 77 din 146

Situatia rafinariilor Lukoil
Rafinria
RafinriaNizhny Novgorod 3,9 Ukhta
17.0
6,3 3,73
16.05 3,7
Rafinria
2,8
Odessa
0,00
Ucraina
3,9 Rafinrii
0,4 mici n
0,17
Uray i
Kogalym
Rafinria
de la 2,4
Ploieti 2,22 Rafinria
Romnia 13,1
13,12
Perm
10,0 7,9
Rafinria
Zeeland
3,6
Olanda
4,42
8,4 Rafinria
11,3 Volgograd
11,36
6,1
Rafinria
de la 9,8
Burgas 6,35
Bulgaria
8,9 Capacitate anual
Milioane tone/an
Producie n 2012
Complex Milioane tone
12,8
ISAB 8,64 Index Nelson
Italia
9,3
77,1 31,4 45,7

Total: 66,06 21,63 44,43
7,3 8,6 6,5
Total rafinrii strine Total rafinrii ruseti
Sursa: Lukoil, Annual Report 2012, Oil Refining
Rafinaria Petrobrazi (Petrom)

Explorare si productie
Conform raportului anual Petrom Grup 2012, rezervele dovedite de titei si gaze din portofoliul
Grupului Petrom s-au situat la aproximativ 775 mil. bep la finele anului 2012, iar productia
Grupului a fost de aproximativ 182,7 mii bep/zi (din care 170,5 mii bep/zi in Romania) de-a
lungul anului. Declinul productiei interne a fost minimizat cu succes, fiind de numai 1,6%,
deoarece initiativele de optimizare a productiei au contrabalansat efectele conditiilor
meteorologice severe de la inceputul anului 2012 si declinul productiei din zacamintele
importante. Productia din Kazahstan a crescut cu 2,8% in 2012, datorita cresterii productiei din
zacamantul Komsomolskoe.
La 31 decembrie 2012, rezervele totale dovedite de titei ale Grupului Petrom erau de 775 mil.
bep (Romania: 750 mil. bep).
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 78 din 146

Explorare i producie
UM 2008 2009 2010 2011 2012

Rezerve dovedite de iei mil. tone 872 854 832 812 775
Producie total de iei i condensat mil. bep 30 28 28 28 28
Input rafinare mil. tone 6,51 5,46 4,15 3,79 3,34
Sursa: P etro m Rapo rt anual 2012
Explorare i producie Petrom
Mil. bep
2010 2011 2012
Producia total a Grupului 67,08 67,77 66,87
din care n Romnia 63,46 63,41 62,39
Rezerve dovedite la 31 decembrie 832 812 775
din care n Romnia 805 786 750
Petrom detine in Romania licente de explorare pentru 12 perimetre onshore si 2 perimetre

offshore, cu o suprafata totala de 42.760 km2 (din care 12.321 km2 offshore), iar la sfarsitul
anului 2012 opera 238 de zacaminte comerciale de titei si gaze.
Concesiunile de explorare, dezvoltare si productie ale Petrom in Romania
Sursa: Petrom Raport anual 2012
Blocul Skifska (ExxonMobil 40%, Shell 35%, OMV Petrom 15%, Nadra Ukrainy 10%): bloc de explorare atribuit in T3/12, acordul de
impartire a productiei este in curs de negociere; Blocul Midia: Petrom si ExxonMobil au semnat contractul de transfer cu Sterling
Resources si Petro Ventures pentru 85% din bloc; 15% detinute de Gas Plus International
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 79 din 146

Procesul de maturare a proiectelor de redezvoltare a zacamintelor-cheie a facut progrese
semnificative. La sfarsitul anului, sase proiecte de redezvoltare a zacamintelor au fost aduse
mai aproape de stadiul de executie (Videle, Suplacu si Oprisenesti titei; respectiv Suplacu si
Oprisenesti au depasit stadiul deciziei finale de investire si au intrat in stadiul de
implementare).
Acestea fac parte din cele mai importante zacaminte de titei ale Petrom, fiind situate in nord-
vestul si, respectiv, sud-estul Romaniei. Alte proiecte se afla in faza de evaluare (Tazlau,
Phoenix, Independenta si Balaria-Blejesti titei), cu un necesar investitional estimat la
aproximativ 100 mil. EUR.
Productia cumulata de titei din proiectele ce utilizeaza injectia de apa si metodele termale de
recuperare (injectia de abur si combustia subterana) au reprezentat 25% din totalul productiei
interne de titei din 2012.
Producia de iei i condensat n 2012
m il. tone m il. bbl

Romnia 3,98 28,66
Kazahstan 0,49 3,83
Grupul Petrom 4,47 32,49
Portofoliul Grupului: rezerve dovedite de iei i

condensat n 2012
m il. tone m il. bbl
Romnia 53 383
Kazahstan 3 21
Grupul Petrom 56 404
Rezultatele operationale ale rafinariei au fost usor mai slabe in 2012 decat cele inregistrate in
2011 cel mai probabil pe fondul opririi rafinariei pentru modernizare.
Rezultate operaionale Petrobrazi
UM 2010 2011 2012

Producie total de hidrocarburi mil. bep 67,08 67,77 66,87
Gradul de utilizare a capacitii de rafinare % 49 79 73
Vnzri totale de produse rafinate mil. tone 5,47 5,23 5
In urma intreruperii procesului de rafinare, cantitatea de titei procesat si cantitatea produselor

petroliere obtinute s-a diminuat in mod corespunzator.
iei procesat
Mii tone
2010 2011 2012
Petrobrazi 3.153 3.567 3.146
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 80 din 146

Producie
Mii tone
2010 2011 2012
Benzin 1.183 1.105 946
Motorin 1.178 1.184 1.035
Kerosen 204 195 144
Pcur 473 394 350
GPL 220 205 162
Bitum 42 0 0
Cocs de petrol 177 216 196
Ca parte din programul de modernizare a rafinariei Petrobrazi, unitatea de distilare

atmosferica si in vid a titeiului a fost modernizata pe durata opririi programate, de sase
saptamani, din perioada mai-iunie 2012, ceea ce a permis Petrom sa proceseze integral titeiul
din productia interna proprie.
Rata de utilizare a rafinariei Petrobrazi a scazut cu sase puncte procentuale, la 73% in 2012
(2011: 79%), reflectand oprirea de sase saptamani din perioada mai-iunie 2012.
Dupa modernizarea unitatii de distilare in vid a titeiului, capacitatea de rafinare a Petrobrazi
este de 4,2 mil. tone/an (anterior 4,5 mil. tone/an), permitand procesarea exclusiva a
productiei de titei a Petrom din Romania si contribuind, simultan, la imbunatatirea eficientei
energetice si a mixului de produse. Se doreste ca ponderea de motorina sa creasca in mixul de
produse si rafinaria sa ajunga o rafinarie europeana, moderna, conforma cu standardelor de
mediu din UE, instalatia de desulfurare fiind un pas important in aceasta directie. De
asemenea, modernizarea unitatii Petrobrazi permite o acoperire mai buna a cererii pietei:
rafinariile din Romania produc benzina in exces comparativ cu cererea, in timp ce cererea de
motorina este satisfacuta in proportie de 30% din importuri.
Titeiul de la campurile petroliere Petrom este transferat la rafinarie prin intermediul
conductelor. Produsul brut importat din Kazahstan este prima data depozitat la Oil Terminal
Constanta si apoi transferat la rafinarie printr-o conducta, cu o capacitate de 10.000 TPD.
In trimestrul I 2013, rata de utilizare a rafinariei a crescut la 86%, comparativ cu 79% din
aceeasi perioada a anului trecut.
Vanzari de produse petroliere
Cota totala de piata din Romania a fost 36%, la acelasi nivel ca in 2011, in principal ca rezultat
al optimizarii activitatii si a revizuirii portofoliului de produse.
Vanzri de produse petroliere ale Grupului Petrom
Mii tone
2010 2011 2012
Vnzri totale produse rafinate 5.472 5.234 5.004
din care: Benzin 1.036 949 879
Motorin 2.264 2.293 2.258
Kerosen 214 222 186
Pcur 98 196 132
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 81 din 146

4.3. Analiza PEST (Politic&Economic&Social&Tehnologic)
Analiza PEST ia in considerare influentele de ordin politic, economic, social si tehnologic
existente in mediul in care o companie opereaza. Acesti factori pot indica un mediu static sau
dinamic, care poate afecta structura de business a companiei.
Exercitiul unei analize PEST este util pentru CONPET deoarece scopul acesteia este de a
identifica factorii care afecteaza in prezent compania si de a-i contura pe aceia cu cea mai
mare probabilitate de a-i afecta activitatea in viitor.
In continuarea acestei analize, influentele cheie identificate pot fi asociate fie unor
oportunitati cheie, fie unor amenintari, ambele prezente in mediul extern, si carora compania
trebuie sa le ofere un raspuns.
Factori politici Factori economici
Mediul puternic reglementat n care opereaz Conpet Declinul produciei de iei pe plan intern conduce la o
determin un risc crescut de sanciuni n cazul scdere a gradului de utilizare a capacitilor de transport
nerespectrii cerinelor legale n vigoare (avize de reparaii,
Sistemul de transport dezvoltat de Rompetrol are un impact
autorizaii de mediu)
major asupra segmentului de transport iei din import
Modificri frecvente ale unor acte normative sub a cror
Marjele de rafinare reduse i rezultatele financiare negative
inciden i desfoar activitatea Conpet (majorarea
nregistrate de rafinriile din Romnia ar putea conduce la
impozitelor, eliminarea unor nlesniri fiscale) pot determina
nchiderea/ redimensionarea capacitilor de producie
creteri de costuri
Contextul macroeconomic la nivel naional i internaional
Regimul Sistemul Naional de Transport este foarte
determin restrngeri la nivelul activitii industriale,
important din punct de vedere al unicitii acestuia, orice
afectnd activitatea de baz a Conpet
schimbare n acest sens avnd efecte foarte importante
asupra stabilitii i continuitii activitii Conpet Politica comercial aplicat de principalii clieni ai Conpet
(Petrom, Lukoil i Rompetrol) influeneaz n mod decisiv
Deciziile interguvernamentale referitoare la construirea de
volumul serviciilor de transport prestate
conducte transnaionale au efect direct asupra Conpet
Analiza PEST
Factori sociali Factori tehnologici
Declinul ratei de cretere a populaiei, prognozat pentru un Dezvoltarea la nivel global a rafinriilor cu grad ridicat de
orizont mediu i lung de timp, va determina ncetinirea complexitate i capaciti de producie foarte mari conduce
consumului i a activitii industriale, cu efect asupra la scderea competitivitii rafinriilor locale
necesarului de transport de iei
Utilizarea tehnologiilor moderne de extracie a ieiului cu
Veniturile populaiei vor contribui la determinarea potenial efect asupra limitrii scderii cantitii extrase
necesarului general de producie de petrol, influennd
astfel i volumul transportat Exist o limitare de ordin tehnic n ceea ce privete
utilizarea parial sau conservarea instalaiilor de transport
mprirea populaiei n zone de urban i rural i respectiv continuarea activitii de mentenan n vederea
reconfigurarea acestor zone n viitor va avea un efect meninerii funcionalitii acestora
asupra necesarului de consum de iei i implicit de
transport al acestuia
Riscul de mediu ca urmare a polurii impacteaz
activitatea Conpet, fiind necesar un grad ridicat de
contientizare n ceea ce privete responsabilitile fa de
mediu i de comunitate
4.4. Analiza fortelor concurentiale

Amenintarea concurentilor potentiali
Accesul la canalele de distributie este critic pentru asigurarea succesului in acest domeniu.
Acest factor are o importanta mare, determinand un nivel ridicat al amenintarii din partea
concurentilor potentiali.
Cu toate acestea, nivelul ridicat al investitiilor necesare, precum si gradul ridicat de

reglementare al domeniului de activitate, fac ca amenintarea concurentilor potentiali sa fie
una redusa.
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 82 din 146

Puterea de negociere a clientilor
Amenintarea integrarii in amonte este mare dat fiind si gradul ridicat de concentrare al
clientilor.
Coroborand gradul ridicat de concentrare care s-ar putea transforma in monopson,

precedentele din industrie referitor la integrarea in amonte, precum si disponibilitatea
serviciilor de substitutie ca argument de negociere, consideram ca puterea de negociere a
clientilor este medie.
Puterea de negociere a furnizorilor
Nivelul de amenintare determinat de puterea de negociere a furnizorilor este unul redus.

Singurul element cu putere de negociere reala il reprezinta angajatii.
Amenintarea serviciilor de substitutie
Amenintarea serviciilor de substitutie este considerata redusa, ca urmare a lipsei de

competitivitate de pret a acestora.
Aceasta amenintare este una reala doar analizand-o impreuna cu puterea de negociere a
clientilor.
Intensitatea concurentei intre competitorii din industrie
Dat fiind caracterul de cvasi-monopol al activitatii desfasurate de CONPET, intensitatea

concurentei intre competitorii din industrie este teoretic nula.
In realitate, singurul concurent al societatii este chiar societatea, prin modul mai bun sau mai
putin bun in care reuseste sa actualizeze reteua de transport la realitatile economice, precum
baza de costuri fixe, putand genera astfel o scadere de competitivitate in raport cu serviciile de
substitutie.
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 83 din 146

Ameninarea concurenilor poteniali
MIC
Economiile de scal
Diferenierea serviciilor
Necesarul de capital
Costurile de schimbare
Reglementri guvernamentale
Profitabilitatea sectorului
Puterea de negociere a furnizorilor Puterea de negociere a clienilor

Intensitatea concurentei intre
MIC competitorii din industrie MEDIE
Solidaritatea angajailor
MIC Grad ridicat de concentrare
Competitori numeroi sau de putere egal
Produsul furnizorului este o resurs Serviciile sunt standard/ nedifereniate
important pentru afacerea Cretere lent a industriei
Cumprtorul ntmpin costuri de schimbare
cumprtorului
Costuri fixe ridicate mici
Produsele furnizorului sunt difereniate i
Lipsa diferenierii Ameninare real a integrrii n amonte
prezint costuri ridicate de schimbare
Bariere de ieire ridicate Disponibilitatea serviciilor de substituie
Ameninare real de integrare pe vertical
Senzitivitatea preului
Legenda: M ica Ameninarea serviciilor de substituie

M ica - M edie
MIC
M edie
M edie - M are Competitivitatea de pre a serviciilor de
M are substituie
4.5. Analiza SWOT

Analiza SWOT este o evaluare critica a punctelor tari si a celor slabe, a oportunitatilor si a
amenintarilor care exista in raport cu mediul intern si cel extern in care opereaza o firma;
analiza arata starea acesteia inaintea pregatiri unui plan de actiune pe termen lung.
(Terminologie oficiala CIMA).
O evaluare din punct de vedere a mediului intern al CONPET este utila in evidentierea
punctelor tari si a celor slabe, in timp ce evaluarea factorilor din mediul extern in care
opereaza compania releva oportunitatile si amenintarile cu care aceasta se confrunta.
Utilitatea analizei SWOT pentru CONPET consta in aceea ca aceasta poate contura tipurile de
strategie disponibile pentru a fructifica punctele tari si oportunitatile identificate si de a gasi
solutii pentru punctele slabe si pentru amenintari.
Principalele puncte tari si oportunitatile profitabile pot fi exploatate, in special in cazul

in care punctele forte isi gasesc corespondent in oportunitatile identificate;
Punctele slabe si amenintarile pot fi contracarate direct dupa ce sunt identificate sau
se pot dezvolta strategii de limitare si corectie a acestora;
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 84 din 146

Puncte forte Puncte slabe
Conpet este unicul furnizor de servicii de transport prin Dependena de un numr restrns de clieni (Petrom,
conducte la nivel naional, fiind concesionar al Sistemului Lukoil i Rompetrol), n condiiile n care veniturile din
Naional de transport al ieiului, gazolinei i etanului transportul ieiului intern au cea mai mare pondere n
totalul veniturilor
Lichiditatea mare a societii
Rezultate financiare negative din activitatea de iei din
Experiena ndelungat i aprofundat a Conpet n
import
domeniul de activitate i know-how-ul unic de care dispun
angajaii si pot contribui la crearea de noi parteneriate i Rezultate negative semnificative din activitate de transport
dezvoltarea de noi proiecte de transport feroviar
Implementarea sistemului de control managerial conduce Numr de personal supradimensionat raportat la cantitatea
la o mbuntire a eficacitii i eficienei funcionrii transportat
Conpet
Grad redus de utilizare a conductelor cu impact asupra
Are implementat un sistem informatic modern tip ERP costurilor unitare
pentru fundamentarea deciziilor i planificarea resurselor
Existena n sistem a unor conducte care trebuie s fie
societii
introduse n conservare datorit neutilizrii lor
Starea tehnic a sistemului care dispune de echipamente
Vulnerabilitatea sistemului de transport la fenomenul
tehnice modernizate i gradul ridicat de automatizare a
infracional
procesului de transport
Vulnerabilitatea generat de inexistena unui sistem de
Crearea n timp i meninerea unei imagini favorabile a
securitate informatic care s protejeze societatea la
societii n sistemul energetic
atacuri cibernetice
Cultura organizaional i ataamentul angajailor la
Inexistena unor planuri de contingen la situaii negative
valorile asumate ale societii
de pia cu impact direct i semnificativ asupra Conpet
Stabilitatea personalului la nivelul salariailor cheie
Analiza SWOT
Ameninri Oportuniti
Restrngerea activitii rafinriilor i a unitilor de Interconectarea sistemelor de transport al ieiului din

prelucrare a ieiului localizate n Romnia, cu efect n ceea Romnia i Serbia prin prelungirea conductei Constana-
privete activitatea de baz a Conpet Piteti pe sectorul Piteti Pancevo, Serbia. Conpet va
asigura astfel transportul de iei pentru rafinaria de la
Decizii strategice ale clienilor Conpet de reducere a
Pancevo, deinut de Gazprom Neft
cantitilor de iei achiziionate din import, cu efect asupra
volumelor transportate Diversificarea domeniului de activitate al Conpet prin
participarea la programul de Constituire i Meninere a
Strategia viitoare a Lukoil n Romnia
Stocurilor Minime de Siguran (Conform Directivei
Riscul nchiderii capacitilor de rafinare pentru companiile 2009/119/CE), iniial prin preluarea depozitului Petrotrans
cu faciliti redundante n profil regional - Lukoil de produse petroliere
Aciuni intentate n instan de ctre diverse pri pe ale Diversificarea domeniului de activitate al Conpet prin
cror terenuri sunt amplasate conducte magistrale infiinarea unui laborator de metrologie pentru uz propriu i
pentru prestarea de servicii metrologice pentru alte
Schimbri n mediul de afaceri determinate de factori societi/clieni
externi (ex.: criza economic global)
Diversificarea obiectului de activitate al Conpet prin
Volatilitatea i lipsa de predictibilitate ale cadrului legislativ desfurarea unor servicii pentru teri de tipul mentenan
Influene politice n contextul geopolitic regional i transporturi auto, alte activiti specifice
Reglementarea confuz i incomplet privind regimul Folosirea fondurilor proprii pentru susinerea proiectelor de
juridic al terenurilor sub/ supratraversate de conductele dezvoltare
magistrale de transport instituit de dispoziiile Legii Uurina obinerii unor finanri externe, n caz de nevoie,
petrolului nr. 238/ 2004 datorat situaiei curente a indicatorilor financiari
Excedentul de iei anticipat s provin din Kazakhstan
4.6. Concluzii
Principalele concluzii care de desprind sunt urmatoarele:
La nivel international
O parte dintre rafinariile din Europa au fost inchise, in special cele cu capacitati mici de
productie, trend ce se estimeaza ca va continua si in perioada urmatoare, conducand
la cresterea vulnerabilitatii continentului in ceea ce priveste aprovizionarea cu
carburanti. Acest lucru se va intampla in cazul in care producatorii straini vor satisface
cu prioritate cererea interna din tarile lor in detrimentul exporturilor, mai ales in
momente de varf ale cererii. Totodata, majorarea importurilor ar duce la scumpirea
semnificativa a carburantilor la pompa, din cauza cresterii costurilor de transport si
stocare;
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 85 din 146

Potrivit directorilor din industria rafinarii de petrol intervievati de Bloomberg, dintre
cele 104 rafinarii din Europa, 10 vor fi inchise permanent pana in 2020, in tari precum
Franta, Italia si Cehia; (sursa: www.mediafax.ro)
In Asia exista o tendinta de construire de noi rafinarii de petrol de mare capacitate;
Consumul de carburanti va continua sa se reduca urmare a imbunatatirilor tehnologice

si a presiunilor autoritatilor de scadere a emisiilor poluante. Agentia Internationala
pentru Energie, anticipeaza o scadere a consumului de petrol pana la cel mai redus
nivel atins din 1994;
Majoritatea rafinariilor petroliere de pe continent sunt echipate in principal pentru

productia de benzina, desi motorina domina piata europeana, reprezentand 75% din
cererea de caburanti. Pentru a mentine rafinariile in activitate si pe linia de plutire,
este nevoie de investitii suplimentare de miliarde de dolari in modernizarea si
upgradarea tehnologica a facilitatilor de procesare a titeiului din Europa.
Romania
Petrom va continua proiectele de redezvoltare a zacamintelor de titei;?
Cele doua mari rafinarii din Romania (Petromidia si Petrobrazi) vor produce mai mult
ca urmare a imbunatatirii capacitatilor de productie;
Rafinaria Burgas (Bulgaria) a companiei Lukoil are o capacitate de productie de 9,8 mil.
tone din care a produs doar 6,35 mil. tone in 2012, in timp ce Rafinaria Petrotel
(Romania) a produs 2,22 mil. tone raportat la o capacitate de 2,4 mil. tone. In 2012,
productia de la rafinaria Petrotel a fost oprita pentru cateva luni, timp in care rafinaria
Burgas a livrat necesarul de produse petroliere catre statiile de distributie din
Romania. Calculul matematic demonstreaza posilibilitatea fizica de integrare a
productiei celor doua rafinarii in cea de la Burgas.
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 86 din 146

5. Plan de administrare
5.1. Obiective strategice
Obiectivele strategice sunt formulate pentru perioada 2014-2017 pe baza concluziilor analizei
diagnostic si a analizei strategice a mediului concurential, cu scopul valorificarii oportunitatilor
si a maximizarii punctelor forte existente la nivelul societatii:
1. Scaderea cheltuielilor de exploatare;

2. Tarif imbunatatit pe import;
3. Dezvoltarea de activitati conexe;
4. Definirea societatii ca jucator regional;
5. Abordare financiara moderna si aliniata cu modelul de business.
Plan de actiuni elaborat pentru atingerea obiectivelor strategice
5.1. Scaderea cheltuielilor de exploatare
5.1.1. Redefinirea necesarului pe termen lung a infrastructurii de transport urmare a

situatiei actuale a industriei de profil regionale si locale avand ca efect reducerea
costurilor de operare
In urma evaluarii interne privind utilizarea activelor (conducte si statii de pompare),
tinand cont de cantitatile transportate si de perspectiva evolutiei acestora, o serie de
active pot fi propuse fie pentru casare, fie pentru a intra in conservare.
Astfel:
Conducte cu grad de utilizare zero pentru care pe baza informatiilor actuale nu

se mai intrevede nicio posibilitate de a fi folosite, si care ar trebui casate si
scoase din pamant. Lungime totala este de cca 350 km.:
o Conducta de titei 24 Pietrosani Brazi 10km
o Conducta de titei 14 Constanta Nord Nisipari 22 km
o Conducta de etan 658 Turburea Pitesti 141 km
o Conducte de gazolina bazinul Muntenia 50 km
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 87 din 146

Conducte cu grad de utilizare zero care ar trebui conservate in lungime de
aprox 300 km:
o Conducta titei 14 Nisipari Calareti 151 km
o Conducta 20 Calareti Pitesti 144 km
In ceea ce priveste statiile de pompare neutilizate acestea sunt aferente conductelor cu grad
de utilizare zero si se propune ca statia Constanta Nord sa fie casate iar o serie de alte statii
(Dragos Voda, Mircea Voda, Mavrodin, Martinesti, rampa Valcani ) sa fie trecute in conservare.
Conductele mentionate nu afecteaza activitatea curenta iar prin eventuala lor dezafectare nu
se va pierde din capacitatea actuala de a furniza servicii clientilor CONPET la nivelul solicitarilor
actuale proiectate pe evolutiile ultimilor ani.
Casarea acestor active va avea ca efect reducerea cheltuielilor cu mentenanta si paza.
Casarea si conservarea activelor ce compun sistemul national de transport necesita aprobarea

ANRM.
5.1.2. Sistem de detectare si localizare a scurgerilor din conducte

Una din principalele probleme ce apar in operarea Sistemului National de Transport prin
conducte este aceea a scurgerilor de produs din conducte. Acestea apar fie din motive tehnice
(coroziuni) fie ca urmare a activitatii infractionale si produc pagube insemnate generate de
pierderea fizica a produsului cat si de cheltuielile cu reparatiile. De asemenea efectul asupra
mediului este semnificativ necesitand operatiuni costisitoare de ecologizare.
In acest moment, evenimentele sunt localizate de regula in cadrul activitatii zilnice de

patrulare a personalului CONPET. Exista si evenimente care pot fi identificate cu ajutorul
sistemului SCADA daca acestea debuteaza brusc si au un debit semnificativ.
Din considerente de reducere a cheltuielilor de operare si de mediu, avand in vedere

avantajele unui astfel de sistem (faptul ca scurgerile pot fi detectate in cateva minute, la debite
de 1-2% din debitul transportat si cu precizie de ordinul zecilor de metri), CONPET a decis
efectuarea unui studiu de fezabilitate pentru implementarea unui sistem LDS. Studiul a
concluzionat ca realizarea unui astfel de sistem este profitabila pentru CONPET. Astfel valoarea
estimata pentru intregul sistem de conducte ar fi de 11,9 mil. EUR, acestia urmand a fi
recuperati intr-o perioada de 12 ani.
Datorita valorii mari a investitiei si incertitudinii privind perspectiva de transport pentru intreg
sistemul, s-a luat decizia ca implementarea sa inceapa cu proiect pilot pe relatia Videle-
Cartojani- Ploiesti, valoarea lui fiind estimata in cadrul studiului la 1,1 mil. EUR. Contractul
pentru realizarea proiectului pilot este in derulare.
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 88 din 146

5.1.3. Redimensionarea necesarului de resurse pentru operarea infrastructurii de
transport
In functie de rezultatul etapei de reevaluare a necesarului de infrastructura de transport prin
conducte, raportat la realitatile momentului, CONPET va derula un program de reproiectare a
organizarii procesuale si structurale.
Se vor urmari:
Corelarea activitatilor derulate in cadrul CONPET cu obiectivele strategice ale

societatii;
Corelarea activitatilor cu noua topologie a retelei de transport prin conducte;
Definirea necesarului de resurse umane, financiare si materiale raportat la activitatile

necesare:
Ajustarea necesarului de personal in functie de nevoile redefinite;
Ajustarea necesarului de active;
Redefinirea capitalului de lucru si a necesarului de finantare.
5.1.4. Modernizarea si monitorizarea Sistemului de Protectie Catodica aferent

Sistemului National de Transport prin Conducte
Principala problema la conductele de transport titei, produse petroliere si gaze naturale (ca de
altfel la toate structurile metalice ingropate sau aeriene) o constituie coroziunea. Pornind de la
o analiza interna a sistemului de protectie catodica aferent SNT, in anul 2010 s-a efectuat un
studiu de fezabilitate referitor la modernizarea acestui sistem.
Studiul a analizat starea actuala a sistemului de protectie catodica al CONPET, ajungand la

concluzia ca acesta este vechi si ineficient, si a propus implementarea unui sistem nou, luand
in considerare principalele subsisteme de transport.
Valoarea totala pentru toate cele trei subsisteme este de 10.245.400 EUR pentru inlocuirea
unui numar total de 178 de statii de protectie catodica si 190 de prize anodice.
Durata totala de executie a intregului proiect este estimata la 5 ani din care: 8 luni
masuratori si inspectie, 8 luni proiectare, 6 luni livrare materiale si 3 ani si 2 luni instalare.
S a decis abordarea etapizata pe subsisteme, valoarea necesara pentru subsistemele cuprinse

in programele multianuale fiind de cca 4 Mil EUR.
Referitor la beneficiile care ar rezulta din realizarea acestei investitii, trebuie mentionat faptul
ca pe langa cele financiare si cele legate de protectia mediului, extrem de importanta este
componenta preventiva pe care o asigura un astfel de sistem. Dintre avantajele financiare cel
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 89 din 146

mai important este acela ca un sistem de protectie catodica eficient prelungeste durata de
viata a unei conducte, pana la dublarea acesteia. Normativele in vigoare indica pentru
conductele neprotejate catodic o durata de 20-30 de ani, iar pentru cele protejate de 40-60 de
ani. Acesta avantaj se alatura celor legate de cresterea sigurantei in exploatare, reducerea
numarului de avarii tehnice cu implicatiile asociate (reducerea costurilor cu reparatiile,
ecologizari, despagubiri, amenzi).
5.1.5. Scaderea numarului de avarii tehnice

Analizand in corelatie numarul de km de conducta inlocuiti si numarul de avarii in perioada
2007-2013, se observa ca siguranta in exploatare a sistemului national de transport prin
conducte a crescut ca urmare a realizarii programelor de inlocuiri conducte apartinand
domeniului public. Consiliul de Administratie va acorda o atentie deosebita continuarii acestui
trend descrescator datorita impactului deosebit financiar, de mediu si imagine.
5.2. Tarif imbunatatit pe import

5.2.1. Imbunatatirea performantelor financiare prin armonizarea bazei de cheltuieli
cu tarifele pentru toate segmentele de activitate
Conform analizelor realizate la nivelul anului 2013 rentabilitatea subsistemului import este de -
0,4%, urmare a neactualizarii tarifului de transport din anul 2010, respectiv a erodarii profitului
din cauza inflatiei.
In vederea asigurarii sustenabilitatii afacerii si pentru atingerea obiectivului de a rentabiliza

toate segmentele de activitate, CONPET propune majorarea tarifului de import in vederea
recuperarii cresterii cheltuielilor de exploatare ce nu au mai fost incorporate in actualizari ale
tarifului.
In acest sens, CONPET va demara procedurile necesare conform reglementarilor ANRM.
5.3. Dezvoltarea de activitati conexe si complementare activitatii de baza

5.3.1. Evaluarea oportunitatii/fezabilitatii dezvoltarii capacitatilor de stocare a
titeiului si produselor petroliere pentru terti
Consiliul de Administratie isi propune ca pana, la 31.12.2014, sa evalueze oportunitatea in baza
unui studiu de fezabilitate a unui proiect de dezvoltare in cadrul societatii a capacitatilor de
stocare titei si carburanti pentru terti.
5.3.2. Evaluarea oportunitatii/fezabilitatii scenariilor de eficientizare a activitatilor de

transport CF
Data fiind situatia prezenta, in care CONPET realizeaza o activitate neprofitabila pe segmentul
CF, se doreste de catre CA, o analiza aprofundata a oportunitatii/fezabilitatii realizarii unui
parteneriat strategic cu unul dintre furnizorii acestor servicii.
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 90 din 146

5.3.3. Evaluarea oportunitatii/fezabilitatii scenariilor de transport produse finite
Plecand de la ideea de baza, aceea ca produsele finite se pot transporta prin conducte, se
recomanda analiza fezabilitatii abordarii unei atare strategii cu parteneri interni si
internationali.
5.4. Definirea societatii ca jucator regional pe segmentul de midstream si

validarea fezabilitatii oportunitatilor identificate
5.4.1. CONPET jucator regional

Societatea intentioneaza sa continue evaluarea fezabilitatii proiectului de interconectare a
sistemelor de transport titei prin conducte ale Romaniei si Serbiei (propus de catre Romania ca
proiect important in cursul intalnirilor Grupului de Lucru la Nivel Inalt sub Comisia Europeana /
Directoratul general pentru Energie Interconectari Energetice pe axa Nord-Sud in Europa
Centrala si de Est, 2011).
Obiectivul proiectului este reprezentat de cresterea gradului de utilizare actual a conductelor

de transport import 14 si 20 Constanta-Pitesti prin extinderea sistemului de transport titei
prin conducte operat de CONPET. Se urmareste astfel construirea unei noi sectiuni, Pitesti
Naidas, de aproximativ 360 km.
Valoare estimata a proiectului este de 182,5 mil EUR (cheltuieli de capital), doar pentru
sectiunea Pitesti Naidas (Romania).
Pentru validarea fezabilitatii proiectului este necesara derularea unui studiu de fezabilitate in
perioada imediat urmatoare.
5.5. O abordare financiara moderna si aliniata cu modelul de business

5.5.1. Analiza si reajustarea costurilor fixe
Ponderea costurilor fixe in costurile totale nu afecteaza direct indicatorii de performanta. Ea
este insa foarte importanta pentru ca da managementului si CA un instrument aditional pentru
luarea de decizii strategice si financiare. Acest proiect se va finaliza pana la 30.06.2014.
5.5.2. Introducerea unui concept proactiv de management al lichiditatilor

CONPET are o suma semnificativa de cash in bilant pe parcursul intregului an. Pana acum
aceasta suma a fost depusa pe o perioada de la 1 la 3 luni in depozite la mai multe banci.
CA va lucra impreuna cu managementul companiei pentru introducerea unui sistem de

management al lichiditatilor care sa genereze rezultate superioare dobanzilor bancare.
5.5.3. Accesarea fondurilor europene

Consiliul de Administratie luand in considerare nivelul istoric foarte scazut de absorbtie al
fondurilor europene inregistrat pana acum de catre societate, analizeaza si considera oportune
urmatoarele actiuni:
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 91 din 146

Dezvoltarea activitatii de atragere de fonduri europene, mai precis granturi accesate
prin Programe Operationale Sectoriale si facilitate speciala de finantare a Proiectelor
de Interes Comun la nivel comunitar (PCI);
Valorificarea posibilitatilor/oportunitatilor de finantare existente prin diversele

programe derulate de autoritatile competente ale statului;
Identificarea in regim de urgenta a proiectelor care pot fi derulate cu fonduri europene

pentru anumite activitati de genul celor legate de cresterea eficientei energetice,
mediu, competitivitate economica, resurse umane, IT, etc.);
Constituirea unei structuri organizatorice profesioniste si eficiente, cu atributii in sfera

accesarii si mai apoi monitorizarii proiectelor pe durata desfasurarii lor in scopul
preintampinarii inregistrarii de neconformitati in gestionarea unui atare tip de
finantare.
In fundamentarea preocuparii CONPET asupra programele legate de absorbtia de fonduri

europene au stat obiectivele specifice corespunzatoare capitolelor unde s a considerat ca
societatea poate fi eligibila, respectiv:
Competitivitate economica prin Programul Operational Sectorial Cresterea

Competitivitatii Economice (POS CCE) cu ale sale obiective specifice:
Consolidarea si dezvoltarea durabila a sectorului productiv;
Crearea unui mediu favorabil dezvoltarii durabile a intreprinderilor;
Valorificarea potentialului tehnologiei informatiei si comunicatiilor si aplicarea

acestuia in sectorul public (administratie) si cel privat (intreprinderi, cetateni).
Programe Fonduri Europene - Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor

Umane cu ale sale obiective specifice:
Promovarea calitatii sistemului de educatie si formare profesionala initiala si

continua, inclusiv a invatamantului superior si a cercetarii;
Promovarea culturii antreprenoriale si imbunatatirea calitatii si productivitatii

muncii;
Facilitarea insertiei tinerilor si a somerilor de lunga durata pe piata muncii;
Dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile si incluzive.
Programul Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu) cu al sau obiectiv:
Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deseurilor, prin imbunatatirea

managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric in
minimum 30 de judete pana in 2015.
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 92 din 146

5.5.4. Valorificarea activelor in exces
Se va urmari reanalizarea bazei de active in exces, curente, si mai ales cele rezultate ca urmare
a implementarii masurilor de redimensionare a infrastructurii de transport si a necesarului de
resurse aferent.
Activele care vor fi identificate ca fiind redundante in urma aplicarii acestor masuri vor fi
valorificate iar lichiditatile obtinute vor fi plasate in vederea obtinerii unor randamente
superioare costului mediu ponderat al capitalului.
Preliminar, a fost identificata o cladire de birouri aflata in patrimoniul CONPET, care nu mai
este necesara societatii pentru derularea activitatilor de baza.
5.5.5. Avantaj competitiv

Crearea si mentinerea avantajului competitiv reprezinta scopul principal al strategiei societatii.
Consideram ca avantajul competitiv al societatii va fi reprezentat de asigurarea unui optim

intre:
Calitatea serviciilor prestate;
Tarifele practicate.
5.5.6. Implementarea cu succes a planului de actiuni 2014-2017
Termene
Calendarul de implementare a actiunilor necesare pentru indeplinirea obiectivelor strategice
propuse sunt prezentate in tabelul urmator:
Plan de actiuni pentru indeplinirea obiectivelor strategice 2014 2015 2016 2017
Redefinirea necesarului infrastructurii de transport prin conducte.

Sistem de detectare si localizare a scurgerilor din conducta
Redimensionarea necesarului de resurse pentru operarea
infrastructurii de transport
Modernizarea si monitorizarea sistemului de protectie catodica
Scaderea numarului de avarii tehnice
Cresterea tariful de transport de titei din import
Evaluarea oportunitatii dezvoltarii activitatii de stocaj titei si produse
petroliere pentru terti
Evaluarea oportunitatii/fezabilitatii scenariilor de eficientizare a
activitatilor de transport CF prin dezvoltare interna
Evaluarea oportunitatii/fezabilitatii scenariilor de transport produse
finite
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 93 din 146

Evaluarea oportunitatii participarii la proiectul PANCEVO (conectarea
sistemului national cu rafinaria NIS / Gazprom de la Pancevo Serbia)
Analiza si reajustarea costurilor fixe
Introducerea unui concept modern si proactiv de management al
lichiditatilor
Accesare de fonduri europene
Valorificarea activelor in exces
Consiliul de Administratie isi propune sa evalueze oportunitatea unor proiecte viitoare in baza
unor studii de fezabilitate aprofundate.
Planul de administrare conceput de catre Consiliul de Administratie actual al CONPET acopera

o perioada de 4 ani, in intervalul 2014-2017. Termenele intermediare pentru evaluarea
gradului de implementare al planului de administrare, respectiv de atingere a indicatorilor de
performanta, propunem sa fie sfarsitul fiecarui an financiar.
5.6. Scenariul financiar 2014 - 2017

In vederea fundametarii contului de Profit si Pierdere previzionat pentru perioada 2014 2017
s-au utilizat ca si ipoteze de lucru urmatoarele estimari privind cantitatile transportate si
veniturile aferente.
5.2.1. Ipoteze
Ipotezele utilizate la elaborarea bugetului de venituri i cheltuieli sunt cele mai jos prezentate:
Estimarile prezentate cuprind o uoar cretere a cantitilor transportate si a tarifelor la

nivelul ambelor subsisteme de transport.
Principalele elemente de risc care vor fi analizate n cadrul evalurii impactului deciziilor
strategice ale managementului CONPET, precum i ale clienilor CONPET i ale autoritii de
reglementare sunt legate de:
Cantitile transportate;
Nivelul tarifelor;
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 94 din 146

Evoluia ponderii cheltuielilor de exploatare n total cifr de afaceri.
Ipotezele care au stat la baza fundamentarii proiectiilor din contul de profit si pierdere pentru
perioada 2014-2017 sunt:
Veniturile din transport, cu o pondere de 92% in totalul veniturilor din exploatare,

sunt calculate pe baza cantitatilor si tarifelor mai sus prezentate;
Cheltuielile din exploatare sunt determinate pe baza costului resurselor necesare

realizarii programului de transport estimat si mentinerii in functiune a Sistemului
National de Transport.
In perioada 2014-2017 se estimeaza o crestere a cifrei de afaceri de 9,83% si a rezultatului din

exploatare de 13,97% urmare a cresterii a cantitatilor transportate si a tarifelor .
Marja EBITDA inregistreaza o crestere de la 17,7% in anul 2014 la 19 % in anul 2017 influentata
pe de o parte de cresterea rezultatului din exploatare si pe de alta parte de cresterea
amortizarii aferente investitiilor puse in functiune in aceasta perioada.
Cheltuielile din exploatare inregistreaza in perioada 2014-2017 un indice de crestere la nivelul

indicelui de crestere al veniturilor din exploatare.
Scenarii ale modelului actual

Tabelul de mai jos prezinta modalitatea in care posibile scenarii contribuie la evolutia EBITDA si
implicit a valorii societatii, prin redefinirea modelului de afaceri actual. Dat fiind nivelul ridicat
de incertitudine/ risc asociat scenariilor prezentate in graficul de mai sus, pentru ipotezele
utilizate la analizarea variantelor pesimiste-probabile-optimiste derivate din concluziile analizei
diagnostic si a analizei strategice a mediului concurential au fost luate in calcul doar acele
scenarii care prezinta un grad de maturitate ridicat:
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 95 din 146

Ipoteze i scenarii alternative
2014 2015 2016 2017

Ipoteze Minim Probabil Maxim Minim Probabil Maxim Minim Probabil Maxim Minim Probabil Maxim
Subsistem ar
cantitate ('000 to) 3,627 4,030 4,432 3,901 4,334 4,768 3,924 4,360 4,796 3,924 4,360 4,796
tarif (lei/to) 78.64 78.64 82.57 78.64 78.64 82.57 79.11 79.11 83.07 80.44 80.44 84.46
Subsistem im port
Lukoil
cantitate ('000 to) - 1,592 2,400 - 1,599 2,400 - 1,650 2,400 - 1,650 2,400
tarif (lei/to) 24.76 24.76 26.00 24.48 24.48 26.00 24.70 24.70 26.00 24.70 24.70 26.00
Petrom idia
cantitate ('000 to) - 80 88 - 80 88 - 80 88 - 80 88
tarif (lei/to) 6.50 6.50 6.83 6.50 6.50 6.83 6.50 6.50 6.83 6.50 6.50 6.83
Cheltuieli de exploatare 100.36% 100.86% 100.98% 100.36% 100.61% 100.77% 100.36% 100.51% 100.58% 100.36% 100.46% 100.50%
Fundamentarea ipotezelor este urmatoarea:
Subsistem tara:
Cantitatile probabile sunt cele propuse in scenariul de baza;
Cantitatile minime sunt calculate prin ajustarea cu -10% a cantitatilor probabile;
Cantitatile maxime sunt calculate prin ajustarea cu +10% a cantitatilor probabile;
Tariful minim este cel propus in scenariul de baza;
Tariful probabil este cel propus in scenariul de baza;
Tariful maxim a fost determinat prin majorarea cu 5% a tarifului minim/ probabil.
Subsistem import:
Lukoil:
Cantitatile minime au fost estimate la 0 t;
Cantitatile probabile sunt cele utilizate in scenariul de baza;
Cantitatile maxime au fost estimate la 2,4 mil. t;
Tarifele minime si probabile sunt cele incluse in scenariul de baza;
Tariful maxim a fost determinat prin majorarea cu 5% a tarifului minim/

probabil.
Petromidia:
Cantitatile minime au fost estimate la 0 t;
Cantitatile probabile sunt cele utilizate in scenariul de baza;
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 96 din 146

Cantitatile maxime au fost determinate prin majorarea cu 10% a cantitatii
probabile;
Tarifele minime si probabile sunt cele incluse in scenariul de baza;
Tariful maxim a fost determinat prin majorarea cu 5% a tarifului minim/

probabil.
Pondere cheltuieli de exploatare in cifra de afaceri:
Ponderea minima este determinata prin reducerea cu 1,5% a ponderii inregistrate

in 2013, ajungand la 100,86%;
Ponderea probabila este determinata prin reducerea nivelului atins in 2013, cu 1%

in 2014, 1,25% in 2015 si1,35% in 2016 si1,40% in 2017;
Ponderea maxima este cea estimata pentru scenariul de baza.
Pe baza acestor ipoteze a fost realizata o analiza Monte Carlo cu accent pe senzitivitatea EBIT
raportat la variabilele analizate.
Metoda Monte Carlo este utilizata pentru a realiza analiza riscurilor, o dimensiune esentiala a
unei analize strategice.
Metoda presupune o tehnica matematica prin care, pornind de la un set de decizii disponibile
la un moment dat unui decident, este generata o plaja de posibile rezultate pentru fiecare
decizie, impreuna cu probabilitatea asociata fiecarui rezultat.
Astfel, analiza de risc presupune construirea de modele de rezultate posibile prin inlocuirea
factorilor de incertitudine cu valori numerice prin distributii de probabilitate.
Utilitatea folosirii acestei metode in analiza de optiuni strategice a CONPET este data de aceea
ca ea arata atat rezultatul posibil al deciziilor cat si probabilitatea asociata acestui rezultat, care
sunt reprezentate grafic. De asemenea, metoda poate arata care dintre elementele de input in
analiza au avut cel mai mare impact asupra rezultatelor obtinute.
De asemenea, aceasta analiza care reflecta o gandire proactiva si anticipativa a stat la baza
intelegerii de catre membrii Consiliului de Administratie a nivelului de incertitudine/ risc
asociat activitatii societatii, permitand acestora asumarea unor criterii si indicatori de
performanta care reflecta orientarea catre performanta, dar care sunt si realiste in acelasi
timp.
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 97 din 146

Monte Carlo
Au fost rulate 1.000 de incercari care au condus la obtinerea urmatoarelor rezultate:
Evolutia indicatorilor pentru anul 2014 cifra de afaceri

60
50
40
Frecvena
30
20
10
0
310,783 321,463 332,144 342,824 353,504 364,184 374,864 385,544 396,224 406,904
Valorile obtinute pentru cifra de afaceri aferenta anului 2014 se incadreaza in intervalul
309.715 lei 427.621 lei, fata de valoarea din scenariul de baza, de 358.173 lei.
Evolutia indicatorilor pentru anul 2014 EBITDA

60
50
40
Frecvena
30
20
10
0
68,241 68,501 68,762 69,022 69,283 69,543 69,804 70,064 70,324 70,585
Valorile obtinute pentru EBITDA aferent anului 2014 se incadreaza in intervalul 68.215 lei
70.819 lei, fata de valoarea din scenariul de baza, de 68.619 lei.
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 98 din 146

Evolutia indicatorilor pentru anul 2014 EBIT
60
50
40
Frecvena
30
20
10
0
26,472 26,732 26,993 27,253 27,514 27,774 28,035 28,295 28,555 28,816
Valorile obtinute pentru EBIT aferent anului 2014 se incadreaza in intervalul 26.446 lei
29.050 lei, fata de valoarea din scenariul de baza, de 26.850 lei.
Evolutia indicatorilor pentru anul 2014 rezultat net

60
50
40
Frecvena
30
20
10
0
29,988 30,202 30,416 30,630 30,844 31,058 31,273 31,487 31,701 31,915
Valorile obtinute pentru rezultatul net aferent anului 2014 se incadreaza in intervalul 29.966
lei 32.108 lei, fata de valoarea din scenariul de baza, de 30.299 lei.
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 99 din 146

Evolutia indicatorilor pentru anul 2014 marja EBITDA
60
50
40
Frecvena
30
20
10
0
15.19% 15.71% 16.23% 16.75% 17.27% 17.80% 18.32% 18.84% 19.36% 19.88%
Valorile obtinute pentru marja EBITDA aferenta anului 2014 se incadreaza in intervalul 15,13%
20,62%, fata de valoarea din scenariul de baza, de 17,66%.
Evolutia indicatorilor pentru anul 2014 marja EBIT

60
50
40
Frecvena
30
20
10
0
5.95% 6.18% 6.41% 6.64% 6.87% 7.10% 7.33% 7.56% 7.79% 8.02%
Valorile obtinute pentru marja EBIT aferenta anului 2014 se incadreaza in intervalul 5,91%
8,34%, fata de valoarea din scenariul de baza, de 6,91%.
Consideram astfel ca masurile pe care le propunem sunt in masura sa contrabalanseze

eventuale efecte negative determinate de mediul concurential.
In acelasi timp, masurile propuse prezinta o probabilitate ridicata de crestere a profitabilitatii

chiar pe fondul unei scaderi a volumelor transportate.
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 100 din 146

6. Guvernanta corporativa
Guvernanta corporativa reprezinta ansamblul de proceduri si procese in baza carora o

companie este controlata si administrata. Guvernanta corporativa stabileste distribuirea
responsabilitatilor si drepturilor diferitelor parti implicate in viata unei companii: actionari,
conducere, terte parti implicate.
CONPET asigura acuratetea si transparenta in ceea ce priveste rezultatele si, in acelasi timp,
accesul egal al tuturor actionarilor la informatiile relevante despre societate.
CONPET isi desfasoara activitatea in conformitate cu prevederile Actului Constitutiv, ale Legii
31/1990 privind societatile, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ale O.U.G.
nr. 109/ 2011 privind guvernanta corporativa a intreprinderilor publice, ale Codului Civil si ale
celorlalte legi si reglementari aplicabile societatilor comerciale.
Indeplinirea rolului si functiilor guvernantei corporative la nivelul CONPET se realizeaza pe baza

principiilor instituite prin prevederile OUG nr. 109/2011, precum si a unui set de principii
dezvoltate de Organizatia de Cooperare Economica si Dezvoltare (OCED) pe baza celor mai
avansate standarde legislative si de buna practica a corporatiilor.
Principalele documente ale CONPET care stabilesc modul de organizare si functionare sunt
reprezentate de:
Actul constitutiv al CONPET;
Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului de Administratie ;
Regulamentul de organizare si functionare al CONPET, Codul de etica, Regulamentul

intern.
La nivelul CONPET structurile de guvernanta corporativa sunt:
1. Adunarea Generala a Actionarilor;
2. Consiliul de Administratie, la nivelul caruia sunt constituite Comitete consultative,

respectiv:
Comitetul de nominalizare si remunerare;
Comitetul de audit;
Comitetul financiar si pentru relatia cu investitorii;
Comitetul pentru relatiile cu autoritatile de reglementare si de energie;
Comitetul de dezvoltare.
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 101 din 146

3. Directorul General.
Adunarea Generala a Actionarilor
Structura actionariatului, corespunzator structurii sintetice consolidate a actionarilor la data de

referinta 15.11.2013, este urmatoarea:
Statul Roman, prin Ministerul Economiei (ministerul de resort sau succesorii acestuia,
potrivit legii):
Numar de actiuni: 5.083.372;
Valoare aport la capitalul social: 16.775.127,60 lei;
Cota de participare la profit si pierdere: 58,7162%.
S.C. Fondul Proprietatea S.A.:
Alti actionari persoane fizice si juridice:
Actionarul majoritar al societatii CONPET este Statul roman. Drepturile si indatoririle Statului
roman, in calitate de actionar majoritar, vor fi exercitate, in Adunarile Generale ale
Actionarilor, de catre Ministerul Economiei Departamentul pentru Energie, sub autoritatea
caruia este plasata societatea, prin acte normative specifice, prin reprezentanti special
desemnati, potrivit dispozitiilor legale.
Actionarii isi exercita drepturile in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor (AGA), care
reprezinta cel mai inalt organism decizional al societatii. Competentele de aprobare ale
Adunarii Generale a Actionarilor, conditiile de organizare si de validitate a sedintelor acestora
sunt stabilite in Actul Constitutiv al societatii, in conformitate cu reglementarile aplicabile, si se
completeaza cu prevederile legale incidente.
Fiecare actiune subscrisa si platita, potrivit legii confera detinatorului dreptul la un vot in
Adunarea Generala a Actionarilor, dreptul de a alege si de a fi ales in organismele de
conducere, dreptul de a participa la distribuirea dividendelor conform prevederilor Actului
Constitutiv si dispozitiilor legale, precum si alte drepturi prevazute de acestea.
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 102 din 146

Actionarii au dreptul la o corecta si completa informare in Adunarea Generala a Actionarilor
asupra situatiei societatii. In cazul emisiunii de noi actiuni, actionarii existenti au drept de
preferinta la subscriere, in conditiile legii.
Adunarile Generale sunt ordinare si extraordinare.
Adunarea Generala a Actionarilor se convoaca de catre Consiliul de Administratie, ori de cate

ori este necesar. Convocarea Adunarii Generale a Actionarilor va respecta prevederile legale cu
privire la societatile comerciale, precum si reglementarile pietei de capital si dispozitiile Actului
Constitutiv. Termenul de intrunire nu poate fi mai mic de 30 de zile de la publicarea convocarii
in Monitorul Oficial al Romaniei partea a IV-a.
Pentru a asigura tratamentul egal si exercitarea deplina si intr-o maniera echitabila a

drepturilor detinatorilor de actiuni, S.C. CONPET S.A. pune la dispozitia acestora toate
informatiile relevante cu privire la AGA si la deciziile adoptate, conform legii, atat prin
mijloacele de comunicare in masa, cat si in sectiunea speciala, deschisa pe pagina proprie de
internet.
S.C. CONPET S.A. depune toate diligentele, cu respectarea cerintelor legislatiei in materie,
pentru facilitarea participarii actionarilor la lucrarile Adunarilor Generale, precum si a
exercitarii depline a drepturilor acestora. Actionarii pot participa si vota personal in Adunarea
Generala a Actionarilor, dar au si posibilitatea exercitarii votului prin reprezentare sau prin
corespondenta.
Adunarea Generala a Actionarilor este deschisa si prezidata de Presedintele Consiliului de

Administratie sau in lipsa acestuia, de catre acela care ii tine locul.
In cadrul Adunarilor Generale ale Actionarilor se permite si se incurajeaza dialogul intre

actionari si membrii Consiliului de Administratie/ Directorul General. Fiecare actionar poate
adresa administratorilor intrebari referitoare la activitatea societatii, conform prevederilor
legale.
Hotararile luate de Adunarile Generale ale Actionarilor in limitele legii si ale Actului Constitutiv
sunt obligatorii chiar si pentru actionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat
impotriva.
Hotararile Adunarii Generale a Actionarilor contrare legii sau Actului Constitutiv pot fi atacate
in justitie, in conditiile legii.
Consiliul de Administratie
Societatea este administrata de catre un Consiliu de Administratie, compus din 7

administratori, alesi de catre Adunarea Generala Ordinara a Actionarilor pe o perioada de 4
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 103 din 146

ani, cu posibilitatea de a fi realesi pe noi perioade de 4 ani. Administratorii pot avea calitatea
de actionari.
Consiliul de Administratie are urmatoarea componenta, aceasta fiind prezentata detaliat si pe

pagina de internet a societatii:
Administratori neexecutivi:
dl. Dan Weiler Presedintele C.A.
dna. Roxana-Elena Gheorghe Membru C.A.
dna. Cristiana Chiriac Membru C.A.
dl. Dragos Lucian Dinu Membru C.A.
dl. Radu Bugica Membru C.A.
dl. Darius Dumitru Mesca Membru C.A.
Administrator executiv:
dl. Liviu Ilasi Membru C.A. si Director General
Membrii Consiliului de Administratie au fost alesi prin Hotararea Adunarii Generale Ordinare a
Actionarilor nr. 6/ 28.11.2013, cu respectarea prevederilor aplicabile societatilor admise la
tranzactionare, fiind selectati in conformitate cu prevederile legale prevazute in OUG nr. 109/
2011 privind guvernanta corporativa a intreprinderilor publice.
Presedintele Consiliului de Administratie a fost ales de catre membrii Consiliului de

Administratie, prin Decizia C.A. nr 16 / 28.11.2013, conform prevederilor Art. 19 alin. (3) din
Actul Constitutiv al societatii. .
In caz de vacanta a unuia sau a mai multor posturi de administrator, Consiliul de Administratie
procedeaza la numirea unor administratori provizorii, pana la intrunirea Adunarii Generale
Ordinare a Actionarilor.
Consiliul de Administratie se intruneste, de regula, la S.C. CONPET S.A., sau la orice punct de
lucru al societatii sau in orice loc comunicat prin convocare. Se pot organiza sedinte operative
ale Consiliului de Administratie prin mijloace de comunicare la distanta care sa intruneasca
conditiile tehnice necesare pentru identificarea participantilor, participarea efectiva a acestora
la sedintele Consiliului de Administratie si retransmiterea deliberarilor in mod continuu (prin
intermediul e-mail-ului, telefonului, video conferinta sau alte echipamente de comunicatie), ori
de cate ori este necesar, dar cel putin o data la 3 luni, la convocarea Presedintelui sau la
cererea motivata a 2 dintre membrii sai sau a Directorului General. Consiliul de Administratie
este, de asemenea, convocat la cererea motivata a cel putin doi dintre administratori sau a
directorului general. In acest caz, ordinea de zi este stabilita de catre autorii cererii.
Presedintele este obligat sa dea curs unei astfel de cereri.
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 104 din 146

Sedintele Consiliului de Administratie sunt convocate printr-o instiintare transmisa tuturor
membrilor Consiliului de Administratie, telefonic si pe e-mail, cu cel putin 5 zile lucratoare
inainte de data la care urmeaza sa aiba loc sedinta. In cazuri deosebite, sedinta se poate
convoca in regim de urgenta. Convocarea va cuprinde data, ora si locul in care se va desfasura
sedinta, si va avea anexata ordinea de zi. In cazuri bine justificate, Presedintele Consiliului de
Administratie poate dispune reprogramarea datei sedintei sau suplimentarea ordinii de zi a
acesteia.
Sedinta Consiliului de Administratie este prezidata de presedintele acestuia. In cazul in care

presedintele se afla in imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile, pe durata starii
respective Consiliul de Administratie poate insarcina pe un alt administrator cu indeplinirea
functiei de presedinte.
Pentru validitatea deciziilor este necesara prezenta (direct sau prin reprezentare), a cel putin
cinci din numarul membrilor consiliului, iar deciziile se iau cu votul majoritatii membrilor
prezenti. Presedintele consiliului de administratie va avea votul decisiv in caz de paritate a
voturilor.
Membrii Consiliului de Administratie nu pot fi reprezentati la intrunirile organului respectiv

decat de alti membrii ai sai. Un membru prezent poate reprezenta un singur membru absent.
Pentru deciziile luate in sedintele la care un membru al Consiliului de Administratie nu a

participat, el ramane raspunzator daca in termen de 30 zile, de cand a luat la cunostinta de
acestea, nu a facut impotrivire in formele precizate de lege.
La nivelul Consiliului de Administratie exista urmatoarele comitete consultative:
1. Comitetul de nominalizare si remunerare (constituit prin Decizia C.A. nr. 16/

28.11.2013) avand in componenta urmatorii administratori: dl. Dan Weiler
presedinte, dna. Cristiana Chiriac si dl. Dragos Lucian Dinu membri;
2. Comitetul de audit (constituit prin Decizia C.A. nr. 16/ 28.11.2013) avand in
componenta urmatorii administratori: dna. Roxana - Elena Gheorghe presedinte, dl.
Darius - Dumitru Mesca si dl. Radu Bugica membri;
3. Comitetul financiar si pentru relatia cu investitorii (constituit prin Decizia C.A. nr. 17/
06.12.2013) avand in componenta urmatorii administratori: dl. Radu Bugica
presedinte, dl. Liviu Ilasi si dna. Roxana - Elena Gheorghe membri;
4. Comitetul pentru relatiile cu autoritatile de reglementare si de energie (constituit

prin Decizia C.A. nr. 17/ 06.12.2013) avand in componenta urmatorii administratori:
dna. Cristiana Chiriac presedinte, dl. Dan Weiler, dl. Liviu Ilasi si dl. Darius - Dumitru
Mesca membri;
5. Comitetul de dezvoltare (constituit prin Decizia C.A. nr. 17/ 06.12.2013) va avea in
componenta urmatorii administratori: dl. Liviu Ilasi presedinte, dl. Dan Weiler, dna.
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 105 din 146

Roxana - Elena Gheorghe, dl. Darius - Dumitru Mesca si dl. Dragos - Lucian Dinu
membri.
Comitetul de Audit si Comitetul de nominalizare si remunerare sunt obligatorii, conform

prevederilor legale in vigoare.
Comitetele consultative se intrunesc ori de cate ori este necesar, la convocarea presedintelui,
iar propunerile/ recomandarile formulate catre Consiliul de Administratie (pentru
fundamentarea luarii deciziilor acestuia) se adopta cu majoritate de voturi exprimate.
Atributiile si responsabilitatile comitetelor consultative se stabilesc de catre Consiliul de
Administratie.
Consiliul de Administratie poate constitui, prin decizie, si alte comitete consultative, in diverse
domenii de activitate, in functie de necesitatile si strategia manageriala a societatii.
Cel putin un membru al fiecarui comitet consultativ trebuie sa fie administrator neexecutiv
independent. Comitetul de audit si cel de remunerare sunt formate numai din administratori
neexecutivi. Cel putin un membru al comitetului de audit trebuie sa detina experienta in
aplicarea principiilor contabile sau in audit financiar.
Directorul General
Directorul General al S.C. CONPET S.A. a fost numit de catre Consiliul de Administratie, dintre
membrii acestuia, incepand cu data de 06.12.2013, prin Decizia C.A. nr. 17/ 06.12.2013, prin
Contractul de mandat nr. 1 / 06.12.2013 delegandu-i-se conducerea societatii in conformitate
cu prevederile legale in vigoare si cu Actul Constitutiv.
Directorul General al societatii are atributiile prevazute in Actul Constitutiv, completate cu

prevederile legale aplicabile.
Consiliul de Administratie si Directorul General o colaborare permanenta
Consiliul de Administratie si Directorul General analizeaza permanent stadiul curent al

activitatilor specifice societatii si al strategiei generale privind dezvoltarea societatii.
Directorul General furnizeaza Consiliului de Administratie, in mod regulat si cuprinzator,

informatii detaliate cu privire la toate aspectele importante ale activitatii societatii. In plus,
orice eveniment de importanta majora este comunicat imediat Consiliului de Administratie.
De asemenea, orice membru al Consiliului de Administratie poate solicita Directorului General

informatii cu privire la conducerea operativa a societatii.
Organele de conducere si organele de administrare sunt active, au independenta de a adopta

deciziile pe care le considera oportune, isi inteleg rolul si sunt permanent in masura sa-si
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 106 din 146

sustina deciziile in fata structurilor de administratie sau a altor parti interesate care au dreptul
sa obtina astfel de informatii.
Conflictele de interese
Consiliul de Administratie si Directorul General vor adopta solutii operationale

corespunzatoare pentru a facilita identificarea si solutionarea adecvata a situatiilor in care un
administrator are un interes material in nume propriu sau in numele unor terti.
Administratorul sau directorul general care are intr-o anumita operatiune, direct sau indirect,
interese contrare intereselor societatii trebuie sa ii instiinteze despre aceasta pe ceilalti
administratori si pe auditorul intern si sa nu ia parte la nicio deliberare privitoare la aceasta
operatiune. Aceeasi obligatie o are administratorul sau directorul general in cazul in care, intr-
o anumita operatiune, stie ca sunt interesate sotul sau sotia sa, rudele ori afinii sai pana la
gradul al IV-lea inclusiv;
Membrii Consiliului de Administratie pastreaza confidentialitatea asupra oricaror fapte, date

sau informatii de care au luat cunostinta in cursul exercitarii responsabilitatilor si inteleg ca nu
au dreptul de a le folosi sau de a le dezvalui nici in timpul activitatii si nici dupa incetarea
acesteia.
Pentru evitarea aparitiei conflictelor de interese, societatea a stabilit o serie de reguli

deontologice ce trebuie respectate atat de membrii Consiliului de Administratie, cat si de
Directorul General si de angajatii societatii, in corelare cu prevederile legale aplicabile.
Transparenta, informarea si comunicarea
Intr-un mediu concurential puternic, in care este esentiala asigurarea confidentialitatii

informatiei profesionale si, in mod particular, a secretului profesional in domeniul de
activitate, societatea dispune de reguli interne pentru a asigura acest echilibru intre:
necesitatea pastrarii informatiilor confidentiale, si
necesitatea dezvaluirii informatiilor corporative relevante in scopul protectiei intereselor

actionarilor, precum si a celorlate categorii de parti interesate.
In scopul asigurarii transparentei si accesului la informatie al tuturor partilor interesate, cat si

respectarii prevederilor legale in vigoare, CONPET asigura diseminarea informatiilor relevante
cu privire la societate, inclusiv aspectele principale ale politicii sale de guvernanta corporativa,
situatiile financiare si performanta societatii, precum si orice alt eveniment important referitor
la societate si activitatea sa.
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 107 din 146

Cu privire la circuitul intern al informatiei si la dezvaluirea catre public a informatiilor
importante, CONPET dispune de reglementari interne care asigura atat respectarea
confidentialitatii si a interdictiei de a utiliza respectiva informatie in interes propriu, cat si
diseminarea in timp util a informatiilor corporative relevante.
Societatea face publica informatia intr-un mod care permite publicului accesul egal si complet
la informatii, in acest scop, dezvoltand o politica adecvata de comunicare, bazata pe utilizarea
de forme diverse de comunicare.
Informatiile relevante sunt publicate pe pagina proprie de internet, in principal in limba

romana.
In cadrul Programului de dezvoltare a sistemului de control intern/managerial elaborat in

conformitate cu OMFP nr.946/2005, republicat in 2011, cu modificarile si completarile
ulterioare, si avand in vedere necesitatea construirii unei culturi a integritatii in cadrul CONPET,
au fost parcurse incepand cu 2011 urmatoarele etape principale pentru dezvoltarea
Guvernantei Corporative:
1. Analiza de conformitate si etica la nivelul societatii
Aceasta etapa a presupus analiza structurii si categoriilor de operatiuni derulate de societate

pentru a determina cadrul normativ aplicabil (national si european, inclusiv acquis-ul
comunitar direct aplicabil), precum si a standardelor si bunelor practici relevante.
2. Identificarea si asumarea valorilor societatii
Presupune organizarea si facilitarea procesului de definire a misiunii - viziunii - valorilor

companiei, in raport de nevoile de conformitate si etica identificate si in raport de prioritatile
economico-financiare ale companiei.
3. Codul de Etica
Exista implementat Codul de Etica (conduita) al societatii elaborat in data de 27.04.2012, de

care Consiliul de Administratie a luat act prin Decizia C.A. nr. 519/ 09.05. 2012.
S-a constituit entitatea Cabinet de Etica in cadrul Serviciului Resurse Umane, in cadrul caruia a
fost numit Consilierul de Etica, prin Decizia Directorului General nr. 158/ 22.05.2012.
4. Diseminare si promovare a codului etic
Aceasta reprezinta componenta finala a programului, care presupune instruirea periodica a

tuturor angajatilor cu privire la strategia institutionala a societatii, asteptarile in materie de
conduita prin raportare la codul etic, precum si drepturile si obligatiile personalului in materie
de etica si conformitate.
Organizarea programului de formare porneste de la premisa ca, daca o societate asigura

functionarea eficienta a promovarii unui comportament etic, determinand schimbare
atitudinala in randul personalului sau, atunci acest sistem poate sa limiteze conflictele interne,
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 108 din 146

furturile din bunurile companiei si fraudele, utilizarea resurselor societatii in alte scopuri decat
cele pentru care sunt acolo, utilizarea imaginii acesteia in beneficiul personal al angajatilor sau
sabotarea intereselor societatii prin conduita necorespunzatoare a angajatilor in raport cu
clientii sau partenerii de afaceri, respectiv coruptia etc. Iar toate acestea se masoara in bani.
Functionarea unui astfel de sistem contribuie la intarirea sistemului de integritate intern si a
sentimentului de siguranta al angajatului, la identificarea acestuia cu valorile societatii, deci la
o performanta mai mare, care in cele din urma se poate traduce in profit mai mare.
Responsabilitate sociala si corporativa
Responsabilitatea sociala corporativa inseamna concentrarea atentiei asupra impactului social

si de mediu al business-ului actionand ca o politica integrata in viata societatii influentand
luarea deciziilor de zi cu zi precum si actiunile organizatiei la toate nivelurile.
Responsabilitatea sociala corporativa este parte integranta a strategiei CONPET. Societatea isi
propune ca fiecare angajat al companiei sa aiba un comportament social responsabil.
Totodata, isi propune si o imbunatatire a practicilor de business prin intarirea politicii de
Guvernare Corporativa.
Prin urmare, CONPET este responsabila nu numai pentru ea insasi, ci si pentru clientii,
actionarii si angajatii societatii, de vreme ce activitatea acestora a avut intotdeauna un impact
asupra societatii si mediului inconjurator.
Pe termen mediu se propune crearea unei politici privind responsabilitatea sociala corporativa
care sa defineasca ariile in care CONPET poate interveni la nivelul comunitatilor locale precum
si pentru a monitoriza si comunica performantele companiei in aceasta privinta, diseminand
informatiii in acest sens prin diverse canale de comunicare.
CONPET, consecvent principiilor dezvoltarii durabile, utilizeaza instrumentele specifice unei

economii moderne, oferite de mentinerea si imbunatatirea continua a Sistemului de
Management Integrat Calitate, Mediu, Sanatate si Securitate in Munca/Ocupationala precum si
implementarea unui Sistem de Management Energetic, si a unui Sistem de Management al
riscurilor, ambele incepand cu anul 2014.
Societatea s-a angajat sa realizeze si sa mentina cele mai inalte standarde in toate aspectele
activitatii sale, sa exercite un impact pozitiv asupra tuturor comunitatilor in care activeaza. O
atentie deosebita se acorda laturii educative, activitatilor sportive si culturale si spiritului
umanitar.
Aceasta angajare implica nu numai acordarea de suport financiar anumitor institutii ci

inseamna si conlucrare pentru ca fiecare angajat, partener, colaborator, actionar sa fie tratat
cu demnitate si respect. In acest sens, CONPET a elaborat propriul Cod Etic, bazat pe
urmatoarele principii: respectarea cadrului legal si a normelor interne, respect si incredere,
orientarea spre calitate, confidentialitate, evitarea conflictelor de interese, responsabilitate
fata de comunitatea locala, responsabilitate fata de mediu, transparenta si loialitate.
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 109 din 146

Unul dintre obiectivele strategice pe termen lung ale CONPET este participarea la dezvoltarea
profesionala a angajatilor prin imbunatatirea continua a cunostintelor si competentelor. Avand
in vedere ca formarea unui specialist in domeniul petrolier presupune o perioada indelungata
de pregatire si formare profesionala, societatea a ales sa colaboreze cu UPG Ploiesti pentru
selectia celor mai buni studenti ai facultatilor de profil. Chiar inainte ca acestia sa devina
angajati ai societatii li se ofera posibilitatea efectuarii unor perioade de stagiu de practica in
cadrul societatii.
In fiecare an, cu ocazia Zilei Petrolistului si a Zilei Societatii, precum si cu diverse alte ocazii,
CONPET organizeaza actiuni de promovare a imaginii societatii: simpozioane, prelegeri, etc.
6.1. Politica privind cazurile de frauda

Politica privind frauda este menita sa faciliteze dezvoltarea activitatilor de control care vor
ajuta la detectarea si prevenirea fraudelor impotriva societatii CONPET. Aceasta actionand in
directia promovarii unei conduite organizationale consecventa prin furnizarea de instructiuni si
atribuirea de responsabilitati pentru dezvoltarea activitatilor de control si realizarea de
investigatii, avand in vedere ca la nivelul societatii nu se accepta infractiunile si alte conduite
necorespunzatoare deliberate.
Conducerea CONPET pune mare pret pe integritatea angajatilor si recunoaste rolul cheie al
acestora in prevenirea, detectarea si raportarea fraudelor. In consecinta, se cere personalului
sa dea dovada in permanenta de vigilenta si sa raporteze imediat orice probleme.
Suplimentar, conducerea se angajeaza sa creeze si sa pastreze un mediu de lucru onest si

deschis,in care oamenii au incredere sa-si exprime preocuparile fara teama de repercusiuni.
Obiectivul Politicii privind Frauda este crearea unui cadru general prin care sa se asigure:
Ca programele anti-frauda si activitatile de control sunt mijloace eficiente in

prevenirea cazurilor de frauda;
Atingerea celor mai inalte niveluri de integritate a afacerii printr-o buna guvernare
corporativa, control intern si transparenta.
Managementul anti-frauda se doreste a fi si va fi dezvoltat ca o componenta integranta a

managementului de conformitate la nivelul societatii.
Aceasta Politica prezinta principiile de baza esentiale si elementele abordarii aspectelor privind
frauda de catre CONPET, incluzand instructiuni si recomandari pentru rezolvarea cazurilor de
frauda. In plus, scopul acestei Politici este acela de a face cunoscuta abordarea situatiilor de
frauda la toate nivelurile societatii.
Conducerea CONPET, sub supravegherea persoanelor insarcinate cu guvernanta, pune

accentul atat pe prevenirea fraudei, care ar putea conduce la reducerea oportunitatilor de
producere a fraudei, cat si pe combaterea fraudei, care ar putea convinge angajatii sa nu
comita fraude, avand in vedere riscul crescut de a fi descoperiti si pedepsiti. Acest lucru se
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 110 din 146

realizeaza prin crearea unei culturi caracterizate de onestitate si comportament etic,
consolidata de o supraveghere activa din partea persoanelor responsabile, prin sistemele de
monitorizare a riscului, control financiar si respectare a legii.
Prin aplicarea codului de etica profesionala si prin exercitarea functiilor de audit intern si
control intern de gestiune, se limiteaza comportamentul inadecvat al angajatilor societatii.
Aplicabilitate
Aceasta Politica se aplica oricaror fraude sau suspiciuni de frauda care implica:
Angajatii cu regim permanent sau part-time, precum si actionarii si investitorii;
Consultantii, contractorii si furnizorii;
Alte parti care au relatii de afaceri cu CONPET care ar putea duce la pierderi financiare
sau sporesc riscul reputational al CONPET.
Activitatile de investigare necesare se vor desfasura indiferent de vechimea in munca a

persoanei suspectate , de pozitia/functia acesteia sau de relatia cu CONPET.
Definitia fraudei
In contextul acestei politici, frauda este definita drept un act intentionat sau deliberat comis de
unul sau mai multi membrii din cadrul conducerii, persoanelor insarcinate cu guvernanta,
angajatilor, sau unor terte parti, ce implica utilizarea inselaciunii pentru a obtine un avantaj
injust sau ilegal.
Frauda poate include orice incalcare a prevederilor privind piata de capital , a legislatiei sau a
reglementarilor interne de catre organisme, angajati sau terti in masura in care aceasta
incalcare poate cauza consecinte pecuniare societatii .
Actiunile care constituie frauda includ, dar nu se limiteaza la:
Abuz de incredere;
Inselaciune si inselaciune cu privire la capitalul de investitii;
Furt si delapidare;
Santaj;
Falsificarea documentelor si alte actiuni manipulative privind documentele;
Jaf;
Manipularea ratei sau pretului pietei;
Infractiuni privind insolventa;

S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 111 din 146

Coruptie si mituire (castig personal, acordarea de avantaje, a accepta sau a da mita);
Constrangere si amenintari;
Manipularea declaratiilor contabile si financiare;
Activitati de inside trading (ilegale) si de manipulare a pietei;
Falsificarea evidentelor societatii;
Infractiuni informatice;
Abuzarea secretelor private sau de afaceri;
Aranjamente anti-concurentiale;
Spalare de bani;
Incalcarea politicii de achizitii;
Incalcarea regulilor de reprezentare si de semnare a documentelor.
Principii de baza
CONPET incurajeaza angajatii si orice terti sa raporteze cu incredere orice situatii de frauda,
intelegand rolul deosebit de important al acestora in dezvoltarea culturii organizationale
pentru prevenirea, detectarea si adoptarea de masuri corective impotriva activitatilor
frauduloase.
Orice suspiciuni de comportament fraudulos sau alte nereguli descoperite sau suspectate
trebuie raportate imediat de catre angajati, folosind canalele interne de comunicare ale
CONPET.
Detectarea cazurilor de frauda
Angajatii care obtin informatii , in particular sau in cursul activitatii pe care o desfasoara, in
legatura cu fapte care pot fi considerate drept cazuri de frauda, sunt obligati sa-si informeze
angajatorul in legatura cu acestea. Angajatii pot informa si superiorii directi sau persoanele de
contact indicate de CONPET.
Daca angajatii cu atributii de control financiar si audit intern, pe parcursul misiunii lor, au
identificat o frauda sau au obtinut informatii care indica faptul ca ar putea exista o frauda,
acestia comunica aceste aspecte in timp util catre nivelul adecvat de conducere, pentru a-i
informa pe principalii responsabili pentru prevenirea si detectarea fraudelor.
Odata ce s-a produs informarea in legatura cu indicatiile specifice de frauda, acestia trebuie de
consulte unitatile organizationale responsabile cu investigarea fraudelor.
Protectia persoanei suspectate si confidentialitatea

S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 112 din 146

Plangerile anonime sunt mai putin credibile si deci se pot considera a fi la discretia societatii. In
exercitarea acestui drept , factorii care vor fi luati in considerare includ:
Gravitatea aspectelor;
Credibilitatea interesului;
Posibilitatea obtinerii unei confirmari a faptelor supuse atentiei din partea unor surse
independente si de incredere.
Limitele prevederilor constitutionale si ale altor legi nationale privind drepturile persoanei
suspectate trebuie respectate si aplicate ca atare in timpul procedurii de investigare.
In timpul acestei proceduri, membrii echipei de investigare trebuie sa se abtina de la orice

actiuni care ar putea dezvalui identitatea persoanei/persoanelor suspectate sau a informatiilor
privind comportamentul suspicios, exceptand situatia in care aceasta dezvaluire este necesara
in mod rezonabil.
Datele cu caracter personal trebuie manipulate conform reglementarilor privind protectia

datelor din cadrul CONPET si legislatiei nationale relevante.
6.2. Managementul riscurilor si sistemul de control intern/managerial

Managementul riscului este o parte esentiala a managementului strategic al oricarei
organizatii, fiind procesul prin care organizatiile abordeaza metodic riscurile legate de
activitatile lor sporind astfel intelegerea avantajelor si dezavantajelor potentiale ale factorilor
care pot afecta organizatia. Aceasta abordare creste probabilitatea de succes si reduce atat
probabilitatea de esec cat si nivelul de incertitudine asociat cu atingerea obiectivelor
organizatiei.
In cadrul S.C. CONPET S.A. managementul riscului este deja o componenta esentiala in fiecare
proiect, in prioritizarea actiunilor si investitiilor. Managementul societatii este in continuare
preocupat si responsabil pentru stabilirea si aprobarea politicilor, alinierea obiectivelor
managementului riscului cu obiectivele si strategiile societatii si pentru alocarea resurselor
necesare. In acest sens, prin Decizia nr.18 din data de 18.12.2013, Consiliul de Administratie a
mandatat conducerea executiva a societatii sa deruleze activitatile necesare implementarii la
nivelul societatii a principiilor si liniilor directoare ale managementului riscului, in conformitate
cu SR ISO 31000:2010.
La nivel societatii CONPET SA urmeaza implementarea Managementului riscului prin stabilirea

unor obiective generale atat in conformitate cu SR ISO 31000:2010 cat si in deplina
conformitate cu prevederile standardelor de control intern/managerial la entitatile publice
aprobate prin Ordinul MFP 946/2005, republicat si completat, implementate si devoltate
annual inca din 2011:
Implementarea se va realiza prin:
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 113 din 146

Includerea in obiectivele generale a obiectivului: Implementarea sistemului de
management al riscului;
Includerea in Manualul Sistemului de Management Integrat, cod M-SMI Ed.5 Rev.0,

la capitolul 1.3.Documente aplicabile, a standardelor SR ISO 31000:2010-
Managementul riscului. Principii si linii directoare, SR Ghid ISO 73:2010
Managementul riscului. Vocabular si SR EN 31010:2011 - Managementul riscului.
Tehnici de evaluare a riscurilor, precum si a prevederilor referitoare la Managementul
Riscului;
Reevaluarea si identificarea in continuare a riscurilor si intocmirea Formularelor de

alerta la risc, ce au fost analizate in cadrul Echipelor de gestionare a riscurilor (EGR), la
nivelul entitatilor interne ale societatii CONPET;
Elaborarea de Registre de risc si evidentierea in mod distinct a riscurile in functie de

tolerabilitate prin inregistrare in:
Registre de risc de nivel II - care au expunerea cel mult egala cu limita de toleranta;
Registre de risc de nivel I - care au expunerea mai mare decat limita de toleranta,
respectiv intolerabile, si trebuie escaladate la nivel suprior de management.
n cursul anului 2013, s-a realizat revizuirea obiectivelor specifice pentru toate entitatile
structurii organizatorice a CONPET aprobata in sedinta Consiliului de Administratie din
12.04.2013, in conformitate cu procedura de sistem Definirea misiunii, viziunii, valorilor
comune si a obiectivelor S.C. CONPET S.A., cod PS-MI-17 Ed.3 Rev.0.
S-a realizat pana la sfarsitul anului 2013 reevaluarea riscurilor care pot afecta realizarea
obiectivelor specifice si s-au stabilit masuri de atenuare a riscurilor, cu termene si responsabili
de realizare. Aceste analize sunt evidentiate in registre de riscuri, in conformitate cu procedura
de sistem Managementul riscurilor, cod PS-MI-18 Ed.2 Rev.0.
Managementul riscului ghid de analiza
CONPET isi defineste ca si misiune organizationala, asigurarea functionarii in conditii de

maxima siguranta si stabilitate, cu indeplinirea standardelor de calitate si a indicatorilor de
performanta prevazuti in buget.
In indeplinirea misiunii sale, CONPET a fundamentat un sistem de management integrat,

implementat in conformitate cu cerintele standardelor de management:
al calitatii (SR EN ISO 9001: 2008);
al mediului (SR EN ISO 14001:2005);
al securitatii si sanatatii in munca (SR OHSAS 18001:2008);
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 114 din 146

al controlului intern/managerial (Ordinul MFP nr.946/2005 pentru aprobarea Codului
controlului intern/ managerial);
al sigurantei feroviare (Directiva 2004/49/CE - Directiva privind siguranta feroviara).
Incepand 2014 ne-am propus conformarea cu cerintele standardelor de management:
al energiei (SR EN ISO 50001:2011);
al riscului (SR ISO 31000:2010).
Documentele care stau la baza sistemului de management integrat stabilite si comunicate

sunt:
Declaratie privind Politica referitoare la calitate si Obiectivele generale ale calitatii;
Declaratie privind Politica referitoare la mediu si Programul de management de mediu;
Declaratie privind Politica referitoare la sanatate si securitate ocupationala si Planul de

prevenire si protective;
Declaratie privind Politica referitoare la siguranta feroviara si Obiectivele generale ale

sistemului de management al sigurantei feroviare;
Obiectivele generale si specifice ale societatii;
Manualul sistemului de management integrat.
Printre obiectivele generale urmarite de Directorul General al CONPET cu relevanta in ceea ce

priveste managemetul Riscului, si ca urmare a dezvoltarii sistemului de control
intern/managerial in conformitate cu OMFP 946/2005, republicat si completat se numara:
Dezvoltarea nivelului de constientizare si competenta a personalului;
Conformarea cu cerintele legale si alte cerinte aplicabile Societatii;
Dezvoltarea procesului de identificare si atenuare a riscurilor de nerealizare a

obiectivelor propuse.
Ca si majoritatea organizatiilor care suporta influenta unor factori interni si externi, ce pot
conduce la nerealizarea obiectivelor propuse, CONPET poate fi supusa, in aceste conditii,
efectelor neindeplinirii target-urilor, ceea ce conduce, invariabil, la aparitia riscurilor.
In conformitate cu Standardul SR EN ISO 31000:2010, riscul este efectul incertitudinii (deficit

de informatii referitor la intelegerea/cunosterea unui eveniment, a consecintelor sau a
plauzibilitatii sale) asupra realizarii obiectivelor. Asadar, riscurile pot fi evaluate si prioritizate
doar in stransa legatura cu obiectivele declarate ale organizatiei. Ad consequence, obiectivele
managementului riscului ar trebui aliniate acestora, cat si strategiilor organizatiei. Prin
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 115 din 146

extrapolare, indicatorii de performanta ai managementului riscului (ex: obiective clare de
performanta organizationala derivate din cuantificarea, revizuirea, modificarea ulterioara a
proceselor, sistemelor, resurselor, capacitatilor, abilitatilor) ar trebui sa se regaseasca in
politica indicatorilor de performanta ai Companiei. Se recomanda ca, insasi cultura
organizationala, sa fie armonizata cu politica de management al riscului, care ar trebui inclus in
toate practicile si procesele Societatii.
Pe cale de consecinta, trebuie stabilit, ab initio, cadrul organizational care sa furnizeze

elementele fundamentale (politica, obiectivele, mandatul, angajamentele referitoare la
managementul riscului) pentru proiectarea, implementarea, monitorizarea, revizuirea si
imbunatatirea continua a gestionarii riscului in intreaga societate. Acest context intern este
necesar dar nu si suficient, astfel incat fara referire la mediul extern, nu se poate vorbi despre
un model exhaustiv. Contextul extern se refera la mediul legal, de reglementare, financiar,
tehnologic, politic, economic, natural, cultural, social, la factorii cheie si la tendintele cu impact
asupra obiectivelor organizatiei, la relatiile cu partile interesate externe si care pot afecta
indeplinirea obiectivelor Societatii.
De la general la particular, contextul se restrange laslabiciunile/riscurile interne ale

organizatiei, unde acestea deriva din neindeplinirea/indeplinirea defectuoasa a obiectivelor,
riscuri care vor fi formulate, inregistrate, analizate, monitorizate, revizuite (profilul riscului se
poate modifica), tratate, tolerate, functie de doi factori esentiali: probabilitate (plauzibilitate)
si impact. Astfel, o buna gestionare a riscurilor conduce la:
O mai mare incredere in atingerea obiectivelor stabilite;
Siguranta ca amenintarile posibile vor fi controlate si mentinute intr-o limita

acceptabila;
O mai buna exploatare a oportunitatilor.
Riscurile strategice, precum pierderea clientilor, anularea unor contracte sau investitii
nefundamentate sunt cateva din elementele care pot distruge o afacere. Insa, organizatiile
care isi evalueaza si controleaza cu acuratete riscurile strategice, pot masura amenintarile
majore ce vizeaza obiectivele financiare si de business. Acestea se pozitioneaza prin luarea de
decizii calculate si evitarea problemei aversiunii fata de risc.
Conceptul de risc operational este definit in diferite moduri, in functie de abordare. Una din
definitii prezinta riscul operational ca risc de pierdere, determinat fie de utilizarea unor
procese, sisteme si resurse umane inadecvate sau care nu si-au indeplinit functia in mod
corespunzator, fie de evenimente si actiuni externe. Riscul operational include si riscul legal
definit astfel: risc de pierdere ca urmare atat a amenzilor, penalitatilor si sanctiunilor de care
entitatea este pasibila in caz de neaplicare sau aplicare defectuoasa a dispozitiilor legale sau
contractuale, cat si a faptului ca drepturile si obligatiile contractuale ale entitatii si/sau ale
contrapartidei sale nu sunt stabilite in mod corespunzator.
Riscul operational este strans legat de pierderile/profiturile generate de pozitionarea in piata.
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 116 din 146

Evenimentele de risc operational reprezinta acele situatii care, datorita unor factori interni sau
externi aflati sau nu sub controlul Societatii, se pot materializa in pierderi. Un numar cat mai
mare de evenimente de risc operational trebuie sa fie identificate si prevazute in documentatia
specifica prin stabilirea conditiilor in care este posibil sa se materializeze, a efectelor directe si
potentiale, a metodelor de evaluare precum si a urmaririi in timp a eficientei masurilor de
prevenire si control adoptate. O atentie deosebita trebuie indreptata asupra posibilitatii ca
evenimente neasteptate si neprevazute, cu o severitate variabila a consecintelor, sa fie
intalnite in decursul activitatii.
Factori de risc
Criza financiara
Turbulentele semnificative aparute la nivelul pietei globale de credit au avut un efect

semnificativ asupra entitatilor care activeaza in diverse industrii, creand o criza generalizata de
lichiditate si solvabilitate la nivelul pietelor financiar bancare.
Alte efecte semnificative ale crizei sunt cresterea costurilor de finantare, reducerea pietei
creditarii si a consumului, o volatilitate semnificativa a pietelor de capital si a ratelor de schimb
etc. Falimentele au afectat sectorul financiar bancar, anumite state contribuind la re-
capitalizarea unor asemenea entitati in scopul salvarii acestora de la faliment. Capacitatea de
creditare s-a redus semnificativ, la fel si disponibilitatea de a credita, astfel incat cea mai mare
parte a sectorului non-bancar la nivel mondial se confrunta cu incetinirea cresterii sau cu o
severa recesiune economica.
Riscul determinat de corelarea cu evolutia pietei globale
Evenimentele de pe piata financiara mondiala au un impact direct dar si indirect asupra

evolutiei economiei romanesti, fapt reflectat in evolutia pietei de capital romanesti in ultimii
ani. Prin urmare, evolutiile la nivel mondial afecteaza atat activitatea CONPET cat si evolutia
acestuia pe piata de capital.
Economia Romaniei, ca oricare economie in dezvoltare, este sensibila la fluctuatia activitatii la

nivel global. Evenimentele de ordin politic, economic, social si de alta natura de pe piata
mondiala au un impact semnificativ asupra climatului economic in care CONPET isi desfasoara
activitatea .
Riscul de piata de frontiera
Investitorii in piete de frontiera trebuie sa fie constienti de faptul ca astfel de piete prezinta un
risc mai mare decat pietele tarilor cu o economie dezvoltata si cu sisteme juridice si politice
mature. Acest risc este determinat de necesitatea adaptarii sistemului legislativ in scopul
crearii unor instrumente eficiente atat din punct de vedere juridic, cat si economic pentru
asigurarea cadrului necesar unei economii de piata functionale.
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 117 din 146

Piata de capital romaneasca se incadreaza la nivelul actual de dezvoltare in categoria pietelor
de frontiera, piete care prezinta riscuri mai mari comparativ cu pietele emergente sau pietele
dezvoltate, desi pot oferi investitorilor performante mai bune. Riscul de tara este generat de
probabilitatea aparitiei unor schimbari politice, sociale si economice neprevazute, schimbari
legislative repetate, fluctuatii ale cursului de schimb sau rate ridicate ale inflatiei.
Chiar daca Romania este stat-membru al Uniunii Europene, situatia financiara si rezultatele
CONPET pot fi influentate de evenimente neprevazute caracteristice unei piete de frontiera,
considerata o piata caracterizata de o volatilitate mult mai ridicata, mai ales in contextul global
actual.
Riscuri privind actiunile
Din punct de vedere al valorii tranzactiilor efectuate sau al capitalizarii pietei, Bursa de Valori
Bucuresti poate fi considerata o bursa de dimensiuni reduse, comparativ cu alte burse din
lume, existand astfel riscuri legate de lichiditatea redusa a pietei, precum si de volatilitatea
ridicata a pretului actiunilor tranzactionate.
Lichiditatea redusa a pietei poate determina imposibilitatea cumpararii sau vanzarii de actiuni
ale Societatii fara a avea un impact semnificativ asupra pretului acelei actiuni, generand astfel
si o volatilitate ridicata a pretului actiunilor.
Riscuri de natura legislativa
Rezultatele initiativelor CONPET sunt greu de anticipat si pot avea de suferit de pe urma
instabilitatii legislative din Romania. Modificarea frecventa a actelor normative, inclusiv a celor
care au impact direct asupra activitatii CONPET pot genera riscuri pentru CONPET.
Efortul CONPET de a se adapta constant cerintelor legislative in continua schimbare poate

genera costuri suplimentare semnificative si eventualele modificari viitoare ale cadrului
legislativ ar putea avea efecte negative asupra activitatii si profitabilitatii CONPET (majorarea
impozitelor, introducerea de impozite si taxe noi, reducerea sau suspendarea unor inlesniri
fiscale etc.).
De asemenea, o eventuala crestere a nivelului redeventei platite pentru utilizarea Sistemului

National de Transport poate afecta situatiile financiare si proiectiile financiare. In trecut, au
existat astfel de proiecte legislative, iar societatea si-a exprimat punctul de vedere in sensul
inoportunitatii unei asemenea decizii legislative, justificat prin prezentarea efectelor financiare
produse, atat asupra societatii, cat si, in lant, la nivel macroeconomic. O crestere a nivelului
redeventei se va reflecta in cresterea tarifului de transport iar, ulterior, consecintele se pot
regasi pe doua directii: in scaderea cantitatilor de titei transportate in special la titeiul din
import si asupra pretului la pompa al produselor finite rezultate din prelucrarea titeiului.
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 118 din 146

Asadar, legislatia romana referitoare la activitatea CONPET se poate modifica in defavoarea
societatii si implicit a investitorilor (majorarea impozitelor, introducerea de impozite si taxe
noi, reducerea sau suspendarea unor inlesniri fiscale).
Un risc important il constituie pierderea facilitatii cu privire la cheltuielile suportate de statul

Roman, pentru asigurarea pazei si protectiei conductelor cu efective de jandarmi,
reglementate prin HG 1107 din 14 noiembrie 2012, care modifica si completeaza HG nr.
1468/2005.
Riscuri aferente unor litigii
Unul dintre riscurile importante la care este expusa societatea in momentul de fata, in calitate
de concesionar al Sistemului National de Transport al Titeiului, Gazolinei, Etanului si
Condensatului are ca izvor regimul juridic al terenurilor sub/supratraversate de conductele
magistrale de transport instituit de dispozitiile. Legii petrolului nr.238/2004,. Numarul de
proprietati private sub/supratraversate de conducte este foarte mare si exista posibilitatea ca
din ce in ce mai multi proprietari sa actioneze in judecata societatea pentru obtinerea de
despagubiri motivate prin simpla prezenta a conductelor pe terenul lor. Din cauza modului
defectuos in care a fost reglementat regimul juridic al terenurilor sub/supratraversate de
conductele magistrale de transport, CONPET a fost si este si in prezent angajata intr-o serie de
procese in care proprietarii terenurilor respective solicita fie ridicarea conductelor de
transport, fie mutarea lor pe alte amplasamente (pe cheltuiala CONPET), fie acordarea de
despagubiri anuale reprezentand sume consistente. Mai mult, chiar unele autoritati publice au
emis pretentii cu caracter pecuniar in legatura cu prezenta componentelor apartinand SNT pe
terenurile aflate in proprietatea sau administrarea lor.
Societatea a elaborat in decursul ultimilor ani mai multe propuneri legislative de modificare a
Legii nr.238/2004 legea petrolului, in speranta unei reglementari coerente si clare a
regimului juridic al terenurilor sub/supratraversate de conductele magistrale de transport. In
esenta, aceste propuneri pleaca de la urmatoarele premise:
proprietatea publica (asupra conductelor magistrale) trebuie sa coexiste cu

proprietatea privata asupra terenurilor, fapt care conduce la concluzia ca statului
trebuie sa-i fie recunoscuta exercitarea cu titlu gratuit a unor anumite categorii de
drepturi reale (servituti etc.) in legatura cu prezenta conductelor in teren;
CONPET trebuie sa despagubeasca integral pe proprietarul terenului pentru orice

actiune care ar presupune ocuparea temporara a terenului in scopul efectuarii de
reparatii, pentru prejudiciile suferite de proprietari ca urmare a avariilor tehnice etc.
Riscul legat de cadrul de reglementare si de autorizatii
Activitatea principala a CONPET, si anume transportul prin conducte si cazane CF, are un
impact semnificativ asupra mediului, ceea ce presupune obtinerea si reinnoirea autorizatiilor
care reglementeaza activitatea Societatii, obtinerea autorizatiilor de construire, in baza tuturor
avizelor necesare pentru lucrarile subcontractate din programele de reparatii capitale (RK) si
investitii, obtinerea autorizatiilor si certificarii pentru activitatea de transport feroviar (AFER),
obtinerea autorizarii INSEMEX pentru toate sectoarele etc.
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 119 din 146

Activitatea Societatii este supusa unui volum mare de reglementari din diverse domenii care,
daca nu sunt respectate, pot conduce la sanctionarea societatii sau suspendarea activitatii. De
asemenea, Societatea se confrunta cu lipsa de coerenta si concordanta existenta intre aceste
reglementari, din cauza carora apar cheltuieli suplimentare si intarzierea inceperii sau
finalizarii unor lucrari cu efecte negative, cum sunt: avariile tehnice, urmate de pierderi de
produs transportat si primirea de sanctiuni din partea autoritatilor.
Riscul de credit
Societatea acorda credit comercial clientilor sai si poate fi expusa la riscul de neplata.
Societatea desfasoara relatii comerciale numai cu terti recunoscuti, care justifica finantarea pe
credit. Conducerea monitorizeaza indeaproape expunerea la riscul de credit comercial. Riscul
de credit legat de creantele comerciale este redus, tinand cont ca incasarea acestora are loc cu
regularitate, la termenele prevazute in contractele incheiate si avand in vedere garantiile
materiale acordate de clienti. Riscul de credit legat de creantele comerciale este redus datorita
incasarii cu regularitate a serviciilor de transport. Chiar daca exista concentratii semnificative,
baza de clienti fiind extrem de redusa, conducerea apreciaza ca riscul de credit comercial este
redus. La randul ei, CONPET isi achita obligatiile catre furnizori la scadentele convenite.
Riscul de piata
Societatea este dependenta de nivelul de prelucrare a titeiului din Romania. CONPET nu este
interconectat la extern. Riscul semnificativ il reprezinta reducerea cantitatii de titei
transportata ca rezultat al reducerii cantitatii de titei importata de rafinarii. Aceasta face ca
gradul de utilizare a subsistemului de import sa fie de sub 10%. In prezent, rafinariile care
prelucreaza titei din import si folosesc Sistemul National de Transport pentru transportul lui,
sunt S.C. Petrotel Lukoil S.A si intr-o mai mica masura Rafinaria Petromidia. In lipsa unei
interconectari a Sistemului National de Transport la alte retele de transport din afara
Romaniei, exista o dependenta a realizarii veniturilor programate de deciziile societatilor
implicate in prelucrarea titeiului in Romania.
Cantitatea de titei si gazolina produsa din resursele interne ale Romaniei pentru urmatorii 3
ani, pe baza informatiilor primite de Societate de la OMV, este relativ constanta, situandu-se la
nivelul de circa 4 milioane tone/an.
Ca urmare a restructurarii industriei petro chimice din Romania, transportul produselor

derivate din tara din titei (gazolina si etan) s-a diminuat drastic, fapt care influenteaza in mod
negativ gradul de utilizare a subsistemului aferent acestor produse.
Din aceste considerente, cu sprijinul actionarului principal, Ministerul Economiei si al

Autoritatii de Reglementare a Activitatii (ANRM), Societatea face eforturi pentru identificarea
de noi oportunitati care sa duca la cresterea gradului de utilizare a sistemului, implicandu-se
totodata in proiectele regionale demarate in domeniul sau de activitate.
Conducerea societatii considera ca nu poate prevedea schimbarile ce vor avea loc in Romania
cu privire la decizia rafinariilor asupra nivelului de prelucrare, inchidere/deschidere a unitatilor
de prelucrare si efectele acestora asupra situatiei financiare, asupra rezultatului din exploatare
si a fluxurilor de trezorerie ale Societatii.
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 120 din 146

Riscuri operationale
Rezultatele si activitatea Societatii pot fi influentate de riscuri operationale specifice, incluzand

urmatoarele:
escaladarea fenomenului infractional de atac la conducte cu impact semnificativ

asupra Sistemului National de Transport prin Conducte si asupra mediului
inconjurator;
degradarea Sistemului National de Transport prin conducte ca urmare a gradului

scazut de utilizare (cantitati mici, frecventa redusa).
Inchiderea unui punct de extractie a titeiului atrage de fiecare data demararea unei proceduri
de identificare a altor posibilitati de exploatare a SNT.
In cazul in care nu au fost identificate noi oportunitati de utilizare a capacitatilor respective, cu

avizul ANRM se procedeaza la conservarea/dezactivarea acestora in scopul reducerii
cheltuielilor.
Notiunea de risc este strans legata de cea de control, implementata, initial, in institutiile
private, unde si-a demonstrat pe deplin eficacitatea. In vederea cresterii calitatii actului
managerial si pentru conformitatea cu standardele internationale si reglementarile nationale,
organizatiile publice au adoptat conceptul de control intern. Potrivit Institutului Auditorilor
Interni, controlul intern reprezinta orice actiune inteprinsa de management, consiliul de
administratie si de alte parti pentru gestionarea riscurilor si pentru cresterea probabilitatii ca
obiectivele si scopurile sa fie atinse. Cartea Alba a reformei manageriale in cadrul serviciilor
Comisiei Europene, statueaza: controlul intern acopera totalitatea politicilor si procedurilor
concepute si implementate de catre managementul organizatiei pentru a asigura: atingerea
obiectivelor intr-un mod economic, eficient si eficace, respectarea regulilor externe si a
politicilor si regulilor managementului, protejarea bunurilor si a informatiilor, prevenirea si
depistarea fraudelor si greselilor, precum si calitatea documentelor de contabilitate si
producerea in timp util de informatii de incredere referitoare la segmentul financiar si de
management.
Controlul intern/managerial
Grupul de lucru
Grupul de lucru este structura de specialitate a CONPET si are ca responsabilitate principala

monitorizarea, coordonarea si indrumarea metodologica a implementarii si dezvoltarii
sistemului propriu de control intern/managerial, la nivelul societatii.
Inca de la inceputul 2011, Directorului General a constituit structura interna cu atributiile

stabilite la art.3 din OMFP 946/2005, republicat 20011 si completat, ultima fiind Decizia
nr.775/27.11.2013 de modificare a componentei grupului de lucru cu atributii de monitorizare,
coordonare si indrumare metodologica a sistemului de control intern/managerial, care abroga
Decizia 604/03.12.2012.
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 121 din 146

Grupul de lucru are urmatoarele atributii:
elaborarea programului de dezvoltare a sistemelor de control managerial care

cuprinde etape, responsabilitati concrete si termene de realizare, pe care il va supune
aprobarii Directorului General;
grupul de lucru urmareste realizarea si asigura actualizarea programului;
efectuarea tuturor demersurilor in vederea aducerii la indeplinire a dispozitiilor OMFP

946/2005 republicat.
Fiecare membru al grupului de lucru este responsabil pentru indeplinirea sarcinilor din
programul de dezvoltare a sistemelor de control managerial si respectarea termenelor
stabilite.
Serviciul Audit Public Intern consiliaza grupul de lucru pe perioada de functionare a acestuia.
Principalele activitati in care auditorul intern trebuie sa consilieze grupul de lucru sunt:
analiza sistemului de control existent;
consilierea pentru pregatirea activitatilor privind: elaborarea Listei obiectivelor si

activitatilor, elaborarea Arborelui activitatilor, elaborarea procedurilor, elaborarea
Registrului riscurilor.
Serviciul Audit Public Intern trebuie sa monitorizeze activitatile grupului de lucru pana la
implementarea in totalitate a sistemului de control intern/managerial si sa informeze
sistematic Directorul General asupra activitatii grupului de lucru si asupra problemelor cu care
se confrunta acesta si ca pot intarzia procesul de implementare.
Programul de dezvoltare a sistemului de control intern/managerial
Programul de dezvoltare a sistemului de control intern/ managerial al CONPET prin

implementarea prevederilor OMFP nr. 946/2005 , republicat 2011, modificat cu Ord.1423/26
nov 2012 se analizeaza anual dupa evaluarea gradului de implementare cu Anexa 4.1. Anexa
4.2. din OMFP nr.946/2005, republicat 2011 si cuprinde in principal 12 etape.
Evolutia implementarii sistemului de control intern/ managerial la nivelul CONPET
In anul 2011, in urma evaluarii sistemului de control intern/ managerial, acesta a fost declarat
neconform, cu 11 standarde implementate, 11 partial implementate si 3 neimplementate.
In anul 2012, in urma evaluarii sistemului de control intern/ managerial, acesta a fost declarat
partial conform, cu 18 standarde implementate, 6 partial implementate si 1 neimplementat.
In anul 2013, in urma evaluarii sistemului de control intern/ managerial si intocmirii Anexelor
4.1, 4.2 si Raportului asupra sistemului de control intern managerial la 31.12.2013, acesta a
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 122 din 146

fost declarat partial conform, cu 23 standarde implementate, 2 partial implementate si 0
neimplementate.
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 123 din 146

7. Indicatori si criterii de performanta
Indicatorii si criteriile de performanta propusi sunt prezentati in tabelul urmator:
Nr Interval de Obiectiv de
crt Pondere raportare Unitate masura performanta
1% crescut fata de
nivelul anterior al
anului precedent
1 EBITDA 30% anual % fata de an anterior
pentru 2014 si
2.5% pentru anii
2015-2017
1.5% redus fata de
nivelul anterior al
anului precedent
Scaderea incepand cu 2015
2 cheltuielilor de 30% anual % in cifra de afaceri in conditiile in
exploatare care nivelul
inregistrat in 2014
este mai mic sau
egal cu cel din
2013
Crestere cresterea venitului

3 productivitate 30% anual % fata de an anterior mediu pe salariat
munca cu 3% pe an media
anilor 2014-2017
4% reducere in
Scaderea medie pe an de la
numarului nivelul de 116
4 10% anual % fata de an anterior
total de avarii avarii tehnice
tehnice inregistrate in
2013
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 124 din 146

Anexe
Anexa 1 Determinantii evolutiei profitului brut 2010-2011 si 2011-2012

Determinantii care au contribuit la scaderea profitului brut in intervalul 2010-2011 cu 9,48 mil.
lei sunt:
Vanzare stoc titei cu 0,37 mil. lei.
Cantine cu 0,49 mil. lei;
Baze sportive cu 0,17 mil. lei.
70,000,000
60,000,000
- 110.796
50,000,000
- 20.757
0
- 475.925
- 10.041.486
- 477.449
- 480.494
- 5.876.527
- 17.315
- 58.401
387.183
47.321.232
12.577.969
lei
9,773,345
- 4.492.681
- 5.718.633
10,178,500
40,000,000
- 12.921.127
37,840,526
30,000,000
- 9.773.344
8,067,223
20,000,000
-
10,000,000
0.0
0
amortizarea si
-
Venituri baze sportive -
Venituri cantine -
Venituri alte activitati -
Cheltuieli cantine -
-
Venituri import -
Venituri import -
Venituri import -
Venituri import -
Profit brut 2010
Profit brut 2011

Cheltuieli baze

cota de modernizare
Cheltuieli alte
Venituri subsistem
Cheltuieli cu
Venituri reluare la
Petromidia
activitati
Petrobrazi
sportive
Arpechim
titei si gazolina
financiara
Lukoil
financiara
import
tara
tara
titei
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 125 din 146

S.C.
lei

lei sunt:
10,000,000
15,000,000
20,000,000
25,000,000
30,000,000
35,000,000
40,000,000
45,000,000
0
5,000,000
S.C. CONPET
Profit brut 2011 37.840.626
CONPET S.A.
S.A.
Venituri subsistem
- 3.128.611
tara
Venituri import -
- - 12.306.444
Lukoil
Venituri import -
- 0
Arpechim
Venituri import -
- - 207.995
Petromidia
Venituri import - 2.433.529

-
Petrobrazi
Cantine cu 0,04 mil. lei.

Venituri baze sportive - 7.800
Venituri cantine - - 64.790

Baze sportive cu 0,09 mil. lei.


- - 231.972
titei
Vanzare stoc titei cu 0,19 mil. lei;

Venituri alte activitati - 3,702,894

Venituri reluare la
0.0 - 882.729
cota de modernizare
pag. 126 din 146

- - 6.207.839
financiara
- - 1.505.544
tara
- 517,153
import
Cheltuieli baze
- 83.453
sportive
Plan
Cheltuieli cantine - 27.296
Plan de
- 38.636
titei si gazolina
Cheltuieli alte
- 6.655.666
activitati
Cheltuieli cu
- 882.729
amortizarea si
de Administrare
- 5,972,170
financiara
Profit brut 2012 39,883,148
2014-2017
Determinantii care au contribuit la cresterea profitului brut in intervalul 2011-2012 cu 2,04 mil.
Anexa 2 Determinantii evolutiei profitului operational subsistem tara
2010-2011 si 2011-2012
Determinantii profitului operational subsistem tara
Analizand evolutia profitului operational aferent subsistemului tara, se constata ca alaturi de

cresterea profitului din transport prin conducte, cu 10,8 mil. lei in perioada 2010-2013,
scaderea nivelului pierderilor generate de activitatile de transport combinat si CF au contribuit
cu 8,7 mil. lei la cresterea profiturilor.
Evoluia veniturilor i cheltuielilor operaionale pentru subsistem ul ar

2010 2011 2012 2013
Venituri subsistem ar 280,773,616 293,351,585 296,480,196 304,694,633
Conducte 186,396,288 194,089,310 198,168,775 202,285,138
Combinat 10,962,019 8,498,290 12,471,484 14,392,153
CF 83,415,309 90,763,985 85,839,937 88,017,342
Cheltuieli subsistem ar 257,078,323 262,796,956 264,302,500 261,557,083
Conducte 119,199,812 120,036,461 108,502,442 124,291,787
Combinat 30,291,739 29,831,201 28,908,873 31,125,658
CF 107,586,772 112,929,295 126,891,185 106,139,638
Profit operaional subsistem ar 23,695,293 30,554,629 32,177,696 43,137,550
Conducte 67,196,476 74,052,849 89,666,333 77,993,351
Combinat - 19,329,720 - 21,332,911 - 16,437,389 - 16,733,505
CF - 24,171,463 - 22,165,310 - 41,051,248 - 18,122,296

Scaderea profiturilor operationale pe urmatoarele componente:
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 127 din 146

Determinantiievolutiei profitului operational subsistem tara 2012-2013
50,000,000
45,000,000
40,000,000
43,137,550
2.177.405
35,000,000
1.920.669
30,000,000
lei
4.116.363
32.177.696
25,000,000
-15.789.344
20,751.547
20,000,000
-2.216.785
15,000,000
10,000,000
5,000,000
0
Venituri conducte -
Venituri combinat -
Venituri cf -
Cheltuieli cf -
Profit operaional
Profit operaional
2012
2013
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 128 din 146

Anexa 3 Lista principalilor furnizori in intervalul 2010-2013
Situaia furnizorilor n intervalul 2010-2013
Nr. Valoare (lei) Servicii prestate/ produse
crt. Furnizor 2010 2011 2012 2013 furnizate
1 GRUPUL FEROVIAR ROMAN 83,048,083 86,619,930 87,522,941 90,122,456 Servicii manevr vagoane
2 GRUPUL FEROVIAR ROMAN BRAZI 7,304,229 6,603,002 4,870,703 6,588,619 Servicii manevr vagoane
3 OMV PETROM SA 8,889,028 9,037,331 8,868,005 9,371,367 Servicii pompare, utiliti
4 OMV PETROM MARKETING 1,139,668 1,510,519 1,877,828 2,108,186 Furnizare carburant
5 ACCOR SERVICE 6,208,585 0 0 0 Tichete mas i cadou
6 EDENRED 691,686 4,305,625 6,201,020 4,879,615 Tichete mas i cadou
7 ENEL ENERGIE 4,711,519 0 0 0 Energie electric
8 INSPET 3,569,656 1,620,839 1,418,833 0 Lucrri reparaii, oxigen tehnic
9 PREMIER ENERGY 2,071,807 2,247,689 1,325,283 2,454,967 Gaze
10 ENVIROTECH 2,009,039 3,142,830 5,423,937 2,635,141 Servicii ecologizare
11 CEZ VANZARE 1,513,615 0 1,512,774 0 Energie electric
12 ARELCO DISTRIBUTION 0 4,461,329 0 0 Energie electric
13 EUROSTING SRL BUZAU 0 1,431,447 0 0 Lucrri reparaii capitale
14 GDF SUEZ 0 1,004,447 1,139,559 1,207,684 Gaze
15 INVEST GENERAL CONSTRUCT 0 1,037,353 0 0 Lucrri reparaii capitale
16 TINMAR INDUSTRY 0 0 4,970,520 6,844,393 Energie electric
Total 121,156,916 123,022,343 125,131,404 126,212,427
Anexa 4 Tarifele de transport pentru subsistemul import

Evolutia tarifelor de transport pentru subsistemul import rafinaria Arpechim
30
25.42
25 24.03 23.88
23.34
21.63 22.06 21.92
20.44 20.31 20.91
19.49 19.2
20 18.41 18.3
lei/to
17.79
16.03
15
10
0
24.10.2006-15.11.2007 16.11.2007-09.12.2008 10.12.2008-18.01.2010 19.01.2010-prezent
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 129 din 146

Evolutia tarifelor de transport pentru subsistemul import rafinaria Rafo Onesti
30
24.73
25 24.03
22.7 23.32
22.06
21.03 21.41 20.91
20.44 19.84
20 18.95 19.2
18.41
lei/to
17.87 17.79
16.03
15
10
0
24.10.2006-15.11.2007 16.11.2007-09.12.2008 10.12.2008-18.01.2010 19.01.2010-prezent
Evolutia tarifelor de transport pentru subsistemul import rafinaria Petromidia

7
6.5
5.97 5.95
6
5.53 5.46 5.44
4.98 5.06 4.99
5 4.56 4.62
lei/to
4.16
4 3.79
3.48
3.22
2.9
3
0
24.10.2006-15.11.2007 16.11.2007-09.12.2008 10.12.2008-18.01.2010 19.01.2010-prezent
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 130 din 146

Anexa 5 Gradul de utilizare a Sistemului de Transport pe tronsoane
Grad de utilizare al sistem ului de transport pe tronsoane
Capacitate de Cantitate Capacitate de Grad de

Tronson conduct transport (to/zi) transportata (to) transport (to/an) utilizare (%)
20" Baraganu - Onesti 13,328 0 4,864,720 0.0%
20" Calareti - Pitesti 12,328 0 4,499,720 0.0%
14" Constanta - Baraganu 6,028 0 2,200,220 0.0%
14" Baraganu - Calareti 6,028 0 2,200,220 0.0%
Suplac - Rafinaria Crisana 1,400 0 511,000 0.0%
Ticleni - Radinesti fir II 1,310 0 478,150 0.0%
Lact - racord magistrala 1,085 0 396,025 0.0%
Banesti - Rafinaria Cimpina 810 0 295,650 0.0%
Turburea - Rafinaria Arpechim 650 0 193,420 0.0%
Teremia - Valcani 540 0 197,100 0.0%
Jugureanu - Ciresu 450 0 164,250 0.0%
Boldesti - Ploiesti 163 0 59,495 0.0%
14" Calareti - Pitesti 6,028 7,020 2,200,220 0.3%
Izvoru - racord magistrala 720 4,954 262,800 1.9%
24" Constanta - Petromidia 17,808 158,639 6,499,920 2.4%
Virteju - Radinesti 1,265 15,244 461,725 3.3%
Pirvu Rosu - Rafinaria Arpechim 3,075 50,435 1,122,375 4.5%
Surani - Magurele 362 6,017 132,130 4.6%
Cobia - racord la magistrale fir I si II 1,080 20,584 394,200 5.2%
Recea - Mislea 452 8,748 164,980 5.3%
Petreu - Marghita 900 20,448 328,500 6.2%
Baicoi V. - Baicoi C. 1,085 25,821 396,025 6.5%
Madulari - Botorani 1,570 38,677 573,050 6.7%
20" Constanta - Baraganu 12,328 308,307 4,499,720 6.9%
20" Baraganu - Calareti 12,328 308,307 4,499,720 6.9%
Ghelinta - R-pa Imeci 270 6,848 98,550 6.9%
Oarja - racord la magistrale fir I si II 1,175 31,874 428,875 7.4%
Banesti - Baicoi Centru 810 22,253 295,650 7.5%
Ghercesti - Icoana 995 27,977 363,175 7.7%
Radinesti - Botorani - Orlesti fir II 1,570 53,921 573,050 9.4%
Calacea - Biled 262 9,145 95,630 9.6%
Potlogi - racord la cond 12" si 14" 1,650 60,699 602,250 10.1%
Teis - Moreni 1,265 49,612 461,725 10.7%
Bodrog - Pecica 1,085 45,104 396,025 11.4%
Bucsani - racord magistrale fir I si II 470 19,657 171,550 11.5%
Gura Vitioarei - Magurele - Boldesti 723 33,293 263,895 12.6%
Urziceni - Albesti 600 29,434 219,000 13.4%
14" Calareti - Ghimpati - 12" Brazi 6,028 335,125 2,200,220 15.2%
Slobozia - Banesti 400 22,253 146,000 15.2%
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 131 din 146

Grad de utilizare al sistem ului de transport pe tronsoane
Capacitate de Cantitate Capacitate de Grad de

Tronson conduct transport (to/zi) transportata (to) transport (to/an) utilizare (%)
Satchinez - Biled firul I 540 31,990 197,100 16.2%
Satchinez - Biled firul II 540 31,991 197,100 16.2%
Turnu - Pecica 815 56,078 297,475 18.9%
Cerdac - Tg. Ocna - Vernesti 542 39,818 197,830 20.1%
Grindu - Urziceni 362 27,154 132,130 20.6%
Lact - Icoana 1,085 82,102 396,025 20.7%
28" Constanta - Baraganu 20,548 1,585,456 7,500,020 21.1%
Barbatesti - Andreesti 217 17,417 79,205 22.0%
Urlati - Ploiesti 600 48,467 219,000 22.1%
Boldesti - Ploiesti 1,300 108,721 474,500 22.9%
Saru - racord la magistrale fir I si II 1,230 104,513 448,950 23.3%
Padure - Buda, pct racordare 7SR 905 78,227 330,325 23.7%
Abramut - Marghita 100 8,665 36,500 23.7%
Oprisenesti - Ciresu 1,085 95,226 396,025 24.0%
Turburea - Andreesti 217 19,955 79,205 25.2%
24" Baraganu - Calareti 15,068 1,414,496 5,499,820 25.7%
Baicoi C. - Ploiesti 1,000 97,542 365,000 26.7%
Lascar Cat. - Independenta 2,350 249,597 857,750 29.1%
24" Calareti - Ploiesti 15,068 1,601,272 5,499,820 29.1%
Orlesti - Leleasca - Poiana Lacului fir II 1,790 191,980 653,350 29.4%
Mislea - Baicoi C. 452 49,460 164,980 30.0%
Cartojani - Ploiesti 12" 1,720 188,525 627,800 30.0%
Icoana - Cartojani 995 114,636 363,175 31.6%
Comanesti - R-pa Moinesti 450 65,972 164,250 40.2%
Ochiuri - Moreni 597 87,792 217,905 40.3%
Ticleni - Barbatesti fir I 1,310 204,187 478,150 42.7%
Lucacesti - R-pa Moinesti 1,720 285,263 627,800 45.4%
Andreesti - Ploiesti fir I 217 37,372 79,205 47.2%
Orlesti - Poiana Lacului fir I 1,800 316,522 657,000 48.2%
Videle - Cartojani 1,310 281,727 478,150 58.9%
12" Fir 1 Calareti - Ploiesti 3,562 800,635 1,300,130 61.6%
12" Fir 2 Calareti - Ploiesti 3,562 800,636 1,300,130 61.6%
Barbatesti - Orlesti fir I 1,800 413,694 657,000 63.0%
Siliste - Ploiesti fir II rafinaria Petrobrazi 2,550 589,360 930,750 63.3%
Moreni - Ploiesti 1,200 297,231 438,000 67.9%
Cartojani - Ploiesti 14" 1,920 513,939 700,800 73.3%
Poiana Lacului - Siliste fir II 2,080 576,012 759,200 75.9%
Poiana Lacului - Siliste fir I 1,800 541,744 657,000 82.5%
Otesti - Leleasca 443 135,097 161,695 83.6%
Siliste - Ploiesti fir I (gara vest) 1,800 549,232 657,000 83.6%
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 132 din 146

Anexa 6 Rezultatele analizei Monte Carlo 2015-2017
70
60
50
Frecvena
40
30
20
10
0
328,321 339,356 350,390 361,424 372,459 383,493 394,528 405,562 416,597 427,631

60
50
40
Frecvena
30
20
10
0
72,120 72,303 72,485 72,668 72,850 73,032 73,215 73,397 73,580 73,762
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 133 din 146

60
50
40
Frecvena
30
20
10
0
27,322 27,505 27,687 27,870 28,052 28,234 28,417 28,599 28,782 28,964

60
50
40
Frecvena
30
20
10
0
31,144 31,296 31,448 31,600 31,753 31,905 32,057 32,209 32,361 32,514

70
60
50
Frecvena
40
30
20
10
0
15.36% 15.85% 16.34% 16.83% 17.31% 17.80% 18.29% 18.78% 19.26% 19.75%
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 134 din 146

60
50
40
Frecvena
30
20
10
0
5.86% 6.06% 6.27% 6.47% 6.67% 6.87% 7.08% 7.28% 7.48% 7.68%

60
50
40
Frecvena
30
20
10
0
334,137 344,612 355,087 365,562 376,037 386,512 396,987 407,462 417,937 428,412
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 135 din 146

50
45
40
35
30
Frecvena
25
20
15
10
5
0
76,407 76,516 76,625 76,734 76,844 76,953 77,062 77,171 77,281 77,390

50
45
40
35
30
Frecvena
25
20
15
10
5
0
28,652 28,761 28,870 28,979 29,089 29,198 29,307 29,416 29,526 29,635

50
45
40
35
30
Frecvena
25
20
15
10
5
0
32,311 32,403 32,494 32,585 32,677 32,768 32,859 32,951 33,042 33,133
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 136 din 146

60
50
40
Frecvena
30
20
10
0
16.38% 16.85% 17.33% 17.80% 18.28% 18.75% 19.23% 19.70% 20.18% 20.65%

60
50
40
Frecvena
30
20
10
0
6.17% 6.36% 6.55% 6.74% 6.93% 7.12% 7.31% 7.50% 7.69% 7.88%
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 137 din 146

60
50
40
Frecvena
30
20
10
0
339,361 349,624 359,888 370,151 380,414 390,677 400,940 411,203 421,466 431,729

60
50
40
Frecvena
30
20
10
0
80,971 81,051 81,132 81,213 81,293 81,374 81,455 81,535 81,616 81,697

60
50
40
Frecvena
30
20
10
0
30,441 30,521 30,602 30,683 30,763 30,844 30,925 31,005 31,086 31,167
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 138 din 146

60
50
40
Frecvena
30
20
10
0
33,466 33,534 33,602 33,670 33,737 33,805 33,873 33,941 34,008 34,076

60
50
40
Frecvena
30
20
10
0
17.17% 17.63% 18.09% 18.55% 19.01% 19.47% 19.93% 20.39% 20.85% 21.31%
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 139 din 146

60
50
40
Frecvena
30
20
10
0
6.46% 6.64% 6.82% 7.01% 7.19% 7.37% 7.56% 7.74% 7.92% 8.11%
Anexa 7 Companii comparabile

Com panii com parabile
Cifra de Capitalizare Cifra de afaceri/
afaceri bursiera Anul angajat
Com pania m USD Angajati m USD financiar '000 USD Locatie
Ivano Frankivskgaz Publichne At Po
78 3,386 n/a 2012 23.15 Ucraina
Gazopostachannyu Ta Gazyfikatsii
Conpet SA 95 1,985 120 31-Dec-12 48.05 Romania
Imperial Petroleum Recovery Corp. 0 2 4 31-Oct-10 173.20 SUA
Energy Services of America Corp. 109 610 24 30-Sep-13 178.39 SUA
Orgenergogaz OAO 421 2,314 12 31-Dec-12 182.04 Rusia
Tianjin Jinran Public Utilities Co. Ltd. 244 1,008 443 31-Dec-12 242.04 China
Teekay Corp. 1,956 6,500 3,836 31-Dec-12 300.96 Bermuda
BlueKnight Energy Partners LP LLC 182 535 205 31-Dec-12 340.93 SUA
Compania Logistica de Hidrocarburos CLH SA 692 1,460 2,627 31-Dec-12 473.91 Spania
MPLX LP 486 620 5,100 31-Dec-13 784.35 SUA
Tesoro Logistics LP 157 160 2,832 31-Dec-12 980.24 SUA
Kinder Morgan Kansas Inc. 14,070 10,685 n/a 31-Dec-13 1,316.80 SUA
Magellan Midstream Partners LP 1,806 1,339 15,065 31-Dec-12 1,348.97 SUA
North American Energy Partners Inc. 544 390 210 31-Mar-13 1,394.53 Canada
Inter Pipeline Ltd. 1,195 755 7,622 31-Dec-12 1,583.41 Canada
Phillips 66 Partners LP 107 50 2,636 31-Dec-13 2,136.00 SUA
Enbridge Inc. 25,759 10,000 34,733 31-Dec-12 2,575.94 Canada
Buckeye Partners LP 4,359 1,020 9,004 31-Dec-12 4,273.66 SUA
Pembina Pipeline Corp. 3,489 758 10,732 31-Dec-12 4,602.65 Canada
Sunoco Logistics Partners LP 13,144 1,700 8,467 31-Dec-12 7,731.76 SUA
Rose Rock Midstream LP 620 80 967 31-Dec-12 7,753.35 SUA
Plains All American Pipeline LP 37,723 4,700 18,082 31-Dec-12 8,026.17 SUA
Transneft JSC 23,481 n/a 16,172 31-Dec-12 n/a Rusia
TransCanada PipeLines Ltd. 8,135 n/a 180 31-Dec-12 n/a Canada
Enbridge Energy Partners LP 6,705 n/a 8,909 31-Dec-12 n/a SUA
Delek Logistics Partners LP 1,023 n/a 782 31-Dec-12 n/a SUA
KazTransOil JSC 953 n/a 2,716 31-Dec-12 n/a Kazakhstan
Valero Energy Partners LP 87 n/a 1,023 31-Dec-12 n/a SUA
Saratovgaz OAO 25 n/a n/a 2012 n/a Rusia
Socit de Transport des Hydrocarbures par
7 n/a 21 31-Dec-12 n/a Tunisia
Pipelines
Western Refining Logistics LP 4 n/a 630 31-Dec-12 n/a SUA
Navarino SA 0 n/a 117 31-Dec-12 n/a Chile
Jadranski naftovod dd n/a 379 520 31-Dec-12 n/a Croatia
Dakota Plains Holdings Inc. n/a 5 102 31-Dec-12 n/a SUA
Kinder Morgan Management LLC n/a n/a 9,396 31-Dec-12 n/a SUA
Enbridge Energy Management LLC n/a n/a 1,800 31-Dec-12 n/a SUA
Capital Oil Plc n/a n/a n/a n n/a Nigeria
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 140 din 146

Anexa 8 Litigii
Societatea CONPET S.A. este implicata intr-un numar de 85 de procese aflate pe rolul
instantelor de judecata, cauze de natura civila, penala etc. Dintre acestea in 22 de dosare are
calitatea de parat, in 56 are calitatea de reclamant (am inclus aici si dosarele penale pe rolul
instantelor de judecata in care CONPET s-a constituit parte civila, precum si cele avand ca
obiect plangerile formulate fie impotriva solutiilor pronuntate de catre organele de urmarire
penala, fie impotriva proceselor verbale de sanctionare contraventionala a societatii) si, in 7
dosare, societatea are dubla calitate parat si reclamant. Totodata, datorita naturii activitatii
desfasurata de CONPET de transportator de produse petroliere, activitate care presupune
confruntarea cu fenomenul infractional (atacuri la conducte), societatea este implicata in circa
340 procese penale aflate in faza de cercetare si urmarire penala, procese in care CONPET s-a
constituit parte civila pentru sumele reprezentand contravaloarea prejudiciilor suferite ca urmare
a faptelor care fac obiectul cauzelor respective. La acestea se adauga activitatea de recuperare a
creantelor pe care societatea le detine impotriva debitorilor sai (persoane fizice sau juridice) in
temeiul titlurilor executorii. In prezent, CONPET are calitatea de creditor in 40 dosare de
executare silita inregistrate la birourile executorilor judecatoresti competenti material.
Dintre procesele in care CONPET este implicata, exista o serie de cauze importante, care poarta
asupra unor sume importante de bani sau care ar putea reprezenta precedente judiciare
periculoase pentru societate, si care ar putea avea impact semnificativ asupra societatii, astfel:
1. Dosar nr. 5216/204/2008* - Tribunalul Prahova

Parti: Dobrogeanu Dumitru si Dobrogeanu Paun Ioan reclamanti
S.C. CONPET S.A. parat
Obiect: Dobrogeanu Dumitru si Dobrogeanu Paun Ioan solicita obligarea paratei la:
- dezafectarea conductelor si a instalatiilor aferente, instalate pe terenul proprietatea noastra si
montarea acestor conducte si a instalatiilor pe un coridor (culoar) de-a lungul si in imediata
vecinatate a cailor de acces (DN1), iar in caz de refuz sa plateasca daune, despagubiri
- contravaloarea lipsei de folosinta (chirie) a terenului ocupat de conductele si instalatiile
aferente de transport produse petroliere si a zonelor de protectie de-a lungul conductelor ce
traverseaza terenul nostru, incepand cu anul 2006 la pretul zonei, echivalenta cu renta anuala
- contravaloarea pierderilor suferite de noi, reclamantii, datorita imposibilitatii realizarii unor
obiective economice, conform certificatului de urbanism nr. 80/2006 si stabilite prin PUG si
PUZ, teren in suprafata de circa 5,00 ha, curti, constructii, situat la DN 1 Bucuresti Brasov, cu
o deschidere de 400 m.l.
- plata despagubirilor (lipsei de folosinta)a unei suprafete de teren, de circa 12500 m.p.
degradata la montajul conductelor si instalatiilor, prin diminuarea gradului de fertilitate a solului
- plata cheltuielilor de judecata
S.C. CONPET S.A. a formulat cerere reconventionala prin care a solicitat instituirea unui drept
de servitute asupra terenului aflat in proprietatea reclamantului constand in dreptul de folosinta
a unei suprafete de 2,4 ml, plasata de-a lungul conductelor ce traverseaza terenul, avand drept
axa de simetrie fiecare conducta in parte.
Prin sentinta nr. 2444/12.10.2011 instanta admite actiunea restransa formulata de reclamanti.
Admite cererea reconventionala formulata de parata. Obliga parata CONPET sa plateasca
reclamantilor suma de 1.789.174 lei reprezentand contravaloarea lipsei de folosinta pentru
suprafata ocupata de conducte si instalatiile aferente de transport produse petroliere si a zonei de
siguranta de-a lungul conductelor, pe perioada 12.12.2005 - 12.12.2008, suma de 718.975 lei
reprezentand contravaloarea lipsei de folosinta pentru aceeasi suprafata pe anul 2009, precum si
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 141 din 146

la plata anuala a contravalorii lipsei de folosinta in cuantum de 718.975 lei, incepand cu anul
2010. Obliga parata sa plateasca reclamantilor suma de 243.600 lei reprezentand contravaloarea
pierderilor suferite de reclamanti datorita imposibilitatii realizarii unor obiective economice, pe
terenul in suprafata de 2,04 ha, situat pe DN1, km 79 + 500. In prima faza procesuala (la find),
societatea CONPET S.A. a fost asistata si reprezentata de av. Damian Constantin.
Societatea noastra a atacat cu apel sentinta pronuntata in fond. Si in apel interesele CONPET
S.A. sunt reprezentate in continuare de acelasi aparator av. Damian Constantin.
Termen: 09.04.2014
2. Dosar nr. 1915/105/2011 Tribunalul Prahova

Parti: S.C. CONPET S.A. - reclamant
S.C. Nac Industrii S.R.L. parat
Obiect: 1.Obligarea S.C. NAC INDUSTRII S.R.L la plata catre reclamanta S.C. CONPET
S.A. Ploiesti a sumei de 6 580 937,98 lei, reprezentand :
- penalitati de intarziere in suma de 6 570 000 lei, aferente neexecutarii de catre . NAC
INDUSTRII, in termenul la care s-a obligat, a lucrarilor care fac obiectul contractului de
prestari servicii nr. S-CA 31/27.02.2008 si contravaloarea serviciilor de cazare a personalului .
NAC INDUSTRII in spatiile apartinand S.C. CONPET S.A., din cadrul Statiei de pompare titei
Baraganu , Jud. Calarasi, in suma de 10 937, 98 lei, la care se adauga dobanda legala
aferenta, prevazuta de OG nr. 9/2000, calculata de la data scadenta a fiecarei facturi pana la data
platii efective.
2. Obligarea paratei NAC INDUSTRII la continuarea executarii Contractului nr. S-CA
31/27.02.2008, contract modificat si completat prin actele aditionale nr.1-6, pana la
indeplinirea intocmai si in totalitate a tuturor obligatiilor asumate.
CONPET a formulat ulterior. cerere de marire a catimii obiectului actiunii in sensul obligarii
paratei la plata sumei de 14.480.937,98 lei reprezentand:-penalitati de intarziere in suma de
14.470.000 lei aferente neexecutarii de catre NAC INDUSTRII , in termenul la care s-a obligat,
a lucrarilor care fac obiectul contractului de prestari servicii nr.S-CA 31/27.02.2008, incheiat
intre aceasta si SC CONPET SA , calculate pana la data de 31.03.2012 si in continuare pana la
finalizarea lucrarilor Si -contravaloarea serviciilor de cazare a personalului SC NAC
INDUSTRII SRL in spatiile apartinand SC CONPET SA din cadrul Statiei de pompare titei
Baraganu, jud.Calarasi, in suma de 10.937,98 lei la care se adauga dobanda legala aferenta,
prevazuta de OG nr.9/2000, calculata de la data scadenta a fiecarei facturi pana la data platii
efective.
In cauza, la cererea CONPET SA, s-a efectuat o expertiza tehnica specialitatea
contabilitate avand ca obiectiv calcularea cuantumului penalitatilor de intarziere datorat de SC
Nac Industrii SRL ca urmare a nefinalizarii la termen a lucrarilor ce au facut obiectul
contractului de prestari servicii nr. S-CA 31/27.02.2008, asa cum a fost modificat si completat
prin actele aditionale la acesta nr.1-6, ce fac parte integranta. Potrivit concluziilor raportului de
expertiza , cuantumul penalitatilor de intarziere datorate de la scadenta -la zi este in suma de
25.070.000 lei. Prin urmare, SC CONPET SA si-a majorat catimea cererii de la suma de
14.480.937,98 lei la suma de 25.080.937,98 lei din care 25.070.000 lei reprezentand penalitati
de intarziere si 10.937,98 lei reprezentand contravaloarea serviciilor de cazare la care se adauga
dobanda legala aferenta, prevazuta de OG nr.9/2000, calculata de la data scadenta a fiecarei
facturi pana la data platii efective.
Stadiu procesual: Fond
Termen: 18.03.2014
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 142 din 146

3. DOSAR nr. 8296/281/2007 Judecatoria Ploiesti
Parti : Cornea Rodica Aurora reclamant
S.C. CONPET S.A., S.C. Petrotrans S.A., Regionala Transgaz Bucuresti, Ministerul
Finantelor parati
Obiect : Cornea Rodica Aurora solicita obligarea in solidar a paratelor la plata de despagubiri
civile in suma de 74.000 euro reprezentand prejudiciul produs prin prezenta unor conducte ce
apartin paratelor in subsolul, proprietatea reclamantei si la plata de despagubiri civile evaluate
provizoriu la suma de 10.000 lei pentru perioada februarie 2004 februarie 2006 ca urmare a
folosirii unor conducte ce au traversat proprietatea reclamantei.
Precizari: Cauza este suspendata in baza art. 36 din Legea nr. 85/2006.
4. Dosar nr. 8297/281/2007 Judecatoria Ploiesti
Parti : Rusu Mihaela reclamant
S.C. CONPET S.A., S.C. Petrotrans S.A., Regionala Transgaz Bucuresti, Ministerul
Finantelor parati
Obiect : Rusu Mihaela solicita obligarea in solidar a paratelor la plata de despagubiri civile in
suma de 74.000 euro reprezentand prejudiciul produs prin prezenta unor conducte ce apartin
paratelor in subsolul, proprietatea reclamantei.
Precizari: Cauza este suspendata in baza art. 36 din Legea nr. 85/2006.
5. Dosar nr. 6544/105/2011* - Tribunalul Prahova

Parti: S.C. CONPET S.A. - parat
S.C. ICIM S.A. - parat
S.C. E.T.H. Arhitectural Systeme S.R.L. prin lichidator judiciar Societatea Dascalescu &
Co reclamant
Obiect: Pretentii
S.C. E.T.H. Arhitectural Systeme S.R.L. formuleaza cerere de chemare in judecata
solicitand:
1. obligarea paratei ICIM in principal, iar in masura in care aceasta in calitatea sa de antreprenor
general nu a primit in totalitate contravaloarea contractului de la beneficiarul CONPET sa
obligati beneficiarul la plata sumei de 325.378,20 lei reprezentand c/val. lucrari executate si
neachitate precum si obligarea la plata penalitatilor aferente acestei sume si pana la achitarea
efectiva conform disp.contractuale;
2. obligarea paratei ICIM in principal, iar in masura in care aceasta in calitatea sa de antreprenor
general nu a primit in totalitate contravaloarea contractului de la beneficiarul CONPET, sa
obligati beneficiarul la plata penalitatilor de intarziere de 0,05% pe zi de intarziere, aplicata la
valoarea facturilor neachitate;
3. obligarea in principal a paratei ICIM, iar in masura in care aceasta in calitatea sa de
antreprenor general nu a primit in totalitate contravaloarea contractului de la beneficiarul
CONPET, sa obligati beneficiarul la plata sumei de 696.577,60 lei conform factura fiscala
nr.0002/27.06.2011 reprezentand c/val.lucrari executate suplimentar, suma achitata la zi cu rata
inflatiei precum si obligarea la plata dobanzilor/penalitatilor aferente acestei sume de la data
scadentei si pana la achitarea afectiva ce urmeaza a fi calculate potrivit art.371 in.2 alin.2
C.pr.civ;
4. obligarea paratei ICIM la restituirea garantiei de buna executie in cuantum total de
232.017,18 lei retinuta conform contract;
5. obligarea paratei in principal a ICIM iar in masura in care aceasta in calitatea sa de
antreprenor general nu a primit in totalitate contravaloarea contractului de la beneficiarul
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 143 din 146

CONPET, sa obligati beneficiarul la plata sumei de 124.828,9 lei penalitati la garantia de buna
executie respectiv:
a) dobanzi/penalitati pentru suma constituita garantie de buna executie ce trebuia rambursata in
proportie de 50% in cuantum de 105.166,90 lei;
b) dobanzi/penalitati pentru suma constituita garantie de buna executie ce trebuia rambursata de
proportie de 30% in cuantum de 19.662 lei si cheltuieli de judecata.
Termen: 21.03.2014
6. Dosar nr. 2037/204/2011 - Judecatoria Campina

Parti: S.C. CONPET S.A. - parat reconvenient
Zabava Traian - reclamant parat
Zabava Iuliana - reclamanta parata
MIN. FINANTELOR PUBLICE-D.G.F.P.PRAHOVA : Chemat in garantie
ANRM: Chemat in garantie
COM. FILIPESTII DE TARG PRIN PRIMAR : Chemat in garantie
MIN. FINANTELOR PUBLICE : Intervenient
ANRM: Intervenient
Obiect: Pretentii
Zabava Traian si Zabava Iuliana formuleaza cerere de chemare in judecata solicitant instantei ca
prin hotararea pe care o va pronunta sa dispuna:
- obligarea CONPET la contravaloarea lipsei de folosinta a terenului aflat in proprietatea
reclamantilor, in suprafata de 2696 mp, aflatt pe raza comunei Filipestii de Targ si traversat de
conductele de transport titei si gazolina Moreni Ploiesti, conducte componente ale Sistemului
National de Transport titei, gazolina, condensat si etan precum si a zonelor de protectie de-a
lungul conductelor ce traverseaza terenul, incepand cu data de 14.07.2008 si pana la momentul
promovarii cererii de chemare in judecata, in temeiul disp. art. 480 si art. 481 Cod civil;
- obligarea CONPET la achitarea contravalorii prejudiciului cauzat datorita imposibilitatii
realizarii in intregime a obiectivului civil casa de locuit, astfel cum a fost in mod legal avizat
si autorizat conform Autorizatiei de construire nr. 26/14.07.2008;
- obligarea CONPET la plata unei rente anuale ca urmare a exercitarii de catre aceasta a
dreptului de servitute legala asupra terenului aflat in proprietatea reclamantilor, in suprafata
totala de 2696 mp, situat partial in intravilanul comunei Filipestii de Targ conform contractului
de vanzare cumparare autentificat sub nr. 369/18.02.2007, pana la incetarea operatiunilor
petroliere exercitate prin utilizarea conductelor;
- obligarea CONPET la plata dobanzii legale la despagubirile acordate de la data
introducerii cererii de chemare in judecata si pana la momentul platii efective a despagubirilor.
Reclamantul si-a precizat cererea si arata ca la primul capat de cerere cuantumul provizoriu al
pretentiilor este de 4.500 lei. La al doilea capat de cerere contravaloarea provizorie a
prejudiciului este de 4.500 lei.
SC CONPET SA formuleaza cerere reconventionala si solicita:
1. obligarea reclamantilor sa desfiinteze in totalitate constructiile existente amplasate pe
conductele CONPET ce subtraverseaza terenul lor;
2. instituirea unui drept de servitute legala constand in dreptul de folosinta asupra unei
suprafete de 2,4 m latime plasata de-a lungul conductelor ce subtraverseaza terenul
reclamantilor;
3. stabilirea cuantumului rentei anuale datorate reclamantilor in schimbul exercitarii
dreptului de servitute legala.
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 144 din 146

SC CONPET SA formuleaza cerere de chemare in garantie a comunei Filipestii de Targ
pentru ca in cazul in care CONPET va cadea in pretentii cu privire la cele solicitate in capatul 2
de cerere al reclamantilor, comuna Filipestii de Targ sa ne despagubeasca.
SC CONPET SA formuleaza cerere de aratare a titularului dreptului indicand ca titulari
ai dreptului real asupra conductei ce subtraverseza terenul reclamantilor ca fiind ANRM si MF.
SC CONPET SA formuleaza cerere de chemare in garantie a ANRM si MF pentru ca,
in situatia in care CONPET va cadea in pretentii cu privire la cele solicitate in primul capat de
cerere a reclamantilor, chematele in garantie sa ne despagubeasca.
Termen: 10.03.2014
7. Dosar nr. 2785/105/2008 Judecatoria Ploiesti
Parti : S.C. Edizol S.A. reclamant
S.C. CONPET S.A. parat
Obiect : S.C. Edizol S.A. solicita obligarea S.C. CONPET S.A. la plata unei rente anuale,
aferenta ultimilor 3 ani, urmare a exercitarii de catre parata a dreptului de servitute legala pe
terenul proprietatea reclamantei in suprafata totala de 6.924 mp situat in incinta Petrobrazi,
comuna Brazi, Judetul Prahova, generat de existenta a doua conducte apartinand societatii
parate. Pretentiile reclamantei au fost cuantificate provizoriu la suma de 57.024 lei.
Termen: 13.03.2014
8. Dosar nr. 5519/315/2013 - Judecatoria Targoviste
Parti: CONPET SA parat
Popescu Floarea - reclamant
Obiect: Obligatie de a face
Popescu Floarea formuleaza cerere de chemare in judecata solicitand instantei ca prin hotararea
pe care o va pronunta sa oblige CONPET la dezafectarea conductei ce trece pe terenul
proprietatea sa situate la drumul judetean DJ 712 Targoviste Pucioasa, in apropierea
municipiului Targoviste, in pct. Camp Teis, iar in caz contrar la plata de daune, despagubiri.
Reclamanta si-a cuantificat pretentiile la suma de 114.376 lei, reprezentand:
- contravaloarea recoltei porumb/lucerna pe care ar fi obtinut-o din cultivarea terenului, in suma
de 26.376 lei;
- contravaloarea lipsei de folosinta a terenului in scopul realizarii unei locuinte, ridicata la suma
de 88.000 lei.
CONPET a formulat cerere reconventionala solicitand instantei sa dispuna obligarea
reclamantei sa permita CONPET exercitiul dreptului de servitute legala instituit de dispozitiile
art. 7 si urmatoarele din Legea nr. 238/2004 pe terenul proprietatea reclamantei si sa stabileasca
cuatumul rentei anuale.
Termen: 05.03.2014
S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 145 din 146

S.C. CONPET
S.C. CONPET S.A.
S.A. Plan de
2014-2017
pag. 146 din 146

Pct. 1 - Plan de Administrare A Conpet PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pct. 1 - Plan de Administrare A Conpet PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

.

4. Analiza strategica a mediului concurential 69

S.C. CONPET S.A. Plan de Administrare 2014-2017

5.4. Definirea societatii ca jucator regional pe segmentul de midstream si

6. Guvernanta corporativa 101

7. Indicatori si criterii de performanta 124

S.C. CONPET S.A. Plan de Administrare 2014-2017

Conform OUG 109/2011, termenul de realizare a planului de administrare este de 90 zile de la

Anexa la contractele de administrare continand indicatorii si criteriile de performanta va fi

Capitolul 1 Sumar executiv: prezentare succinta a prezentarii societatii, analizei

Capitolul 2 Prezentarea companiei: prezentare a companiei, obiectului de activitate,

Capitolul 3 Analiza diagnostic: include o radiografie a situatiei actuale a companiei

Capitolul 4 Analiza strategica a mediului concurential: prezinta contextul

Capitolul 5 Planul de administrare: include planul efectiv de administrare aferent

Capitolul 6 Guvernanta corporativa: prezinta viziunea Consiliului de Administratie

Capitolul 7 Indicatorii si criteriile de performanta: in acest capitol sunt definiti

S.C. CONPET S.A. Plan de Administrare 2014-2017

1.1. Ce este CONPET?

Avand in vedere distributia naturala a campurilor petrolifere aproape pe intreaga suprafata a

S.C. CONPET S.A. Plan de Administrare 2014-2017

pag. 5 din 146

CONPET doreste sa isi pastreze pozitia de jucator strategic in industria de petrol ca

Misiunea CONPET este exploatarea Sistemului National de Transport prin Conducte in

Invatare si perfectionare continua

Respect pentru oameni si mediu

S.C. CONPET S.A. Plan de Administrare 2014-2017

pag. 6 din 146

CONPET a stabilit, a documentat, a implementat, mentine si imbunatateste un sistem de

S-a elaborat si se urmareste realizarea programul de implementare a celor 25 de standarde ale

Incepand cu data de 5 septembrie 2013, actiunile emise de CONPET se tranzactioneaza pe

1.2. Plan de administrare

Indicatorii de performanta sunt ganditi a fi in directa legatura cu modul de implementare al

I. Reducerea cheltuielilor de exploatare va beneficia de o atentie deosebita din

S.C. CONPET S.A. Plan de Administrare 2014-2017

pag. 7 din 146

1.3. Concluziile analizei diagnostic

a. Scaderea cu 309 a numarului de angajati in perioada 2010-2013, ca urmare, in

d. CONPET prezinta o productivitate mai redusa comparativ cu societati avand

S.C. CONPET S.A. Plan de Administrare 2014-2017

pag. 8 din 146

c. Gradul de utilizare a sistemului de transport prezinta o scadere de la 28,8% in

d. Tarifele de transport au fost actualizate in mod diferentiat:

i. Tarifele de transport pentru subsistemul tara au fost ajustate anual in

ii. Tarifele de transport pentru subsistemul import bazinul Ploiesti

a. Ritmul actual de inlocuire a conductelor este determinat de inspectia

b. Numarul total de avarii a scazut in intervalul 2007-2013, cu o rata medie

4. Sistemele de management implementate:

a. Din septembrie 2007, CONPET a implementat, mentinut si imbunatatit un

a. Infrastructura IT este realizata pe platforma Microsoft;

b. In 2010 CONPET a finalizat implementarea sistemului ERP, platforma ce

S.C. CONPET S.A. Plan de Administrare 2014-2017

pag. 9 din 146

a. CONPET are toate autorizatiile de mediu si de gospodarire a apelor valabile.

a. CONPET este implicata intr-un numar de 85 procese, din care in 22 de dosare

b. Niciunul dintre aceste dosare nu prezinta riscuri legate de stabilitatea si

a. Societatea a inregistrat o usoara tendinta de imbunatatire a marjei EBITDA, de

b. Veniturile din exploatare au avut o evolutie relativ constanta in perioada 2011

c. Veniturile din transport au inregistrat o scadere de 2% in 2012 fata de 2011, in

e. Incepand cu 2012, subsistemul import a inceput sa genereze pierderi,

f. Rezultatele negative inregistrate de alte activitati sunt generate de

h. Activele imobilizate au scazut succesiv in 2012 fata de 2011 cu 5%, inregistrand

S.C. CONPET S.A. Plan de Administrare 2014-2017

pag. 10 din 146