Sunteți pe pagina 1din 403

Corpul Expertilor Contabili ~i Contabililor Autorizati din Romania

Prof. u"iv. dr. SILVIA P[TRf5CU



- (ihid teoretico-aplicativ -

• Editia a II-a, revizuita si adaugita •

Editura CECCAR, Bucuresti, 2008

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei PETRESCU, SILVIA

Analiza sl diagnostic financiar-contabil: ghid teoretico-aplicativ / Silvia Petrescu - Ed. a 2-a, rev. - Bucuresti: Editura CECCAR, 2008

Bibliogr.

ISBN 978-973-8414-45-7

658.1

CUPRINS

Introducere 7

CAPITOLUL 1: Bazele teoretice ale analizei financiare 9

1.1. Necesitatea si utilizatorii analizei financiare 9

1.2. Relatia analiza financiara - gestiune financiara 13

1.3. Diagnosticul financiar -contabil- instrument al analizei financiare 14

1.4. Sursele de date si informatii ale analizei financiare 18

, 'c·,

1.5. Metodologia analizei economico- financiare 22

1.6. Procedee specifice analizei financiare 25

1. 7. Etapele analizei financiare 29

CAPITOLUL 2: Diagnosticul performantelor ~i riscurilor pe baza

contului de rezultat 31

2.1. Rentabilitatea - criteriu de performanta - reflectata in contul

de profit si pierdere 31

2.2. Analiza tabloului soldurilor intermediare de gestiune 38

2.2.1. Analiza soldurilor intermediare de gestiune privind

activitatea de exploatare - 39

2.2.1.1. Analiza cifrei de afaceri 42

2.2.1.2. Analiza productiei exercitiului 61

2.2.1.3. Analiza valorii adaugate 65

2.2.1.4. Analiza relatiilor dintre indicatorii valorici

ai productiei 84

2.2.2. Analiza soldurilor intermediare de gestiune privind

rentabilitatea 87

2.2.3. Analiza capacitatii de autofinantare si a autofinantarii 91

2.2.4. Analiza relatiei dintre valoarea adaugata si autofinantare 100

2.3. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor 103

2.3.1. Analiza cheltuielilor de exploatare 108

2.3.2. (Analiza cheltuielilor la 1.000 lei cifra de afaceri 112

2.3.3. Analiza efectului reducerii cheltuielilor la 1.000 lei 120

2.4. Analiza marjelor de rentabilitate : .. 131

2.5. Analiza rezultatului din exploatare 133

2.6. Analiza rezultatului aferent cifrei de afaceri 138

2.6.1. Analiza beneficiului aferent productiei vandute 139

2.6.2. Analiza beneficiului aferent vanzarilor de marfuri 141

4

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

2.7. Analiza ratelor de rentabilitate 144

2.7.1. Analiza ratei rentabilitatii resurselor consumate 146

2.7.1.1. Analiza ratei rentabilitatii productiei vandute 146

2.7.1.2. Analiza ratei rentabilitatii activitatii

comerciale 152

2.8. Pragul de rentabilitate ~i evaluarea riscurilor 157

2.8.1. Analiza cost - volum - profit 158

2.8.2. A vantajele si limitele pragului de rentabilitate 163

2.8.3. Modalitati de evaluare a riscurilor 166

2.8.3.1. Evaluarea riscului de exploatare 166

2.8.3.2. Evaluarea riscului financiar 170

2.8.3.3. Evaluarea riscului total (global) 172

2.8.3.4. Analiza efectelor de levier in previziunile

financiare 174

CAPITOLUL 3: Analiza diagnostic a situatiei financiare pe baza

bilantului 177

3.1. Studiul bilantului - etapa a analizei financiare 177

3.2. Tipuri de bilant utilizate In analiza financiara............................. 178

3.3. Analiza echilibrelor financiare 191

3.3.1. Analiza situatiei nete 192

3.3.2. Analiza fondului de rulment 196

3.3.3. Analiza necesarului de fond de rulment 200

3.3.4. Analiza trezoreriei nete 203

3.3:5. Analiza echilibrelor financiare in optica functionala 205

3.4. Analiza bilantului prin metoda ratelor (ratios) 212

3.4.1. Analiza ratelor de structura a bilantului 212

3.4.2. Analiza corelatiilor dintre activele si pasivele bilantului 215

3.4.3. Analiza ratelorde finantare; structura financiara 217

3.4.4. Analiza ratelor de rotatie a posturilor de bilant 222

3.4.5. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante 227

3.4.5.1. Indicatorii vitezei de rotatie a activelor

circulante 227

3.4.5.2. Efectele accelerarii vitezei de rotatie a activelor

circulante 229

3.4.6. Analiza ratelor de rentabilitate si a riscului financiar 235

3.5. Analiza solvabilitatii si lichiditatii 246

3.6. Analiza riscului de faliment (insolvabilitate) 258

Analiza si diagnostic ftnanciar-contabil

5

3.7. Analiza performantei bursiere a intreprinderii cotate pe

piata de capital 270

3.7.1. Analiza perforrnantei pe baza ratelor bursiere 273

3.7.2. Analiza performantei prin crearea de valoare................... 280 3.7.3. Valoarea adaugata - suportul performantei financiare

pentru actionari (proprietari) 281

3.7.3.1. Analiza valorii economice adaugate 282

3.7.3.2. Analiza valorii de piata adaugate 289

3.7.3.3. Analiza valorii lichide adaugate 293

3.7.3.4. Analiza rentabilitatii totale a actionarilor 296

. ,

3.7.3.5. Analiza rentabilitatii lichide a investitiilor 300

3.7.4. Concluzii 304

CAPITOLUL 4: Analiza flnanciara prin fluxuri 306

4.1. Fluxuri de fonduri in intreprinderc 306

4.2. Analiza tabloului de finantare si a fluxurilor de trezorerie 310

4.3. Analiza fluxurilor de trezorerie 314

4.4. Relatia analiza functionala - analiza prin flux uri 319

4.5. Analiza cresterii si rentabilitatii prin fluxuri 331

4.5.1. Analiza rentabilitatii economice 336

4.5.2. Analiza rentabilitatii financiare 339

4.5.3. Rentabilitatea financiara si indatorarea 341

4.5.4. Optimul de indatorare 344

CAPITOLUL 5: Diagnosticul financiar contabil in evaluarea

intreprinderii 352

5.1. Pozitia diagnosticului financiar-contabil in strategia financiara 352

5.2. Criterii de evaluare a intreprinderii 355

5.3. Metode de evaluare a intreprinderii 357

5.3.1. Evaluarea prin capitalizarea bursiera 357

5.3.2. Evaluarea prin valoarea patrimoniala (pe baza de active) 358

5.3.3. Evaluarea pe baza de venit 360

5.3.3.1. Metode de determinare a goodwill-ului 362

5.3.4. Evaluarea prin cash flow 366

5.3.5. Evaluarea prin creare de valoare 368

5.3.6. Evaluarea prin metode combinate 371

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

ANEXA 1: Struetura diagnostieulUi flnanciar-contabll 373

ANEXA 2: Proeedee de ealeul utilizate in analiza 374

1. Metoda substituirilor in lant 374

2. Metoda balantiera ~ 386

3. Corelatia statistica 390

4. Cercetarile operationale 392

Bibliogratle ,., 1..................... 399

Analiza si diagnostic financiar-contabil

7

Introducere

Cresterea complexitatii activitatii financiare a intreprinderii in conditiile extinderii econorniei concurentiale are profunde implicatii in procesul de adoptare a deciziilor manageriale care obliga la abandonarea rutinei si la utilizarea unor metode stiintifice bazate pe cunoasterea realitatii, in vederea stabilirii legaturilor cauzale dintre fenomenele economice si situatia financiara a agentului economic, indiferent de forma de proprietate.

Abordarea problemelor care vizeaza activitatea financiar-contabila a entitatii prin prisma relatiei cauza-efect impune studiul interdisciplinar al activitatii economice si financiare, consumatoare de resurse, cu reflectare directa in performantclc financiare ale acesteia.

Acestui scop ii serveste analiza financiara, ca parte cornponenta a analizei economico-financiare, inclusa in categoria disciplinelor cu caracter specializat, fiind orientata spre functiunea financiar-contabila a intreprinderii.

Pe baza cunostintelor acumhlate la disciplinele de specialitate, a metodologiei stiintifice in abordarea fenomenelor economico-financiare, analiza financiara, efectuata pe baza documentelor de sinteza ale contabilitatii, contribuie la perfectionarea gandirii econornice, a capacitatii de sinteza si la esentializarea relatiilor de interdependenta intre fenomenul economic si reflectarea lui in decizia financiara.

In aceasta viziune a fost elaborat prezentul ghid practic de analiza financiar-contabila, care contine un corp de principii si metode care alcatuiesc baza teoretica, precum si un set de studii de caz care ilustreaza concret modalitatile de analiza necesare elaborarii diagnosticului financiar destinat diversilor utilizatori interni sau externi.

Aflat la a doua editie, prezentul manual aduce unele cornpletari la prima editie, care s-au impus ca urmare a noutatilor survenite in structura si continutul situatiilor financiare elaborate de agentul economic in viziunea reglementarilor conforme cu Directiva a IV -a a CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate, prin OMFP nr. 1.752/2005.

Fata de prima editie, manualul aduce elemente noi, referitoare la analiza si evaluarea entitatilor cotate sau necotate, prin prisma crearii de valoare pentru actionari (proprietari), de care trebuie sa se tina seama in vederea asigurarii unui management performant.

Lucrarea trateaza problemele de analiza necesare gestiunii financiarcontabile pe baza situatiilor financiare anuale ale intreprinderii, folosind

"

8 atat metodologia clasica bazata pe bilant si contul de rezultat, cat si modalitatile de analiza bazate pe flux uri financiare, vizand evaluarea performantelor, riscurilor si a situatiei financiare a entitatii indiferent de domeniul de activitate.

Sunt prezentate aspecte privind elaborarea tabloului de finantare, ca etapa a analizei financiare care succede analizei contului de rezultat si a bilantului, precum si elemente specifice analizei performantei bursiere a intreprinderilor cotate. Un loc bine definit 11 ocupa problematica relativ noua privind evaluarea performantei prin crearea de valoare.

In lucrare exista un numar de 79 de aplicatii - studii de caz -, care concretizeaza modul de transpunere practica a modelelor teoretice de calcul si analiza a indicatorilor de performanta economica si financiara determinati pe baza datelor si a informatiilor extrase din documentele de sinteza ale contabilitatii,

Interpretarea rezultatelor analizei este realizata prin prisma relatiei cauza-efect si of era suportul unor conc1uzii necesare elaborarii unui diagnostic financiar-contabil de evaluare a punctelor tari si a punctelor slabe

ale activitatii entitatii. ..

In lucrare sunt surprinse principalele aspecte care vizeaza modalitatile de evaluare a intreprinderii pe baza diagnosticului financiar-contabil, care of era baza de date si informatii absolut necesare acestei activitati complexe si laborioase.

Lucrarea se doreste a fi un ghid teoretico-aplicativ, fiind destinata atat viitorilor specialisti in domeniul financiar-bancar, studentilor economisti, cursantilor de la invatamantul postuniversitar si de masterat in domeniul economic in general si financiar-contabil in special, candidatilor la concursurile de auditori financiari, de experti contabili, doctoranzilor, cat si specialistilor care activeaza in domeniul contabil si financiar-bancar,

Imi exprim convingerea ca lucrarea este perfectibila si apreciez ca binevenita orice sugestie din partea utilizatorilor, carora le voi rarnane

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

recunoscatoare.

Prof. univ. dr, Silvia Petrescu Facultateade Economie si Administrarea Afacerilor

,

Universitatea "AI. I. Cuza" Iasi

Ia~i, iunie 2007

CAPITOLUL 1

Bazele teoretice ale analizei financiare

1.1. Necesitatea si utilizatorii analizei financiare

,

Conform definitiei date de Dictionarul fiduciar financiar aparut la Paris in anul 1991, analiza financiarii constituie un studiu metodic si sistematic al situatiei si evolutiei unei intreprinderi privind structura sa financiara si rentabilitatea, pomind de la bilant, de la contul de rezultat si de la toate celelalte informatii oferite de intreprindere sau care pot fi obtinute referitor la intreprindere si viitorul sau.

Parte componenta a analizei economico-financiare, analiza financiara face parte din categoria analizelor cu scop special, a aparut si s-a dezvoltat mai ales in ultimii 20 de ani si se afla intr-o evolutie permanenta. Printre factorii care au impus si stimulat dezvoltarea si perfectionarea analizei financiare pot fi amintiti: dezvoltarea societatilor anonime pe actiuni; cresterea rolului bancilor si institutiilor financiare in economie, extinderea societatilor multinationale s.a.

, ,

Daca primele analize financiare efectuate de catre actionarii societatilor anonime se limitau doar la verificarea unor echilibre financiare suficiente pentru asigurarea rambursarii imprumuturilor acordate de banci, indiferent de evolutia situatiei financiare a intreprinderii, criteriul principal de acordare a creditelor ramanea doar situatia patrimoniala a intreprinderii. Analiza financiara se limita doar la studiul unor rate financiare privind solvabilitatea intreprinderii.

In cazul in care se punea problema maximizarii profitului sau beneficiilor, nu erau vizate beneficiile contabile, deoarece conceptul economic si eel contabil de profit erau foarte diferite, iar metodele contabile conduceau la rezultate diferite in functie de metodele de evaluare sau de amortizare folosite.

Acest mod de abordare s-a dovedit limitat, ceea ce a impus 0 abordare moderna a analizei financiare, care tinde sa devina un sistem de tratare a informatiei apt sa of ere managerului datele necesare adoptarii deciziilor financiare. Rolul acestei discipline a crescut, in sensul ca ea nu se limiteaza numai la date financ i are , dar integreaza date economice si bursiere, iar rezultatele analizei sunt integrate in modele financiare, necesare elaborarii previziunilor.

10

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

Evolutia analizei financiare in ultimii ani este datorata mai multor cauze:

1) Tendinta de concentrare a intreprinderilor a condus la dezvoltarea investitiilor de talie mare, a carer analiza de rentabilitate se intinde pe mai multi ani, ceea ce a impus bancilor si institutiilor financiare elaborarea si folosirea unor metode de analiza mai perfectionate in vederea acordarii sau refuzului un or credite.

2) Imposibilitatea bancilor de a cere garantii pentru a-si acoperi riscul de non-plata le-a obligat sa puna la punct metode de analiza a riscului economic si financiar, deoarece notiunea de lichiditate a devenit insuficienta pentru angajamentele pe termen lung.

3) Dezvoltarea mijloacelor modeme de finantare a impus aprofundarea studiului echilibrelor financiare si costului capitalului, indiferent de provenienta lui.

4) Constrangerile politicii creditului, ratele inalte ale dobanzii, inflatia si variatiile cursului de schimb au acutizat problemele financiare ale intreprinderii,

5) DezvoItarea internationala a societatilor a condus la cautarea unor tehnici adaptate pentru efectuarea de comparatii intre situatiile financiare si contabile ale diferitelor tan.

, .

Evolutia analizei financiare este legata de necesitatea de adaptare a . obiectivelor sale cerintelor diversilor utilizatori, in functie de aspectele specifice domeniului de interes.

Principalii utilizatori ai rezultatelor analizei financiare sunt: gestionarii, actionarii actuali si potentiali, creditorii, personalul Intreprinderii, organele fiscale, analistii financiari. Aceste categorii de utilizatori pot adopta decizii privind: gestiunea intreprinderii, cumpararea sau vanzarea de titluri, acordarea sau refuzul unui credit, achizitia totala sau partiala a intreprinderii s.a,

Finalitatea analizei financiare se concretizeaza in diagnosticulfinanciar-contabil, parte a diagnosticului economico-jinanciar, fiind orientat in special spre functiunea financiar-contabilii a intreprinderii. Analiza efectuata in interiorul intreprinderii - analiza interna - sau din exterior de catre organisme specializate, financiar-bancare sau de specialisti independenti (analisti financiari) - analiza externa - conduce la diagnosticul financiar intern sau extern, fiecare avand obiective specifice utilizatorilor.

1) Analiza financiard si gestionarii: Analiza financiara efectuata in interiorul intreprinderii de catre serviciile financiare este 0 analiza interna, care vizeaza aspectele susceptibile de a-i ameliora gestiunea si rezultatul.

Analiza si diagnostic financiar-contabil

11

Ea are la baza date care permit efectuarea unor studii de finete, avand mai multe obiective:

a) Periodic se pot face aprecieri asupra gestiunii intrcprinderii, prin urmarirea echilibrelor financiare, a rentabilitatii, a solvabilitatii si a riscului financiar.

b) Pe aceasta baza se vor orienta deciziile de investitii, de finantare, de distribuire a dividendelor, elaborandu-se previziuni financiare privind investitiile, cheltuielile financiare, trezoreria, necesare in pregatirea viitorului intreprinderii,

c) Efectuarea controlului de gestiune pe baza analizei interne.

d) Diagnosticul financiar intern rezultat din analiza financiara este fundamental pentru gestionari (manageri), clarificand nu numai politica financiara, ci si politica economica generala a intreprinderii care moti veaza comportamentul actualilor si potentialilor parteneri sau concurenti.

,

2) Analiza Jinanciarli si investitorii: Actionarii - particulari sau intreprinderi - sunt direct interesati in cresterea valorii intreprinderii, deoarece ei investesc capitaluri supuse la riscuri. Remunerarea actionarilor este reprezentata de dividende si plusvaloarea asteptata de intreprindere. In conceptia unor autori (F. Modigliani si M.H. Miller), valoarea actiunilor este dependenta de profit, independent de dividende, in timp ce alti autori (M. Gordon, E. Shapiro) considera ca actiunile au 0 valoare egala cu valoarea actuala a dividendelor estimate.

In practica, investitorii procedeaza la 0 evaluare a rentabilitatii sperate de intreprindere, fiind interesati atftt in perspectiva castigurilor viitoare (beneficiul pe actiune si plusvaloarea in capital), cat si in cea a rentabilitatii imediate prin studiul politicii dividendelor si al riscului in vederea orientarii spre titlurile avantajoase.

Actionarii actuali si cei potentiali urmaresc sectorul de activitate al intreprinderii, locul pe care aceasta 11 ocupa aici, analizand indatorarea, capacitatea de autofinantare a acesteia si rentabilitatea investitiilor.

3) Analiza financiarii # creditorii: Daca analiza financiara s-a dezvoltat rapid in band interesate in capacitate a de rambursare a irnprumuturilor acordate clientilor lor, aceasta se utilizeaza si de catre intreprinderile care consimt sa of ere imprumuturi sau avansuri altor intreprinderi, sau care vand pe credit. Analiza difera in functie de faptul daca imprumuturile sunt pe termen scurt sau pe termen lung:

a) Pe termen scurt, creditorii sunt interesati de lichiditatea intreprinderii, adica de capacitatea acesteia de a face fata scadentelor pe

12

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

termen scurt, dar nu raman indiferenti la echilibrul financiar pe termen lung, fiind interesati de marimea fondului de rulment si a necesarului de fond de rulment.

b) Pe termen lung, creditorii (obligatarii, organismele speci ali z ate , bancile) trebuie sa se asigure de solvabilitatea si rentabilitatea intreprinderii, de care depind plata dobanzilor si rambursarea datoriilor. Ei sunt interesati de marimea datoriilor, posibilitatea de rambursare, capacitatea de autofinantare a intreprinderii, pre cum si de rentabilitatea si utilizarea imprumutului acordat.

c) Pe termen scurt si pe termen lung, creditorii sunt interesati de structura financiara a intreprinderii, care exprima gradul de rise prin levierul financiar (raportul datorii - capitaluri proprii).

4) Analiza financiarii si partenerii de afaceri: Furnizorii si alti creditori comerciali, interesati in initierea si continuarea relatiilor comerciale si acordarea de facilitati, vizeaza solvabilitatea intreprinderii.

Clienti! interesati in colaborarea pe termen lung vizeaza evaluarea continuitatii intreprinderii si a riscului de/aliment.

5) Analiza financiarii si personalul intreprinderii: Prin salariile platite, intreprinderea constituie uneori unica sursa de venit a personalului angajat. Mai mult, regimul de participare asalariatilor la profit ii permite personalului intreprinderii perspectiva de a participa la beneficii in conditiile legislatiei in vigoare. Aceasta creeaza interesul salariatilor privind rentabilitatea pe termen scurt, dar si pastrarea locurilor de munca prin echilibrul financiar pe termen lung, care sa asigure perenitatea intreprinderii si evitarea

riscului de [aliment.

6) Analiza financiarii si administratia fiscalii: Administratia fiscala trebuie sa se asigure de achitarea cu regularitate a diverselor impozite si de conformitatea anumitor operatiuni cu legislatia in vigoare, cum ar fi, de exemplu, politica in domeniul amortismentelor.

7) Analiza financiarii si analistul financiar: Actionarii individuali

ai marilor intreprinderi recurg la intermediari specializati - analisti financiari - care studiaza informatiile economice si financiare, tin legatura cu serviciile financiare ale intreprinderilor pentru a descoperi perspectivele de dezvoltare si a Ie evalua actiunile pe piata financiara.

Acesti specialisti independenti interpreteaza obiectiv documentele, pun and la dispozitia celor interesati rezultatele unor analize externe pe care Ie-au efectuat, evidentiind in special aspectele legate de rentabilitate si riscuri, care confera semnificatie notiunii de echilibru financiar. Din aprecierea analistului va decurge atractia tertilor pentru relatii comerciale sau plasamente de capital catrc intreprinderile studiate.

Analiza si diagnostic financiar-contabil

13

1.2. Relatia analiza financiara - gestiune flnanciara

Conform definitiei date de Dictionarul fiduciar financiar francez, gestiunea financiara a intreprinderii (sau a grupului de intreprinderi) constituie ansamblul de decizii si activitiif,i care asigura reglarea fluxurilor

financiare ale intreprinderii. ceea ce implica procurarea fondurilor necesare activitatii la eel mai mic cost fara a-i afecta echilibrul financiar si asigurarea unui control constant al utilizarii corecte si eficiente a fondurilor, ca principala restrictie a rentabilitatii.

Cu alte cuvinte, gestiunea financiara urmareste adaptarea in fie care moment a resurselor si utilizarilor de fonduri, tinand seama de functiunea industrials si comerciala a intreprinderii, de situatia sa particulara si de evolutia conjuncturii economice.

Domeniul de actiune al gestiunii financiare este foarte vast si vizeaza mai ales operatiuni financiare: stabilirea bugetelor de trezorerie, procurarea creditelor pe termen scurt, gestiunea incasarilor la termen, situatia finantarii si autofinantarii.

Obiectivele gestiunii financiare, adesea contradictorii, situeaza pe primulloc securitatea intreprinderii, nu numai solvabilitatea, respectiv capacitatea de a face fata scadentelor, dar si flexibilitatea, adica 0 structura financiara care sa lase suficienta suplete gestiunii, furnizandu-i fondurile necesare exploatarii curente ell riscurile aferente.

Pe de alta parte, rentabilitatea intreprinderii poate creste prin reducerea dobanzilor si a altor cheltuieli bancare si prin optimizarea utilizarii capitalurilor proprii. Aceste obiective la fel de prioritare trebuie analizate in vederea gasirii unui compromis optim in fiecare moment, corespunzator strategiei generale a intreprinderii,

Analiza financiara, ca studiu metodic care foloseste instrumente si mijloace specifice pentru aprecierea situatlei financiare a intreprinderii in vederea adoptarii unor decizii coerente de gestiune, urmareste diagnosticarea situatiei financiare pentru fundamentarea politicii economicofinanciare si a strategiei intreprinderii. Astfel, analiza financiara poate fi considerata ca prima Jaza a gestiunii financiare, fiind necesara in studiul echilibrului financiar, al rezultatelor intreprinderii, in evaluarea rentabilitatii si a riscurilor, in studiul fluxurilor financiare, in studiul proiectelor de investitii si in elaborarea prognozelor.

Pe baza rezultatelor analizei financiare se pot adopta decizii financiare atat in cadrul gestiunii financiare pe termen lung (deciziile privind investitiile, finantarea si repartizarea profitului), cat si in cadrul gestiunii financiare pe termen scurt (deciziile de trezorerie, gestiunea trezoreriei si a cic1ului de exploatare ).

14

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

Primatul analizei financiare in gestiunea financiara si in exercitarea controlului de gestiune poate fi ilustrat prin rclatia de feed-back in triada:

Analiza financiara ) Decizii financiare ) Control de gestiune

In prezent, campul de stu diu al analizei financiare s-a extins considerabil, aceasta integrand si studiul mediului intreprindcrii, prin analiza tendintel or evolutiei sectorului si a domeniului concurential.

, " ,

Utilizata intr-o optica de investitii bursiere, analiza financiara serveste

la evaluarea intreprinderii pe baza unor indicatori de performanta economico-financiara prin intermediul beneficiilor previzionale, al randamentului actiunilor la bursa si al altor indicatori specifici. Pe baza rezultatelor analizei se impune atribuirea unei valori intreprinderii, determinata prin intermediul mai multor metode de evaluare, care va servi gestionarilor de portofolii, astfel incat aceasta constituie un demers obligatoriu in cazul intreprinderilor cotate la bursa in scopul tranzactionarii actiunilor pe piata de capital.

In conditiile sporirii complexitatii actului decizional, analiza financiara este tot mai mult considerata ca un demers al diagnosticului global strategic care vizeaza viitorul.

1.3. Diagnosticul financiar-contabil - instrument al analizei financiare

Analiza financiara foloseste instrumente si mijloace specifice adaptate scopului urmarit si conduce ladiagnosticulfinanciar, parte a diagnosticului economico-financiar, alaturi de diagnosticul contabil, care vizeaza functiunea financiar-contabila a intreprinderii, fiind orientat in special spre rentabilitate si riscurile acesteia.

Termenul diagnostic, preluat din grecescul diagnostikos (apt de a cunoaste) si imprumutat din practica medicinii, este un demers care vizeaza recunoasterea anumitor boli dupa simptomele lor, in vederea descoperirii cauzelor si instituirii terapiei de vindecare. In acest scop se parcurg trei etape:

I. Cercetarea simptomelor cu ajutorul tuturor mijloacelor de investigare;

II. Identificarea unei afectiuni, care corespunde diagnosticului propnu-zis;

ill. Enuntarea unui prognostic ~i recomandarea terapiei adecvate.

Analiza si diagnostic financiar-contabil

15

Diagnosticul financiar elaborat pe baza analizei financiare procedeaza in acelasi mod, avand ca obiective generale:

1) evidentierea disfunctionalitatilor sau elementelor nefavorabile in situatia financiara si a performantelor intreprinderii;

2) identificarea cauzelor dificultatilor prezente sau viitoare ale intreprinderii;

3) prezentarea perspectivelor de evolutie a intreprinderii si propunerea unor actiuni de intreprins pentru ameliorarea sau redresarea situatiei.

Diagnosticul financiar presupune asadar unele judecati asupra sanatlilii financiare a intreprinderii, asupra punctelor forte si punctelor slabe ale gestiunii financiare, prin care se pot aprecia riscurile trecute, prezente si viitoare care decurg din situatia financiara si solutiile pentru diminuarea riscurilor si imbunatatirea rezultatelor.

Obiectivele diagnosticului financiar sunt subordonate intereselor utilizatorilor, rolul analizei financiare fiind adaptat tipului de diagnostic (interior sau exterior).

Diagnosticul financiar interior vizeaza punctul de vedere al actionarilor si »s panlcipantdor la viata intrcprinderii (manageri si angajati). Diagnosticul financiar necesar managerului (vezi Anexa 2) vizeaza raspunsul la patru intrebari esentiale:

1) Cresterea: Cum s-a desfasurat activitatea intreprinderii in perioada examinata si care a fast ritmul cresterii acesteia in raport cu ritmul sectorului.

2) Rentabilitatea: Daca rezultatele obtinute sunt pe masura mijloacelor folosite si daca cresterea a fost insotita de 0 rentabilitate suficienta,

3) Echilibrul: Care este structura financiara a intreprinderii si daca aceasta este echilibrata, in contextul raportului intre masele de capitaluri pentru un suport financiar convenabil.

4) Riscurile: Care sunt ele, daca intreprinderea prezinta puncte de vulnerabilitate si daca exista un rise de faliment crescut sau nu.

Daca se urmareste cresterea, se verifica daca intreprinderea are suficiente resurse pentru investitii si un necesar de fond de rulment pentru activitatea curenta fara riscul de a dezechilibra structurile financiare. De asemenea, se verifica daca intreprinderea are 0 rentabilitate suficienta pentru a face fata cresterii, ceea ce impune compararea rezultatelor obtinute eu mijloacele folosite.

Cunoasterea rezultatelor si a modului in care s-au format si repartizat ele intre partenerii intemi si extemi ai intreprinderii permite evaluarea performantelorintreprinderii, care se reflecta in echilibrul financiar. Aid se urmareste in primul rand daca structurile financiare ale intreprinderii sunt echi-

16 librate, in sensul aptitudinii intreprinderii de a face fata angajamentelor pe termen scurt si lung, ceea ce impune examinarea solvabilitatii si lichiditatii intreprinderii.

In al doilea rand intereseaza modul in care este finantata intreprinderea, ceea ce impune cunoasterea structurii capitalului prin ponderea capitalului propriu si a datoriilor. Din compararea rezultatelor obtinute cu capitalurile utilizate apar rentabilitatea economica si rentabilitatea financiarii de care se leaga riscurile.

In al treilea rand, trebuie sa se vada daca in cursul evolutiei sale intreprinderea si-a mentinut echilibrul financiar, ceea ce impune studiereafluxurilor financiare in timpul unuia sau al mai multor exercitii,

Aici intereseaza care au fost in aceasta perioada utiliziirile noi ale intreprinderii (investitii corporale, necorporale, financiare, rambursarea imprumuturilor) si de ce noi resurse a dispus intreprinderea in aceeasi perioada (autofinantare sau credite).

Pentru a caracteriza comportamentul financiar al intreprindcrii in finantarea cresterii este necesar sa se stabileasca tablouri plurianuale de flux uri financiare, continuand cu introducerea elementelor de analiza strategica, pentru a prevedea evolutia structurilor financiare.

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

Rolul analizei financiare in atingerea obiectivelor diagnosticului financiar-contabil exterior necesar diversilor utilizatori externi, in functie de obiectivele specifice si de executanti, se concretizeaza astfel:

Obiectivul Utilizatorul Analiza vizeaza Executantul
Credite Banca Solvabilitatea - Specialistii bancii
bancare lichiditatea creditoare
Credit inter- Furnizorul Echilibrul financiar pe Departamentul
intreprinderi termen scurt, lichiditatea specializat al
furnizorului
Descoperire Banca Echilibrul financiar pe Serviciile specializate
bancara creditoare termen scurt ale bancii creditoare
Imprumutpe Banca Echilibrul financiar pe Serviciile specializate
termen lung creditoare termen scurt + Planul de ale bancii sau
finantare previzional creditorului
Introducere Actionarii Rentabilitatea potentiala Serviciile specializate
la bursa pentru actionari ale bancilor; Analistii
financiari
Privatizarea Statul; Situatia financiara Cabinetele de audit,
intreprinderii Investitorii actuala; Rentabilitatea cenzorii; Serviciile
potential a pentru studiul specializate ale bancilor;
de evaluare specialistii evaluatori Analiza si diagnostic financiar-contabil

17

Condusa in vederea elaborarii diagnostieului financiar-eontabil, in conformitate eu struetura lui, analiza financiara parcurge anumite etape care permit detalierea continutului fiecarui capitol dupa cum urmeaza:

Capitolul I. Analiza cresterii intreprinderii

In aceasta etapa se cauta sa se auditeze functia de exploatare a intreprinderii, independent de functia financiara, eeea ee presupune analiza unor aspecte privind:

1) Evolutia activitii/ii prin intermediul indicatorilor de volum ai activitatii de productie si comereializare: eifra de afaceri, productia exercitiului, valoarea adaugata, marja comerciala, eu urmatoarele observatii:

a) 0 crestere mai mare a productiei exercitiului eomparativ eu eifra de afaeeri reflecta un transfer de dificultati asupra exereitiilor urmatoare (stocuri costisitoare si generatoare de depreciere).

b) Productia imobilizata aseunde adesea 0 subactivitate, supraevaluarea ei dand 0 imagine eronata asupra rezultatului.

2) Mijloacele puse in opera: personalul si eapitalul economic din punet de vedere al asigurarii si utilizarii depline si efieiente.

3) Rezultatele obtinute prin marjele de rentabilitate: exeedentul brut al exploatarii, rezultatul exploatarii, rezultatul finaneiar, rezultatul curent, rezultatul brut si net.

Aceasta etapa este completata prin examinarea rezultatului a1tor functii (financiara, comerciala).

Capitolul II. Analiza rentabllltatil

Examinarea rezultatelor in sine nu este suficienta; numai din confruntarea rezultatelor cu mijloacele utilizate rezulta rentabilitatea pe baza careia se pot aprecia eficienta si competitivitatea exploatarii si a altor functiuni. In acest sens se vor determina urmatorii indicatori:

1) marjele brute si nete de rentabilitate;

2) rate le de rentabilitate economica si financiara,

Capitolul III. Echilibrul structurilor si strategia flnanciara Cresterea este 0 sursa de dezechilibre; fluxurile de operatiuni se vor acumula in timpul diferitelor cic1uri care caracterizeaza viata intreprinderii, iar acumularea de fluxuri se efectueaza mai mult sau mai putin armonios, ceea ce impune apreeierea nivelului echilibrului jinanciar prin elueidarea urmatoarelor aspecte:

18

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

1) eficienta capitalului angajat si efectul de levier;

2) determinarea independentei (autonomiei) financiare;

3) acoperirea capitalurilor investite din surse proprii sau imprumutate;

4) determinarea trezoreriei disponibile si finantarea investitiilor.

Capitolul IV. Aprecierea ~i evaluarea riscurilor

Natura cresterii intreprinderii, nivelul rentabilitatii, dezechilibrele acumulate produc un ansamblu de riscuri, dintre care unele anunta falimentul, iar altele fragilitatea intreprinderii, ceea ce impune efectuarea urmatoarelor analize:

1) analiza riscului economic;

2) analiza riscului financiar;

3) analiza riscului de faliment.

Capitolul V. Sinteza diagnosticului financiar

Aceasta trebuie sa cuprinda concluziile analizei, cu mentionarea punctelor forte si a punctelor slabe, pe baza carora se vor adopta deciziile financiare pe termen scurt si lung.

In concluzie, diagnosticul financiar este instrumentul analizei financiare orientate spre utilizatori care vizeaza masurarea rentabiliuuii capitalurilor investite si a riscurilor, aprecierea conditiilor de realizare a echilibrelor financiare si agradului de autonomie. Pe baza lui urmeaza a se lua decizii majore: intreprinderea i~i intrerupe activitatea, Isi redefineste strategia sau politic a pe termen scurt si lung.

Un bun diagnostic financiar permite 0 mai buna alocare a resurselor, pe baza sa i se poate acorda sau refuza intreprinderii un credit, iar investitorul 11 poate folosi pentru a lua decizii de cumparare sau de vanzare a actiunilor.

1.4. Sursele de date si informatii ale analizei

, ,

financiare

o analiza financiara efectuata in scopul realizarii unui diagnostic financiar, care sa permita adoptarea unor decizii si stabilirea unor previziuni financiare, se bazeaza in primul rand pe date si informatii provenite din situatdle financiare ale intreprinderii, dar nu se poate limita doar la acestea. Ea trebuie sa inceapa prin adunarea mai multor informatii:

Analiza si diagnostic financiar-contabil

19

• informatii generale pe plan economic, fiscal si monetar;

• informatii asupra sectorului de care apartine intreprinderea:

• informatii de ordin economic si juridic asupra intreprinderii. Informatiile generale privesc conjunctura economica - situatia

generala a economiei la un moment dat, rezultatele intreprinderii fiind influentate de conjunctura favorabila sau nefavorabila: expansiunea (recesiunea) economics generala poate determina cresterea (reducerea) activitatii, a beneficiului si a cursului actiunilor la bursa.

Informatiile sectoriale specifice activitatii intreprinderii se refera la: natura produselor, procesele tehnologice utilizate, structura de productie, care au incidenta asupra rentabilitatii, rotatiei stocurilor, mijloacelor de finantare.

,

Informatiile economice sijuridice privind intreprinderea sunt diverse; unele sunt obligatorii si publice, altele sunt date numai cu ocazia analizelor interne sau exteme realizate periodic sau la cerere.

Analiza financiara nu poate pleca decat de la documentele reprezentative ale unei imagini fidele a intreprinderii, care poate fi prezentata partenerilor economici si sociali interni si extemi.

I) Partenerii interni:

a) Managerii, al carer obiectiv este asigurarea rentabilitatii capitalurilor investite si a perenitatii intreprinderii, prin mentinerea si cresterea mijloacelor de productie.

b) Salariatii. reprezentand dimensiunea umaria a productivitatii si a supravietuirii intreprinderii, sunt interesati de stabilitatea si profitabilitatea intreprinderii.

2) Partenerii externi:

a) Investitorii (actionarii) actuali sau potentiali, care doresc sa-si rninimizeze riscurile si sa-si rentabilizeze capitalurile, sunt interesati in evaluarea corelatiei risc-beneficiu. Cunostintele de care dispun acestia depind de pozitia lor fata de intreprindere: daca ei lucreaza in intreprindere sau detin 0 participare insemnata, diagnosticul va fi mai detaliat decat daca ei cunosc doar simple date publicate.

b) Institutiile financiare, precum bancile si alte organisme de ereditare, doresc sa-si recupereze si sa-si rentabilizeze fondurile pe care Ie-au incredintat intreprinderii, fiind interesate de indicatorii de performantd, de riscurile financiare si de capacitatea ei de rambursare.

c) Fumizorii $i alii creditori comerciali sunt interesati in evaluarea solvabilitatii pentru continuarea si dezvoltarea relatiilor comerciale.

20

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

d) Clientii sunt interesati in evaluarea continuitatii activitatii intreprinderii pentru colaborari pe termen lung.

e) Statui este dublu interesat pentru 0 prezentare fidela a patrimoniului, a rezultatului si a situatiei financiare a intreprinderii, deoarece trebuie sa opereze prelevari si sa verse printr-un fel de impozit negativ subventii si ajutoare sociale sau fiscale directe, considerate ca surse de finantare.

,

Imaginea fidela a patrimoniului unei intreprinderi este asigurata de contabilitatea generalii, care of era informatiile necesare analizei financiare prin documente de sintetii - situatiile financiare anuale -e- care se bazeaza pe un suport care raspunde exigentelor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV -a a CEE si cu Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS) prin OMFP nr. 1.752/2005, care cuprind urmatoarele documente egale ca importanta:

1) Bilantul,

2) Contul de profit si pierdere,

3) Situatia modificarilor capitalului propriu,

4) Situatia fluxurilor de trezorerie,

5) Notele explicative la situatiile financiare anuale.

Persoanele juridice care la data bilantului nu depasesc limitele a doua dintre criteriile de marime prevazute (total active: 3.650.000 euro, cifra de afaceri neta: 7.300.000 euro, numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 50) intocmesc situatii financiare anuale simplificate care cuprind:

1) Bilantul prescurtat,

2) Contul de profit si pierdere,

3) Notele explicative la situatiile financiare anuale simplificate. Optional, ele pot intocmi situatia modificarilor capitalului propriu

si/sau situatia fluxurilor de trezorerie.

, ,

Obiectivul situatiilor financiare este fumizarea de informatii despre pozitia financiara, performantele si modificarile pozitiei financiare a intreprinderii in exercitiul financiar incheiat, ~i se prezinta in raportul anual, alaturi de raportul administratorilor si raportul auditorilor fmanciari (cenzorilor).

Informatia contabila oferita de aceste documente este adaptata si prelucrata in cadrul analizei financiare in functie de obiectivele vizate, trebuind sa fie inteligibila, relevanta, credibila, comparabila, completa si sa asigure eficienta necesara printr-un raport cost-beneficiu optim utilizatorilor .

• Bilantul este documentul contabil de sinteza care .fotografiaza", la un moment dat, situatia patrimoniala si financiara a unei entitati, El reda,

Analiza si diagnostic ftnanciar-contabil

21

sub forma de tabel sau in lista, ansamblul resurselor de care dispune aceasta la 0 anumita data, ca si utilizarile acestor resurse la aceeasi data, indicand rezultatul pe care I-a obtinut entitatea in cursul exercitiului,

Din bilant se desprind originea si folosirea fondurilor de care dispune intreprinderea.

Originea fondurilor 0 constituie capitalurile proprii (care apartin actionarilor si asociatilor, provizioanele pentru riscuri si cheltuieli) si datoriile (de exploatare, financiare) si constituie capitalurile, ca elemente de pasiv ale bilantului,

Utilizdrile fondurilor puse la dispozitia intreprinderii, eu titlu durabil, sauactivele imobilizate, si utilizarile cu titlu provizoriu si cic1ic, sauactivele circulante, sunt elemente de activ ale bilantului,

In bilantelementcle de aetiv si capitalurile sunt grupate dupa natura si lichiditate, respectiv dupa natura si exigibilitate.

Bilantul refieetapoziJiafinanciara a intreprinderii, respectiv capacitatea de a se adapta schimbarilor mediului, oferind informatii esentiale despre capacitatea acesteia de a degajajluxuri viitoare de numerar si echivalente de numerar si despre necesitatile viitoare de resurse .

• Spre deosebire de bilant, care inregistreaza stocurile in sens larg, respectiv cantitatile acumulate de bunuri, creante, titluri si datorii la un moment dat, contul de profit si pierdere traduce activitatea intreprinderii in tenneni dejlux. Contul de profit si pierdere inregistreaza in credit totalul de bunuri, servicii sau moneda care intra ca venituri (fluxul de intrarii, iar in debit, bunurile, serviciile, moneda care ies sub forma de cheltuieli (jluxul de iesirii.

Contul de rezultat regrupeaza, sub forma de tabel sau in lista, cheltuielile si veniturile exercitiului, structurate pe categorii (exploatare, financiare, extraordinare), astfel incat permite determinarea ca sold a rezultatelor (profitul sau pierderea) pe tipuri de activitati.

Altfel spus, contul de profit si pierdere refiectaperJormanta intreprinderii, respectiv capacitatea ei de a genera profit, care se exprima prin aptitudinea acesteia de a genera jluxuri viitoare de numerar (venituri) prin utilizarea resurselor existente (cheltuielile perioadei), permitand stabilirea gradului de eficientd in utilizarea de noi resurse.

In scopul efectuarii unor comparatii in timp, prezentarea sub forma de tabel sau in lista a contului de rezultat, ca si cea a bilantului trebuie sa fie identice de la un exercitiu la altul. F ormatul obligatoriu de prezentare a conturilor anuale cerut de reglementarile contabile rornanesti armonizate prevede structura verticalii a bilantului si a contului de profit si pierdere dupa natura, fara insa ca aceasta sa fie restrictiva.

22

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

Bilantul $i contul de profit si pierdere sunt considerate cele mai importante documente de raportare financiara, bilantul ocupand locul central in economiile bazate pe implicarea majora a statului, iar contul de rezultat fiind preferat in economiile finantate prin contributia capitalului privat.

• Situafia modijiciirilor capitalului propriu prezinta detaliat toate variatiile pe care le-au suferit capitalurile proprii intre momentul de inceput si eel de sffirsit al exercitiului financiar, permitand analiza capacitatii de mentinere a capitalului si a rezultatului final (profitul sau pierderea).

• Siuuuia fluxurilor de trezorerie of era informatii referitoare la capacitatea entitatii de a genera numerar si echivalente din activitatea de exploatare si din activitatea investitionala, precum si la modul de utilizare a acestora.

• Notele explicative la situatdle financiare anuale prezinta informatii despre bazele de intocmire a situatiilor financiare si politicile contabile adoptate, completeaza si detaliaza informatiile prezentate in celelalte documente de raportare financiara si prezinta, narativ sau prin tabele de analiza, situatii si indicatori care nu se gasesc in alta parte.

Notele explicative (10 la numar) urmeaza a fi prezentate sistematic, trebuind sa cuprinda informatii detaliate care sa serveasca analizei ulterioare si sa constituie baza de elaborare a diagnosticului financiar-contabil si, impreuna cu celelalte documente de sinteza, sa of ere, conform Planului Contabil General, imaginea fidem a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatului intreprinderii in exercitiul financiar.

In esenta, Situatiile anuale de raportare financiarii utilizate in vederea elaborarii diagnosticului financiar-contabil of era baza de date si informatiile necesare aprecierii performantei si pozitiei financiare a intreprinderii, care permit douii aborddri specifice:

1) analiza-diagnostic a performantei si a riscurilor pe baza contului de profit si pierdere;

2) analiza-diagnostic e pozuiei si «situasieifinanciare pe baza bilantului.

1.5. Metodologia analizei economico-financiare

Analiza financiara, ca studiu sistematic si metodic al informatiilor contabile si financiare privind intreprinderea pentru a-i cunoaste situatia financiara si a- i intelege evolutia, foloseste, in cadrul metodologiei generale a analizei economico-financiare, 0 serie de instrumente si mijloace specijice

Analiza si diagnostic financiar-contabil

23

adaptate scopului urmarit de uti liz atoru 1 intern sau extern al diagnosticului financiar.

Metoda proprie a analizei economico- financiare include un ansamblu de trepte metodologice ~i procedee tehnice de calcul in vederea stabilirii si cuantificarii relatiilor cauzale intre indicatorii studiati si factorii determinanti .

.,. , , ,

Treptele metodologice ale analizei parcurg urmatoarea succesiune: 1) Compararea indicatorilor sau a rezultatelor este 0 metoda de analiza calitativa care vizeaza obtinerea unei abateri fata de 0 valoare de referinta, in functie de care pot exista:

a) comparatii in timp, care vizeaza rezultatele perioadei curente si cele apartinand uneia sau mai multor perioade precedente si servesc analizelor dinamice;

b) comparatii in spatiu, care vizeaza unitati organizatorice interne

sau externe;

c) comparatii mixte - in timp si in spatiu;

d) comparatii speciale, care vizeaza alte criterii.

Abaterea rezultata din comparatie trebuie separata pe cauze generatoare si interpretata prin prisma factorilor de influenta,

2) Descompunerea indicatorilor sau a rezultatelor este 0 metoda de analiza calitativa, deductiva, de la generalla particular, de la intreg la parte, care permite detalierea si separarea factorilor care determina indicatorul. Ea asigura profunzime studiului si permite identificarea cauzelor modificarii indicatorului prin prisma factorilor care trebuie selectati si interpretati.

Descompunerea poate fi efectuata dupa mai multe criterii:

a) dupa timpul de formare a rezultatelor - daca se urmareste evidentierea abaterilor de la tendinta generala a acestora;

b) dupa locul de formare a rezultatelor - daca se urmareste localizarea cauzelor care au determinat aparitia unor deficiente;

c) dupa elementele structurale ale fenomenului analizat - daca se urmaresc elementele sau factorii determinanti,

Inainte ca rezultatul sa poata fi descompus, trebuie sa se cunoasca pe cale deducti va, din experienta practica, ce factori 11 determina si cum 11 conditioneaza.

Diversitatea factorilor care determina indicatorii analizati impune gruparea acestora in functie de mai multe criterii:

a) dupa natura: factori tehnici, tehnologici, economici, social-politici;

24

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

b) dupa caracter, in cadrul relatiei cauzale si in ordinea de analiza: factori cantitativi, calitativi si de structura;

c) dupa modul de actiune: factori directi si factori indirecti;

d) dupa efortul propriu: factori dependenti si independenti de acest

efort;

e) dupa gradul de sintetizare: factori simpli si factori complecsi;

f) dupa izvorul actiunii: factori intemi si factori extemi;

g) dupa posibilitatile de anticipare: factori previzibili si factori imprevizibili;

h) dupa posibilitatea de miisurare: factori cuantificabili si factori necuantificabili;

i) dupa importantd: factori principali si factori secundari.

Factorii complecsi necesita descompuneri succesive pana la factorii cei mai simpli, ceea ce implica diviziunea in trepte si modelele factoriale agregate.

3) Stabilirea influentei factorilor cuprinde mai multe procedee de cuantificare a actiunii fiecarui factor si constituie elementul central al analizei factoriale, in care se realizeaza legatura directa intre analiza teoretica si realitate. Este cunoscut ca teoria fara factori ramane sterila, iar factorii fara teorie raman fara inteles,

Ca treapta metodologica de cunoastere, stabilirea influenteifactorilor constituie unitatea a doua laturi care implica: precizarea sistemului de legaturi cauzale intre factori si cuantificarea influentei lor.

Cunoasterea tipului de legaturi cauzale este necesara in scopul alegerii procedeului de calcul adeevat in vederea cuantificarii influentei factorilor, stint fiind ca pot exista douii feluri de legaturi:

a) deterministe (functionale sau matematice);

b) de corelatie (stochastiee sau statistice),

In cazul legaturilor deterministe (matematice) de tip produs, raport, suma, diferenta, dependentele intre indicatori si factori fiind strict definite, calculul influentelor factoriale poate fi efeetuat cu precizie.

In cazul legaturilor de corelatie, dependentele pot fi estimate doar statistic prin analiza regresionala, influentele trebuind interpretate eu un grad mai mare sau mai mic de probabilitate si de certitudine.

Cuantificarea influentei factorilor poate fi realizata prin intermediul unor procedee tehnice de calcul, cum ar fi: substitutia in lant, tehnica balantiera, cercetarile operationale, corelatia statistica, asa cum se exemplifica in Anexa 2.

Analiza si diagnostic financiar-contabil

25

4) Generalizarea rezultatelor este 0 metoda inductiva de cercetare de la particular la general care vizeaza reunirea partilor componente ale intregului intr-un tot unitar. Fiind 0 concentrare sau 0 expresie sintetica, generalizarea retine ceea ce este fundamental, tipic si se repeta sistematic, elementele esentiale trebuind separate de cele nesemnificative, colaterale.

Analiza factoriala, bazata pe generalizarea rezultatelor, se finalizeaza cu un raport final, care trebuie sa cuprinda, pe Hinga conc1uziile finale, obiective concrete, logice in continut, concise ca forma si fundamentate pe ca1cule clare, corecte si fani contradictii, Ele trebuie insotite de masuri pentru inlaturarea cauzelor care au condus la rezultate negative sau pentru imbunatatirea performantelor.

1.6. Procedee specifice analizei financiare

Din metodologia generala a analizei economico- financiare, in analiza financiara se utilizeaza mai multe procedee si metode, dintre care unele apartin analizei c1asice traditionale, iar altele sunt mai modeme.

Daca initial analiza financiara desemna doar metodele de examinare a documentelor contabile care vizau elaborarea tablourilor de rec1asament al contului de rezultat si al bilantului, in prezent campul de studiu al analizei s-a extins considerabil, ceea ce a impus diversificarea metodelor si procedeelor utilizate in scopul atingerii obiectivelor.

Deosebirea dintre diferitele tip uri de necesitati financiare ale intreprinderii a favorizat progresul metodelor de analiza financiarii. In acest sens, notiunea de echilibru financiar nu are acelasi continut in analiza traditionald bazata pe bilantul financiar, in analiza [unctionalii bazata pe bilantul functional sau in analiza prin f/uxuri, care completeaza metodele traditionale, fara insa a le eclipsa total.

Printre metodele analizei jinanciare traditionale pot fi amintite urmatoarele:

• Compararea situadilor jinanciare

Compararea constituie prima treaptd a metodei analizei econornice si permite utilizatorilor sa compare informatiile din conturile anuale in limp pentru a extrage tendinta privind pozitia financiara si performantele intreprinderii, precum si in spatiu, cu unitati similare.

Compararea bilantului la sfarsit de perioada cu bilantul la inceput de perioada permite determinarea modificiirii pozitiei financiare a in-

26

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

treprinderii in cursul exercitiului. Comparatiile in timp pe mai multi ani permit evidentierea trendului indicatorilor si stau la baza previziunilor financiare, ceea ce necesita date si informatii provenite din 3-5 conturi anuale succesive,

Comparatiile in spatiu intre intreprinderi din acelasi sector permit intreprinderii sa se situeze mai corect in cadrul sectorului si sa i~i cunoasca fortele si slabiciunile in raport cu concurentii,

Analizele comparative in timp pun in evidenta abaterea indicatorilor fata de un criteriu de referinta, ale carei cauze trebuie cunoscute, ceea ce impune efectuarea un or analize factoriale prin utilizarea procedeelor adecvate de cuantijicare a influentei factorilor .

• Metoda de analiza prin rate (Ratios)

In analiza financiara termenul englezesc Ratio, de origine latina (Ratus = calculat, socotit), utilizat la masculin, este sinonim cu notiunile de: raport, coeficient, procent, rata, si desemneaza un raport economic sau jinanciar semnificativ intre doua marimi absolute care reprezinta doua posturi sau grope de posturi din bilant, din contul de rezultat sau din bilant si din contul de rezultat.

Raportul poate fi exprimat in procente, in numar de zile sau in ani, sau sub forma de coejicient, fiind utilizat in scopul obtinerii unor informatii mai semnijicative decat le pot oferi valorile absolute ale marimilor contabile sau datele extracontabile. Evident ca nu pot fi raportate decat marimi care au rela/ii·intre ele pentru a obtine 0 rata semnificativii.

Dupa elementele care se compara, aceste rate pot informa analistul asupra a numeroase aspecte ale intreprinderii pe care doreste sa Ie evidentieze: rentabilitatea, independenta financiara, rotatia activelor s.a,

Metoda de analiza prin rate a aparut in analiza financiara de peste 20 de ani si prezinta avantajul ca permite analistului financiar sa urmareasca progresul intreprinderii si sa prezinte imaginea acesteia utilizatorilor. Este insa yorba de 0 viziune a posteriori. Ca urmare, a avea rate bune la inchiderea exercitiului nu implica neaparat un vii tor favorabil pentru intreprindere.

Metoda de analiza prin rate trebuie utilizata cu prudenta, aceasta oferind de multe ori doar unfragment al unor informatii necesare pentru 0 decizie financiara, Rareori 0 rata luata izolat este semnificativa prin ea insasi, fiind insuficienta pentru a caracteriza 0 intreprindere. Numai 0 baterie de rate urmarite in dinamica pe mai multi ani si comparate cu rate ale unor intreprinderi similare sau cu valori standard poate imbogati informatiile necesare deciziilor financiare.

Analiza si diagnostic Jinanciar-contabil

27

Obiectivul fundamental al metodei ratelor, viz and cunoasterea cat mai buna a intreprinderii, evaluarea cat mai reala a performantelor si dificultatilor sale, precum si utilizarea corectii a ratelor, impune respectarea urmatoarelor conditii:

1) asigurarea comparabilitatii elementelor raportului prin evaluarea lor in aceleasi unitati;

2) folosirea in caleul a un or marimi semnificative si coerente, Intre care trebuie sa existe relatii directe;

3) compararea ratelor in timp si in spatiu sau cu valori standard.

Practica utilizarii metodei ratelor a devenit curenta in domeniul financiar, dar este frecventa si in alte domenii (tehnic, comercial, fiscal) ~i vizeaza in general dinamica indicatorilor (prin indici cu baza fixa sau cu baza in lant) sau structura lor, alaturi de ratele financiare de rotatie a posturilor de bilant, de rentabilitate, de finantare s.a.

Opiniile pri vind structura unei baterii de rate difera in functie de organismul specializat care le elaboreaza, dar acestea vizeaza in general aspecte cum ar fi: activitatea si randamentul intreprinderii, marjele si rentabilitatea, investitiile si finantarea, structura financiara si riscurile.

Centrala Bilanturilor din Banca Frantei editeaza anual norme cuprinzand baterii de rate care cuprind:

- rate de analiza a factorilor de productie;

- rate de gestiune si de rentabilitate;

rate de exploatare; - rate financiare.

Potrivit Reglernentarilor contabile romanesti conforme cu Directiva a IV -a a CEE si cu Standardele Internationale de Raportare Financiara (OMFP nr. 1.752/2005), entitatile trebuie sa raporteze in Nota explicativa 9, Exemple de calcul al principalilor indicatori economico-financiari, urmatoarele rate:

I. Indieatori de liehiditate:

1) Indicatorul Iichiditatii curente;

2) Indicatorul lichiditatii imediate.

II. Indieatori de rise:

1) Indicatorul gradului de indatorare;

2) Indicatorul privind acoperirea dobanzilor.

28

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

III. Indicatori de activitate (de gestiune):

1) Viteza de intrare sau de iesire a fluxurilor de trezorerie;

2) Capacitatea de a controla capitalul circulant si activitatile co-

merciale;

3) Viteza de rotatie a stocurilor;

4) Viteza de rotatie a debitelor clienti;

5) Viteza de rotatie a creditelor furnizori;

6) Viteza de rotatie a activelor imobilizate;

7) Viteza de rotatie a activelor totale.

IV. Indicatori de profitabilitate:

1) Rentabilitatea capitalului angajat;

2) Marja bruta din vanzari,

Bateria de rate cuprinde indicatori reprezentativi care servesc la:

1) miisurarea performantelor (activitatea, randamentul, rezultatele), cunoasterea consecintelor deciziilor in materie de investitii, de finantare si a structurii financiare;

2) efectuarea de comparatii in timp pentru a studia evolutia situatiei financiare;

3) situarea intreprinderii in mediul sau profesional, prin compararea propriilor rate cu rate le medii ale intreprinderilor similare .

• Metoda analizelor specijice

In functie de scopul urmarit, analiza financiara poate utiliza 0 serie de metode specijice adaptate anumitor situatii: studiul lichiditatii-solvabilitatii, analiza rentabilitatii si a riscului, analiza activitatii (gestiunii) intreprinderii, analiza structurii financiare (calculullevierelor), lanturile de rate, analiza de fluxuri, analiza discriminanta, scoringul (riscul de faliment) s.a .

• Utilizarea instrumentului informatic

Efectuarea analizei financiare in diferite scopuri este facilitata de accesul si utilizarea instrumentului informatic in mai multe directii:

- stocarea datelor;

- calculul ratelor;

determinarea echilibrelor financiare;

Analiza si diagnostic financiar-contabil

29

elaborarea proiectiilor si previziunilor privind situatia financiara; - efectuarea analizelor de sensibilitate si a simularilor,

1.7. Etapele analizei financiare

Efectuarea unei analize financiare ample care sa conduca la un diagnostic financiar-contabil complet presupune parcurgerea mai multor etape, in urmatoarea succesiune:

1. Etapa preliminara

Pentru a avea 0 prima reprezentare schematica a Intreprinderii, se vor prezenta informatii privind: sectorul de activitate; obiectul de activitate si structura de organizare a intreprinderii, evolutia cifrei de afaceri in ultimii 4-5 ani; rentabilitatea (rata cresterii beneficiului brut si net, rata rentabilitatii capitalurilor investite si a capitalurilor proprii), riscurile, indatorarea total a si ponderea datoriilor pe termen scurt s.a.

2. Examinarea situatiei financiare presupune trei demersuri:

a) Analiza contului de rezultat, care pune in evidenta performanta economica si financiara a intreprinderii prin intermediul soldurilor intermediare de gestiune (Cascada SIG).

Pomind de la aceste solduri se examineaza dinamica, structura si eficienta cheltuielilor aferente veniturilor pe tipuri de activitati, modul de reflectare in costuri a consumului de resurse si indicatorii de performanta financiara prin marjele si ratele de rentabilitate.

b) Analiza bilantului (contabil, financiar, functional), care vizeaza modificarea pozitiei financiare a intreprinderii, evolutia structurii financiare, situatia echilibrelor financiare si a rentabilitatii capitalurilor.

c) Studiul tabloului de finantare sau alfluxurilor de trezorerie (numerar). Acest studiu constituie un examen al politicii de investitii, de finantare si de distribuire a profitului net, care permite 0 analiza dinamicii a fluxurilor financiare si a fluxurilor de trezorerie.

Tabloul de finantare este elaborat si utilizat sistematic in special de marile intreprinderi occidentale, completeaza documentele de sinteza necesare gestiunii financiare si permite sa se analizeze modificarile structurii patrimoniale a intreprinderii in cursul exercitiului financiar, fiind principalul instrument al analizei dinamice.

Datele din acest tablou se sintetizeaza si se regasesc in Situatia fluxurilor de trezorerie pe categorii de activitati (de exploatare, de investitii,

30

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

de finantare), care constituie un document distinct in cadrul situatiilor de raportare financiara conform reglementarilor romanesti actuale.

3. Formularea diagnosticului financiar

In sinteza se vor prezenta concluzii privind punctele tari si punctele slabe asa cum au rezultat din analiza, urmand ca rezultatele analizei sa fie valorificate diferit, in functie de utilizator, dar se vor cauta raspunsuri la intrebari de natura financiara, economica, fiscala, juridica.

o atentie speciala se va acorda aspectelor de natura financiara, cum ar fi cererea de credite pe termen scurt si lung, achizitia de actiuni, emiterea de noi actiuni, noi investitii sau, din contra, dezinvestirea.

Rezultatele analizei financiare se vor utiliza pentru formularea de ipoteze care trebuie sa se bazeze pe informatii economice, financiare, monetare diverse in scopul efectuarii unor studii de evaluare sau pot constitui suportul unor decizii si previziuni jinanciare .

Daca analistul estimeaza ca evolutia trecuta ramane valabila pentru prevederea viitorului, el va proceda la extrapolarea trecutului, ceea ce conduce la aparitia mai multor proiectii cu un evantai de rezultate.

In cazul unor previziuni pe mai multi ani, devine indispensabila imaginarea mai multor variante de viitor posibile, ceea ce impune recurgerea la metodele de simulare.

CAPITOLUL2

Diagnosticul performantelor ~i riscurilor pe baza contului de rezultat

2.1. Rentabilitatea - criteriu de performanta= reflectata in contul de profit ~i pierdere

Rentabilitatea este categoria economica ce exprima capacitatea intreprinderii de a obtine profit, ceea ce reflecta performanta acesteia. Obiecti vele majore ale intreprinderii cons tau atat in marirea averii participantilor la viata acesteia (actionari, salariati, creditori, stat), cat si In cresterea valorii sale, necesara asigurarii propriei dezvoltari. Realizarea acestui obiectiv este conditionata de desfasurarea unei activitati rentabile, care sa permita in primul rand remunerarea factorilor de productie (munca si capitalul) indiferent de provenienta, precum si realizarea unui surplus.

Orice afacere implica 0 investuie care trebuie sa aiba drept consecinta rezultatul asteptat de investitor. Cu dit aeest rezultat este mai mare, cu atftt se pot forma noi surse disponibile pentru alte investitii In diverse scopuri: stimularea partenerilor, asigurarea propriei dezvoltari, crearea de rezerve s.a. Rentabilitatea unei afaeeri rezulta din comensurarea efectelor concretizate in venituri eu eforturile refleetate in cheltuieli.

Dupa modul in care se realizeaza comparatia intre efecte si eforturi, In analiza rentabilitatii, ca indicatori de performanta se utilizeaza doua serii de indicatori de evaluare: unii care se exprima in marimi absolute si altii care se exprima in miirimi relative. Indicatorii in marimi absolute se obtin sub forma unor marje (diferente) intre venituri si cheltuieli, iar indicatorii In marimi relative se obtin sub forma unor rate (raporturi) intre rezultate si cheltuielile sau capitalurile utilizate.

Marjele prin ele insele caracterizeaza insuficient gradul de rentabilitate al intreprinderii, deoarece pot exista unitati foarte rentabile cu marje mici si invers, adica unitati cu rentabilitati slabe si marje mario Numai ratele caracterizeaza real gradul de rentabilitate, exprimand in modul eel mai sintetic eficienta cheltuielilor sau a utilizarii capitalurilor.

Analiza si diagnosticul rentabilitatii se realizeaza pe baza datelor din contul de profit $i pierdere, situatie financiara anuala redactata in termeni de flux, care cuprinde ansamblul fluxurilor patrimoniale care permit crearea

32

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

bogii/iei plecand de la ansamblul cheltuielilor si veniturilor. Soldul net al contului (creditor sau debitor) reflectaperJormanta intreprinderii, respectiv capacitatea acesteia de a genera fluxuri viitoare de numerar prin utilizarea resurselor existente.

Prezentarea contului de rezultat poate fi realizata atat dupa natura, cat si dupafune/ii (destinatie), fiecare oferind avantaje pentru analiza.

Dupa natura, contul de rezultat este redat sub forma de label, in debit inregistrand cheltuielile, iar in credit veniturile.

Structurarea contului de profit si pierdere sub forma tabelara pennite detenninarea fluxurilor de rezultate sub forma marjelor de rentabilitate (profit sau pierdere) pe einei niveluri corespunzatoare activitatilor economice, financiare si extraordinare.

Debit

Contul de profit ~i pierdere

Credit

Cheltuieli pe tipuri de activitiifi Venituri pe tipuri de activitiifi
1. Cheltuieli de exploatare 1. Venituri din exploatare
(+) A. Rezultatul din exploatare (-)
2. Cheltuieli financiare 2. Venituri financiare
(+) B. Rezultatu! financiar (-)
(+) C. Rezultatul curent (A+B) (-)
3. Cheltuieli extraordinare 3. Venituri extraordinare
(+) D. Rezultatul extraordinar (-)
Cheltuieli totale Venituri totale
(+) E. Rezultatul brut (C+D) (-)
Impozit pe profit
(+) F. Rezuluuul net al exercuiului (-)
• Reglementarile contabile romanesti convergente cu directivele europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, respectiv IFRS, prin OMFP nr. 1.752/2005, recomanda fonnatul contului dupa natura in listii, dar Nota explicativa 4, Analiza rezultatului din exploatare, cere detalierea acestui rezultat si dupa destinatie.

De exemplu, contul de profit si pierdere prezentat in lisld in Tabelul 1 reflecta performanta economica si financiara a unei unitati in exercitiul financiar precedent si in eel curent.

Analiza si diagnostic financiar-contabil

33

CONTUL DE PROFIT ~I PIERDERE la data de 31 decembrie 2006

Tabelull

Nr. Denumirea indicatorului Exercitful financiar Abateri Indici
crt. (mil lei) Precedent Curent (±A) (%)
1. Cifra de afaceri neta 136.029 163.498 +27.469 120,20
Productia vanduta (ct. 701 +- 706 + 708) 134.648 162.271 +27.623 120,51
Venituri din vanzarea marfurilor (ct. 707) 1.381 1.227 -154 88,84
Venituri din subventii de exploatare
aferente cifrei de afaceri nete (ct. 7411) 0 0 - -
2. Variatia stocurilor de produse finite ~i a
productiei in curs de executie (ct. 711)
- Sold C 12.732 13.494 +762 105,9
- SoidD 9.919 13.410 +3.491 135,19
3. Productia realizata pentru seopuri proprii
~i capitalizata (et. 721 + 722) 139 200 +61 143,88
4. Alte venituri din exploatare (et. 758 + 7417) 816 1.085 +269 132,96
VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL 139.797 164.867 25.070 117,93
5. a) Cheltuieli eu materii prime si materiale
eonsumabile (ct. 601 + 602 -7412) 54.759 48.867 -5.892 89,24
Alte eheltuieli materiale (et. 603 + 604 +
606 + 608) 630 844 +214 134,07
b) Alte eheltuieli exteme (eu energia si
apa) (et. 605 -7413) 8.344 8.198 -146 98,25
e) Cheltuieli privind marfurile (ct. 607) 1.109 808 -301 72,85
6. Cheltuieli cu personalul 31.645 37.663 +6.018 119,01
a) Salarii si indemnizatii (et. 621 + 641 -
7414) 24.051 28.620 +4.569 119,0
b) Cheltuieli eu asigurarile ~i protectia
socials (ct. 645 -7415) 7.594 9.043 +1.449 119,08
7. a) Ajustari de valoare privind
imobilizarile corporale ~i neeorporale 7.045 15.028 7.983 113,31
a.l) Cheltuieli (et. 6811 + 6813) 7.045 17.224 10.179 244,48
a.2) Venituri (et. 7813 + 7815) 0 2.196 +2.196 -
b) Ajustari de valoare privind aetivele
eireulante 741 660 -81 88,94
b.l) Cheltuieli (et. 654 + 6814) 793 1.396 +603 176,04
b.2) Venituri (et. 754 + 7814) 52 736 +684 375,36 34

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

8. Alte che1tuie1i de exploatare 17.432 24.055 6.624 138,0
8.1. Cheltuieli privind prestatiile exteme
(ct. 611 ~ 614 + 621 ~ 628 -7416) 9.042 14.877 5.835 164,53
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe,
varsaminte asimilate (ct. 635) 712 795 +83 111,65
8.3. Cheltuieli cu despagubiri, donatii si
activele cedate (ct. 658) 7.678 8.383 +705 109,18
Ajustari privind provizioanele 1.200 2.401 1.201 200,08
- Cheltuieli (ct. 6812) 1.200 3.601 2.401 200,08
- Venituri (ct. 7812) 0 1.200 1.200 -
CHELTUIELI DE EXPLOATARE-
TOTAL 122.904 138.523 15.619 112,71
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN
EXPLOATARE
- Profit 16.893 26.344 9.451 155,94
- Pierdere 0 0 - -
9. Venituri din interese de participare
(ct. 7611 + 7613) 62 89 +27 143,55
- din care veniturile obtinute de la
entitatile afiliate 0 0 - -
10. Venituri din alte investitii financiare si
creante care fac parte din activele
imobilizate (ct. 7611 +7612) 0 0 - -
- din care veniturile obtinute de la
entitatile afiliate 0 0 - -
11. Venituri din dobanzi (ct. 766) 109 22 -87 20,91
- din care veniturile obtinute de la
,
entitatile afi1iate 0 0 - -
Alte venituri financiare (ct. 762 + 764 +
765 + 767 + 768 + 788) 3.365 1.541 -1.824 154,17
VENITURI FINANCIARE - TOTAL 3.536 1.653 -1.883 46,77
12. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare
si a investitiilor financiare detinute ca
active circu1ante 0 0 - -
- Cheltuieli (ct. 686) 0 0 - -
- Venituri (ct. 786) 0 0 - - Analiza si diagnostic jinanciar-contabil

35

13. Cheltuieli privind dobanzile (ct. 666 -7418) 876 1.380 +505 157,65
- din care cheltuielile in relatia cu
,
entitatile afiliate 0 0 - -
Alte cheltuieli financiare (ct. 663 + 664 +
665 + 667 + 668) 1.976 2.892 +916 146,35
CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL 2.852 4.272 +1.420 149,82
PROFITUL SAU PIERDEREA
FINANCIAR(A)
- Profit 684 0 -684 -
- Pierdere 0 2.619 +2.619 -
14. PROFITUL SAU PIERDEREA
CURENT(A)
- Profit 17.577 23.725 +6.148 134,96
- Pierdere 0 0 - -
15. Venituri extraordinare (ct. 771) 0 0 - -
16. Cheltuieli extraordinare (ct. 671) 0 0 - -
17. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN
ACTIVITATEA EXTRAORDINARA
- Profit 0 0 - -
- Pierdere 0 0 - -
VENITURI TOTALE 143.333 166.520 23.187 116,17
CHEL TUIELI TOTALE 125.756 142.795 17.039 113,55
PROFITUL SAU PIERDEREA
BRUT(A)
- Profit 17.577 23.725 6.148 134,96
- Pierdere 0 0 - -
18. IMPOZITUL PE PROFIT 5.152 4.046 -1.106 78,53
- Cheltuieli cu impozitul pe profit curent
(ct. 6911) 5.139 5.201 +62 101,21
- Cheltuieli cu impozitul pe profit amanat
(ct. 6912) 13 419 +406 3.000
- Venituri din impozitul pe profit amanat
(ct. 791) 0 1.574 +1.574 -
19. Alte impozite nereprezentate in
elementele de mai sus (ct. 698) 0 0 - -
20. PROFITUL SAU PIERDEREA
NET(A) A EXERCITIULUI
FINANCIAR
- Profit 12.425 19.679 +7.254 158,37
- Pierdere 0 0 - - 36

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

Studiul modului de determinare a rezultatului constituie preambulul analizei rentabilitatii, al analizei financiare, al diagnosticului financiar-contabil si al evaluarii intreprinderii.

Pomind de la rezultat, se defineste capacitatea de autofinantare a intreprinderii, autofinantarea si conceptul de cash flow, care sunt la originea conceptului de flux de trezorerie.

De exemplu, din contul de profit si pierdere prezentat in Tabelul 1, veniturile, cheltuielile sifluxul de rezultate pe tipuri de activitati sunt structurate in Tabelu12, din care se desprind urmatoarele conc1uzii:

1. Rezultatul din exploatare (profit) a crescut cu 55,94% ca unnare a cresterii veniturilor din exploatare cu 17 ,93% si a cheltuielilor cu numai 12,71 %.

2. Rezultatul financiar a evoluat de la profit la pierdere ca urmare a reducerii veniturilor financiare cu 53,23% si a cresterii cheltuielilor financiare cu 49,82%.

3. Rezultatul curent, egal cu rezultatul brut (profit), a crescut cu 34,96% ca urmare a cresterii veniturilor totale cu 16,17% si a cheltuielilor eu numai 13,55%.

4. Rezultatul net (profit) a crescut cu 58,37% prin cresterea profitului brut cu 34,96% si ca urmare a redueerii impozitului pe profit eu 21,47%.

¢ Aplicatia 1: Prezentarea vertical a a rezultatelor din contul de profit ~i pierdere

Tabelu12

Nr. Venituri, cheltuieli ~i rezultate Exercitiul financiar Abateri Indici
,
crt. (mii lei) Precedent Curent (±A) (%)
1. Venituri din exploatare - Total 139.797 164.867 +25.070 117,93
2. Cheltuieli de exploatare - Total 122.904 138.523 +15.619 112,71
3. Rezuluuul din exploatare (1-2) 16.893 26.344 +9.451 155,94
4. Venituri financiare 3.536 1.653 -1.883 46,77
5. Cheltuieli financiare 2.852 4.272 1.420 149,82
6. Rezultatul financiar (4-5) +684 -2.619 -3.303 302,33
7. Rezultatul curem (3+6) 17.577 23.725 +6.148 134,96
8. Venituri extraordinare w w W -
9. Cheltuieli extraordinare - w - - Analiza si diagnostic Jinanciar-contabil

37

10. Rezultatul extraordinar - - - -
11. Venituri totale (1 +4+8) 143.333 166.520 +23.187 116,17
12. Cheltuieli totale (2+5+9) 125.756 142.795 +17.039 113,55
13. Rezultatul brut (11-12) 17.577 23.725 +6.148 134,96
14. Impozitul pe profit (1) 5.152 4.046 -1.106 78,53
15. Rezultatul net (13-14) 12.425 19.679 +7.254 158;37 Structurarea tabelarii a cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor pe tipuri de activitati reflectajluxul de rezultate pe paliere din Tabelul 3.

Prin regruparea fluxurilor intreprinderii pe tipuri de activitati (exploatare, financiare, extraordinare), contul de profit si pierdere explica modul de constituire a rezultatului exercitiului in diferite faze si permite concluzii privind nivelul performantei in exercitiul financiar Incheiat.

Fluxurile de exploatare cuprind venituri si cheltuieli repetitive ocazionate de activitatea curenta si genereaza rezultatul din exploatare.

Fluxurile financiare rezulta din operatiuni cu caracter financiar repetitiv si specific acestei activitati si genereaza rezultatul financiar.

Fluxurile de exploatare si fluxurile financiare formeazajluxurile curente care genereaza rezultatul curent.

Fluxurile extraordinare corespund unor operatiuni care nu au legatura directa cu activitatea curenta normala, fiind ocazionate de evenimente neprevazute care due la rezuluuul extraordinar.

¢ Aplicatia 2: Prezentarea orizontala a rezultatelor din contul de profit ~i pierdere

Tabelu13

Cheltuieli pe Exercitiul financiar Venituri pe Exercitiul financiar
, ,
tipuri de Precedent Curent tipuri de Precedent Curent
activititi activititi
, ,
Cheltuieli de Venituri din
exploatare 122.904 138.523 exploatare 139.797 164.867
(+) A. Rezultatul din exploatare (-)
Profit +16.893 +26.344 Pierdere - -
Cheltuieli Venituri
financiare 2.852 4.272 financiare 3.536 1.653
(+) B. Rezultatul financiar (-)
Profit +684 - Pierdere - -2.619 38

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

(+) C. Rezuttatul curent (A+B) (-)
Profit +17.577 +23.725 Pierdere - -
Cheltuieli Venituri
extraordinare - - extraordinare - -
(+) D. Rezultatul extraordinar (-)
(+) E. Rezuluuul brut (C+D) (-)
Profit +17.577 +23.725 Pierdere - -
Cheltuieli totale 125.756 142.795 Venituri totale 143.333 166.520
Impozitul pe profit 5.152 4.046 - - -
(+) F. Rezultatul net (-)
Profit +12.425 +19.6791 Pierdere - - Prezentarea contului de profit si pierdere sub forma tabelara serveste analizei pe orizontala, care pune fata in fata cheltuielile si veniturile din care rezulta profitul sau pierderea, situate de partea mai mica a contului, respectiv in debitul sau creditul acestuia.

Studiul modului de determinare a rezultatului exercitiului constituie preambulul analizei in vederea elaborarii diagnosticului financiar si a evaluarii intreprinderii. Pomind de la rezultat, se determina capacitatea de autofinantare, autofinantarea ~i conceptul de cash flow, care sunt la originea

conceptului deflux de trezorerie (numerar). •

2.2. Analiza tabloului soldurilor intermediare de gestiune

Contul de rezultat al exercitiului furnizeaza date care pot fi analizate pentru a obtine indicatori necesari gestiunii, prin intermediul .jabloului soldurilor intermediare de gestiune" ("Cascada SIG").

Aceste solduri, determinate sub forma de marje, pot fi impartite in doua categorii: SIG - activitate si SIG - rentabilitate. .

in partea finala a tabloului se determina doua marimi: capacitatea de autofinantare si autofinantarea care, fara a fi solduri intermediare, sunt solduri reziduale, de interes in aprecierea performantei financiare a intreprinderii.

Analiza si diagnostic financiar-contabil

39

2.2.1. Analiza soldurilor intermediare de gestiune privind activitatea de exploatare

Din punet de vedere al analizei eeonomiee, soldurile intermediare de gestiune caraeteristice exploatarii sunt indicatori valorici ai productiei si comercializarii, care permit insumarea tuturor rezultatelor obtinute de intreprindere, materializate in produse finite, semifabricate, prestatii, destinate pietei sau utilizarii in interes propriu, care sunt imobilizate in intreprindere:

1) Cifra de afaceri (CA) exprima volumul afacerilor realizate cu tertii cu ocazia activitatii curente a intreprinderii si se determina cu ajutorul relatiei:

CA = Vanziiri de mdrfuri (Vmj) (activitate comerciala + prestari servicii) + Productia vanduta (Pv) (aetivitate industriala)

2) Marja comercialii (Mc) este suplimentul de valoare adusa de intreprindere prin activitatea de comercializare (produse si marfuri cumparate si revandute), fiind un element al valorii adaugate, si se determina cu ajutorul relatiei:

Mc = Vanzari de mar/uri (Vmj) - Costul mdrfurilor (Chmj)

3) Productia exercitiului (Pex) cuprinde bunurile si serviciile produse de intreprindere in cursul exercitiului, indiferent de destinatie, fiind determinata astfel:

Pex = Productia vandutii (Pv) + Productia stocata ( + AS) + Productia realizau: pentru scopuri proprii si capitalizata (imobilizatii) (Pi)

4) Valoarea aditugata (Vad) exprima ceea ce adauga intreprinderea la circuitul economic prin propria aetivitate si se calculeaza prin relatia:

Vad = Marja comerciala (Mc) + Productia exercitiului (Pex) - Consumurile intermediare (Ci)

De exemplu, din contul de profit si pierdere se determina soldurile intermediare care caracterizeaza performanta exploatarii din Tabelul 4:

40

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

¢ Aplicatia 3: Soldurile intermediare de gestiune - activitate Tabelu14

Nr. Denumirea indicatorului Exercitiul financiar Abateri Indici
,
crt. (mii lei) Precedent Curent (:l:A) (0/0)
1. Productia vanduta (Pv) 134.648 162.271 +27.623 120,51
2. Venituri din vanzan de marfuri
(Vmt) 1.381 1.227 -154 88,84
3. Cifra de afaceri netd (CA) 136.029 163.498 +27.469 120,20
4. Cheltuieli privind marfurile (Chmf) 1.109 808 -301 72,85
5. Marja comerciald (Me) (2-4) 272 419 +147 154,04
6. Variatia stoeurilor de produse finite
~i a productiei in curs de executie
A(±) +2.813 +84 -2.729 29,21
- Sold C (+) 12.732 13.494 +762 105,98
- Sold D (-) 9.919 13.410 +3.491 135,19
7. Productia realizata pentru seopuri
proprii si capitalizata (Pi) 140 200 +60 143,88
8. Productia exercitiului (Pex)
(1+6+7) 137.601 162.555 +24.954 134,31
9. Consumuri intermediare (Ci) 72.775 72.785 +10 100,01
- Cheltuieli eu materiile prime ~i
materialele eonsumabile 54.759 48.867 -5.892 89,24
- Aite eheltuieli materiale 630 843 +213 134,0
- Alte eheltuieli exteme (energie,
apa) 8.344 8.198 -146 98,25
- Cheltuieli privind prestatiile
exteme 9.042 14.877 +5.835 164,53
10. Valoatea adAugata (5+8-9) 65.098 90.189 +25.091 138,54 Din datele Tabelului 4 se constata urmatoarele:

1. Toate soldurile intermediare de gestiune privind exploatarea au crescut, dar ritmurile de crestere au fost diferite din eauza deealajelor dintre dinamiea elementelor care le diferentiaza luate in calcul,

2. Cifra de afaceri a ereseut eu 20,2 % prin cresterea productiei vandute eu 20,51 % si redueerea vanzarilor de marfuri eu 11,16%.

3. Cresterea marjei comerciale eu 54,04% a fost consecinta redueerii vanzarilor de marfuri eu 11, 160/0 si a redueerii eheltuielilor privind marfurile ell 27,15%.

Analiza si diagnostic jinanciar-contabil

41

4. Cre~tereaprodue1iei exercitiului cu 34,31 % a fost consecinta cresterii productiei vandute cu 20,51 %, a reducerii stocurilor de produse finite si productie in curs de executie cu 97 ,02% si a cresterii productiei realizate pentru scopuri proprii (imobilizate) cu 43,88%.

5. Valoarea adiiugata a crescut cu 38,54% ca urmare a cresterii marjei comerciale si a productiei exercitiului cu 54,04% si respectiv 34,310/0, comparativ cu cresterea nesemnificativa a consumurilor intermediare (0,01 %).

6. Dinamicile diferentiate ale soldurilor intermediare reflecta aspecte pozitive privind cre~tereaproduc1iei vdndute si reducereastocurilor, precum si accentuarea ponderii productiei vandute in cifra de afaceri prin reducerea ponderii vanzarilor de marfuri.

7. Cresterea mai accentuatii a valorii adaugate comparativ cu cifra de afaceri sicu productia exercitiului caracterizeaza favorabil majorarea puterii eeonomice reale a intreprinderii in comparatie cu cresterea veniturilor si a investitiilor in imobilizari.

Observatie: Soldurile intermediare de gestiune ca indicatori valorici ai activitatii de pro due tie si comercializare rezulta din evaluarea baneasca a volumului fizic (q) al activitatii cu ajutorul pretului (p):

Q=LqXp

Gradul de realizare a productiei (IQ) este influentat de dinamica volumului fizic (Iq) si de dinamica pretului (Ip):

Pentru asigurarea comparabilitatii datelor privind evolutia reala a indicatorilor, in ca1culul economic exista mai multe posibilitati:

a) Utilizarea unor preturi constante (p):

42

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

b) Ca1culul marimii reale a volumului productiei cu ajutorul indicelui preturilor:

Q real = Ql Ip

in care:

c) Utilizarea deflatorului lui Fisher la 0 rata a inflatiei (Ri) mai mare de 10%, cresterea reala (Cr) fiind determinata in functie de cresterea nominala (Cr ) cu relatia:

nom '

cr=(l + Crnom) Crnom -Ri

- 1 + Ri - 1 xlOO = I+Ri xl00 (%)

La 0 rata a inflatiei mai mica de 10%, cresterea reala se determina numai prin diferenta:

Cr = Cr . ,>, - Rata inflatiei

nomma... '

Analiza factoriala a indicatorilor valorici permite descoperirea si cuantificarea factorilor de crestere specifici fiecarei componente.

2.2.1.1. Analiza cifrei de afaceri

Clfra de afaceri reprezinta indicatorul fundamental al activitatii oricarei intreprinderi, fiind situata in fruntea indicatorilor de performantd in masura in care conditioneaza marimea profitului si a ratei rentabilitatii.

Cifra de afaceri caracterizeaza volumul afacerilor realizate cu tertii in urma activitatii curente a intreprinderii si reprezinta suma totala a veniturilor rezultate din livrarea produselor, executarea de lucrari si prestari de servicii (veniturile din activitatea de baza) si alte venituri din exploatare, mai putin rabaturile, remizele si alte reduceri acordate clientilor, Elementele care determina marimea cifrei de afaceri sunt specifice sectorului de activitate si naturii activitatii intreprinderii:

Analiza si diagnostic Jinanciar-contabil

43

a) La intreprinderile productive care nu desfasoara si operatiuni de vfmzare-cumparare, cifra de afaceri cuprinde productia vandutii (Pv):

CA =Pv =X[q(S)]xp

in care:

q = volumul fizic al vanzarilor; S = structura vanzarilor;

p = pretul de vanzare unitar.

b) La unitatile cu profil comercial din sectorul de distributie, cifra de afaceri cuprinde veniturile din vanzlirile de mdrfuri (Vmf):

CA = Vmf= R x NI00

in care:

R = volumul marfurilor desfacute (rulajul); A = cota medie de adaos comercial.

c) La intreprindcrile cu activitate complexii (productie si comert), cifra de afaceri cuprinde productia vanduta (Pv) si vanzarile de marfuri (Vmf):

CA =Pv+ Vmf

Productia vanduta (Pv) reprezinta totalitatea vanzarilor din activitatea de productie si depinde de productia-marfa fabricata (Pmf), care reflecta valoarea bunurilor destinate livrarii: produsele finite (Pf), semifabricatele destinate vanzarii (Sv), lucrarile executate si serviciile prestate (Li), chiriile, locatiile de gestiune si redeventele (Clr) incasate:

Pmf = PI + Sv + Li + Clr

Cifra de afaceri raportata la valoarea productiei-marfa fabricate (Pmf) exprima gradul de valorificare (Gv) a productiei-marfa:

CA Gv=--xlOO

Pmf

Un grad de valorificare mai mic de 100% reflecta stocuri de produse finite, semi fabricate si facturi neincasate ca urmare a unor dificultati in

. ,

44

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

desfacerea (livrarea si incasarea) productiei fabricate, ceea ce poate constitui o cauza a blocajului financiar in lant,

Potrivit normelor contabile in vigoare, cifra de afaceri include valoarea marfurilor si a serviciilor lapretde/acturare, indiferent de gradul de incasare a contravalorii acestora.

A. Analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri

,

Analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri trebuie sa puna in evidenta care au fost principalele surse de venituri ale intreprinderii in perioada analizata, cum au evoluat ele in timp si ce tendinta cunosc.

Analiza surselor de venituri trebuie corelata cu pozitia intreprinderii pe piata in raport cu concurentii, cresterea cotei de piata fiind favorabila cresterii veniturilor. Cota de piata a intreprinderii (Cp) se determina ca raport intre cifra de afaceri proprie (CAp) si cifra de afaceri totala a sectorului (CAt):

C = CAp xlOO P CAt

Daca produsele intreprinderii sunt valorificate si pe piata externa, analiza trebuie sa evidentieze structura cifrei de afaceri in functie de destinatie, asa cum se prezinta in Tabelul5:

¢ Apllcatia 4: Analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri Tabelul5

Elemente de calcul Exercltiul financiar Indici Structura CA (0/0)
(mil lei) Precedent Curent (%) So 81
Productia vanduta 134.648 162.271 120,51 98,98 99,25
Vanzari de marfuri 1.381 1.227 88,85 1,02 0,75
CA nelii, din care: 136.029 163.498 120,19 100 100
-la intern 11l.544 142.897 128,11 82,00 87,40
-la export 24.485 20.601 84,13 18,00 12,60 Din date le Tabelului 5 se constata urmatoarele:

1. Dinamica ascendenta a cifrei de afaceri pe total s-a realizat prin conditiile cresterii valorii productiei vandute si reducerii vanzarilor de marfuri.

Analiza si diagnostic financiar-contabil

45

2. Drept consecinte directe s-au inregistrat reducerea ponderii activitatii comerciale si accentuarea importantei activitatii de productie.

3. Cresterea ponderii livrarilor .pe piata interna a redus ponderea livrarilor la export ca urmare a cresterii concurentei pe piata externa.

B. Analiza factorials a cifrei de afaceri

1. Modificarea cifrei de afaceri este diferenta:

,

~ = CAl - CAo = 163.498 - 136.029 = +27.469 mii lei

(& = leA - 100= 120,19 - 100 = +20,19%)

2. Factorii de influenta sunt urmatorii:

~=~Pv+~Vmf

in care:

MY = PVI - Pv., = 162.271 - 134.648 = +27.623 mii lei

(&pv= +27.623 x 100=+203%)

136.029 '

AVmf= Vmf - Vmfo = 1.227 - 1.381 = -154 mii lei

( -154 )

~rVm= xl00=-0,11%

136.029

Prin insumare se verifica egalitatea:

APv + ~Vmf= 27.623 -154 = +27.469 mii lei = ~

(20,3 - 0,11 = +20,19% = ~r)

In concluzie:

1. Cifra de afaceri a crescut datorita majorarii productiei vandute prin accentuarea ponderii livrarii produselor pe piata interna.

46

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

2. Reducerea vanzarilor de marfuri si scaderea ponderii activitatii comerciale au diminuat corespunzator cifra de afaceri.

Rezultatele analizei impun aprofundarea factorilor de crestere a cifrei de afaceri pe 0 treapta superioara.

a) Analiza [actoriala a productiei vdndute

Modelul de calcul al productiei vandute, Pv = Iq(S) x p, permite determinarea factorilor de crestere: volumul fizic al vanzarilor (q), structura sortimentala a vanzarilor (S) si pretul de vanzare (p).

De exemplu, productia vanduta pe produse se prezinta in Tabelul 6:

¢ Aplicatia 5: Analiza productiei vandute

Tabelul6

Grupe de Cantitatea Pretul Valoarea vanzirllor
produse vanduti unitar (milioane lei)
(mil) (mil lei)
qo ql Po PI qo XPo qi XPI qi X Po
A -tone 270,3 408 785 800 21.222 32.650 32.028
(%) (40%) (42%) (43,8%)
B - bucati 4.127 5.640 45 51 18.569 28.763 25.380
(%) (35%) (37%) (34,7%)
C - bucati 1.638 1.944 81 84 . 13.274 16.325 15.747
(%) (25%) (21%) (21,5%)
Total x x x x 53.055 77.738 73.155
(100) (100) (100) Pe baza datelor Tabelului 6 se obtin urmatoarele rezultate:

1. Modificarea productiei vandute este diferenta:

i\ = PV1 - PVo = 77.738 - 53.055 = +24.683 mii lei (i\r = IPv - 100 = 146,52 - 100 = +46,52%)

2. Factorii de influenta sunt urmatorii:

i\ = i\q + i\S + i\p

Analiza si diagnostic financiar-contabil

47

in care:

~q + ~S = ~]ql(Sl) x Po] - PVo = 73.155 - 53.055 = +20.100 mii lei

(ilrQ+MS= ~~~~15~ xlOO''''+37,88%J

~p = IIql(Sl) x pd - I[Ql(Sl) x Po] = 77.738 -73.l55 = +4.583 mii lei

(~ = +4.583 x 100=+8 64%J

rp 53.055 '

Prin insumare se verifica egalitatea:

~Q + ~S + ~p = 20.100 + 4.583 . +24.683 mii lei = ~ (Arq + ~rS + Arp = +37,88 + 8,64 = +46,52% = Ar)

In concluzie:

1. Cresterea productiei vandute a fost consecinta cresterii volumului fizic si a modificarii favorabile a structurii productiei.

2. Majorarea preturilor unitare ale produselor a contribuit in mai mica masura la cresterea valorii productiei vandute.

b) Analiza factoriala a vdnziirilor de mdrfuri

Veniturile din vanzarile de marfuri se deterrnina in functie de volumul marfurilor desfacute (rulajul R) si de cota procentuala medie de adaos comercial (A), respectiv marja comerciala exprimata procentual:

Vmf= RxA = R xLSxA/IOO

100 100

in care:

S = structura desfacerilor pe grupe de marfuri;

A = cota procentuala de adaos pe grupe de marfuri,

De exemplu, vanzarile de marfuri se prezinta in Tabelul 7:

48

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

-,

¢ Aplicatia 6: Analiza vanzarilor de marfuri

Tabelu17

Elemente de calcul Exercip.ul financiar Abateri Indici
-, (±L\) (%)
Precedent Curent
Volumul desfacerilor (R) (mii lei) 4.603,33 3.718,18 -885,15 80,77
Cota medie de adaos (A) (%) 30,0 33,0 +3,0 110,0
Vanziiri de mar/uri (V mt) (mii lei) 1.381 1.227 -154 88,85 Pe baza datelor Tabelului 7 se obtin urmatoarele rezultate:

1. Modificarea vanzarilor de marfuri este diferenta:

~ = Vmf, - Vmf; = 1.227 - 1.381 = -154 mii lei (~r = Ivrn - 100 = 88,85 - 100 = -11,15%)

2. Factorii de influenta sunt urmatorii:

in care:

AD _ (RI-RO)XAo _ -885,15 x30 - 265545 "1'

L..lft - - - - mn el

100 100 '

(MR= -265,545 xl00=-19 22%)

1.381 '

~A= Rl (Al- Ao)::;: 3.718,18x(+3)::;:+ 111545 mii lei

100 100 '

(MA= +111,545 x100=+8 07%)

1.381 '

Prin insumare se verifica egalitatea:

~R + ~A = -265,545 + 111,545 = -154 mii lei = ~

(-19,22 + 8,07 = -11,15% = &)

Analiza si diagnostic financiar-contabil

49

In concluzie, veniturile din vanzarile de marfuri s-au redus ca urmare a reducerii cantitatilor de produse vandute, ceea ce confirma scaderea ponderii activitatii comerciale, si au crescut prin cresterea cotei medii de adaos comercial.

Cota medie de adaos comercial este dependenta de structura desfacerilor (S) si de cota de adaos pe grupe de marfuri (A):

Veniturile din vanzarea marfurilor depind de pretul de vanzare a1 marfurilor vandute clientilor si al celor pentru care nu s-au intocmit facturi, precum si de sumele incasate in numerar.

Cheltuielile pri vind rnarfurile se refera la valoarea marfurilor aflate la terti pentru care au fost emise documente de vanzare sau constatate lipsa la inventar, precum si la valoarea marfurilor depreciate ireversibil.

Vanzarile de marfuri constituie un indicator de performanta al activitatii comerciale a intreprinderii in masura in care constituie punctul de plecare in determinarea rentabilitatii acestei activitati.

, ,

c. Dimensionarea cifrei de afaeeri in corelatie ell eapacitatea de productie ~i eererea

Marimea cifrei de afaceri depinde de elementele care dimensioneaza volumul activitatii intreprinderii: capacitatea de productie, resursele disponibile, cererea pietei in continua schimbare.

Aceste elemente pot constitui atat factori stimulatori ai cresterii cifrei de afaceri, cat si restrictii privind optimul acesteia. Mecanismele de reglare a raportului dintre cifra de afaceri, cererea pietei si capacitatea de productie a intreprinderii vizeaza asigurarea unei concordante optime intre potentialul productiv al intreprinderii si satisfacerea cererii in conditiile unei cifre de afaceri maxime care sa asigure un beneficiu maxim.

Cererea, ca factor de stimulare a cresterii cifrei de afaceri, Isi pune amprenta asupra marimii veniturilor din vanzarea productiei prin intermediul a doi factori specifici economiei de piata: tipul de piata concurentiala pe care se valorifica produsele si tipul de cerere careia i se adreseaza aceste produse.

50

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

Acesti factori pot determina marimea incasarilor intreprinderii prin relatia cantitate-pret si trebuie luati in seama in calculele care vizeaza maximizarea cifrei de afaceri.

Cifra de afaceri realizata din vanzarea productiei este produsul dintre cantitatea vanduta (q) si pretul de vanzare (p); modificarea ei este consecinta influentei acestor factori:

in care:

~q = (ql - qo) x Po ~p = ql X (PI - po)

Tinand seama ca cifra de afaceri se coreleaza cu cererea, trebuie luat in considerare faptul ca elasticitatea cerere-pret este negativd:

Eq/p= ~q/q = ~rq = p x ~q <0 ~p/p Arp q ~p

In consecinta, cifra de afaceri creste cu cantitatea si se reduce prin scaderea pretului; influentele factorilor fiind opuse ca semn:

~q = (ql - qo) x Po > 0 ~p = ql X (Pt - po) < 0

Dinamica cifrei de afaceri depinde de valoarea elasticitatii care defineste tipul de cerere, ceea ce impune urmatoarele observatii:

a) La cererea relativ elastica la care Eq/p > -1, este dominant efectul cresterii cantitatii fata de eel al reducerii pretului, in care se inregistreaza inegalitatea I~ql > I~pl, iar prin insumare rezulta ~ > 0, care arata cresterea cifrei de afaceri.

b) La cererea relativ rigidii la care Eq/p < -1, predomina efectul reducerii pretului fata de efectul cresterii cantitatii, intre influente se stabileste inegalitatea I~ql < I~pl, iar prin insumare rezulta ~ < 0, care arata reducerea cifrei de afaceri.

Analiza si diagnostic financiar-contabil

51

c) La cererea normalii la care Eq/p = -1, intre influente se stabileste egalitatea I~ql = I~pl, iar prin insumare rezulta ~ = 0, ceea ce arata ca cifra de afaceri ramane neschimbata,

In concluzie, se constata ca cifra de afaceri poate cunoaste dinamici diferite, ascendente sau descendente, iar in anumite conditii poate inrcgistra valori maxime.

In vederea maximizarii cifrei de afaceri luand in considerare restrictiile pietei concurentiale, consideram cifra de afaceri ca 0 functie CA = f( q), al carei maxim poate fi determinat prin respectarea a doua conditii:

1. Anularea derivatei de ordinul 1:

dCA=CAM=O dq

2. Negativitatea derivatei de ordinul 2:

d2CA dCAM <0

dq2 dq

Tinand seama de tipul de piata (cu concurenta pura sau perfecta, sau cu concurenta imperfecta, tip monopol), factorii de crestere a cifrei de afaceri actioneaza diferit, ceea ce pune in evidenta urmatoarele doua cazuri care trebuie luate in considerare:

LIn cazul pietei cu concurenta purii (perfecta), pretul de echilibru al cererii cu oferta (pe) actioneaza ca variabila exogena, independent de producator, Cifra de afaceri calculata prin produsul dintre cantitatea vanduta si pret (CA = q x pe) se reprezinta grafic ca 0 functie liniara, prin semidreapta care pleaca din origine (Figura 1).

In acest caz, pentru producator piata constituie atat 0 restrictie, cat si un ghid, in sensul ca el trebuie sa-si adapteze oferta corespunzator pretului pietei prin flexibilizarea productiei in functie de conjunctura,

In vederea cresterii cifrei de afaceri, producatorul poate modifica numai cantitatea oferita pe piata. Aceasta este singura variabila asupra careia poate actiona, pretul fiind restrictionat numai in functie de echilibrul cerere-oferta, ceea ce implica modificarea capacitatii de productie in vederea adaptarii la conditiile schimbatoare ale cererii.

52

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

p

CA

o

Figura 1. Cifra de afaceri liniara

Din verificarea conditiilor de maxim rezulta urmatoarele:

a) Anularea derivatei de ordinul 1 a cifrei de afaceri conduce la conc1uzia ca aceasta conditie nu poate fi indepliniia, deoarece:

b) Derivata de ordinul 2 nu este negativa, deoarece:

dCAM = dpe =0 dq dq

In consecinta, conditiile de maxim nefiind indeplinite, analitic maximul cifrei de afaceri nu poate fi determinat, iar geometric acesta se afla la infinit, ceea ce eorespunde cazului functiei liniare.

II. Pe piata cu concurenta imperfecta (monopol, monopson), asupra producatorului nu se mai poate exercita restrictia pietei privind pretul, trebuind sa se tina seama de faptul ea intre cantitatea vanduta si pret exista o legatura care ia in considerare legea cererii:

p=a-bxq

Cifra de afaceri calculata prin produsul dintre cantitate si pret se exprima prin ecuatia:

CA = q x p = q x (a - b x q) = a x q - b X q2

Analiza si diagnostic financiar-contabil

53

Ecuatia cifrei de afaceri se reprezinta grafic prin parabola de gradul 2 (Figura 2).

c

CAmax

p

p=a-bxq

q

o

A

B

Figura 2. Cifra de afaceri parabolica

Graficul din Figura 2 prezinta trei zone care caracterizeaza evolutia diferita a cifrei de afaceri:

1. Zona OA de crestere (~> 0), daca I Eq/p I > 1, cand I~ql > I~pl;

2. Zona AB de descrestere (~< 0), daca I Eq/p I < 1, cand I~ql < I~pl;

3. Zona de maxim in punctul A (~= 0), daca IEqlpl = 1, cand I~ql = I~pl.

Din verificarea conditiilor de maxim rezulta urmatoarele:

a) Anularea derivatei de ordinul 1 a cifrei de afaceri (dCNdq = CAM) conduce la egalitatea:

CA - d(aq-bq2 )- -2b -0

M- -a q-

dq .

de unde rezulta:

a qoptim = 2b

54

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

b) Negativitatea derivatei de ordinul 2:

2

d CA= dCAM =-2b<O

dq2 dq

In concluzie, fiind indeplinite conditiile de maxim, se pot determina celelalte variabile:

a) Pretul de oferta:

a a p=a-bxq=a-bx--=-

2b 2

b) Cifra de afaceri maxima:

a a a2

CAmax =qxp=--x-=- 2b 2 4b

in care:

a, b = parametrii regresiei parabolice.

In concluzie, situatia optimalii a producatorului pe piata monopolistic a trebuie sa fie rezultatul unei politici optimale de preturi pe care acesta 0 practica. In stabilirea pretului ofertantul trebuie sa tina seama de elasticitatea cifrei de afaceri:

ECA/q=~CA/CA _ ~CA/~q _ CAM

~q/q CA/q CAm

in care:

CAM = cifra de afaceri marginala = t1.CN Aq; CAm = cifra de afaceri medie = CNq.

Efectuand ca1culele rezulta urmatoarele:

CAM = ~CA = d(qxp) p+q x dp

~q dq dq

CAm=qxP=p

q

Analiza si diagnostic financiar-contabil

5S

Inlocuind valorile calculate in relatia elasticitatii se obtine:

, "

1 ( dPJ q dp 1

ECA/q=-x p+qx- =1+-x-=l+--

P dq p dq Eq/p

in care:

Eq/p = elasticitatea cerere-pret;

1 + l/Eq/p = coeficientul imperfectiunii pietei,

Maximul cifrei de afaceri corespunde elasticitatii egale cu zero:

ECA/q = 1 + l/Eq/p = 0, ceea ce echivaleaza cu Eq/p = -1

Elasticitatea unitara negati va caracterizeaza cererea normalii, la care influentele factorilor sunt: ~q = -~p, ceea ce prin insumare conduce la egalitatea ~q + (-~p) = o.

Abaterea ~ = 0 a cifrei de afaceri confirma maximul acesteia in conditiile de cantitate si pret determinate mai sus.

De exemplu, in vederea optimizarii cifrei de afaceri pe 0 piata cu concurentd imperfecta se folosesc urmatoarele date:

¢ Apllcatla 7: Maximizarea cifrei de afaceri

Fie ecuatia cererii unui produs pe piata oligopolistica de forma:

p =2.500-50xq

Se cere sa se determine maximul cifrei de afaceri aferente cererii si sa se verifice conditiile de optim.

Rezolvare:

1. Cifra de afaceri totala:

CA = q x (2.500 - 50 x q) = 2.500 x q - 50 X q2

2. Cifra de afaceri rnarginala:

CAM = dCA = d(2.500q-SOq2 L2.S00-100q

dq dq

56

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

3. Cifra de afaceri medie:

2 CAm = CA = 2.500-50q

q q

2.500 -50q q

4. Maximul cifrei de afaceri (CA = max) presupune:

a) Anularea cifrei de afaceri marginale:

CAM = 2.500 - 100q = 0

b) Volumul optim al vanzarilor:

lOOq = 2.500, de unde rezulta: q = 25 unitati

c) Negativitatea derivatei cifrei de afaceri marginale:

dCAM =-100<0 dq

5. Pretul vanzarilor:

2.500 - 50 x q = 2.500 - 50 x 25 = 1.250 u.m./unitate

6. Cifra de afaceri maxima:

CAmax = q x p = 25 x 1.250 = 31.250 u.m.

7. Verificarea nulitatii elasticitatii cifrei de afaceri:

E /I - CAM - 2.500-10Oq -0 CA q - CAm - (2.500lq)- 50q -

8. Calculul elasticitatii cererii:

E1"01 dp q d(2.500-50q) 25

p1q=-x-= x -50xO,02=-1

dq p dq 1.250

Analiza si diagnostic financiar-contabil

57

In concluzie:

1. Conditiile de maxim sunt indeplinite, astfel incat pentru un volum de vanzari de 25 unitati la un pret de 1.250 u.m. se poate obtine 0 cifra de afaceri maxima de 31.250 u.m., ceea ce se confirma prin negativitatea derivatei de ordinul2, prin caracterul descrescator al cifrei de afaceri marginale si prin valoarea zero a elasticitatii.

2. Acest maxim corespunde unei cereri normale, valoarea elasticitatii cererii fiind egala eu -1, la care abaterea eifrei de afaceri este egala eu zero prin insumarea influentelor factorilor (Aq = -i1p).

D. Dimensionarea cifrei de afaceri in raport ell cheltuielile

In analiza intereseaza nu numai conditiile care maximizeaza cifra de afaceri, ci si conditiile in care aeeasta are valori eare permit realizarea unor echilibre microeeonomice: cifra de afaeeri minima necesara in vederea recuperarii cheltuielilor (cifra de afaceri ctiticii), corespunzatoare pragului de rentabilitate; cifra de afaceri care poate asigura un benefieiu estimat, marja de securitate, sporul de eficienta s.a,

In aceste caleule trebuie sa se aiba in vedere relatiile dintre volumul vanzarilor (fizic sau valorie) si eheltuielile aferente acestora, astfel incat activitatea sa fie profitabila,

Deexemplu, pentru estimarea eifrei de afaceri eritice care permite recuperarea cheltuielilor fara profit, la care se atinge punctul "mort", respectiv pragul de rentabilitate, se are in vedere egalitatea:

CA critica = Cheltuieli de productie (fixe si variabile)

Factorial, acest echilibru presupune ecuatia:

n OlIO X P = Cf + o ° ° x V

-:len c -:lenlIc

in care:

Cf = cheltuielile fixe;

~ritic = volumul critic (minim) al vanzarilor;

v = cota de cheltuieli variabile pe unitatea de produs.

Din ecuatie se pot deduce si calcula urmatoarele valori:

58

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

1. Volumul critic al vanzarilor:

Cf ( ...... )

qcritic = unitap

p-v

2. Cifra de afaceri critics:

. Cf .

CA critica = q critic x P = (let)

I-vIp

3. Marja de securitate (Ms) in unitati fizice sau valorice:

Ms = qy - 'L:ntic' respectiv: Ms = CA - CAcritic4

4. Sporul de eficienta (Se) din vanzari sau din cifra de afaceri:

Se= qy -qcritic xl00 (%) qy

sau

Se= CA-CAcritici xl00 (%) CA

Metoda pragului de rentabilitate i~i gaseste aplicabilitatea in evaluarea coeficientului levierului de exploatare si a riscului economic.

De exemplu, efectuam analiza echilibrului pe baza pragului de rentabilitate in cazul a dona intreprinderi, A si B, care inregistreaza rezultate diferite conform volumului efectiv de activitate, in conditiile aceluiasi pret de of etta, folosind datele din Tabelul 8, din care se desprind urmatoarele conc1uzii:

1. Dimensiunea cifrei de afaceri in raport cu cheltuielile la eele doua intreprinderi confirma faptul ca, in conditiile aceluiasi pret de vanzare unitar al produsului, aceasta este direct proportionala cu cantitatea vanduta, dar eheltuielile aferente au erescut mai lent la intreprinderea B.

2. Ca urmare a unor cheltuieli fixe si a unor eheltuieli variabile unitare diferite, intreprinderea A a inregistrat 0 cifra de afaceri sub nivelul eifrei de afaceri eritice, din eauza faptului ca volumul fizic al vanzarilor s-a situat

Analiza si diagnostic financiar-contabil

59

sub volumul critic, in timp ee intreprinderea B a inregistrat valori superioare valorilor critice.

3. Ca urmare, se constata lipsa marjei de securitate (eantitativ si valorie) in primul eaz si existenta unei marje confortabile in eel de-al doilea, ceea ee echivaleaza eu un spor deeficienta negativ de 20% si respectiv cu unulpozitiv de 12,5% din vanzari (eifra de afaceri).

¢ Aplicatia 8: Cifra de afaceri in raport cu cheltuielile

Tabelu18

Indicatori ... Diferente
Nr. Intreprinderea
crt. A B B-A
1. Cantitatea vanduta (qv) (bue.) 20.000 40.000 +20.000
2. Pretul de vanzare unitar (P) (lei/buc.) 60.000 60.000 -
3. Cifra de afaeeri (CA) (mii lei) 1.200.000 2.400.000 +1.200.000
4. Cheltuieli fixe (Cf) (mii lei) 360.000 700.000 +340.000
5. Cheltuieli variabile unitare (v)
(lei/buc.) 45.000 40.000 -5.000
6. Cheltuieli variabile totale (Cv)
(mii lei) 900.000 1.600.000 +700.000
7. Cheltuieli totale (Ch) (mii lei) 1.260.000 2.300.000 +1.040.000
8. Volumul critic al vlinziirilor
(qcritie) (buc.) 24.000 35.000 +11.000
9. Cifra de afaceri criticii (CAer)
(mii lei)· 1.440.000 2.100.000 +660.000
10. Marja de securitate (Ms) (buc.) -4.000 +5.000 +9.000
II. Marja de securitate (Ms) (mii lei) -240.000 +300.000 +540.000
12. Sporul de eficienfii (Se) (prin qv) (%) -20 +12,5 +32,5
13. Sporul de eficienfii (Se) (prin CA) (%) -20 +12,5 +32,5 4. Consecinta modului diferit de acoperire a cheltuielilor din cifra de afaeeri se va refleeta direct in rezultatul final al intreprinderilor: intreprinderea A va inregistra pierderi care se pot estima prin eheltuieli superioare eifrei de afaceri, in timp ce intreprinderea B va inregistra beneficii datorita faptului ca nivelul eheltuielilor totale este situat sub nivelul eifrei de afaeeri efective.

..

60

Prof. univ. dr. Sn..VIA PETRESCU

E. Analiza efectelor modificirii cifrei de afaceri

Cifra de afaceri permite evaluarea acti vitatii, fiind un indicator de perJormanfiJ" in masura in care este singura purtatoare de incasari de trezorerie si are multiple efecte prin modul to care se reflecta in principalii indicatori economico-financiari ai intreprinderii.

De exemplu, cifra de afaceri se regasestein urmatorii indicatori:

1. Beneficiul activitatii de baza:

B=CA-Ct

2. Cheltuielile la 1.000 lei CA:

1= Ct x1.000 CA

3. Rata profitabilitatii:

B R=-x100

CA

4. Numarul de rotatii ale active lor totale (At):

N=CA At

5. Durata in zile a unei rotatii a activelor totale:

Dz=_!_= TxAt

N CA

6. Numarul de rotatii ale activelor circulante (Ac):

N= CA Ac

7. Durata in zile a unei rotatii:

Dz=..!_= TxAc

N CA

· Analiza si diagnostic financiar-contabil

61

8. Eficienta activelor imobilizate:

1= CA x 1.000 Ai

2.2.1.2. Analiza productiei exercitiului

Productia exercitiului (Pex) este indicatorul valoric care dimensioneaza intreaga activitate desfasurata de intreprindere in cursul unui exercitiu, fiind utila si necesara in analiza volumului acti vitatii intreprinderilor cu cicIu lung, unde finalizarea produselor are 0 durata relativ mare (peste 0 luna) si in consecinta productia neterminata (in curs de executie) detine 0 pondere mare.

Productia exercitiului se compune din bunurile si serviciile produse de intreprindere, indiferent de destinatie: vanzare, stocare sau imobilizare, fiind apreciata ca productia globala a exercitiului financiar.

Exprimand nivelul real de activitate al intreprinderii, acest sold intermediar de gestiune se determina prin insumarea productiei vandute (Pv) cu productia stocata (Ps) si cu productia imobilizata (Pi), respectiv productia realizata de entitate pentru scopuri proprii si capitalizata:

Pex = Pv + Ps + Pi

Productia vandutii cuprinde produsele vandute si serviciile prestate la pret de facturare fara taxe (cifra de afaceri din activitatea de baza).

Productia stocata cuprinde variatia (+~S) stocurilor finale (Sf) de produse finite, semifabricate, productie in curs de executie, marfuri, materii prime si materiale consumabile, obiecte de inventar lafinele perioadei (soldul creditor al contului 711) fata de stocurile initiale (Si) de la inceputul perioadei (soldul debitor al contului 711),

AS = Sf-Si

Productie imobilizata exprima veniturile din productia de imobilizari necorporale si corporale si constituie productia realizata de entitate pentru scopuri proprii si capitalizata, fara a fi destinata pietei.

Desi totalizeaza volumul intregii activitati a intreprinderii in cursul unui exercitiu financiar, productia exercitiului prezinta dezavantajul neomogenitaii: elementelor luate in calcul, care afecteaza comparabilitatea:

62

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

productia vanduta este evaluata in preturi de vdnzare (exc1usiv TVA), iar productia stocata, care poate cuprinde si provizioanele pentru depreciere, ca si productia imobilizata (realizata in scopuri proprii) sunt evaluate in costuri de productie.

Inconvenientul poate fi inlaturat prin evaluarea componentelor productiei exercitiului in costul de productie.

Analiza factoriala a productiei exercitiului presupune mai multe trepte de diviziune, asa cum se prezinta in exemplul urmator, folosind datele din Tabelul9:

~ Aplicatia 9: Analiza dinamicii productiei exercitlulul

Tabelu19

Nr. Elemente de ealeul Exercitiul finaneiar Abateri Indiei
crt. -(mii lei) Precedent Curent (M) (0/0)
1. Productia vanduta (Pv) 134.648 162.271 +27.623 120,51
2. Productia stocata (±A.S) (3-4) +2.813 +84 -2.729 2,98
3. Sold C ct. 711 (+) (Sf) 12.732 13.494 +762 105,98
4. Sold D ct. 711 (-) (Si) 9.919 13.410 +3.491 135,19
5. Productia imobilizata (Pi) 140 200 +60 143.88
6. ProdllCfUz exercipllilli (Pex) 137.601 162.555 +24.954 118,13 Pe baza datelor din Tabelul 9 se obtin urmatoarele rezultate:

1. Modificarea productiei exercitiului este diferenta:

~ = 162.555 - 137.601 = +24.954 mii lei

(M = IPex - 100 = 118,13 - 100 = +18,13%)

2. Factorii de influenta sunt urmatorii:



Pe treapta I:

~ = ~Pv + M>s + Api

A

In care:

Analiza si diagnostic financiar-contabil

63

~Pv = PVI - PVo = 162.271 - 134.648 = +27.623 mii lei

(~rpv= +27.623 xl00=+20 07%)

137.601 '

~PS = PSI - PSo = 84 - 2.813 = -2.729 mii lei

( -2.729 )

~rPs= xl00=-1,98%

137.601

~Pi = Pit - Pio = 200 - 140 = +60 mii lei

(&-Pi = +60 xl 00 = + 0,04%) 137.601

Prin insumare se verifica egalitatea:

~PV + ~Ps + ~Pi = 27.623 - 2.729 + 60 = +24.954 mii lei = ~

(20,07 - 1,98 + 0,04 = + 18,13% = &)

Pe treapta a II ... a:

~Ps = -2.729 mii lei = ~Sf + i1Si

(&-ps= -2.729 xlOO=-1 98%)

137.601 '

in care:

i1Sf= Sf} - Sfo = 13.494 - 12.732 = +762 mii lei

(L1rSf= +762 xl00=-tO 55%)

137.601 '

i1Si = Sio - Sit = 9.919 - 13.410 = -3.491 mii lei

(~rSi= -3.491 xl00=-2 530/0)

137.601 '

64

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

Prin insumare se verifica egalitatea:

ASf + ASi = +762 - 3.491 = -2.729 mii lei = APs

(+0,55 - 2,53 = -1,98% = ArPs)

in concluzie:

1. Cresterea productiei exercitiului a fost consecinta cresterii productiei vandute si a productiei imobilizate.

2. Reducerea productiei stocate (destocajul) a diminuat productia exercitiului, ceea ce s-a realizat prin reducerea stocurilor finale si cresterea stocurilor initiale.

Productia exercitiului poate fi majorata amt prin cresterea cifrei de afaceri cu efecte favorabile asupra veniturilor, cat siprin cresterea stocurilor si aproducf,iei imobi/izo.te. De aceea, analiza urmareste modificarea structurii productiei exercitiului si elementele cu rol determinant in cresterea acesteia, ceea ce impune verificarea dinamicii vanzarilor comparativ cu dinamica stocurilor.

De exemplu, structura productiei exercitiului este prezentata in Tabelull 0:

~ Aplicatia 10: Analiza structurii productiei exercitiului Tabelul10

Elemente de calcul Exercitiul ftnanciar Structura productlel
(mil lei) (%)
Precedent Curent So Sl
Productia vandutA (Pv) 134.648 162.271 87,85 99,82
Productia stocata (AS) (±) +2.813 +84 2,04 0,05
Productia imobilizata (Pi) 140 200 10,11 0,13
Producfia exercifiului (Pex) 137.601 162.555 100 100 Din datele Tabelului lOse desprind urmatoarele concluzii:

1. Elementul dominant in productia exercitiului a fost productia vanduta, a carei pondere a crescut la peste 99%.

2. Productia stocata s-a redus; stocurile finale in scadere comparativ cu stocurile initiale au antrenat reducerea ponderii acestora in productia exercitiului,

Analiza si diagnostic jinanciar-contabil

65

3. Productia imobilizata a crescut atat ca valoare, cat si ca pondere in productia exercitiului, pe care a majorat-o prin investitii in imobilizari.

Productia exercitiului caracterizeaza intreaga gama de activitati a intreprinderii si poate creste de la 0 perioada la alta in urma unor investitii in imobilizari sau prin cresterea productiei stocate.

Influenta factorilor de crestere a productiei exercitiului trebuie interpretata diferentiat deoarece nu orice crestere a productiei exercitiului se reflecta in imbunatatirea performantei financiare. Astfel:

a) Cresterea stocurilor constituie un semnal de alarma in cazul scaderii vanzarilor, ceea ce impune urmarirea atenta a dinamicii acestora, majorarea stocurilor favorizand imobilizari de active circulante cu efect negativ asupra vitezei de rotatie.

,

b) Reducerea stocurilor prin diminuarea soldului creditor al contului 711 in raport cu soldul debitor (destocajul) diminueaza corespunzator productia exercitiului, constituind un factor de reducere a imobilizarilor de active circulante care poate afecta continuitatea procesului de productie.

c) Cresterea vanzarilor, ca si a stocurilor, poate fi consecinta utilizarii unor materii prime mai scumpe, de aceea rata de crestere a cifrei de afaceri trebuie comparata cu ratele intreprinderilor din acelasi sector pentru 0 mai buna situare a intreprinderii, iar productia exercitiului trebuie studiata pe mai multi ani comparativ cu productia medie a intreprinderilor similare.

d) Fara a fi un indicator principal de apreciere ~i evaluare a performantei financiare a intreprinderii, importanta cresterii productiei exercitiului decurge din rolul acesteia in evaluarea volumului global de activitate din cursul unui exercitiu financiar, precum si in ceea ce priveste calculul si analiza valorii adaugate.

2.2.1.3. Analiza valorii adiiugate

Productia exercitiului constituie indicatorul de baza utilizat in analiza pentru determinarea valorii adaugate, avand in vedere eel activitatea intreprinderii in cursul exercitiului este reprezentata prin productia.exercitiului pentru care aceasta a consumat prestatii exteme sub forma unor diverse consumuri intermediare.

Diferenta care ramane dupa deducerea aces tor consumuri din productia realizata in cursul unui exercitiu reprezinta partea de productie care i~i gaseste originea in functionarea intreprinderii prin aportul factorilor de productie ~i ea reprezinta valoarea adliugatii produsa.

66

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

Aceasta productie traduce rolul creator al intreprinderii, exprima crearea sau cresterea valorii aduse de intreprindere bunurilor si serviciilor achizitionate de la terti prin activitatile de productie sau de comercializare si mascara ceea ce adaugIJ intreprinderea la circuitul economic prin propria activitate, prin utilizarea factorilor de productie,

Intreprinderea produce bunuri si servicii, dar consuma 0 parte a productiei altor intreprinderi si numai diferenta dintre ceea ce produce si ceea ce consuma in acest scop mareste valoarea propriei productii.

Din aceste considerente, valoarea adaugata are 0 importanta mai mare dec at cifra de afaceri, care nu poate oferi singura 0 imagine adevarata a intreprinderii, in sensul ca pot exista intreprinderi cu aceeasi cifra de afaceri, foarte deosebite dupa obiectul de activitate, care insa realizeaza valoare adaugata diferita, singura care Ie poate masura puterea economicii reala,

Valoarea adaugata se situeaza intre cumpilrilri (piata in amonte) si vanziJri (piata in aval), fiind instrumentul de masura a mijIoacelor de actiuni autonome ale intreprinderii care caracterizeaza, mai fidel decat cifra de afaceri, performanta intreprinderii.

Prin continutul sau, valoarea adaugata este unul dintre indicatorii cei mai semnificativi ai activitatii intreprinderii, fiind echivalentul microeconomic a1 produsului intern brut, in sensul ca suma valorilor adaugate ale agentilor economici constituie PIB:

r.Vad=pm

A

In acti vitatea practica, valoarea adilugatil constituie atat un instru-

ment de anaUzil, cat $i un mijloc de gestiune.

Ca instrument de analizl1, valoarea adaugata permite aprecierea performantelor economico- financiare ale intreprinderii: puterea economica reala a acesteia, contributia factorilor de productie Ia crearea propriei bogatii, contributia intreprinderii Ia crearea pm, capacitate a de a-si asigura prin forte proprii un anumit numar de faze de productie (in functie de gradul de integrare economica),

A

In egala masura, valoarea adaugata este un indicator de apreciere a

taliei intreprinderii mai semnificativ decat cifra de afaceri, care exprima veniturile din activitatea de comercializare a productiei,

Utilizata in comparO/ii intra-sectoriale, valoarea adaugata poate reflecta diferente structurale intre intreprinderi similare prin prisma raportului dintre factorii de productie incorporati in activitatea economica (munca si capitaluI).

Analiza si diagnostic financiar-contabil

67

Ca mijloc de gestiune, valoarea adaugata caracterizeaza exploatarea intreprinderii, fiind utilizata in gestiunea previzionala, in controlul de gestiune, precum si in fiscalitate pentru determinarea taxei pe valoarea adaugata.

Calculul valorii adaugate se realizeaza prin doua metode:

1. Metoda substractiva (sintetica), ce determina valoarea adaugata ca difcrenta intre productie si cumparari, in sensul pietei in amonte.

2. Metoda aditivli (analitica), ce presupune un demers invers, vizand elementele de repartitie ale valorii adaugate In care se inglobeaza in fapt costul factorilor de productie care trebuie remunerati,

In timp ce metoda sinteticli are utilitate practica, metoda analitica prezinta mai mult importantd teoretica privind structura valorii adaugate.

1. Analiza valorii adaugate calculate prin metoda substractiva Dupa aceasta metoda, valoarea adaugata (Vad) este diferenta dintre productia exercitiului (plus marja comerciala) si consumurile (Ci) de bunuri si servicii provenite de la terti:

Vad=Pex +Mc- Ci

Marja comerciala (Me) este diferenta dintre vanzarile de marfuri (Vmf) si costul de cumparare al marfurilor (Chmf), fiind suplimentul de valoare adusa de activitatea comerciala ca valoare addugatd vanduta.

La intreprinderile producatoare lara activitati comerciale valoarea adaugata . provine numai din activitatea industriala si se calculeaza prin diferenta:

Vad=Pex-Ci

Consumurile intermediare sunt bun uri si servicii cumpdrate din exterior si cuprind urmatoarele elemente de calcul: materii prime, materiale consumabile (Mp), utilitati (D), aIte prestatii externe (Ape) si aIte cheltuieli materiale (Acm):

Ci = Mp + Acm + U + Pext

De exemplu, analiza valorii adaugate calculate dupa metoda sintetica se efectueaza pe baza datelor Tabelului 11:

68

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

q Aplicafia 11: Calculul valorii adaugate prin metoda substractiva

Tabelull1

Nr. Elemente de calcul Exercipul financjar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent (±A) (%)
1. Maria comerciala (Me) (1-2) 272 419 +147 154,04
2. Productia exercitiului (Pex) 137.601 162.555 +24.954 134,31
3. Consumuri intennediare
(Ci), dintre care 72.775 72.785 +10 100,01
- Materii prime ~i materiale
consumabile (Mp) 54.759 48.867 -5.892 89,24
- Alte eheltuieli materiale
(Acm) 630 843 +213 134,0
- Energie ~i apa (U) 8.344 8.198 -146 98,25
- Prestatii exteme (Pext) 9.042 14.877 +5.835 164,5
4. Valoarell tulallgati (Vad)
(1+2-3) 65.098 90.189 +25.091 138,54 Din datele Tabelului 11 se obtin urmatoarele rezultate:

1. Modificarea valorii adaugate este diferenta:

/l = Vad. - Vad, = 90.189 - 65.098 = +25.091 rnii lei (Ilr = IVad - 100 = 138,54 - 100 = +38,54%)

2. Factorii de influenta sunt determinati pe doud trepte:

Pe treapta I:

/l = llPex + AMc + /lei

A

10 care:

IlPex = Pexj - Pexn = 162.555 - 137.601 = +24.954 mii lei

(Ilrpex= +24.954 xlOO=+38 33%)

65.098 '

Analiza si diagnostic Jinanciar-contabil

69

~Mc = MCI - Me, = 419 - 272 = + 147 mii lei

( +147 )

&-Mc= xl00=+0,22%

65.098

~Ci = Cio - Ci, = 72.775 -72.785 = -10 mii lei

( -10 )

&-Ci= x 100=- 0,01 %

65.098

Prin insumare se verifica egalitatea:

~Pex + ~c + ~Ci = +24.954 + 147 - 10 = +25.091 mii lei = t\

(38,33 + 0,22 - 0,01 = +38,54% = &-)

Pe treapta a II-a:

a) Influenta productiei exercitiului:

t\Pex = 24.954 mii lei = APv + t\Ps + t\p

in care:

~Pv = PYI - PYo = 162.271 - 136.648 = +27.623 mii lei

(&-PY= +27.623 x 100=-+4243%)

65.098 '

~Ps = PSI - PSo = 84 - 2.813 = -2.729 mii lei

(&-PS= -2.729 XI00=-4,19%) . 65.098

~Pi = Pit - Pio = 200 -140 = +60 mii lei

(&-Pi= +60 XIOO=+0,09%) 65.098

70

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

Prin insumare se verifica egalitatea:

~Pv + APs + APi = 27.623 - 2.729 + 60 = +24.954 mii lei = APex

(+42,43 - 4,19 + 0,09 = +38,33% = ru-Pex)

b) Influenta marjei comerciale:

AMc = +147 mii lei (0,22%) = ~Vmf + ~Chmf

in care:

~Vmf= Vmf - Vmfo = 1.227 - 1.381 = -154 mii lei

( -154 )

ru-Vmf= xl00=-0,24%

65.098

~Chmf= Chmfo - Chmf = 1.109 - 808 = +301mii lei

( +301 )

&Chmf= x100=+0,46%

65.098

Prin insumare se verifica egalitatea:

~Vmf + ~Chmf= -154 + 301 = +147 mii lei = M1c

(-0,24 + 0,46 = +0,22% = ArMc)

c) Influenta consumurilor intermediate:

~Ci = AMp + ~U + APext + Mcm = +10 mii lei (0,01 %)

in care:

AMp = Mpo - MPl= 54.759 - 48.867 = +5.892 mii lei

(ArM = + 5.892 xl 00= + 9 05%)

P 65.098 '

Analiza si diagnostic financiar-contabil

71

~U =Uo- UI = 8.344 - 8.198 = + 146 mii lei

( +146 )

&-U= xl00=+0,22%

65.098

Mext = Pexto - Pext, = 9.042 - 14.877 = -5.835 mii lei

( -5.835 )

&-Pext = xl 00 = - 8,96%

65.098

Mcm = ACl110 - Acm.= 630 - 843 = -213 mii lei

( - 213 )

&-Acm= x100=-0,32%

65.098

Prin insumare se verifica egalitatea:

M1p+~U +Mpe+Mcm= +5.892 + 146-5.835-213 = +10mii lei = =~Ci

(9,05 + 0,22 - 8,96 - 0,32 = +0,01 % = ~rCi)

In conc1uzie:

1. Cresterea valorii adaugate s-a datorat cresterii productiei exercitiului si marjei comerciale;majorarea nesemnificativa a cheltuielilor privind consumurile intermediare s-a datorat cresterii prestatiilor externe si a a1tor cheltuieli materiale.

2. Cheltuielile cu materiile prime ~i materiale1e consumabile, dominante in consumurile intermediare, s-au redus, ceea ce a majorat valoarea adaugata,

3. Analizacresterii valorii adaugate trebuie continuata prin calculul influentelor factorilor de productie - potentialul intern al intreprinderii incorporat in munca si in capital.

2. Analiza factorilor de crestere a valorii adaugate calculate prin metoda substractlva

lndicatorulvaloarea adiiugatd indeplineste functii calitative deosebit de importante in sistemul indicatorilor de performantd utilizati in analiza.

72

Prof. univ. dr. sn, VIA PETREscu

Astfel, el se foloseste la calculul producti vitatii muncii, la calculul unor indicatori de eficienta economic a, precum si la detenninarea TVA.

A

In acest sens, valoarea adaugata trebuie corelatil cu ceilalti indicatori

de performanta ai exploatarii, respectiv cu productia exercitiului si cu cifra de afaceri, din care pot rezulta aspecte vizand factorii si corelatiile de crestere a valorii adaugate, precum ~i efectele acestei cresteri.

Cu cat este mai mare ponderea valorii adaugate tn productia exercitiuluicu amt se demonstreaza cresterea mai rapida a efortului creator al muncii si reducerea relativa a eonsumurilor din afara,

Caleulul valorii adaugate dupa metoda substractiva prin diferenta Vad = (Pex - Ci) + Me pennite evidentierea eoreiapilor care trebuie sa existe mtre dinamica productiei exercitiului si dinamiea consumurilor materiale si energetice reflectate in cheltuielile materiale care sunt favorabile cresterii indieatorului:

a) Productia exercitiului sa creasca mai rapid decat cheltuielile ma-

teriale.

b) Cu aceleasi cheltuieli materiale sa se obtina 0 productie cat mai mare.

c) La acelasi volum al productiei cheltuielile materiale sa se reduca.

Oricare dintre variante presupune un decalaj corespunzator tntre rit-

murile de crestere a productiei exercitiului si a consumurilor intermediare:

4ex > Ici•

Astfel; rata valorii adaugate tn productia exercitiului este eu amt mai

mare cu cat consumurile intermediare detin 0 pondere (SCi) mai mica:

Vad Pex-Ci Ci

-xlOO= xlOO=lOO--xlOO=100-SCi

Pex Pex Pex

A

In functie de aceasta pondere, factorii de crestere a valorii adaugate

rezulta din urmatoarea relatie de calcul:

Pex x Sc' ( SC·)

Vad=Pex- I+Mc=NxWx 1 __ 1 +Mc

100 100

tn care:

N = numarul de muncitori;

W = productivitatea anuala a muncii;

SCi = ponderea consumurilor intermediare tn productia exercitiului.

De exemplu, analiza factoriala a valorii adaugate dupa acest model

are la baza datele din Tabelul 12, din care se obtin urmatoarele rezultate:

Analiza st diagnostic financiar-contabil

73

1. Modificarea valorii adaugate este diferenta:

A = Vad. - Vad, = 90.189 - 65.098 = +25.091 mii lei (Ar = IYad - 100 = 138,54 - 100 = +38,54%)

2. Factorii de influenta sunt urmatorii:

A = AN +AWa+ ASCi + AMc

in care:

( ) ( SCiO)

AN= Nt-No xWaox 1- 100 =

=- I08xl08,37 x 0,4712=- 5.513 mii lei

(MN = -5.513 xl00=-8 47%J

65.098 '

( ) ( SCiO)

AWa=Ntx Wat-Wao x 1- =

100

= 1.162x31.546x 0,4712=+ 17.270 mii lei

(Mwa= +17.270 xl00=+26 53%J

65.098 '

(SCiO -SCil )

8SCi=NtXWatX 100 =

=1.162xI39,89xO,08112=+ 13.187mii lei

( + 13.187 . J

Ar SCi == x 100 = + 20,25%

65.098

AMc = MCI - Meo = 419 - 272 = +147 mii lei

( + 147 J

ArMe= xl00=+0,23%

65.098

74

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

~ Aplicatla 12: Analiza valorii adaugate calculate prin metoda substractiva

Tabelul12

Elemente de calcul Exercitiul financiar Abateri Indici
Precedent Curent (M) (%)
Productia exercitiuluiIf'ex) (mii lei) 137.601 162.555 +24.954 134,31
Numarul de muncitori (N) 1.270 1.162 -108 91,49
Productivitatea anuala a muncii (Wa)
(mii lei/muncitor) 108,347 19,893 +31,546 129,11
Consumurile intennediare (Ci) (mii lei) 72.775 72.785 +10 100,01
Ponderea consumurilor intermediare
(SCi) (%) 52,888 44,776 -8,112 84,66
Valoarea tullillgati (Vad) (mii lei) 65.098 90.189 +25.091 138,54 Prin insumare se verifica egalitatea:

AN +~Wa+~a=-5.513+ 17.270+ 13.187 + 147=+25.091 rnii lei e A (-8,47 + 26,53 + 20,25 + 0,23 = +38,54% = &-)

~ .

In concluzie:

1. Majorarea valorii adaugate a fost consecinta cresterii marjei comerciale cu 54,04% si a productivitatii anuale a muncii cu 29,11 %.

2. Reducerea numarului de muncitori cu 8,51 % a redus valoarea adaugata ca urmare a cresterii productivitatii anuale a muncii.

3. Reducerea ponderii consuniurilor intennediare in productia exercitiului cu 15,34% a majorat corespunzator valoarea adaugata, ceea ce reflecta eforturi pe linia folosirii eficiente a potentialului material.

4. Ritmul de crestere a productiei exercitiului (34,31 %) a devansat ritmul de crestere a consumurilor intennediare (10%), ceea ce a favorizat reducerea ponderii acestora si cre~~erea valorii adaugate cu 38,54%.

3. Analiza valorii adaugate calculate prin metoda aditivi Calculul valorii adaugate prin metoda aditiva (analitica) presupune un demers invers fata de precedentul si vizeaza studiul elementelor care compun valoarea adaugata prin participarea factorilor de productie care trebuie remunerati.

Analiza si diagnostic financiar-contabil

75

Metoda aditivii sau analitica este 0 metodii de reparti/ie care presupune insumarea elementelor structurale ale valorii nou-create care cuprinde: cheltuielile cu personalul (salarii si cheltuieli cu protectia sociala) (Chp), impozitele si taxele fara TV A (I + Tx), cheltuielile financiare (Chfin), amortizarea activelor imobilizate (Aai) si respectiv valoarea adaugata neta (Vadn) dupa deducerea amortizarii.

In acest sens, exista doua posibilitati de calcul al valorii adaugate:

a) Pe baza rezultatului net al exercitiului:

Vad = Cheltuielile cu personalul + Cheltuielile cu impozite, taxe si viirsiiminte asimilate (inclusiv impozitul pe profit) + Cheituielilejinanciare + Ajustiirile de valoare privind imobilizarile corporale si necorporale + Ajustiirile de valoare privind activele circulante + Ajustiirile privind provizioanele + Alte cheltuieli de exploatare (Cheltuielile cu despagubiri, donatii si activele cedate) + Cheltuielile extraordinare + Rezultatul net (din care se deduc: alte venituri din exploatare, veniturile financiare, veniturile extraordinare, veniturile din subventii de exploatare)

b) Pe baza rezultatului din exploatare:

Vad = Cheltuielile cu personalul + Alte cheltuieli de exploatare (Cheltuielile cu impozite, taxe si varsaminte asimilate + Cheltuielile cu despagubiri, donatii si activele cedate) + Ajustiirile de valoare privind imobiliziirile corporale si necorporale + Ajustiirile de valoare privind activele circulante + Ajustarile privind provizioanele + Rezultatul din exploatare (din care se deduc alte venituri din exploatare)

Modelele de calcul pun in evidenta rolul consumurilor investitionale reprezentate de cheltuielile cu amortizarea si provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor, care reflecta si contributia echipamentelor de productie (inclusiv a cheltuielilor de leasing operational pentru achizitionare) alaturi de alti factori de productie la crearea valorii adaugate brute.

Prin excluderea amortizarii ~i provizioanelorpentru deprecierea irriobilizarilor (Aai) se obtine valoarea adaugatii netii:

Vad n = Vad br - Aai

Modelul de calcul al valorii adaugate oferit de metoda analitica permite analize privind:factorii de crestere, structura valorii adaugate in functie

76

Prof. univ. dr. Sn.VIA PETRESCU

de aportorii de capitaluri, precum si repartizarea acesteia in vederea remunerarii factorilor de productie - munca si capitalul=-, singurii care contribuie la realizarea valorii nou-create.

A. Analiza factoriali a valorii adiugate vizeaza factorii de crestere a indicatorului care depind de elementele luate in calcul.

De exemplu, valoarea adaugata calculata prin metoda analitica in functie de rezultatul net (varianta A) foloseste datele din Tabelul13, din care se.obtin urmatoarele rezultate:

1. Modificarea valorii adaugate este diferenta:

~ = Yael} - Vad, = 90.189 - 65.098 = +25.091 mii lei (M = IYad - 100 = 138,54 - 100 = +38,54%)

2. Factorii de influenta sunt urmatorii:

,

~ = ~Chp + ~(I + Tx) + ~Chfin + Mce + Mjpr + AAai + Mjac + + ~ + AAve + ~Vfin

in care:

~Chp = Chp, - Chpo = 37.663 - 31.645 = +6.018 mii lei

(ArCh = +6.018 xl00=+9 24%J

p 65.098 '

~(I + Tx) = (II + TXl) - (10+ TXo) = 4.841- 5.864 = -1.023 mii lei

( -1.023 J

M(I+Tx)= xl00=-1,57%

65.098

~Chfm = Chfin, - Chfino = 4.273 - 2.852 = + 1.421 mii lei

(ArChfin= +1.412 Xl00=+218%J

65.098 '

Analiza si diagnostic financiar-contabil

77

LlAce = Ace. - Ace, = 8.383 -7.678 = +705 mii lei

( +705 )

&-Ace= xIOO=+ 1,08%

65.098

LlAjpr = Ajpr, - Ajpn, = 2.401 - 1.200 = + 1.20 1 mii lei

(&-Ajpr = + 1.201 xl 00 = + 1,84%) 65.098

AAai= Aai, - Aaio = 15.028 -7.045 = +7.983 mii lei

(&-Aai= +7.983 xl00=+12 26%)

65.098 '

Mjac = Ajac, - Ajac, = 660 -741 = -81 mii lei

( -81 )

ruAjac= xl00=-0,12%

65.098

LlRn = Rn, - Rno = 19.678 - 12.425 = +7.253 mii lei

(ruRn= + 7.253 xl00=+ 1114%)

65.098 '

LlAve = Aveo- Ave, = 816 -1.085 = -269 mii lei

( -269 )

ruAve= xl00=- 0,41%

65.098

Ll Vfin = Vfin, - Vfin, = 3.536 - 1.653 = + 1.883 mii lei

( +l.883 )

LlrVfin= x 100=+ 2,89%

65.098

78

Prof. univ. dr. SILVIA PETREscu

c:> Aplicatia 13: Calculul valorii adiugate dupa metoda aditivi - varianta A

Tabelul13

Nr. Elemente de caleul Exereltlul financiar Abateri Indici
crt. (mil lei) Precedent Curent (:CA) (%)
1. Cheltuieli cu personalul (Chp) 31.645 37.663 +6.018 119,01
2. Impozite ~i taxe - total
(I + Tx) (+) 5.864 4.841 -1.023 82,57
3. Cheltuieli financiare (Chfin) (+) 2.852 4.273 +1.421 149,82
4. Cheltuieli cu despagubiri, donatii
~i active le cedate (+) 7.678 8.383 +705 109,18
5. Ajustiri de valoare privind
imobilizarile corporale ~i
necorporale (+) 7.045 15.028 +7.983 158,37
6. Ajustiri de valoare privind
active Ie circulante (+) 741 660 -81 88,94
7. Ajustiri privind provizioanele (+) 1.200 2.401 +1.201 200,08
8. Re1.llltatlll net (Rnet) (+) 12.425 19.678 +7.253 158,37
9. Aite venituri din exploatare
(Ave) (-) 816 1.085 +269 132,96
10. Venituri financiare (Vfin) (-) 3.536 1.653 -1.883 46,74
11. Vlllollrellllllillgllt4 brllt4 65.098 90.189 +25.091 138,54
12. VlIlollrellllllillgllti neti (11-5) 58.053 75.161 +17.108 129,46 Prin insumare se verifica egalitatea:

~Chp + ~(I + Tx) + ~Chfm + Mai +Mce + Mjpr + Mjac + ARn + + ~Ave + ~Vfin = 6.018 - 1.023 + 1.421 + 705 + 1.201 + 7.983 - 81 + + 7.253 - 269 + 1.883 = +25.091 mii lei = A

(9,24 - 1,57 + 2,18 + 1,08 + 1,84 + 12,26 - 0,12 +11,14 - 0,41 + + 2,89 = +38,54% = M)

In concluzie:

1. Cresterea valorii adaugate a fost consecinta cresterii elementelor de repartitie, cu exceptia impozitelor si taxelor si a ajustarii valorii activelor circulante.

2. Cea mai mare contributie la cresterea valorii adaugate au avut-o amortizarile si provizioanele privind deprecierea imobilizarilor, rezultatul net si cheltuielile eu personalul.

Analiza si diagnostic financiar-contabil

79

Calculul valorii adaugate prin metoda aditiva - varianta B, in functie de rezuluuul din exploatare, foloseste datele din Tabelul14.

¢ Aplicatia 14: Calculul valorii adaugate dupa metoda aditiva -variantaB

Tabelul14

Nr. Elemente de calcul Exercltlul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent (±A) (0/0)
1. Cheltuieli eu personalul (Chp) (+) 31.645 37.663 +6.018 119,01
2. Cheltuieli eu alte impozite si taxe
(l + Tx) (+) 5.864 4.841 -1.023 82,57
3. Cheltuieli eu despagubiri, donatii si
aetivele eedate (+) 7.678 8.383 +705 109,18
4. Ajustari de valoare privind
imobilizarile eorporale si
neeorporale (+) 7.045 15.028 +7.983 158,37
5. Ajustari de valoare privind aetivele
eireulante (+) 741 660 -81 88,94
6. Ajustari privind provizioanele (+) 1.200 2.401 +1.201 200,08
7. Rezultaml din exploatare
(Rexp) (+) 16.893 26.344 +9.451 155,94
8. Alte venituri din exploatare
(Ave) (~) 816 1.085 +269 132,96
9. Valoarea adiiugatii brutii 65.098 90.189 +25.091 138,54
10. Valoarea adiiugatii netii (9-4) 58.053 75.161 +17.108 129,46 Din datele Tabelului 14 se desprind urmatoarele concluzii privind factorii de crestere a valorii adaugate:

1. Cea mai mare contributie la cresterea valorii adaugate a avut-o majorarea rezultatului din exploatare, urmata de cresterea amortizarii si provizioanelor pentru deprecierea imobilizarilor corporale si necorporale si a cheltuielilor cu personalul.

2. Reducerea ajustarilor de valoare privind activele circulante si cresterea altor venituri din exploatare (care se de due ) au diminuat corespunzator valoarea adaugata.

3. Cresterea provizioanelor, ca si a cheltuielilor cu despagubirile, donatiile si activele cedate, a majorat valoarea adaugata,

80

Prof. univ. dr. SILVIA PETREscu

Modificarile elementelor constitutive ale valorii adaugate se reflect! in repartizarea acesteia pe participanti,

B. Analiza structurali a valorii adiugate vizeaza cotele procentuale de participare a elementelor de repartitie la crearea valorii adaugate, care reflect! remunerarea factorilor de productie corespunzator aportului fiecaruia:

a) Remunerarea muncii:

Rm = Cheituieli cu personaIuI x 100 Valoarea adaugata

b) Remunerarea statuIui:

Impozite ~i taxe

Rs= x 100

Valoarea adiugata

c) Remunerarea creditorilor:

Cheltuieli financiare 100

Rc=· x

Valoarea adaugata

d) Remunerarea investitiilor:

Amortizari ~i provizioane

Ri= x 100

Valoarea adaugata

e) Remunerarea intreprinderii:

A Rezultatul net 100

Rl= x

Valoarea adaugata

Repartizarea valorii adaugate Intre participantii la activitatea intreprinderii of era 0 informatie utila privindpartajulintre cei care au drepturi asupra veniturilor create. Astfel se evidentiaza rolul valorii adaugate de indicator alfunc/iei de produc1ie care depinde de factorii principali (munca si capi-

Analiza si diagnostic jinanciar-contabil

81

talul), prin raportul dintre cheltuielile de personal si cheltuielile care reflecta aportul de capitaluri care beneficiaza de cote-patti si valoarea adaugata,

Structura valorii adaugate reflecta cotele de participare a aportorilor de capitaluri la realizarea valorii nou-create, tinand seama de faptul ca majorarea valorii adaugate cointereseaza toti participantii la viata intreprinderii astfel:

1) Personalul intreprinderii: prin cheltuielile de personal atribuite direct sub forma de salarii sau indirect sub forma unor prestatii sociale si prin cotele de participare la profit.

2) Aportorii decapitaluri: prin dobanzile platite creditorilor si prin dividendele platite actionarilor,

3) Statui: prin impozitele si taxele incasate si prin impozitul pe profit.

A

4) Intreprinderea insa~i, prin compensarea deprecierii si uzurii ele-

mentelor de activ, prin amortismente si provizioane de depreciere si prin autofinantarea propriei dezvoltari.

Remunerarea factorilor de productie din valoarea adaugata pune in evidenta faptul ca fiecare factor incorporeaza doua paT/i distincte: una care corespunde unui cost addugat pentru intreprindere si alta care corespunde unei prelevari din rezultat.

Costul adaugat este costul activitatii intreprinderii, pe care aceasta 11 adauga bunurilor si serviciilor achizitionate din afara,

Prelevarile din rezultat constituie componente ale rezultatului net care se repartizeaza factorilor de productie sub forma de dividende, impozit pe profit, autofinantare.

Analizata ca 0 tnsumare de costuri adaugate si de cote-patti din rezultat, valoarea adaugata of era 0 imagine asupra evolutiei aces tor costuri, de unde rezulta informatii utile pentru gestiune.

Structurarea valorii adaugate in functie de remunerarea aportorilor de capitaluri pe componentele viz and costurile addugate si preleviirile din rezultat se realizeaza dupa 0 schema care impune in prealabil cunoasterea modului de repartizare a profitului netdupadestinatie, conform Notei explicative 3, pentru: rezerva legala, sursele proprii de finantare (autofinantarea) si dividendele distribuite actionarilor.

Aportorii de capitaluri vizeaza munca prin cheltuielile de personal ~i participarea salariatilor la profit, creditorii si actionarii, prin cheltuielile financiare ~i dividende, statui, prin impozite si taxe, inclusiv impozitul pe

82

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

profit, si intreprinderea, prin amortizari si provizioane pentru depreciere si rezultatul pus in rezerva:

Vllloarea addllgata = Costll'; addugate + Cote-parfi din rezultat
.l. .l. .l.
LMunca = Cheltuieli de personal + Participatii la profit
II. Capitalurile = Cheltuieli fmanciare + Dividende actionari
III. Statui = Impozite ~i taxe + Impozit pe profit
IV. Intreprinderea = Amortismente + Autofinantare De exemplu, repartizarea valorii adaugate calculate anterior prin metoda analitica in functie de aportorii de capitaluri si partajarea acesteia conform structurii din modelul de mai sus (costurile adaugate si prelevarile din rezultat) corespunzatoare fiecaruia se prezinta in Tabelul 15, din care se desprind urmatoarele concluzii:

1. Modificarea structurii valorii adaugate s-a concretizat in reducerea ponderii costurilor adaugate si accentuarea ponderii cotelor-parti din rezultate.

2. Factorul dominant al valorii adaugate I-a constituit remunerarea muncii, a carei pondere s-a redus de la 50,45% la 43,42% in favoarea remunerarii intreprinderii, care a crescut de la 27,49% la 39%.

3. Remunerarea capitalurilor s-a redus de la 13,04% la 12,21 % si remunerarea statului a scazut de la·9% la 5,37%.

4. Cresterea aportului intreprinderii la realizarea valorii adaugate si remunerarea acesteia in proportie crescuta s-a concretizat in accentuarea ponderii amortizarilor si provizioanelor privind deprecierea imobilizarilor si rezultatului pus in rezerva, care sporesc capacitatea de autofinantare si imbunatatesc structura financiara a intreprinderii prin cresterea capitalurilor proprn.

A

In concluzie, se constata ca rezultatele inregistrate in repartizarea

valorii adaugate atesta ponderea in scade~ a costurilor adaugate de la 77,84% la 75,06% care se mentine dominanta in raport cu cotele-parti din rezultate, a carer pondere a crescut de la 22,16% la 24,94%.

Analiza si diagnostic jinanciar-contabil

83

¢ Aplicatia 15: Structura valorii adiugate pe particlpantl Tabelul15

Nr. Elemente de repartltle Exercitlul financiar Structura Vad (%.)
crt. (mil lei) Precedent Curent So SI
1. I. Munca 32.845 39.163 50,45 43,42
2. a) Cheltuieli eu personalul 31.645 37.663 48,61 41,76
3. b) Participarea salariatilor la
profit (provizion) 1.200 1.500 1,84 1,66
4. II. Capitalurile 8.489 11.016 13,04 12,21
5. a) Cheltuieli financiare 2.852 4.272 4,38 4,74
6. b) Dividende distribuite 5.637 6.743 8,66 7,47
7. III. Statui 5.864 4.841 9,00 5,37
8. a) Alte impozite ~i taxe 712 796 1,09 0,88
9. b) Impozit pe profit 5.152 4.046 7,91 4,49
...
10. IV. Intreprinderea 17.900 35.169 27~49 39,00
11. a) Ajustari de valoare privind
imobilizarile corp orale ~i
necorporale + aetivele circulante 7.786 16.589 11,96 18,39
12. a bis) Cheltuieli eu despagubiri,
donatii si aetivele eedate 7.678 8.3'83 11,79 9,30
13. b) Rezultat in rezerva 2.436 10.197 3,74 11,31
14. Valoarea adaugata bruta 65.098 90.189 100 100
15. I. Costuri adaugate (~)) 50.673 67.703 77,84 75,06
16. II. Cote-parfi din rezulta:
o» 14.425 22.486 22,16 24,94 Valoarea adiiugatii astfel structurata este, pe de 0 parte, un indicator de performanta, in masura in care permite sa se aprecieze eficacitatea intreprinderii pentru 0 activitate data (tinand seama de mijloacele materiale puse in opera), iar pe de alta parte este un indicator al gradului de integrare economica, daca avem in vedere aportul exterior de consumuri materiale si energetice.

Riscul dependentei de aportul exterior este cu amt mai mare cu cat integrarea economic a (pe verticala) a intreprinderii este mai redusa, ceea ce poate fi pus in evidenta prin studiul relatiei dintre cifra de afaceri si valoarea adaugata.

84

Prof. univ. dr. SILVIA PETREscu

2.2.1.4. Analiza rela/iilor dintre indicatorii valorici ai produc1iei

Indicatorii valorici ai productiei, prin elementele comune si de diferentiere, pot cunoaste dinamici diferite de la 0 perioada la alta, ceea ce impune aprofundarea relatiilor de interdependenta de care trebuie sa se tina seama in elaborarea modelelor multiplicative.

Pentru caracterizarea relatiilor dintre indicatorii valorici, cifra de afaceri, productia exercitiului, valoarea adaugata, in analiza se utilizeaza: raportul static si raportul dinamic.

Raportul static (Rs) compara indicatorii valorici doi cate doi, fiind un raport intre doua miJrimi absolute, in timp ce raportul dinamic (Rd) compara ritmurile de crestere.a indicatorilor·prin raportul a doi indici:

1) Relatia intre valoarea adIlugatil ,i producfia exercitiului:

Vad Pex-Ci .

a) Rs} =-xlOO= xlOO=lOO-SCl (%)

Pex Pex

Cresterea raportului arata reducerea ponderii consumurilor intermediare in productia exercitiului.

b) Rd} = IVad Vad}NadO

I Pex Pex }lPex 0

Cresterea raportului arata reducerea relativa a consumurilor intermediare.

2) Relatia intre valoarea adIlugatil brutiJ,i cea netil:

a) Rs2 = Vadn xlOO= Vadbr-Aai xlOO=lOO-SAai(%)

Vadbr Vadbr

Cresterea raportului reflecta redu.cerea ponderii amortizarii in valoarea adaugata bruta,

Cresterea raportului reflecta reducerea relativa a amortizarii.

Analiza si diagnostic financiar-contabil

85

3) Relatia intre cifra de afaceri $i productia exercitiului:

CA Pex-Ps-Pi ( )

a) RS3 =-xlOO= xlOO=lOO-Sps -SPi %

Pex Pex

Cresterea raportului reflecta reducerea ponderii productiei stocate si a productiei imobilizate.

Cresterea raportului reflecta reducerea relativa a stocurilor si a productiei imobilizate.

,

4) Relatia intre cifra de afaceri $i valoarea addugatil:

a) RS4= CA xlOO=Gdex= Gradul de dependenfii externd

Vad .

Gradul de dependenta externa depinde de natura activitatii intreprinderii, diferentiaza intreprinderile in functie de sector, fiind mai ridicat in distributie, unde valoarea adaugata este mai redusa comparativ cu cifra de afaceri, si mai redus in industrle.

, Raportul este relativ stabil in timp si are semnificatie numai in analizele comparative in spatiu (intrasectoriale).

5) Relatia intre valoarea adiiugatil $i cifra de afaceri:

a) Rs 5 = Vad xl 00 = Giv = Gradul de integrare pe verticald CA

Raportul evolueaza invers fata de gradul de dependenta externa: cu cat integrarea economica a intreprinderii este mai ridicata cu atat dependenta de aportul extern si gradul de rise aferent sunt mai reduse.

86

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

De exemplu, raporturile mentionate mai sus se prezinta in Tabelul 16, din care se desprind urmatoarele concluzii:

1. Cresterea raportului static RS1 si valoarea supraunitara a raportului dinamic Rd1 arata cresterea ponderii valorii adaugate in productia exercitiului ca unnare a reducerii ponderii consumurilor intennediare.

2. Scaderea raportului static RS2 si valoarea subunitara a raportului dinamic Rd2 reflecta reducerea ponderii valorii adaugate nete in valoarea adaugata bruta si cresterea ponderii cheltuielilor cu amortizarea si pro vizioanele privind deprecierea imobilizarilor corporale si necorporale.

q Aplicatla 16: Calculul rapoartelor statice ~i dinamice Tabelu116

Nr. Elemente de calcul Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mH lei) Precedent Curent (±A) (0/0)
1. Productia exercitiului (pex) 137.601 162.555 +24.954 134,31
2. Valoarea adiugat! brut! (Vadbr) 65.098 90.189 +25.091 138,54
3. Valoarea adiugat! net! (Vadn) 58.053 75.161 +17.108 129,46
4. Cifra de afaceri (CA) 136.029 163.498 +27.469 120,20
5. Rs1 = (VadlPex) x 100 (%) 47,31 55,48 +8,17 117,27
Rd1 = Iv.JIpcx 1,03 - -
6. Rs2 = (VadnlVadbr) x 100 (%) 89,17 83,44 -5,73 83,57
Rd2 = Ivam/Ivadb 0,93 - -
7. Rs3 = (CA/Pex) x 100(%) 98,85 100,58 +1,73 101',75
8. Rd3 = ICAIIPcx 0,89 - -
9. Rs4 = (CANad) x 100 (%) 208,96 181,28 -27,68 86,75
R~ = ICAlIvad 0,867 - -
10. Rss = (Vad/CA) x 100 (%) 47,85 55,16 +7,31 115,27
Rds = Iv.JIcA 1,15 - - 3. Cresterea raportului static RS3 si valoarea subunitara a raportului dinamic Rd3 reflecta cresterea ponderii cifrei de afaceri in productia exercitiului ca unnare a reducerii ponderii productiei stocate si a productiei imobilizate (cream pentru scopuri proprii si capitalizata).

Analiza si diagnostic financiar-contabil

87

4. Reducerea raportului static Rs 4 si valoarea subunitara a raportului dinamic Rd4 reflecta reducerea gradului de dependenta externa, ca 0 consecinta a cresterii gradului de integrare pe vertical a exprimat prin raportul static RS5 si valoarea supraunitara a raportului dinamic Rd5. Se confirma astfel reducerea riscului dependentei de aportul exterior de resurse materiale.

Gradul de integrare pe verticala, respectiv opusul gradului de dependenta externa, reflecta capacitatea intreprinderii de a-~i asigura singura un numar de faze deproductie, fara aport extern, ceea ce diminueaza riscul dependentei de fumizorii de resurse materiale.

Un grad de integrare economica redus va obliga intreprinderea la achizitia de resurse materiale din exterior, ceea ce va marl gradul de risco

2.2.2. Analiza soldurilor intermediare de gestiune privind rentabilitatea

'"

In continuarea soldurilor intermediare de gestiune caracteristice acti-

vitatii de exploatare (cifra de afaceri, marja comerciala, productia exercitiului, valoarea adaugata) se determina in .cascada" mai multe solduri intermediare de gestiune care caracterizeaza performantajinanciara a intreprinderii prin intermediulfluxului de rezultate inrcgistrate in cursul exercitiului financiar:

1) Excedentul brut (insuficienta) de exploatare (EBE) este rezultatul realizat din activitatea curenta a intreprinderii, care permite sa se masoare capacitatea de a genera si de a conserva fonduriin conditii de functionare. Este independent de politica financiara, fiscala si in domeniul amortizarii, si se calculeaza cu ajutorul relatiei:

EBE = Valoarea adaugatli (Vad) + Subventiile de exploatare (Sbv) - Alte impozite, taxe, vdrsaminte asimilate (I + Tx) - Cheltuielile cu per-

sonalul (Chp) •

Ca indicator de performanta a exploatarii curente, excedentul brut reflecta capacitatea de autofinantare destinata, pe de 0 parte, mentinerii si dezvoltarii potentialului productiv si, pe de alta parte, remunerarii investitorilor (capitalurile proprii si imprumutate).

2) Rezultatul din exploatare (Rexp) mascara performanta industriala si comerciala a intreprinderii, este independent de politic a financiara si fiscala, tine cont de amortizare si provizioane, si se determina cu relatia:

88

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

Rexp = Excedentul brut de exploatare (EBE) + Alte venituri din exploatare (Ave) - Amortizijri,i provizioane (Ajustari de valoare privind imobilizarile corporale si necorporale + Ajustari de valoare privind activele circulante + Ajustari privind provizioanele) - Alte cheltuieli de exploatare (Cheltuieli cu despagubiri, donatii si activele cedate)

Ca indicator de performanta financiara, rezultatul din exploatare caracterizeaza performanta acti vitatii curente, poarta denumirea de rezuluu opera/ional (operating profit), exprima surplusul de venituri din exploatarea curenta fata de cheltuielile de exploatare si poate fi detenninat si prin diferenta:

Rexp = Veniturile din exploatare - Cheltuielile de exploatare

3) Rezultatul financiar (Rfin) este rezultatul care provine din activitatea financiara, cuprinde elemente de }luxuri financiare si elemente care corespund riscurilor atasate, fiind un sold intermediar intre rezultatul de exploatare si rezultatul curent; se calculeaza prin diferenta:

Rjin = Veniturile financiare - Cheltuielile financiare

Ca parte componentil a rezultatului curent, rezultatul financiar caracterizeaza activitatea financiara, compara veniturile (care nu sunt generate de cheltuieli) cu cheltuielile financiare. Lipsa veniturilor financiare in conditiile existentei cheltuielilor financiare legate de plata dobanzilor la imprumuturi poate conduce la un rezultat financiar negativ (pierdere), ceea ce impune raportarea acestui rezultat la activitatea de exploatare in scopul determinarii riscului financiar (de capital).

4) Rezultatul curent (Rcrt) tine cont de.politica de finantare a intreprinderii, nu este influentat de elemente extraordinare sau fiscale pure si cumuleaza rezultatul din exploatare cu rezultatul financier:

Rcrt = Rexp + Rfin

o pierdere financiara poate fi compensata de un profit obtinut in activitatea de exploatare, astfel incat rezultatul curent poate fi profit.

5) Rezultatul extraordinar (Rextr) provine din activitatea neobisnuita a intreprinderii, nefiind legat de activitatea curenta, si se determina ca diferenta:

Analiza si diagnostic financiar-contabil

89

Rextr = Veniturile extraordinare - Cheltuielile extraordinare

Profit sau pierdere, rezultatul extraordinar reflecta incidenta evenimente I or neprevazute neobisnuite in activitatea curenta (calamitati).

6) Rezultatul brut al exercitiului (Rbr) se obtine prin insumarea rezultatului curent cu rezultatul extraordinar:

Rbr = Rcrt + Rextr

Acest rezultat constituie soldul rezidual intre veniturile totale si cheltuielile totale, si se determina si prin diferenta:

Rbr = Veniturile totale - Cheltuielile totale

7) Rezultatul net al exercitiului (Rnet) constituie soldul final dupa aplicarea cotei procentuale de impozit (i) asupra rezultatului brut (impozabil) al perioadei curente, fiind calculat ca diferenta:

Rnet = Rbr «Impozitul pe profit = Rbr(l - i)

Acest rezultat (profit sau pierdere) caracterizeaza performanta generaw a activitatii (de exploatare, financiara, extraordinara) si reflecta cresterea (reducerea) acumularilor intreprinderii in cursul exercitiului,

Profitul net urmeaza a fi repartizat conform legii, partial distribuit sau reinvestit; permite refacerea capitalurilor investite in intreprindere si remunerarea investitorilor, urmand sa se regaseasca in cresterea capitalului propnu.

Pierderea neta reflecta imposibilitatea refacerii capitalurilor investite si poate deteriora capitalul propriu pana la disparitie, ceea ce conduce la riscul de insolvabilitate.

Cascadafluxului de rezultate se incheie cu soldurile reziduale care au ca punct de plecare rezultatul exercitiului: capacitatea de autofinantare si autofinantarea.

. ,

De exemplu, folosind datele din contul de profit si pierdere (Tabelul 1) in finalul soldurilor intermediare de gestiune care exprima performanta economica se afla valoarea adliugata, care constituie punctul de plecare in determinarea fluxului de rezultate din Tabelul 17, de unde se desprind urmatoarele conc1uzii:

1. Ca urmare a cresterii valorii adaugate care a stat la baza calculului soldurilor intermediare de gestiune c aracteri stice performantei jinanciare, toate rezultatele au inregistrat cresteri.

90

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

2. Excedentul brut din exploatare a ereseut in ritm superior valorii adaugate ea unnare a cresterii mai lente a eheltuielilor eu personalul si a altor impozite si taxe (fara impozitul pe profit).

3. Cresterea exeedentului brut din exploatare a avut ea efect majorarea rezultatului din exploatare prin cresterea altor venituri din exploatare, prin dedueerea (in crestere) a ajustarilor de valoare privind imobilizarile eorporale si neeorporale, a ajustarii aetivelor eireulante, a provizioanelor si a altor eheltuieli de exploatare.

~ Aplicatla 17: Solduri intermediare de gestiune-rentabilitate Tabelul17

Nr. MarjeJe de rentabilitate Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mHJei) Precedent Curent (:l:A) (%)
1. Yaloarea adiugatl 65.098 90.189 +25.091 138,54
2. Subventii de exploatare (+) - - - -
3. Cheltuieli eu alte impozite, taxe
~i varsiminte asimilate (-) 712 795 +83 111,65
4. Cheltuieli cu personalul (-) 31.645 37.663 +6.018 119,01
5. Excede1ltul brllt din exploatme +32.741 +51.731 +18.990 158,00
6. Alte venituri din exploatare (+) 816 1.085 +269 132,96
7. Ajustiri de valoare privind
imobilizarile corporale ~i
necorporale + Ajustiri de valoare
privind activele eirculante +
Ajustiri privind provizioanele (-) 8.986 18.089 +11.387 226,72
8. Alte eheltuieli de exploatare
(Cheltuieli eu despagubiri,
donatii ~i active le cedate) (-) 7.678 8.383 +705 109,18
9. Rezllltatlll din expltHltllre +16.893 +26.344 +9.451 155,94
10. Yenituri finaneiare (+) 3.536 1.653 -1.883 46,74
11. Cheltuieli financiare (-) 2.852 4.272 +1.420 149,2
12. Rezultatlll./inllncUu +684 -2.619 -3.303 382,9
13. Rezultatlll ellren! 17.577 23.725 +6.148 134,56
14. Rezultatul extraordinar (Rextr) - - - -
15. Rezllltlltlll brut aI exerciplllui 17.577 23.725 +6.148 134,56
16. Impozitul pe profit (-) 5.152 4.046 -1.106 78,53
17. ReZlIltiltul net al e.xereipului 12.425 19.679 +7.254 158,37 Analiza si diagnostic financiar-coniabil

91

4. Rezultatul financiar, profit in exercitiul precedent si pierdere in exercitiul curent, a fost consecinta reducerii veniturilor financiare si a cresterii cheltuielilor financiare.

5. Pe fondul cresteriirezultatului din exploatare in ritm superior reducerii rezultatului financiar s-a inregistrat cresterea rezultatului curent (profit).

6. Lipsa rezultatului extraordinar a pennis egalitatea rezultatului curent cu rezultatul brut, a carui crestere s-a datorat cresterii mai rap ide a veniturilor totale comparativ cu cheltuielile totale.

7. Efectul cresterii rezultatului brut in conditiile reducerii impozitului pe profit s-a concretizat in majorarea rezultatului net contabil al exercitiului, cu efecte benefice asupra factorilor de productie,

8. Cresterea rezultatului net al exercitiului constituie in primul rand consecinta cresterii rezultatului brut ca semn al cresterii performantei financiare care a avut ca suport majorarea performantei economice si in al do ilea rand reducerea cotei de impozit pe profit.

Acest rezultat se reflecta in stimularea participantilor la viata intreprinderii, fiind repartizat, conform legii, ca in Tabelul 18:

¢ Aplicatia 18: Repartizarea profitului (Nota explicativa 3) Tabelul18

Nr. Destlnatla profitului net Exercltiul financiar Structura (0/0)
crt. (mii lei) Precedent Curent So SI
1. Profit net de repartizat 12.425 19.679 100 100
2. Rezerva legala 874 1.182 7,03 6,00
3. Surse proprii de finantare 5.914 11.754 47,59 59,73
4. Dividende distribuite 5.637 6.743 45,38 34,27 Din datele Tabelului 18 se constata ca repartizarea profitului net corespunzator Notei explicative 3 reflecta cresterea ponderii surselor proprii de finantare de la 47,59% la 59,73% si reducerea ponderii dividendelor de la 45,38% la 34,27%, concomitent cu reducerea ponderii rezervei legale de la 7,030/0 la 6,00%, in conditiile cresterii profitului net de repartizat cu 7.254 mii lei (58,37%).

2.2.3. Analiza capacitatii de autoflnantare ~i a autoflnantarii in partea finala a cascadei soldurilor intermediare de gestiune, pomind de la rezultatul net se deterrnina dona solduri reziduale de flux care

92

Prof. univ. dr. SILVIA PETREscu

caracterizeaza per/ormanfa financiara a intreprinderii privind asigurarea resurselor de finantare a activitatii curente si viitoare care sunt: capacitatea de autofinanfare (CAF) si autofinantarea (AP).

I. Capacitatea de autoflnantare (CAF) sau marja bruta de autofinantare este un sold reziduaI de flux care constituie diferenta intre fluxurile de intrare si fluxurile de iesire generate de operatiunile curente de gestiune care lasa la dispozitia intreprinderii resurse proprii care raman disponibile pentru finantarea diverselor necesitati: rezultatul exercitiului dupa impozitare, cheltuielile care nu au antrenat plati (amortizari si provizioane) si aIte obligatii.

Indicatorul reflecta asadar resursele fmanciare degajate de activitatea curenta dupa deducerea tuturor cheltuielilor care au generat venituri in cursul exercitiului financiar, care urmeaza sa asigure finantarea cresterii (prin investitii de mentinere, inlocuire sau crestere) si remunerarea capitalurilor proprii (prin dividende distribuite actionarilor).

Capacitatea de autofinantare se determina prin douli metode:

1) Prin metoda fluxurilor (deductiva) pomind de la excedentul brut de exploatare (EBB):

CAF = ERE + A1te venituri din exploatare - Alte cheltuieli de exploatare (Cheltuieli cu despagubiri, donatii si activele cedate) ± Cotele-pal'/i din rezultat din operatiunile ftJcute in comun + Veniturile financiare - Cheltuielile jinanciare + Veniturik extraordintue - Cheltuielile extraordinare -lmpozitul pe profit

Aceasta metoda pune in evidenta originea capacitatii de autofinantare, corectand excedentul brut de exploatare cu veniturile si cheltuielile care

A

sunt la origineafluxurilor de trezorerie. In acelasi timp, ea reflecta asema-

narea si deosebirea dintre capacitatea de autofinantare si excedentul brut din exploatare: ambele reprezintajluxuri monetare potentiale, dar in timp ce excedentul brut din exploatare caracterizeaza fluxurile care provin numai din activitatea curentd, capacitatea de autofinantare vizeaza fluxurile din toata activitatea intreprinderii.

Metoda este mai putin utilizata in practica, in favoarea metodei de reconstituire a capacitatii de autofinantare pomind de la rezultatul net.

2) Prin metoda aditiv4 (analitica) pomind de la rezultatul net (Rnet):

CAF = Rezuluuul net + Ajustli.rile de valoare prisind imobiliziirile corporale $i necorporale + Ajustilrile de valoare privind activele circulante + AjustlJ.rile privind provizioanele

Analiza si diagnostic jinanciar-contabil

93

Aceasta metoda simpla si rapida, desi nu explica originea capacitatii de autofinantare si ansamblul fluxurilor de trezorerie care vor naste operatiuni, informeaza asupra utilizarii acesteia pentru: acoperirea pierderilor probabile si a riscurilor (provizioane); finantarea cresterii (rezultatul pus in rezerva); remunerarea capitalului propriu (dividende) si rambursarea imprumuturilor; este frecvent folosita deoarece este mai /acilll si permite sa se conecteze capacitatea de autofinantare cu rezultatul net, pe care 11 analizeaza in primul rand fiecare investitor.

in consecinta, mai ales In cazul conturilor consolidate, notiunea de EBE dispare in favoarea marjei cifrei de afaceri (vanzari - costul vanzarilor) care antreneaza disparitia calculului CAF pomind de la EBE.

Metoda reflecta relatia dintre politica de repartizare a profitului net si politica de autofinantare, in sensul ca acordarea de dividende mai mari cointereseaza mai mult actionarii, dar reduce posibilitatile de autofinantare prin diminuarea rezultatului pus in rezerva si a capacitatii de rambursare a datoriilor.

Reconstituirea CAF prin rezultatul net trebuie analizata ca un mod de

utilizare a CAF, si nu ca unul de explicare e formdrii sale, astfel: - amortizarile: reconstituirea capitalului productiv;

- deprecierile si riscurile;

- rezultatul net: perenitatea.

Discutabila din mai multe considerente, capacitatea de autofinantare poate fi caracterizata astfel:

1) Este un sold rezidual al fluxurilor generate de ansamblul operatiunilor de gestiune (exploatare, financiare) si de unele operatiuni extraordinare, din care nu se deduce niciun element contabil calculat (amortismente si provizioane), inclusiv provizioanele corespunzatoare unui rise real pe care intreprinderea va trebui sa-l suporte imediat sau intr-un viitor apropiat (ajustari de valoare privind activele circulante).

2) Este un flux potential, deoarece se calculeaza independent de tennenele de plata corespunzatoare fiecarei operatiuni care a generat-o si se determina dupa impozi tare , fiind influentata de politica in domeniul

amortizarii si provizioanelor ~i de fiscalitate. .

3) Are caracterul unei resurse degajate in cursul exercitiului si se poate calcula ca diferenta intre intriiri si iesiri de fonduri din care nu se deduce niciun element contabil calculat (amortizari, ajustari active circulante, provizioane):

CAF = Veniturile incasabile - Cheltuielile pliitibile

94

Prof. univ. dr. SILVIA PETREscu

4) Este un flux de trezorerie efectiva sau potentiala care cuprinde inexactitati, Este eterogena, deoarece include mai multe feluri de resurse: resurse care raman un timp scurt in intreprindere; resurse disponibile durabile pentru a asigura finantari structurale; operatiuni (cheltuieli si venituri) extraordinare.

5) Trebuie sa concure la mentinerea valorii intreprinderii, fiind un factor de crestere a acesteia prin propriile mijloace, ea putand sa dispuna de capitaluri suplimentare prin apelarea la imprumut.

Se utilizeaza si notiunea de capacitate de autofinantare curenta ca resursa interna generata de activitatea intreprinderii inaintea impozitarii si a operatiunilor extraordinare, independent de politica fiscala pe care intentioneaza intreprinderea sa 0 urmeze.

Utilitatea capacitlJlii de autojinanfllre dec urge din faptul ca ea constituie principala resursa durabila care mascara capacitatea intreprinderii de a finanta prin resurse proprii necesitatile financiare legate in special de dividende, investitii, rambursari de imprumuturi, si vizeaza: finantarea (totala sau partiala) anoilor investitii; intiirirea fondului de rulment; rambursarea imprumutului la termen pentru completarea mijloacelor de finantare a programului de investitii; rambursarea datoriilor ban care de finantare a investitiilor; distribuirea de dividende s.a,

,.,

In egala rnasura, capacitatea de autofinantare constituie 0 baza de

comparatie in timp a rezultatului, deoarece numai variatia rezultatului net nu asigura 0 informatie suficienta in acest sens.

In analiza financiara capacitatea de autofinantare serveste in primul rand Ia determinarea unor rate financiare de performanfiJ si in al do ilea rand la calculul autojinanfiirii.

Ratele de performanta vizeaza urmatoarele aspecte:

1) Ejicacitatea activitillii globale prin raportarea capacitatii de autofinantare la cifra de afaceri:

CAF

Ri= xiOO (%)

CA

2) Rentabilitatea fondurilor conservate in intreprindere prin raportarea ansamblului fondurilor (capitaluri proprii + ajustari de valoare privind imobilizarile corporale si necorporale + ajustari de valoare privind activele circulante + ajustari privind provizioanele) la capacitatea de autofinantare:

Analiza si diagnostic jinanciar-contabil

95

Capitaluri proprii + Ajustari totale

R2= CAF

3) Capacitatea de rambursare a datoriilor pe termen lung prin rap ortarea datoriilor mai mari de 1 an la capacitatea de autofinantare:

Datorii mai mari de 1 an .

R3=-------C-A-F-------

Acest raport exprima durata teoretica de rambursare a acestor capi-

. taluri; se exprima in numar de ani. De regula, acest numar nu trebuie sa depaseasca durata medie de rambursare a imprumuturilor si poate fi determinat si prin luarea in considerare a tuturor datoriilor, indiferent de scadenta (peste sau sub 1 an):

Datorii financiare totale

~=--------

CAF

.

De notat ca inversul acestui raport (CAP / Datorii financiare totale)

exprima marja teoretica de indatorare de care dispune intreprinderea.

II. Autoflnantarea (AF) constituie ansamblul de resurse interne generate de activitate care ramane la dispozitia intreprinderii dupa remunerarea aportorilor de capitaluri externe si se mascara plecand de la capacitatea de autofinantare din care se deduc dividendele distribuite:

,

AF = CAF - Dividendele distribuite

In mod logic, este de dorit sa se deduca din capacitatea de autofinantare beneficiul distribuit corespunzator anului considerat, dar acesta nu poate fi cunoscut decat in anul urmator, de aceea in practica se deduc beneficiile distribuite in cursul anului curent corespunzatoare anului precedent.

Autofinantarea reprezinta imbogatirea intreprinderii, fiind un mijloc de finantare pe care aceasta it gaseste in propriile forte, care ii va Intari structurafinanciarii prin marirea fondului de rulment. Constituie 0 resursii proprie de care dispune intreprinderea prin prezenta capitalurilor proprii, a carer absenta conduce la dezechilibrarea structurii bilantului.

, ,

Existenta capacitatii de autofinantare nu implica automat o autofinantare suficienta, ceea ce impune apelarea la imprumuturi de toate felurile,

96

Prof, univ, dr, Sn..VIA PETREscu

iar prezenta datoriilor in bilant afecteaza structura financiara a Intreprinderii.

Utilitatea autotinan~rii se afla in legatura directa cu destinatia ei, care in mod normal trebuie sa asigure continuitatea intreprinderii dupa remunerarea factorilor de productie, in acest caz este yorba despre autofinantarea . de mentinere, care trebuie sa acopere valoarea de inlocuire a potentialului de productie cu referire la amortismentele si pierderile probabile corespunzatoare provizioanelor.

Autofinantarea trebuie sa acopere total sau partial necesitatile financiare generate de investitiile de crestere si de intarire a necesarului de fond de rulment.

Pentru aprecierea politicii de autojinan(are trebuie sa se urmareasca evolutia in timp pe mai multi ani a urmatoarelor rate:

1) Rata de autofinantare a imobilizArilor corporale:

, AF

Ric = x 100 (%)

Investitii in imobilizari corporale

Raportul mascara ponderea finantarii proprii in investitiile corporale ale perioadei ~i este completat de rata care analizeaza gradul de acoperire a investi/iilor directe (achizitia de imobilizari corporaIe) si indirecte (achizitia de participatii):

, AF

Rid = In . ....' b'lizari I' fi . x 100 (%)

vestitn m imo I corpora e ~1 manciare

2) Rata de autofinantare a nevoilor globale de fond de rulment:

AF

Rng= xlOO (%)

NFR

Aceasta rata completeaza ratele precedente si pune in evidenta nivelul de acoperire a ansamblului necesitatilor globale de finantare, altele decat investitiile precedente, necesitatile legate de activitatea de exploatare (variatia necesarului de fond de rulment) si utilizarile financiare (rambursarea datoriei).

Aceste rate sunt pertinente numai daca sunt calculate pornind de la capacitatea de autofinantare.

Analiza si diagnostic jinanciar-contabil

97

Nivelul ideal de autofinantare este dificil de apreciat, dar in principiu se impune acoperirea a eel putin trei categorii de necesitati:

1) Autofinantarea minima, care cuprinde numai amortismentele, cand intreprinderea doreste sa se retragi: de pe 0 piata in regres, urmand sa-si produca numai sumele necesare reinnoirii mijloacelor de productie,

2) Autofinantarea de mentinere, necesara pentru pdstrarea nivelului produetiei, fara dezvoltarea lui. Pe langa amortismente, autofinantarea trebuie sa cuprinda compensarea cresterii preturilor, Mijloacele de productie pot fi reinnoite.

3) Autofinantarea de crestere-dezvoltare (sau autofinantarea neta), ceruta in cazul in care se doreste cresterea productiei care trebuie sa acopere Partial sau total necesitatile financiare noi angajate de crestere (investitiile de crestere) si cresterea necesarului de fond de rulment. Este 0 autofinantare de mentinere plus un supliment pentru a pune in opera mijloaee mai performante, fiind insotita de alte surse de finantare (noi aporturi ale actionarilor),

De exemplu, ealeulul CAF si eel a1 AF au la baza datele din Tabelul 19:

¢ Aplicatia 19: Calculul CAF ~i AF

Tabelu119

Nr. Indicatori Exercltlul financiar Abateri Indici
crt. (mil lei) Precedent Curent (±A) (%)
I. Metoda fluxurilor
1. Excedentul brut de exploatare 32.741 51.731 +18.990 158,00
2. Alte venituri din exploatare (+) 816 1.085 +269 132,96
3. Altc cheltuieli de exploatare
(cheltuieli cu despagubiri, donatii
si activele cedate) (-) 7.678 8.383 +705 109,19
4. Venituri fmanciare (+) 3.536 1.653 -1.883 46,77
5. Cheltuieli fmanciare (-) 2.852 4.272 +1.420 149,82
6. Venituri extraordinare (+) - - - -
7. Cheltuieli extraordinare (-) - - - -
8. Impozit pe profit (-) 5.152 4.046 -1.106 78,53
9. Capacitatea de autofinantare
(CAF) 21.411 37.768 +16.357 176,39
10. Dividende distribuite (-) 5.637 6.743 +1.106 119,62
11. Autofinantarea (AF) 15.774 31.025 +15.251 196,68 98

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

II. Metoda aditivi
1. ReZII/tatll/ net (Rnet) 12.425 19.679 +7.254 158,34
2. Ajustari de valoare privind
imobilizarile corporale si
necorporale + activele
circulante (+) 7.786 15.688 +7.902 201,49
3. Ajustari privind provizioanele (+) 1.200 2.401 + 1.201 200,08
4. Capacitlltea de alltojinanlflre
(CAF) 21.411 37.768 +16.357 176,39
5. Dividende distribuite (-) 5.637 6.743 +1.106 119,62
6. Alltojinanfllrea (AF) 15.774 31.025 +15.251 196,68 Din datele Tabelului 19 se desprind urmatoarele conc1uzii:

1. Ambele metode pentru calculul capacitiJl;ii de autofinantare arata cresterea acestui sold rezidual de flux cu 76,39%.

2. Metodafluxurilor arata ca la originea cresterii capacitatii de autofinantare a stat pe de 0 parte majorarea excedentului brut de exploatare si cresterea altor venituri din exploatare, iar pe de alta parte, reducerea impozitului pe profit.

3. Pierderea financiara a redus capacitatea de autofinantare ca urmare a depasirii veniturilor financiare de catre cheltuielile financiare.

4. Metoda aditiv4 arata ca aceasta majorare s-a datorat atat cresterii rezultatului net, cat si cresterii amortizarii (ajustarile imobilizarilor corp orale si necorporale), ajustarii valorii activelor circulante, precum si majorarii ajustarilor privind provizioanele, destinate, printre altele, si asigurarii unei cote de participare a salariatilor la profit in crestere,

5. Majorarea capacitatii de autofinantare a pennis cresterea procentului de acordare a dividendelor pentru actionari, ca 0 consecinta directa a reducerii impozitului pe profit, precum si cresterea autofinantarii.

Capacitatea de autofinantare si autofinantarea permit aprecierea sanatalii financiare a intreprinderii prin rasele de perjormanfli, jinanciar4 determinate pe baza datelor Tabelului 20, din care se desprind urmatoarele concluzii:

I. Efectele cresterii capacitatii de autofinantare cu 76,39%:

1. Cresterea ratei rentabilitatii RI a fost consecinta decalajului de 56,20% intre ritmurile de crestere a CAF si a cifrei de afaceri.

Analiza si diagnostic jinanciar-contabil

99

¢ Aplicatia 20: Ratele de performanta calculate pe baza CAF siAF

.

Tabelu120

Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent (±A) (0/0)
1. Capacitatea de autoflnantare
(CAF) 21.411 37.768 +16.357 176,39
2. Cifra de afaceri (CA) 136.029 163.498 +27.469 120,19
3. R] = CAFICA (112) (%) 15,74 23,10 +7,36 146,75
4. Capitaluri proprii + ajustari de
valoare privind imobilizarile
corporale si necorporale, activele
circulante ~i provizioanele 126.345 161.670 +35.325 127,96
5. R2 = Cp + ajustiirVCAF (4/1) (ani) 5,9 4,3 -1,6 72,55
6. Datorii mai mari de 1 an (D tlg) 4.434 1.825 -2.609 41,16
7. RJ =D tlglCAF (6/1) (ani) 0,20 0,05 -0,15 25,0
8. Datorii financiare totale (D) 62.918 56.231 -6.687 89,37
9. R4 = DICAF (8/1) (ani) 2,94 1,49 -1,45 50,68
10. Autoflnantarea (AF) 15.774 31.025 +15.251 196,68
11. Imobilizari corporate (lc) 80.198 85.069 +4.871 106,07
12. Ric =AFlIc (10/11) (%) 19,67 36,47 +16,80 185,41
13. Imobilizari corporale + fmanciare
(let) 80.905 85.076 +4.171 105,15
14. Rid=AFlIc/(lO/13) (%) 19,49 36,46 +16,97 187,10
15. Necesarul de fond de rulment (NFR) 48.476 66.382 +17.906 136,93
16. Rng=AFINFR (10/15) (%) 32,54 46,73 +14,19 143,63 2. Redueerea ratei R2 reflecta scaderea eu 27,45 % a numarului de ani in care se pot reeupera eapitalurile proprii, amortismentele si provizioanele de depreeiere a imobilizarilor eorporale din CAF, datorita deealajului favorabil dintre ritmurile de crestere.

3. Redueerea ratei R3 reflecta scaderea eu 75% a duratei de rambursare a imprumuturilor pe termen lung si cresterea gradului de autonomie financiara.

4. Reducerea ratei R4 reflecta scaderea cu 49,32% a duratei de ramburs are a datoriilor financiare si cresterea capacitatii de indatorare.