qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwerty

uiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasd
fghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzx Unitatea de invatare II
PLANIFICAREA MISIUNII DE AUDIT SI COMUNICAREA
AUDITORULUI CU GUVERNANTA
cvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmq
wertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyui
CUPRINS

opasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfg
2.1.Obiective..........................................................................................22
2.2. Planificarea misiunii de audit..........................................................22

hjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxc
2.2.1. Preplanificarea misiunii de audit.................................................25
2.2.2. Obtinerea informatiilor de context si cunoasterea clientului.......29
2.2.3. Obtinerea informatiilor privind obligatiile juridice ale clientului..31

vbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmq
2.2.4. Proceduri analitice de fond..........................................................32
2.3. Controlul intern si importanta lui in cadrul auditului......................35
2.4. Comunicarea auditorului cu managementul si guvernanta.............38
wertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyui
Teste de autoevaluare.............................................................. 44
Lucrare de evaluare...................................................................47

opasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfg
hjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxc
vbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmq BIBLIOGRAFIE

1. Arens A si colectivul, Audit. O abordare integrată, Ed. ARC, Ediţia a 8-a,

wertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyui
Bucureşti, 2001
***
2. Mihailescu I, Audit financiar, Ed. Independenţa Economică, Piteşti, 2007

opasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfg
***
3. Morariu A., Suport curs pregatire continua auditori financiari, CAFR 2009
***
4. Camera Auditorilor Financiari din Romania, Audit financiar 2009. Standarde.

hjklzxcvbnmrtyuiopasdfghjklzxcvbn
Codul etic, Ed. Irecson, Bucureşti, 2009

mqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwert
yuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopas
 II [PLANIFICAREA MISIUNII DE AUDIT SI COMUNICAREA AUDITORULUI CU GUVERNANTA]

2.1. OBIECTIVE:

Dupa studiul acestei unitati de invatare vei avea cunostinte despre:

- importanta si justificarea cunoasterii aprofundate a clientului de audit si
domeniului sau de activitate
- semnificatie, structura si modul tehnica de realizare a preplanificarii si
planificarii misiunilor de audit financiar
- importanta cunoasterii controlului intern si influenta acestuia asupra
misiunilor de audit
-modul de abordare a comunicarii cu guvernanta si managementul precum si
raspunderile pe care le poarta cele doua parti in cadrul misiunii de audit

2.2. PLANIFICAREA MISIUNII DE AUDIT

Scopul planificarii: Realizarea unui audit eficient si

eficace. Este o etapa vitală a auditului si trebuie
efectuată corespunzător, pentru a asigura
desfăşurarea auditului într-o manieră eficientă.
Trei motive fundamentale justifica planificarea ca
fiind esentiala:
 permite auditorului sa obtina suficiente probe
temeinice pentru setul de circumstente date
(minimizeaza riscurile juridice si isi pastreaza renumele in comunitatea
de afaceri);
 contribuie la mentinerea costurilor auditului la un nivel rezonabil(
ajuta firma sa ramana competitivasi , astfel sa-si pastreze sau sa-si
extinda baza de clienti)
 evita neintelegerile cu clientul. Evitarea neintelegerilor cu clientul este
importanta pentru mentinerea unor relatii bune cu clientii si pentru
facilitarea prestarii unor servicii de calitate inatla la costuri rezonabile.

Planificarea este un proces continuu si repetitiv care incepe la scurt

timp dupa finalizarea unui audit anterior si continua pana la finalizarea
misiunii curente de audit.
Planificarea este inceputul procesului de colectare a probelor,
auditorul isi documenteaza activitatile de planificare in foi de lucru pentru a
demonstra ca planificarea a fost efectuata de o maniera corespunzatoare.
Foile de lucru consemneaza procedurile aplicate, testele efectuate,
informatiile obtinute si concluziile pertinente deduse pe parcursul misiunii de
audit.

22
 II [PLANIFICAREA MISIUNII DE AUDIT SI COMUNICAREA AUDITORULUI CU GUVERNANTA]

Planificarea reprezinta o strategie generala si o abordare detaliata in

ceea ce priveste natura, durata si intinderea unui angajament de audit.
Intinderea planificarii variaza in functie de marimea clientului, complexitatea
auditului, experienta pe care auditorul o are cu entitatea si cunostintele
acestuia despre tranzactiile entitatii.

Referintele de baza privind planificarea auditului sunt date

de urmatoarele standarde:
ISA 300 ”Planificarea unui audit al situatiilor financiare”,
ISA 315 “Intelegerea entitatii si a mediului sau si evaluarea
riscurilor de denaturare semnificativa”,
ISA 320 “Pragul de semnificatie in audit”,
ISA 330 “Procedurile auditorului ca raspuns la riscurile evaluate”, ISA 505 –
“Confirmarile externe”,
ISA 520 “Procedurile analitice”,
ISA 530 – “Esantionarea in audit si alte proceduri de testare selective”.
Trebuie de asemenea avute in vedere si “Normele minimale de audit”
elaborate de CAFR. Aplicarea celorlalte standarde (ISA) completeaza intr-un fel
sau altul planificarea si documentarea auditului

Planificarea auditului presupune deopotrivă elaborarea planului de

audit şi a programelor detaliate de audit.
Pentru a aduce la îndeplinire planul de audit care reflectă strategia
adoptată în vederea efectuării auditului situaţiilor financiare, auditorii vor
elabora programe detaliate, în care vor descrie proceduri de audit pe care le
vor utiliza pentru auditarea diferitelor secţiuni ale situaţiilor financiare.
Împărţirea pe secţiuni a situaţiilor financiare are ca scop îmbunătăţirea
calităţii auditului prin planificarea de proceduri specifice pentru venituri,
cheltuieli, subvenţii, achiziţii, transferuri etc. Împărţirea pe secţiuni a
situaţiilor financiare va depinde de mărimea entităţii auditate şi de
complexitatea activităţii acesteia.
Programul de audit constă într-o listă a procedurilor de audit care vor
fi utilizate de către auditori pentru auditarea fiecărei secţiuni a situaţiei
financiare.
Programul de audit este un instrument prin care auditorii şi
conducătorii ierarhici ai acestora urmăresc activitatea efectivă de audit.
Elaborarea programelor de audit constituie ultimul pas al fazei de
planificare a auditului.
Faza de execuţie a auditului constă în fapt, în punerea în aplicare a
programelor de audit, prin aplicarea procedurilor de audit prevăzute de
acestea.

23
 II [PLANIFICAREA MISIUNII DE AUDIT SI COMUNICAREA AUDITORULUI CU GUVERNANTA]

Planificarea presupune parcurgerea urmatoarelor

etape: preplanificarea, obtinerea informatiilor de
context, obtinerea informatiilor privind obligatiile
juridice ale clientului, efectuarea procedurilor
analitice preliminare, intelegerea controlului
intern si evaluarea riscului legat de
control,evaluarea riscului general si a pragului de
semnificatie, intocmirea planului general si a
programului de audit.

1.Preplanificare

2.Obtinerea informatiilor de context

3.Informatii despre obligatiile juridice ale clientului

4. Procedurile analitice preliminare

5.Intelegerea controlului intern si evaluarea riscului legat de control

6. Determinarea pragului de semnificatie si evaluarea riscului de audit acceptabil

si a riscului inerent

7. Intocmirea planului general si a programului de audit

24
 II [PLANIFICAREA MISIUNII DE AUDIT SI COMUNICAREA AUDITORULUI CU GUVERNANTA]

2.2.1. Preplanificarea presupune trei etape:

1. Decizia de acceptare a clientului nou si/sau pastrarea clientilor actuali.
• Alegerea este facuta de un auditor cu experienta, care este in masura
sa ia decizii importante Decizia trebuie luata inainte de angajarea unor
cheltuieli care nu vor fi recuperate.

• Rigurozitatea acceptarii unui client este corelata de responsabilitatile

profesionale ale firmei. Aceasta informatie va afecta restul procesului
de planificare.
• Trebuie verificata reputatia clientului in comunitatea de afaceri,
stabilitatea lui financiara, si relata cu firma de audit anterioara.
Prudenta in acceptarea noilor clienti care opereaza in ramuri
economice nou – create si aflate in crestere rapida, sunt susceptibile
de esec economic – trebuie sa fie operabila.
• Clientul care a mai fost auditat de catre o alta firma de audit, trebuie
sa comunice cu auditorul cu auditorul precedent.
• Investigarea noilor clienti sin reevaluarea clientilor existenti este o
componenta esentiala a procesului decizional prin care se determina
riscul de audit acceptabil.

2. Identificarea motivelor pentru care clientul doreste sau are nevoie de un

audit
Exista doi factori majori care afecteaza riscul asociat unei misiuni de
audit : utilizatorii probabili ai situatiilor financiare si sensul in care acestia
utilizeaza respectivele situatii. Auditorul acumuleaza o cantitate mai mare de
probe daca situatiile financiare vor fi utile unui public larg, cazul companiilor
cotate pe piata de capital, entitati cu un grad mare de indatorare si a celor
care urmeaza a fi vandute in viitorul apropiat.
Pe intreg procesul de audit, putem obtine informatii suplimentare
despre motivele pentru care clientul se supune unui audit si utilizatorii
probabili ai situatiilor financiare. Informatiile au impact asupra evaluarii
nivelului de risc asociat misiunii de audit.

3. Acordul cu clientul in ceea ce priveste termenii si conditiile

angajamentului.(scrisoarea de angajament), documentarea foilor de lucru,
obiectivele misiunii.
Este atât în interesul clientului, cât şi al auditorului, ca acesta din urmă să
trimită o scrisoare de angajament, de preferat înaintea începerii
angajamentului, acest lucru ajutând la evitarea neînţelegerilor în ceea ce
priveşte angajamentul. Scrisoarea de angajament documentează şi confirmă
acceptarea de către auditor a numirii, a obiectivului şi sferei angajamentului

25
 II [PLANIFICAREA MISIUNII DE AUDIT SI COMUNICAREA AUDITORULUI CU GUVERNANTA]

de audit, a întinderii responsabilităţilor auditorului faţă de client şi a formei

oricăror raportări.
Principalele puncte conţinute scrisoarea de angajament:
* Forma şi conţinutul scrisorilor de angajament pot varia de la un client la
altul, dar acestea vor include în general referiri la:
• Obiectivul auditului situaţiilor financiare.
• Responsabilitatea conducerii pentru întocmirea situaţiilor financiare.
• Sfera angajamentului de audit, incluzând trimiteri la legislaţia în vigoare, la
reglementări sau norme ale organismelor profesionale la care auditorul
aderă.
• Structura oricăror rapoarte sau a altei forme de comunicare a rezultatelor
angajamentului.
• Faptul că, datorită naturii testării şi altor limitări inerente ale unui
angajament de audit, împreună cu limitările inerente ale oricărui sistem
contabil şi de control intern, există un risc inevitabil ca unele denaturări
semnificative să rămână nedescoperite.
• Accesul nelimitat al auditorului la orice înregistrări, documentaţii şi alte
informaţii solicitate în legătură cu auditul.
De asemenea, auditorul poate introduce si detalii legate de:
 Elemente privind planificarea auditului;
 Dreptul auditorului de a primi o confirmare scrisă din partea conducerii cu
privire la declaraţiile făcute în legătură cu auditul;
 Descrierea altor rapoarte pe care auditorul le emite către client;
 Bazele de calcul pentru onorarii şi modul lor de facturare;
 Acorduri privind implicarea altor auditori şi experţi pe parcursul auditului,
a unor auditori interni şi persoane din întreprinderi;
 Acorduri cu auditorul anterior dacă auditul este iniţial;
 Referiri la orice contract pentru viitor, încheiate între auditor şi client.

Exemplu de scrisoare de angajament pentru efectuarea

unui audit

Către Consiliul de Administraţie sau conducerea unităţii,

Prin adresa nr______din data de_________ aţi solicitat să efectuăm auditul

situaţiilor financiare pentru exercitiul financiar _________. Suntem încântaţi
să vă confirmăm acceptarea acestui angajament prin conţinutul acestei
scrisori. Auditul pe care îl vom efectua va avea ca obiectiv exprimarea unei
opinii din partea noastră asupra situaţiilor financiare.

26
 II [PLANIFICAREA MISIUNII DE AUDIT SI COMUNICAREA AUDITORULUI CU GUVERNANTA]

Noi ne vom desfăşura activitatea de audit în conformitate cu

Standardele de Audit general acceptate promovate de Camera
AuditorilorFinanciari din România. Aceste standarde solicită ca noi să
planificăm şi să efectuăm auditul în scopul de a obţine o asigurare rezonabilă
că situaţiile financiare nu conţin erori semnificative. Un audit include
examinarea pe bază de proceduri, teste a dovezilor privind raportarea şi
prezentarea situaţiilor financiare. Auditul include şi examinarea principiilor
contabile folosite şi a estimărilor semnificative făcute de către conducere,
precum şi evaluarea prezentării generale a situaţiilor financiare.
Datorită caracteristicii de test şi a altor limitări inerente ale oricărui
sistem contabil şi de control intern, există un risc inevitabil ca unele erori
semnificative să rămână nedescoperite.
In plus faţă de raportul nostru asupra situaţiilor financiare, noi
estimăm că vă putem oferi o scrisoare separată privind orice carenţă
semnificativă sistemului de control intern şi de contabilitate care ne atrage
atenţia.
Vă reamintim că responsabilitatea pentru întocmirea situaţiilor
financiare incluzând prezentarea adecvată a acestora, revine conducerii
societăţii. Această responsabilitate include menţinerea înregistrărilor contabile
adecvate şi a controalelor interne, selecţia şi aplicarea politicilor contabile şi
supravegherea activelor societăţii. Ca parte a procesului de audit vom cere din
partea conducerii confirmarea scrisă privind declaraţiile făcute nouă în
legătură cu auditul.
Aşteptăm o colaborare deplină cu echipa dumneavoastră şi credem că
aceasta ne va pune la dispoziţie orice înregistrări, documentaţii şi alte
informaţii care ne vor fi necesare în efectuarea auditului. Onorariul nostru care
va fi plătit pe măsura ce ne desfăşurăm activitatea, se calculează pe baza
timpului cerut de personalul stabilit la angajament, plus cheltuieli ce vor fi
decontate pe măsură ce vor fi efectuate.
Această scrisoare va rămâne valabilă pentru anii următori , cu excepţia
cazurilor când va fi reziliată, schimbată sau înlocuită.
Vă rugăm să semnaţi şi să returnaţi copia ataşată acestei scrisori care ne
indică că este în conformitate cu cerinţele dumneavoastră privind angajarea
noastră pentru auditarea situaţiilor financiare ale firmei dumneavoastră.

S-a luat la cunoştinţă în numele societăţii ABC de către....................

Semnătura
Numele şi funcţia
Data

27
 II [PLANIFICAREA MISIUNII DE AUDIT SI COMUNICAREA AUDITORULUI CU GUVERNANTA]

SCRISOAREA DE ANGAJAMENT IN CAZUL UNOR MISIUNI DE AUDIT RECURENTE

In cadrul unor misiuni succesive de audit, auditorul poate decide să nu emită

o nouă scrisoare de angajament în fiecare an. Următorii factori pot face
adecvată expedierea unei noi scrisori:
- modificarea termenilor de audit;
- modificări în structura conducerii clientului;
- schimbări semnificative în evoluţia activităţii clientului;
- obligaţii legale.

ACCEPTAREA UNEI SCHIMBĂRI DE ANGAJAMENT LA CEREREA CLIENTULUI

In situaţia în care un client îi solicită auditorului să schimbe termenii
angajamentului, rezultând un grad mai scăzut de asigurare, acesta trebuie să
analizeze dacă este adecvat să facă o asemenea modificare. Cererea din
partea clientului poate rezulta dintr-o neînţelegere a naturii auditului sau a
serviciilor conexe solicitate iniţial; o restricţie a ariei de aplicabilitate a
angajamentului, fie de alte circumstanţe.
Motivele expuse de client trebuie analizate cu atenţie de auditor,
precum şi implicaţiile pe care le au restricţiile asupra ariei de aplicabilitate.
O schimbare datorată unor informaţii incorecte, incomplete sau
nesatisfăcătoare sau imposibilitatea auditorului de a obţine suficiente probe
de audit adecvate privind creanţele, datoriile, nu este rezonabilă şi deci
auditorul nu trebuie să accepte modificarea angajamentului.
Un alt exemplu în care auditorul nu trebuie să accepte modificarea
unui angajament de audit este atunci când se află în imposibilitatea de a
obţine suficiente probe de audit iar clientul cere schimbarea într-un
angajament de revizuire pentru a evita o opinie de audit cu rezerve sau
imposibilitatea de a exprima o opinie.
Auditorul nu poate accepta modificarea termenilor misiunii sale fără
justificări valabile, astfel el întrerupe misiunea iniţială şi vede dacă, în
conformitate cu contractul poate sesiza Consililul de Administraţie sau
acţionarii în legătură cu motivele care l-au determinat să întrerupă
angajamentul.
In situaţia în care un client doreşte să schimbe angajamentul de audit
într-unul de servicii conexe, auditorul trebuie să ţină cont în plus faţă de
observaţiile anterioare, orice implicaţii legale sau contractuale ale modificării.
Dacă auditorul ajunge la concluzia că există o justificare rezonabilă de
modificare a angajamentului şi este conformă cu cerinţele Standardelor de
Audit ce se aplică angajamentului schimbat, raportul emis va fi ca şi pentru
termenii revizuiţi ai angajamentului.

28
 II [PLANIFICAREA MISIUNII DE AUDIT SI COMUNICAREA AUDITORULUI CU GUVERNANTA]

2.2.2. Obtinerea informatiilor de context presupune parcurgerea a patru

etape: cunoasterea clientului, vizitarea spatiilor de lucru, de productie si
administrative, identificarea partilor afiliate si evaluarea nevoii de specialisti
externi in cadrul misiunii de audit.

CUNOASTEREA CLIENTULUI
Auditorul trebuie sa obtina cunostinte suficiente referitoare la
afacerea clientului, care sa-i permita sa identifice sau sa inteleaga
evenimentele, tranzactiile si practicile care pot avea un efect semnificativ
asupra situatiilor financiare sau asupra examinarii sau a raportului de audit.
Cunoasterea clientului este un proces continuu si cumulat de culegere
si evaluare a informatiilor, de corelare a cunostintelor rezultate cu probele de
audit din toate etapele auditul.
Cunoasterea unei afaceri reprezinta referinta prin care auditorul isi
exercita rationamentul profesional deoarece:
 evalueaza riscurile si identifica problemele;
 planifica si efectueaza auditul in mod eficient;
 evalueaza probele de audit;
 furnizeaza servicii de calitate clientului

Scopul cunoasterii clientului il reprezintao btinerea de cunostinte si utilizarea

acestor cunostinte. Procesul de cunoastere a clientului se desfasoara atat
inaintea acceptarii misiunii de audit cat si dupa acceptarea acesteia, in timpul
desfasurarii misiunii propriuzise.

A. Inaintea acceptarii angajamentului de audit:

 factorii economici generali si sectorul de activitate: recesiune,
crestere, rata dobanzii, inflatia, politici guvernamentale monetare,
fiscale, cursul valutar, riscul afacerii
 caracteristici importante ale entitatii: activitatea performantele
financiare si cerintele de raportare;
 schimbari intervenite de la ultimul audit;
 nivelul general de competenta al conducerii.

B. Dupa acceptarea angajamentului:

 detalierea informatiilor despre client ca proces continuu de culegere si
evaluare a informatiilor ce trebuie corelate cu probele de audit
 aplicarea procedurilor stabilite pentru identificarea schimbarilor
semnificative care au avut loc de la ultimul audit.
 discutii cu personalul de conducere, de audit intern, vizitarea cladirilor,
a echipamentelor, documente emise de societate, legislatia si
reglementarile;

29
 II [PLANIFICAREA MISIUNII DE AUDIT SI COMUNICAREA AUDITORULUI CU GUVERNANTA]

Structura informatiilor legate de client si utilizarea lor:

•Nivelul general al •Piata si •Managementul si

activitatii concurenta proprietatea:
economice:recesi •Metode de •Tipul entitatii
une sau crestere finantare •Proprietarii
•Rata dobanzii beneficiari
•Indicatori
•Structura capitalului
•Inflatia, statistici si forma
reevaluarea •Practici si organizatorica
monedei probleme •Obiective
•Politici specifice manageriale:achizitii
guvernamentale: •Cadrul de , fuziuni, surse de
• monetare reglementare finantare
•fiscale •Furnizarea si •Consiliul de
administratie
•stimulente costurile energiei
Factori economici generali

•Managementul
financiare •Practici specifice operational:

Societatea comerciala
Sectorul de activitate
•restrictii sau unice: •Experienta si
comerciale •contracte de reputatie
•tarife munca •Cifra de afaceri
•cursul valutar •metode de •Personalul financiar-
finantare cheie
•metode contabile •Utilizarea
prognozelor si a
•Riscul afacerii:
bugetelor
•indicatori statistici •Functia auditului
•practici si intern – existenta si
probleme calitate
contabile specifice •Atitudinea fata de
•cadrul de controlul intern
reglementare •Activitatea entitatii:
•Cerinte si •Natura activitatii
probleme de •Localizarea utilajelor
mediu si instalatiilor de
productie
•Angajare si niveluri
de salarizare
•Produse si servicii:
clientela
•Active in valuta
• Rezultate financiare
•Mediul de
raportare-influente
•Legislatie

VIZITAREA SPATIILOR DE LUCRU, DE PRODUCTIE SI ADMINISTRATIVE

Vizitarea spatiilor de lucru ale clientului este necesara pentru o mai
buna intelegere a anvergurii activitatii clientului, a naturii si complexitatii
acesteia, a mediului de lucru deoarece se creeaza oportunitatea de a observa
fara mijlocitori procesele de lucru la fata locului si a identifica angajatii care
aduc valoare adaugata companiei. De asemenea, este util sa se identifice si sa
se observe modul de amplasare in teritoriu a activitatii clientului pentru o
planificare a misiunii de audit optima.

30
 II [PLANIFICAREA MISIUNII DE AUDIT SI COMUNICAREA AUDITORULUI CU GUVERNANTA]

IDENTIFICAREA PARTILOR AFILIATE

Partile afiliate reprezinta parteneri, companii facand parte
din grup, proprietar majoritar al companiei sau orice alt tert
cu care compania client are relatii economice, in conditiile in
care una dintre parti poate influenta semnificativ gestiunea,
managementul, politicile de exploatare si in general bunul
mers al celeilalte parti implicata in operatiune.

Dat fiind ca opertiunile intre parti afiliate pot afecta in mod semnificativ
activitatea clientului, este important ca partile afiliate sa fie identificate si
prezentate in dosarele de audit inca din fazele timpurii ale angajamentului.
Metodele cele mai frecvente de identificare a acestora sunt chestionarea
clientuluui, analiza rapoartelor interne, examinarea listelor de actionari.

EVALUAREA NEVOII DE SPECIALISTI EXTERNI

Exista cazuri in care auditorii se confrunta cu informatii tehnice,
specifice ramurei sau domeniului de activitate al clientului ce necesita
cunostinte de specialitate, altele decat cele ce fac parte din aria profesionala a
auditorului, caz in care se impune consultarea unui specialist extern din
domeniul respectiv.
In acest caz, auditorul trebuie sa evalueze foarte stric necesitatea
externalizarii factorilor decizionali ce pot influenta opinia de audit, sa evalueze
calificarile profesionale ale expertului ce urmeaza sa fie consultat, sa
determine si sa faca cunoscut perimetrul si obiectivele activitatii acestuia. Este
de asemenea foarte important ca auditorul sa ia in considerare relatiile dintre
expertul extern si clientul auditat pentru a se evita afectare a independentei
acestuia. Expertul nu va impartasi alaturi de auditor raspunderea acestuia in
privinta opiniei de audit.

2.2.3. Obtinerea de informatii privind obligatiile juridice ale clientului

Trei tipuri de documente trebuie examinate din etapele timpurii ale
angajamentului:
• Actul constitutiv al clientului si regulamentele interne ale clientului;
• Procesele verbale ale sedintelor CA, ale AGA
• Contractele entitatii auditate

Cunoasterea de timpuriu a acestor documente si evidente cu caracter juridic ii

permite auditorului sa interpreteze probele asociate lor pe tot parcursul
angajamentului de audit si sa se asigure ca in situatiile financiare sunt
reflectate informatiile necesare.
In procesele verbale sunt doua categorii de informatii relevante:

31
 II [PLANIFICAREA MISIUNII DE AUDIT SI COMUNICAREA AUDITORULUI CU GUVERNANTA]

 aprobarile (remunerarea celor cu functii executive, contracte si

acorduri noi, achizitii de mijloace fixe, imprumuturi si plata
dividendelor)
 discutiile Consiliului de Administratie care influenteaza riscurile
asociate misiunii de audit.

2.2.4. Efectuarea procedurilor analitice preliminare

Procedurile analitice sunt proceduri care utilizează
comparaţii ale indicatorilor sintetici şi alte tehnici similare
pentru a evalua caracterul rezonabil al informaţiilor
contabile şi a identifica potenţiale zone de risc.
Procedurile analitice orientează auditorul către posibile
erori materiale (semnificative) în informaţiile contabile.
Deviaţiile mari faţă de evoluţia obişnuită a cifrelor nu sunt însă suficiente
pentru a identifica un risc de audit ridicat. Ca urmare, acestea trebuie
combinate cu teste ale detaliilor tranzacţiilor şi soldurilor conturilor.
Testele detaliilor tranzacţiilor şi soldurilor conturilor constă în
aplicarea unor proceduri de audit, cum ar fi: inspecţia documentelor şi a
activelor, observaţia asupra proceselor şi procedurilor, controlul calculelor,
investigarea şi confirmarea.
Aplicarea procedurilor analitice se bazează pe prezumţia că există
relaţii între date şi că aceste relaţii vor continua să existe. De menţionat că
auditorii trebuie să aibă în vedere atingerea unui nivel de asigurare rezonabil
pentru utilizarea unei combinaţii de teste de control şi proceduri de fond, în
vederea obţinerii unor probe de audit relevante, pe baza cărora să stabilească
concluziile auditului. Setul de proceduri de fond stabilit de auditori constituie
în fapt partea cea mai importantă a programului de audit. Auditorii trebuie să
atingă un nivel de asigurare rezonabil în cel mai eficient mod posibil. În acest
scop, auditorii trebuie să utilizeze o combinaţie de teste de control şi
proceduri de fond pentru a obţine probe de audit relevante pe baza cărora să
stabilească concluziile auditului.
Lista procedurilor stabilite de auditori pentru efectuarea auditului
constituie în fapt programul de audit.
Etapa de execuţie a auditului constă în aplicarea procedurilor cuprinse
în programul de audit.

Testele detaliilor tranzactiilor si soldurilor, alaturi de procedurile

analitice, alcatuiesc totalitatea procedurilor de fond in audit.

Scopul efecturarii procedurilor analitice preliminare:

- de a determina natura, durata si intinderea procedurilor de audit;

32
 II [PLANIFICAREA MISIUNII DE AUDIT SI COMUNICAREA AUDITORULUI CU GUVERNANTA]

- amelioreaza intelegerea de catre auditor a activitatii clientului, a

evenimentelor care s-au produs dupa data incheierii auditului anului
precedent
- Identificarea sferelor care pot prezenta riscuri specifice de aparitie a unor
prezentari eronate semnificative , ce necesita o analiza mai aprofundata

Procedurile analitice sunt bazate deseori pe date agregate, reflectand

compania in ansamblu. Pentru anumiti clienti, verificarea schimbarilor
intervenite in soldurile conturilor din balanta de verificare ar putea fi
suficiente pentru a atinge obiectivele planificarii.

Principalii indicatori financiari cu informatii comparative

de ramura:

1. Solvabilitatea pe termen scurt:

𝐴𝐴𝐴𝐴𝐴𝐴𝐴𝐴𝐴𝐴𝐴𝐴 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐
𝐿𝐿𝐿𝐿𝐿𝐿ℎ𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖 𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔 =
𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷 𝑝𝑝𝑝𝑝 𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠

𝐿𝐿𝐿𝐿𝐿𝐿ℎ𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖 𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖
𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚 𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏 + 𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡 𝑑𝑑𝑑𝑑 𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣 𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢 𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛 + 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑛𝑛𝑛𝑛𝑡𝑡𝑡𝑡
=
𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑 𝑝𝑝𝑝𝑝 𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠

𝐿𝐿𝐿𝐿𝐿𝐿ℎ𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖 𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟
𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚 𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏 + 𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡 𝑑𝑑𝑑𝑑 𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛
=
𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑 𝑝𝑝𝑝𝑝 𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠

2. Lichiditatea pe termen scurt

𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶 𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏 𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣

𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉 𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚 𝑑𝑑𝑑𝑑 𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟 𝑎𝑎 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 =
𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉 𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚 𝑎𝑎 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠

𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷 𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚 𝑑𝑑𝑑𝑑 𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟 𝑎𝑎 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐

𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉 𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛
=
𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉 𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚 𝑎𝑎 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏

𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷 𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚 𝑑𝑑𝑑𝑑 𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖 𝑎𝑎 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐

𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉 𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚 𝑎𝑎 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏 × 360
=
𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉 𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛

33
 II [PLANIFICAREA MISIUNII DE AUDIT SI COMUNICAREA AUDITORULUI CU GUVERNANTA]

𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉 𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚 𝑎𝑎 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 × 360

𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷 𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚 𝑑𝑑𝑑𝑑 𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣 =
𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶 𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏 𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣

𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷 𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚 𝑑𝑑𝑑𝑑 𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡 𝑎𝑎 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑖𝑖𝑖𝑖 𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚 𝑏𝑏𝑏𝑏𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛

= 𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑 𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚 𝑑𝑑𝑑𝑑 𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣 + 𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑 𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚 𝑑𝑑𝑑𝑑 𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖

3. Capacitatea de a face fata datoriilor pe termen scurt

𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡 𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑜𝑜𝑜𝑜𝑜𝑜𝑜𝑜
𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃 𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑 𝑖𝑖𝑖𝑖 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝 =
𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝

𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃 𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛 𝑖𝑖𝑖𝑖 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝

𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝 − 𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖 𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛
=
𝑡𝑡𝑜𝑜𝑜𝑜𝑜𝑜𝑜𝑜 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝

𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝 𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑 𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒

𝐺𝐺𝐺𝐺𝐺𝐺𝐺𝐺𝐺𝐺𝐺𝐺 𝑑𝑑𝑑𝑑 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎 𝑎𝑎 𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑 =
𝑐𝑐ℎ𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒 𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝 𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑

Aplicarea procedurilor analitice identifica zonele de risc specifice, auditorul se

va concentra asupra indicatorilor lichiditatii. Viteza de rotatie a stocurilor si
creantelor este importanta deoarece pot dezvalui probabilitatea de recuperare
a creantelor si uzura morala a stocurilor.

4. Indicatori de performanta

𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉 𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛
𝐸𝐸𝐸𝐸𝐸𝐸𝐸𝐸𝐸𝐸𝐸𝐸𝐸𝐸𝐸𝐸𝐸𝐸 =
𝐼𝐼𝐼𝐼𝐼𝐼𝐼𝐼𝐼𝐼𝐼𝐼𝐼𝐼𝐼𝐼𝐼𝐼𝐼𝐼𝐼𝐼 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑑𝑑𝑑𝑑 𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒

𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉 𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛 − 𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶 𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏 𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣

𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏 𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝 =
𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉 𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛

𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃 𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑 𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒

𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝 =
𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉𝑉 𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛

𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃 𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑 𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒

𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃 =
𝐼𝐼𝐼𝐼𝐼𝐼𝐼𝐼𝐼𝐼𝐼𝐼𝐼𝐼𝐼𝐼𝐼𝐼𝐼𝐼𝐼𝐼 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑑𝑑𝑑𝑑 𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒

𝑅𝑅𝑅𝑅𝑅𝑅𝑅𝑅𝑅𝑅𝑅𝑅𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎 𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡

𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃𝑃 𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖 𝑑𝑑𝑑𝑑 𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝 𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑 + 𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖
=
𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎

34
 II [PLANIFICAREA MISIUNII DE AUDIT SI COMUNICAREA AUDITORULUI CU GUVERNANTA]

2.3. CONTROLUL INTERN SI IMPORTANTA LUI IN CADRUL MISIUNII DE AUDIT

Controlul intern reprezinta politicile adoptate de coducerea

unei firme cu scopul de a asigura obiectivele managerial
privind asigurarea sistematica si eficienta a activitatii,
inclusiv protectia activelelor, prevenirea si descoperirea
erorilor si fraudelor, realitatea instrumentarii tehnice si
contabile astfel incat informatiile financiare sa fie credibile.

Controlul intern Controlul intern

CUPRINDE: PRESUPUNE:

Obiectivele de realizat ale controlului intern privind sistemul contabil sunt

urmatoarele :
• toate tranzactiile economice sunt autorizate de conducerea societatii;
• toate operatiunile sunt inregistrate corect ca suma si in conturi
adecvate, in perioada contabila adecvata, astfel incat situatiile
finaciare sa fie intocmite conform cu un cadru de raportare financiara
identificat;
• accesul la documente si inregiastrari sa fie permis cu acordul
conducerii;

35
 II [PLANIFICAREA MISIUNII DE AUDIT SI COMUNICAREA AUDITORULUI CU GUVERNANTA]

• activele entitati sunt comparate cu activele existente la intervale

stabilite, iar orice diferente constatate sa fie analizate si sa se ia
masurile necesare

Pentru ca informatiile contabile sa fie fidele, in cadrul fiecarei

intreprinderi trebuie sa existe un control intern conceput rational si
aplicat corect. Auditorul financiar trebuie sa analizeze elementele
de baza ale controlului intern. Evaluarea riscului legat de controlul intern
este o etapa distincta a auditului si un complex de lucrari ce trebuie
executate in cadrul auditului.

Corelând noţiunile din Unitatea de învăţare 1 - Scopul si

principiile auditului financiar cu cele legate de controlul intern,
folositi-va rationamentul profesional pentru a enumera doua
motive pentru care auditorul independent trebuie sa inteleaga
si sa verifice sistemul de control intern al clientului.

..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
.....................................................................

In vederea evaluarii controlului intern, auditorul va folosi o serie de

teste de control denumite proceduri de identificare a mecanismelor de control
proiectate si aplicate. Acestea urmaresc:
1. Actualizarea si evaluarea experientei anterioare a auditorului cu
entitatea in cauza deoarece, de regula, sistemele si mecanismele de
control nu se modifica frecvent si aceste informatii pot fi actualizate si
preluate ca punct de plecare al auditului anului in curs.
2. Chestionarea personalului clientului, personalul cheie, la nivel de
conducere sau operativ reprezentand un punct de plecare logic pentru
obtinerea initiala sau reevaluarea si actualizarea informatiilor
precedente.
3. Parcurgerea si intelegerea manualului mecanismelor de control
intern, acesta reprezentand sursa fireasca a metodologiei de aplicare a
masurilor impuse de controlul intern pentru prevenirea erorilor si
fraudelor.

36
 II [PLANIFICAREA MISIUNII DE AUDIT SI COMUNICAREA AUDITORULUI CU GUVERNANTA]

4. Inspectia documentelor justificative si a jurnalelor contabile, astfel

incat auditor sa aprofundeze, sa inteleaga mai bine substanta
mecanismelor de control intern deoarece atat sursa dar si efectul lor
se poate regasi in modul de emitere, gestionare, sintetizare si arhivare
a acestor documente.
5. Observarea activitatilor si tranzactiilor care se deruleaza in cadrul
entitatii va permite auditorului, alaturi de inspectia documentelor sa
analizeze modul in care mecanismele impuse de controlul intern sunt
intelese, respectate si aplicate in cadrul entitatii, precum si eficienta si
relevanta lor pentru scopul si destinatia lor.

Mecanisme de control intern vizand ciclul salarii-personal:

1. Inainte de a se intocmi statele de plata, fisele de pontaj
trebuiesc centralizate, sigilate si aprobate de catre
superiorul direct, in functie de departament;
2. Inainte de intocmirea dispozitiilor de plata a salariilor,
succesiunea numerica a fiselor de pontaj prenumerotate
care au fost deja anterior sigilate de catre superiorul pe departament trebuiesc
verificate de catre o alta persoana independenta;
3. Modulul informatic utilizat pentru contabilizarea salariilor nu va permite
introducerea de date ale unui angajat al carui numar de identificare nu exista
in fisierul sistematic al angajatilor.

Testele de control efectuate privind controlul intern ii prmite

auditorului sa analizeze:
eficienta masurilor organizatorice - masura in care sarcinile de serviciu sunt
precis definite si delimitate pe compartimente iar salariatii si responsabilitatile
sunt riguros stabilite prin decizii date de conducere si fisa postului;

personalul competent si inegru - auditorul verifica daca deciziile luate la

nivelul conducerii influenteaza comportamentul intregului personal din
subordine si anaizeaza in ce masura obligatiile de serviciu ale personalului
sunt indeplinite si daca sunt efectuate controale ierarhice si reciproce;

sistematizarea si prelucrarea datelor - modul de intocmire, prelucrare si

arhivarea datelor prin sistem computerizat sau manual;

Pentru a evalua si a-si exprima o opinie privind eficienta sistemului de

control intern, auditorul trebuie sa faca o serie de investigatii:
 descrierea procedurilor in sistem de culegere si prelucrare a datelor,
cu scopul de a stabili penru fiecare domeniu semnificativ (achizitii de
bunuri si servicii, stocuri, productie, vanzari), care sunt procedurile

37
 II [PLANIFICAREA MISIUNII DE AUDIT SI COMUNICAREA AUDITORULUI CU GUVERNANTA]

folosite de societate pentru culegera informatiilor de contabilitate

sintetica si analitica in evidenta cronologica si sistematica;
 testele de conformitate care au rolul de a stabili daca procedurile de
mai sus exista, indiferent daca se aplica sau nu se pune problema
descoperirii erorilor in functionarea sistemului ci numai de a stabili
daca sistemul este, bine inteles, cel real ;
 evaluarea preliminara (a riscului de erori) are loc dupa ce sa obtinut
descrierea corespunzatoare a sistemului de culegere si prelucrare a
datelor contabile pentru a pune in evidenta punctele forte si punctele
slabe ale procedurilor sistemului contabil; testele de performanta -
urmaresc daca procedurile sunt aplicate intr-o maniera permanenta
fara defectiune. Aceasta trebuie sa fie suficient de mari pentru a oferi
certitudini asupra modului de functionare a sistemului;
 evaluarea definitiva si redactarea raportului de sinteza. Aici auditorul
determina: daca dispozitivele de control ale intreprinderii sunt efective
si permanente (realitatea punctelor forte), care sunt punctele slabe
datorate conceperii defectuaose a asistemului, care sunt punctele
slabe datorate aplicarii gresite a procedurilor (functionarii sistemului)

2.4. COMUNICAREA AUDITORULUI CU MANAGEMENTUL SI GUVERNANTA

ISA 260 este Standardul care reglementeaza comunicarea cu

persoanele insarcinate cu gurvernanta. Tratează
responsabilitatea auditorului în ceea ce priveşte comunicarea sa
cu persoanele însărcinate cu guvernanţa.
Deşi standardul se aplică indiferent de structura şi mărimea
guvernanţei unei entităţi, apare ca necesară existenţa unor
considerente speciale care se aplică în cazul în care toate persoanele
însărcinate cu guvernanţa sunt implicate şi în conducerea entităţii, precum şi
în cazul entităţilor cotate. Standardul nu stabileşte pentru auditor cerinţe în
ceea ce priveşte comunicarea sa cu conducerea enitităţii sau cu proprietarii,
cu excepţia cazului în care aceştia au un rol în guvernanţă.
Notiuni de baza:
Guvernanta - reprezinta persoana(ele) sau organizaţia(ile) ce au
responsabilitatea de a supraveghea strategia entităţii şi obligaţiile legate de
răspunderea entităţii. Aceasta include supravegherea procesului de raportare
financiară.
Managementul (conducerea) - reprezinta persoana(ele) cu
responsabilitate executivă pentru conducerea operaţiunilor entităţii. Pentru
unele entităţi aflate în anumite jurisdicţii, conducerea include unele sau toate
persoanele însărcinate cu guvernanţa, de exemplu, membri executivi ai unui
consiliu de guvernanţă sau un proprietar-manager.

38
 II [PLANIFICAREA MISIUNII DE AUDIT SI COMUNICAREA AUDITORULUI CU GUVERNANTA]

COMUNICAREA AUDITORUL CU GUVERNANTA

Rolul comunicarii cu guvernanta:

Comunicarea este importantă deoarece sprijină:
 auditorul şi persoanele însărcinate cu guvernanţa în înţelegerea
aspectelor legate de audit, dar şi în dezvoltarea unei relaţii de lucru
constructive, bazate pe independenţa şi activitatea auditorului;
 auditorul în obţinerea unor informaţii relevante pentru audit din
partea celor însărcinaţi cu guvernanţa;
 persoanele însărcinate cu guvernanţa în realizarea responsabilităţilor
ce le revin în supravegherea procesului de raportare financiară,
reducându-se astfel riscul de apariţie a unor denaturări semnificative a
situaţiilor financiare.

Obiectivele comunicarii cu guvernanta:

 comunicarea persoanelor însărcinate cu guvernanţa a
responsabilităţilor pe care auditorul le are în legătură cu auditarea
situaţiilor financiare, precum şi un rezumat al planificării domeniului
de aplicare şi a plasării în timp a auditului;
 obţinerea de la cei însărcinaţi cu guvernanţa a unor informaţii
relevante pentru auditul situaţiilor financiare;
 Furnizarea în timp util către persoanele însărcinate cu guvernanţa a
unor observaţii care pot apare ulterior auditului, dar care pot avea
semnificaţie şi relevanţă în legătură cu responsabilitatea acestor
persoane de supraveghere a procesului de raportare financiară;
 realizarea unei comunicări eficace între auditor şi persoanele
însărcinate cu guvernanţa.

CE VA COMUNICA AUDITORUL GUVERNANTEI SI MANAGEMENTULUI?

1. Responsabilităţile auditorului în legătură cu auditul

situaţiilor financiare
Auditorul trebuie să comunice persoanelor însărcinate cu
guvernanţa responsabilităţile auditorului în legătură cu auditul situaţiei
financiare, inclusiv faptul că:
 Auditorul este responsabil cu formarea şi exprimarea unei opinii
asupra situaţiilor financiare care au fost întocmite de conducere, sub
supravegherea persoanelor însărcinate cu guvernanţa;
 Auditul situaţiilor financiare nu absolvă conducerea sau persoanele
însărcinate cu guvernanţa de responsabilităţile pe care le deţin.
2. Planificarea domeniului de aplicare si a momentului auditului

39
 II [PLANIFICAREA MISIUNII DE AUDIT SI COMUNICAREA AUDITORULUI CU GUVERNANTA]

Auditorul va comunica persoanelor însărcinate cu guvernanţa un rezumat al

planificării domeniului de aplicare şi a plasării în timp a auditului.
3. Constatari semnificatire rezultate in urma efectuarii auditului
 punctul de vedere al auditorului cu privire la aspectele calitative ale
practicilor;
 contabile ale entitiăţii, inclusiv politicile contabile, estimările contabile
şi prezentările de informaţii ale situaţiilor financiare;
 dificultăţi semnificative întâmpinate pe parcursul auditului, în cazul în
care există.
 aspecte semnificative discutate sau care au făcut obiectul
corespondenţei cu conducerea entităţii;
 alte aspecte semnificative rezultate din audit şi care au relevanţă
pentru persoanele însărcinate cu guvernanţa, cum ar fi denaturări
semnificative ale informaţiilor sau inconsecvenţe semnificative în
informaţiile ce însoţesc situaţiile financiare auditate care au fost
corectate.
4. Independenţa auditorului
În cazul entităţilor cotate, auditorul trebuie să comunice persoanelor
însărcinate cu guvernanţa:
 declaraţie potrivit căreia echipa misiunii şi alte persoane din cadrul
firmei, acolo unde este cazul, firma şi, după caz, firmele din reţea, au
respectat cerinţele de etică relevante privind independenţa; şi
 Toate relaţiile şi alte aspecte între firmă, firmele din reţea şi entitate,
care, conform raţionamentului profesional al auditorului ar putea, în
mod rezonabil, avea un impact asupra independenţei.
 Măsurile de protecţie ce au fost aplicate pentru a elimina ame-
ninţările identificate la adresa independenţei sau pentru a le reduce la
un nivel acceptabil.

COMUNICAREA AUDITORUL CU MANAGEMENTUL

1. Comunicarea în etapa de preplanificare
În etapa de preplanificare a auditului, auditorul trebuie să se asigure că are
suficiente informaţii despre societatea client în ceea ce priveşte activitatea
desfăşurată de aceasta cât şi pentru a se asigura că auditorul poate accepta
angajamentul respectiv, respectând totodată cerinţele Codului privind
conduita etică şi profesională.
Pentru aceasta, este necesar ca auditorul să comunice cu conducerea
societăţii precum şi cu personalul din departamentul financiar contabil sau
alte persoane implicate în activităţi relevante pentru desfăşurarea
angajamentului de audit.
De asemenea discuţiile cu conducerea societăţii şi a departamentului
financiar contabil sunt importante pentru auditor pentru a se putea edifica cu

40
 II [PLANIFICAREA MISIUNII DE AUDIT SI COMUNICAREA AUDITORULUI CU GUVERNANTA]

privire la competenţa şi pregătirea profesională a managerilor şi a

personalului din departamentul financiar contabil.
În urma discuţiilor purtate, auditorul fiind corect informat cu privire la
activitatea societăţii poate lua o decizie cu privire la acceptarea
angajamentului respectiv.
Termenii angajamentului de audit se concretizează în
scrisoarea de angajament.
Auditorul trebuie să solicite clientului de audit ca un
reprezentant al societăţii să confirme termenii scrisorii de
angajament printr-un document de luare la cunoştinţă.

2. Comunicarea în etapa de planificare

Discuţiile cu conducerea privind cunoaşterea societăţii şi a specificului
activităţii acesteia, precum şi a proceselor, fenomenelor şi tranzacţiilor ce au
loc în cadrul său, au o importanţă deosebită în planificarea naturii, duratei şi
întinderii procedurilor de audit utilizate pe parcursul angajamentului.
De asemenea, discuţiile privind răspunderea clientului, existenţa sau
inexistenţa anumitor elemente patrimoniale sau tranzacţii trebuie
concretizate în declaraţii scrise din partea conducerii.
O scrisoare de declaraţie a conducerii poate oferi:
- dovada că, conducerea recunoaşte responsabilitatea ei pentru prezentarea
fidelă a situaţiilor financiare, precum şi pentru acurateţea informaţiilor
furnizate auditorului;
- confirmarea scrisă a conducerii privind declaraţiile semnificative făcute în
timpul desfăşurării auditului, reducându-se astfel posibilitatea de neînţelegere
a declaraţiilor orale făcute auditorului;
- probe de audit scrise atunci când declaraţiile conducerii sunt singura dovadă
pe care auditorul se aşteaptă să o obţină.
Comunicarea asupra controlului intern
Auditorul trebuie să aducă la cunoştinţa conducerii societăţii carenţele
semnificative în conceperea sau operarea sistemului contabil şi de control
intern.
Comunicarea privind controlul intern trebuie să specifice:
- că aceste sisteme au fost considerate numai în măsura necesară
pentru determinarea procedurilor de audit şi nu pentru determinarea gradului
de adecvare al controlului intern pentru scopurile conducerii.
- că sunt dezbătute numai carenţele controlului intern care au atras
atenţia auditorului ca rezultat al auditului şi că pot exista şi alte carenţe în
controlul intern;
- o declaraţie că aceste comunicări sunt oferite spre utilizarea lor numai
de către conducere
Comunicarea în vederea evaluării riscului de audit

41
 II [PLANIFICAREA MISIUNII DE AUDIT SI COMUNICAREA AUDITORULUI CU GUVERNANTA]

Auditorul trebuie să se asigure că deţine suficiente informaţii cu privire la

activitatea societăţii şi funcţionarea sistemului contabil pentru a putea face o
evaluare corectă a riscului de audit aferent angajamentului.
Pentru aceasta trebuie să culeagă informaţii cu privire la sistemul de
management, pregătirea şi reputaţia profesională a persoanelor din
conducerea superioară a societăţii precum şi a celor din departamentul
financiar contabil.

3. Comunicarea în timpul efectuării auditului

În timpul efectuării auditului auditorul poate comunica cu conducerea
societăţii în vederea obţinerii de informaţii suplimentare cu privire la
activitatea acesteia, precum şi pentru a clarifica nelămuririle sau
neînţelegerile auditorului cu privire la tranzacţiile şi fenomenele economice
analizate.
In timpul auditului, auditorul va discuta conducerea probleme legate de:
- înţelegerea afacerii;
- planul de audit;
- efectul noilor reglementări în domeniul financiar contabil şi noilor
standarde profesionale asupra auditului;
- explicaţii, dovezi şi declaraţii din partea conducerii sau a unui nivel
ierarhic inferior din organizaţie;
- orice observaţii şi sugestii apărute în urma derulării auditului cum ar fi
eficienţa operaţională sau administrativă, strategia societăţii, ş.a.
- informaţiile neauditate pe care conducerea intenţionează să le publice
împreună cu situaţiile financiare auditate pe care auditorul le consideră
inconsecvente sau că pot induce în eroare.
Asemenea discuţii pot fi purtate în timpul vizitelor de audit la client sau
în cu alte ocazii.
Atunci când discuţiile sunt purtate în scopul de a obţine probe de
audit, auditorul trebuie să identifice cu atenţie persoanele cele mai potrivite
de la care să obţină probe de audit. Aceste persoane sunt de regulă cele care
au acces la informaţii relevante sau cele care efectuează operaţiunile
respective. Toate discuţiile importante cu conducerea trebuie să fie
documentate în documentele de lucru ale auditorului. Asemenea
documentaţie trebuie să includă explicaţii şi declaraţii privind tranzacţiile
semnificative.

4. Comunicarea cu conducerea la sfârşitul auditului

Comunicarea la finele angajamentului de audit se efectuează pentru ca
auditorul să se asigure că managementul de vârf şi comitetul de audit (acolo
unde e cazul) sunt informaţi despre constatările efectuate în urma auditului şi
despre recomandările auditorilor.

42
 II [PLANIFICAREA MISIUNII DE AUDIT SI COMUNICAREA AUDITORULUI CU GUVERNANTA]

În etapa de finalizare a angajamentului de audit, auditorul

trebuie să discute cu conducerea societăţii auditate o serie
de aspecte, cum ar fi:
- dificultăţi practice întâlnite în efectuarea auditului;
- dezacorduri cu conducerea legate de situaţiile financiare;
- dacă ajustările semnificative de audit sunt sau nu
reflectate în situaţiile financiare;
- politicile contabile şi prezentarea în situaţiile financiare a elementelor care
pot conduce la o modificare a raportului de audit;
- orice nereguli sau posibila neconformitate cu legi şi reglementări care atrag
atenţia auditorului;
- riscuri semnificative sau dificultăţi ce pot influenţa respectarea continuităţii
activităţii societăţii;
- recomandările în urma efectuării auditului.
Auditorul trebuie să comunice aceste aspecte persoanelor ce se află pe
un nivel ierarhic adecvat în societate. Comunicarea poate fi scrisă sau orală.
Dacă comunicarea se face oral, auditorul trebuie să consemneze în
documentele de lucru aspectele discutate.
Auditorul trebuie să comunice şi carenţele semnificative constatate în
proiectarea sau funcţionarea sistemului contabil şi de control intern.
Discuţiile finale cu conducerea sunt tratate în Normele minimale de
audit la secţiunea D: Observaţii finale şi întâlnirile cu clientul, secţiune în care
se abordează următoarele aspecte:
- discutarea tuturor propunerilor de ajustare făcute de către auditor şi
stabilirea acelora care sunt agreate de conducere;
- discutarea evenimentelor ulterioare şi a scrisorilor de confirmare;
- discutarea raportului de audit provizoriu.
Discuţiile cu conducerea se consemnează sub forma unei note sau a unui
proces verbal şi se ataşează la dosar constituind o proba de audit.
De regulă, la finele auditului are loc o întâlnire cu Consiliul de administraţie,
Comitetul de audit sau alt organism din conducerea superioară.

Stabilirea
Forme
procesului
de comunicare
de comunicare

SINTEZA PROCESULUI DE COMUNICARE

Gradul de Plasarea în
adecvare timp
al procesului a
de comunicare comunicărilor

43
 II [PLANIFICAREA MISIUNII DE AUDIT SI COMUNICAREA AUDITORULUI CU GUVERNANTA]

1. Marcati raspunsul corect:

Responsabilitatea intocmirii situatiilor financiare apartine:
a) auditorului extern
b) auditorului intern
c) managementului
Etapele planificarii misiunilor de audit sunt:
a) preplanificarea, obtinerea informatiilor de context, cunoasterea clientului,
obligatiile juridice ale clientului, efectuarea procedurilor preliminare, riscuri
si prag de semnificatie, intelegerea controlului intern, intocmirea planului
general si al programului de audit
b) preplanificarea, obtinerea informatiilor de context, obligatiile juridice ale
clientului, efectuarea procedurilor preliminare, riscuri si prag de
semnificatie, intelegerea controlului intern, intocmirea planului general si
al programului de audit
c) preplanificarea, obtinerea informatiilor de context, obligatiile juridice ale
clientului, efectuarea testelor de control, riscuri si prag de semnificatie,
intelegerea controlului intern, intocmirea planului general si al programului
de audit
Auditorul trebuie sa comunice guvernantei:
a) responsabilitatea sa in privinta situatiilor financiare, tipul auditului,
constatarile efectuate in urma auditului, cerintele etice carora se supune
auditorul, alte aspecte
b) responsabilitatea sa in cadrul firmei auditate, tipul auditului, constatarile
efectuate in urma auditului, cerintele etice carora se supune auditorul, alte
aspecte
c) responsabilitatea sa in privinta auditului situatiilor financiare, tipul
auditului, constatarile efectuate in urma auditului, cerintele etice carora se
supune auditorul, alte aspecte
Scopul scrisorii de angajament NU este acela de a:
a) oferi o baza de calcul pentru onorarii si modul lor de facturare
b) oferi o opinie preliminara asupra situatiilor financiare
c) descrie alte rapoarte pe care auditorul le emite catre client

Raspunsuri corecte: 1-c;2-b;3-c;4-b

II. Se dau urmatorii indicatori calculati de catre auditor pentru compania
DEVCORE S.A. Scopul fundamental al acestor informatii este de a evalua

44
 II [PLANIFICAREA MISIUNII DE AUDIT SI COMUNICAREA AUDITORULUI CU GUVERNANTA]

riscul de blocaj financiar insa orice alta concluzie este binevenita scopului
auditului.

Indicator 2010 2009 2008 2007 2006

Lichiditatea generala 2,08 2,26 2,51 2,43 2,5
Lichiditatea imediata 0,97 1,34 1,82 1,76 1,64
Raportul dintre datorii si 3,5 3,20 4,1 5,3 7,10
capital propriu
Viteza de rotatie a 4,2 5,5 4,1 5,4 5,6
creantelor
Durata de incasare a 108,2 83,1 105,2 80,6 72,6
creantelor
Vitea de rotatie a 2.03 1,84 2,68 3,34 3,36
stocurilor
Durata de vanzare a 172,6 195,1 133,9 107,8 108,3
stocurilor
Eficienta 2 2.1 2.8 3.1 3.1

Cerinte:
(1) Ce concluzii importante privind viitorul companiei pot fi trase din aceste
informatii?
(2) Bazandu-va pe indicatorii de mai sus, ce aspecte ale activitatii companiei
considerati ca ar trebui sa beneficieze de o atentie deosebita in cursul
auditului?
Raspunsuri:
(1)
- Lichiditatea generala se regaseste peste limita de 1,0, prin urmare compania
dispune de suficiente active pentru a-si acoperi datoriile imediate.
- Indicatorul de lichiditate restransa pe anul 2009 semnaleaza posibile
probleme de solvabilitate pe termen scurt, deoarece valoare lui coboara sub
nivelul de 1,0.
- Raportul dintre datorii si capital propriu este supus unor fluctuatii puternice
de la an la an. La sfarsitul anului 2009 prezinta un sold in scadere, ceea ce
denota o imbunatatire a activitatii societatii insa volumul lui este inca unul
prea ridicat ceea ce poate semnala ca intreprinderea si-a consumat intreaga
capacitate de indatorare si nu dispune de marje de manevra in cazul unor
evenimente neprevazute nefavorabile
- Durata de incasare a creantelor este in crestere ceea ce poate influenta
negativ lichiditatea imediata.

45
 II [PLANIFICAREA MISIUNII DE AUDIT SI COMUNICAREA AUDITORULUI CU GUVERNANTA]

- Viteza de rotatie a stocurilor, desi a cunoscut o imbunatatire la nivelul anului

2008, in 2009 ea se afla in crestere , ceea ce poate semnala stocuri greu
vandabile sau probleme vizand uzura morala a stocurilor
- Durata de vanzare a stocurilor are acelasi trend ca si viteza lor de rotatie
ceea ce aduce un aport de contanta a concluziilor privind posibilitatile de
uzura morala si de stocuri greu vandabile aflate in gestiunea companiei.
-Indicatorul de eficienta arata daca sunt generate suficiente venituri pentru a
justifica volumul de active utilizat. Valoarea lui se afla in scadere ceea ce
semnifica faptul ca inainte de a se achizitiona active suplimentare, ar trebui sa
se vizeze obtinerea unui volum de productie mai mare.
(2)
- Se impune compararea indicatorului de lichiditate generala cu volumul
datoriilor curente pentru a gasi metode de redimentionare a diferentei dintre
acestea pentru o imagine cat mai pozitiva pe piata bancara si de investiii.
- Se impune recalcularea indicatorului prin limitarea analizei la cele mai rapid
disponibile si cele mai obiective active ciruclante pentru a se elimina factorul
de volatilitate din analiza, rezultand in eliminarea stocurilor din calcul la
lichiditatea imediata iar lichiditatea restransa va elimina creantele clienti.
- Investigarea problemeleor de solvabilitate pe termen scurt semnalate in anul
2009 si a caror sursa se deruleaza incepand cu anul 2008.
- Investigarea suplimentara a diferentelor dintre politicile contabile aplicate
stocurilor pe parcursul anilor 2005-2009, datele de inchidere a exercitiului
contabil si ponderea in total a vanzarilor cu plata imediata si a vanzarilor pe
credit in totalul vanzarilor, toate acestea fiind elemente ce influenteaza foarte
puternic indicatorii de lichiditate, analizati comparativ, pe perioade lungi.
- Investigarea sursei fluctuatiilor care stau la baza indicatorului vizand raportul
dintre datorii si capital propriu. Posibilitatea scaderii si directionarii
indicatorului in viitorii ani spre 1.0.
- Investigarea caracterului rezonabil al evaluarii provizionaleor privind
creantele incerte in lumina cresterii vitezei de incasare a createlor, analizata
congruent cu viteza de rotatie a creantelor
-Investigarea suplimentara a metodelor de evaluare a stocurilor si impactul
acestora asupra vitezei de rotatie a stocurilor
- Investigarea ponderii vanzarilor cu plata imediata sau pe credit in valoarea
totala a vanzarilor pentru a elimina impactul pe care il au acestea asupra
indicatorilor vitezelor de rotatie, de la un an la altul.
- Investigarea si eliminarea dupa caz a activelor uzate moral sau greu
vandabile si constituirea de provizioane pentru a redimensiona pe viitor
indicatorul eficientei.

46
 II [PLANIFICAREA MISIUNII DE AUDIT SI COMUNICAREA AUDITORULUI CU GUVERNANTA]

1. Dacă sînteţi solicitat de clientul dumneavoastră să întocmiţi situaţiile

financiare fiind o unitate mică şi să efectuaţi apoi auditul, a cui revine
responsabilitatea întocmirii şi prezentării situaţiilor financiare?
Responsabilitatea dumneavoastră ca auditor care este?

2. Care este scopul unei scrisori de angajament?

3. Completati spatiile libere din urmatoarea scrisoare de angajament:

Dumneavoastră aţi cerut ca noi să efectuăm auditul bilanţului

societăţii Mangalia SA la data 31.12.2010, precum şi al contului de profit şi
pierdere şi situaţiei fluxurilor de trezorerie pentru exerciţiul financiare care se
încheie la această dată.
Suntem încântaţi să vă confirmăm acceptarea acestui angajament prin
conţinutul acestei scrisori.
Auditul pe care îl vom efectua va avea ca obiectiv
.................................................................asupra situaţiilor financiare.

47
 II [PLANIFICAREA MISIUNII DE AUDIT SI COMUNICAREA AUDITORULUI CU GUVERNANTA]

Noi ne vom desfăşura activitatea de audit în conformitate cu

................................................ (sau cu referire la practici sau standarde
naţionale relevante).
Acele .....................cer ca noi să planificăm şi să efectuăm auditul, cu
scopul de a obţine o asigurare ........................... că situaţiile financiare nu
conţin ................... ....................
Un audit include examinarea, pe bază ......................., a dovezilor
privind valorile şi prezentările de informaţii .......................................
De asemenea, un audit include evaluarea principiilor contabile folosite
şi a estimărilor semnificative efectuate de către conducere, precum şi
evaluarea prezentării generale a .................................. .........................
Datorită caracteristicii de......................şi a altor ................
...................ale oricărui sistem contabil şi de control intern, există un risc
inevitabil ca unele ........................... ........................ să rămână nedescoperite.
Pe lângă raportul nostru asupra situaţiilor financiare, estimăm că vă
putem oferi o scrisoare separată privind orice carenţă semnificativă a
sistemului contabil şi de control intern care ne atrage atenţia.
Vă reamintim că responsabilitatea pentru întocmirea situaţiilor
financiare, incluzând prezentarea adecvată a acestora, apartine .......................
........................
Aşteptăm cu nerăbdare o colaborare deplină cu echipa dumneavoastră
şi credem că aceasta ne va pune la ..................................................................
care ne vor fi necesare în efectuarea auditului.
Această scrisoare va rămâne valabilă pentru anii următori, cu excepţia
cazurilor când va fi încheiată, schimbată sau înlocuită.
Vă rugăm .............................. şi să returnaţi exemplarul ataşat acestei
scrisori pentru a ne arăta că scrisoarea este conformă cu înţelegerea
dumneavoastră în legătură cu organizarea auditului pe care îl vom efectua
asupra situaţiilor financiare ale societatii Mangalia SA.
S-a luat la cunoştinţă în numele societăţii Mangalia SA. de
către (semnătura). . . . . . . . . . . . . .

Numele şi funcţia
Data

48