Pct. 1 - Plan de Administrare A Conpet

.
Cuprins
1. Sumar executiv
1.1. Ce este CONPET?

1.2. Plan de administrare
1.3. Concluziile analizei diagnostic
1.4. Scenariu financiar 2014-2017
1.5. Indicatorii si criteriile de performanta propuse
5
7
8
11
12
2. Prezentarea companiei
14
2.1. Date de identificare ale companiei

2.2. Obiectul de activitate
2.3. Patrimoniu
14
18
18
3. Analiza diagnostic
22
3.1. Analiza organizationala si de resurse umane

3.2. Analiza activitatii de baza
3.3. Analiza activitatii comerciale
3.4. Diagnostic tehnic - investitii
3.5. Analiza sistemelor de management implementate
3.6. Diagnostic informational
3.7. Diagnostic de mediu
3.8. Diagnostic juridic
3.9. Diagnostic financiar
3.10. Concluzii
22
27
36
36
42
48
51
53
55
67
4. Analiza strategica a mediului concurential
69
4.1. Context macroeconomic

4.2. Contextul national
4.3. Analiza PEST (Politic&Economic&Social&Tehnologic)
4.4. Analiza fortelor concurentiale
4.5. Analiza SWOT
4.6. Concluzii
70
74
82
82
84
85
5. Plan de administrare
87
5.1. Scaderea cheltuielilor de exploatare

5.2. Tarif imbunatatit pe import
5.3. Dezvoltarea de activitati conexe si complementare activitatii de baza
87
90
90
S.C. CONPET S.A.

S.C. CONPET S.A.
Plan de Administrare 2014-2017

pag. 2 din 146
5.4. Definirea societatii ca jucator regional pe segmentul de midstream si

validarea fezabilitatii oportunitatilor identificate
5.5. O abordare financiara moderna si aliniata cu modelul de business
5.6. Scenariul financiar 2014 - 2017
91
91
94
6. Guvernanta corporativa
101
6.1. Politica privind cazurile de frauda

6.2. Managementul riscurilor si sistemul de control intern/managerial
110
113
7. Indicatori si criterii de performanta
124
Anexe
125
Anexa 1 Determinantii evolutiei profitului brut 2010-2011 si 2011-2012

125
Anexa 2 Determinantii evolutiei profitului operational subsistem tara 20102011 si 2011-2012
127
Anexa 3 Lista principalilor furnizori in intervalul 2010-2013
129
Anexa 4 Tarifele de transport pentru subsistemul import
129
Anexa 5 Gradul de utilizare a Sistemului de Transport pe tronsoane
131
Anexa 6 Rezultatele analizei Monte Carlo 2015-2017
133
Anexa 7 Companii comparabile
140
Anexa 8 Litigii
141
S.C. CONPET S.A.

S.C. CONPET S.A.

pag. 3 din 146
Planul de administrare al S.C. CONPET S.A. a fost intocmit de catre Consiliul de Administratie
numit in data de 27 noiembrie 2013 in baza prevederilor OUG 109/2011 privind imbunatatirea
guvernantei corporative a intreprinderilor publice.
Conform OUG 109/2011, termenul de realizare a planului de administrare este de 90 zile de la
data numirii, respectiv pana la data de 25 februarie 2014. In acest sens, Consiliul de
Administratie va transmite Adunarii Generale a Actionarilor planul de administrare pana la
acea data, in vederea analizarii si aprobarii.
Anexa la contractele de administrare continand indicatorii si criteriile de performanta va fi
definitivata concomitent sau imediat dupa aprobarea planului de administrare si va contine
indicatorii si criteriile de performanta propusi prin plan.
Din punct de vedere structural, planul de administrare este impartit in mai multe capitole ce
trateaza urmatoarele aspecte:
Capitolul 1 Sumar executiv: prezentare succinta a prezentarii societatii, analizei

diagnostic, precum si a masurilor propuse prin planul de administrare si indicatorii de
performanta propusi;
Capitolul 2 Prezentarea companiei: prezentare a companiei, obiectului de activitate,

patrimoniului administrat;
Capitolul 3 Analiza diagnostic: include o radiografie a situatiei actuale a companiei

din punct de vedere organizatoric, tehnic, operational, financiar etc., in scopul
intelegerii stadiului din care este preluata compania in scopul administrarii de catre
noul Consiliu de Administratie;
Capitolul 4 Analiza strategica a mediului concurential: prezinta contextul

macroeconomic, precum si informatii referitoare la activitatea si proiectele de
dezvoltare ale principalilor jucatori din industria de petrol din Romania si din regiune;
Capitolul 5 Planul de administrare: include planul efectiv de administrare aferent

perioadei mandatului, punandu-se accent atat pe optiunile strategice identificate cat si
pe robustetea acestora la volatilitatea mediului concurential;
Capitolul 6 Guvernanta corporativa: prezinta viziunea Consiliului de Administratie

asupra implementarii bunelor practici de guvernanta corporativa;
Capitolul 7 Indicatorii si criteriile de performanta: in acest capitol sunt definiti

indicatorii si criteriile de performanta ce urmeaza a fi monitorizati in vederea atingerii
obiectivelor asumate prin planul de administrare propus.
S.C. CONPET S.A.

S.C. CONPET S.A.

pag. 4 din 146
1. Sumar executiv
1.1. Ce este CONPET?
S.C. CONPET S.A. este operatorul Sistemului National de Transport al petrolului, asa cum este
definit si reglementat de Legea nr. 238 din 7 iunie 2004 Legea petrolului, si de Normele
metodologice pentru aplicarea Legii petrolului aprobate prin HG nr. 2075/2004.
CONPET presteaza servicii de transport pentru clientii sai atat prin Sistemul National de
Transport al petrolului, concesionat in baza acordului petrolier de concesiune, cat si pe calea
ferata, de la rampele de incarcare la beneficiari, pentru zonele petroliere care nu sunt
racordate la conductele magistrale de transport.
Bazele activitatii de transport titei prin conducte au fost puse in anul 1901, odata cu punerea in
functiune a primei conducte de transport titei, pe ruta Bustenari - gara CF Baicoi, din judetul
Prahova.
Avand in vedere distributia naturala a campurilor petrolifere aproape pe intreaga suprafata a
Romaniei, Sistemul National de Transport a fost construit astfel incat sa satisfaca nevoile de
transport din toate aceste campuri pana la rafinarii. Operarea sistemului este asigurata cu
ajutorul dispeceratelor locale, coordonate de Dispeceratul Central al Societatii.
S.C. CONPET S.A.

pag. 5 din 146
Sistemul National de Transport are o acoperire la nivelul a 24 de judete:

Infrastructura de transport
Consiliul de Administratie propune un plan strategic avand la baza misiunea, viziunea si valorile
societatii:
Viziunea:
CONPET doreste sa isi pastreze pozitia de jucator strategic in industria de petrol ca
transportator de titei, etan si gazolina prin conducte si Calea Ferata (CF) in Romania.
Misiunea:
Misiunea CONPET este exploatarea Sistemului National de Transport prin Conducte in

conditii de siguranta si eficienta, acces liber la capacitatea disponibila a sistemului
tuturor solicitantilor, persoane juridice autorizate, in conditii egale, in mod
nediscriminatoriu si transparent.
Valorile societatii:
Invatare si perfectionare continua
Respect pentru oameni si mediu
S.C. CONPET S.A.

pag. 6 din 146
Deschidere si crestere calitativa
Flexibilitate si dinamism
Comunicare si cooperare
CONPET a stabilit, a documentat, a implementat, mentine si imbunatateste un sistem de

management integrat in conformitate cu cerintele standardelor SR EN ISO 9001:2008, SR EN
ISO 14001:2005 si SR OHSAS 18001:2008.
S-a elaborat si se urmareste realizarea programul de implementare a celor 25 de standarde ale
controlulului intern/managerial, pana la asigurarea unui sistem de control intern/managerial
conform cu OMFP 946/2005, republicat, cu completarile ulterioare.
Incepand cu data de 5 septembrie 2013, actiunile emise de CONPET se tranzactioneaza pe
piata reglementata administrata de Bursa de Valori Bucuresti, sectorul Titluri de Capital,
categoria I, sub simbolul "COTE". La 21.02.2014 CONPET are o capitalizare de 398 milioane Lei.
1.2. Plan de administrare

Planul de Administrare propus de catre Consiliul de Adminstratie al CONPET a avut la baza o
analiza detaliata a societatii pe segmentele sale de activitate, fapt ce a fundamentat
identificarea obiectivelor strategice ale companiei coroborat cu identificarea viitorilor
indicatori de performanta propusi pe perioada mandatului avand la baza un plan detaliat de
actiuni.
Indicatorii de performanta sunt ganditi a fi in directa legatura cu modul de implementare al
planurilor viitoare propuse pe plan operational si strategic.
Obiectivele strategice sunt formulate pentru perioada 2014-2017 pe baza concluziilor analizei
diagnostic si a analizei strategice a mediului concurential, cu scopul valorificarii oportunitatilor
si consolidarea punctelor forte existente la nivelul societatii:
I.
Reducerea cheltuielilor de exploatare va beneficia de o atentie deosebita din

partea CA si a managementului in perioada mandatului
1. Redefinirea necesarului infrastructurii de transport prin conducte.
2. Sistem de detectare si localizare a scurgerilor din conducta
3. Redimensionarea necesarului de resurse pentru operarea infrastructurii de
transport
4. Modernizarea si monitorizarea sistemului de protectie catodica
5. Scaderea numarului de avarii tehnice
S.C. CONPET S.A.

pag. 7 din 146
II.
III.
IV.
V.
Tarif imbunatatit pe import

1. Demararea procedurii de negociere a tarifului de transport din import intrucat
acesta nu a fost ajustat din anul 2010 si astfel nu se asigura o minima
rentabilitate.
Dezvoltare de noi activitati conexe celei de baza
1. Dezvoltarea activitatii de stocaj titei si produse petroliere pentru terti
2. Evaluarea oportunitatii/fezabilitatii scenariilor de eficientizare a activitatilor de
transport CF prin dezvoltare interna
3. Evaluarea oportunitatii/fezabilitatii scenariilor de transport produse finite
Definirea societatii ca jucator regional
1. Evaluarea oportunitatii proiectului PANCEVO (conectarea sistemului national
cu rafinaria NIS / Gazprom de la Pancevo Serbia)
O abordare financiara moderna si aliniata cu modelul de business
1. Analiza si reajustarea costurilor fixe
2. Introducerea unui concept modern si proactiv de management al lichiditatilor
3. Accesare de fonduri europene
4. Valorificarea activelor in exces
5. Implementarea conceptului de avantaj competitiv
1.3. Concluziile analizei diagnostic

Principalele concluzii care se desprind sunt urmatoarele:
1. Organizational/ resurse-umane:
a. Scaderea cu 309 a numarului de angajati in perioada 2010-2013, ca urmare, in
principal, a unor masuri de concediere colectiva si individuala;
b. 1.504 angajati din totalul de 1.780 la nivelul anului 2013 sunt angajati in cadrul
directiilor Operare si Mentenanta;
c. Veniturile medii din transport per angajat au crescut cu 20,43%, pe fondul unei
scaderi mai accelerate a numarului de angajati comparativ cu scaderea
veniturilor;
d. CONPET prezinta o productivitate mai redusa comparativ cu societati avand
profil de activitate similar.
2. Activitatea de baza:
a. Sistemul de transport prin conducte are o lungime de 3.809 km, din care
utilizati efectiv pentru transportul titeiului, gazolinei, condensatului si etanuluii
lichid 3.161 km. In functie de fluidul vehiculat, subsitemele de transport sunt:
Transport titei tara si condensat, Transport titei import, Transport gazolina,
Transport etan;
S.C. CONPET S.A.

pag. 8 din 146
b. CONPET incaseaza prin tariful aplicat o cota de modernizare pentru finantarea

investitiilor din domeniul public, care este insa insuficient utilizata.
c. Gradul de utilizare a sistemului de transport prezinta o scadere de la 28,8% in
2009 la 21,6% ca urmare a scaderii volumelor transportate pentru Rompetrol.
Scadere determinata de construirea de catre Rompetrol a propriului terminal
marin.
d. Tarifele de transport au fost actualizate in mod diferentiat:
i. Tarifele de transport pentru subsistemul tara au fost ajustate anual in
perioada 2007-2013; potrivit reglementarilor in vigoare;
ii. Tarifele de transport pentru subsistemul import bazinul Ploiesti
(Petrobrazi si Lukoil) nu au fost ajustate in acelasi mod fiind inghetate
la nivelul anului 2010.
3. Tehnic-investitii:
a. Ritmul actual de inlocuire a conductelor este determinat de inspectia
interioara a acestora, de statistica avariilor si de agresivitatea atacurilor,
inlocuirile din ultimii ani, in lungime de cca 350 km, s-au realizat pe conductele
cu cel mai ridicat grad de utilizare;
b. Numarul total de avarii a scazut in intervalul 2007-2013, cu o rata medie
anuala de 8%;
c. Costul mediu pe avarie a fost, in acest interval, de 16.000 lei, exceptie facand
anul 2012 cand costul mediu s-a situat la nivelul 32.699 lei, ca urmare a unei
situatii exceptionale determinata de o calamitate naturala.
4. Sistemele de management implementate:
a. Din septembrie 2007, CONPET a implementat, mentinut si imbunatatit un
sistem de management integrat in conformitate cu cerintele standardelor ISO
9001:2008, ISO 14001:2005 si OHSAS 18001:2008.
5. Informational:
a. Infrastructura IT este realizata pe platforma Microsoft;
b. In 2010 CONPET a finalizat implementarea sistemului ERP, platforma ce
asigura schimburi de date in cadru unificat, interfata unificata pentru
dezvoltare si modernizare, nivel ridicat de accesibilitate, productivitate ridicata
prin ajustarea flexibila a actualizarilor de date si o gama larga de interfete de
schimb de date.
S.C. CONPET S.A.

pag. 9 din 146
6. Mediu:
a. CONPET are toate autorizatiile de mediu si de gospodarire a apelor valabile.
7. Juridic:
a. CONPET este implicata intr-un numar de 85 procese, din care in 22 de dosare
are calitate de parat. Pentru toate dosarele s-a constituit provizion;
b. Niciunul dintre aceste dosare nu prezinta riscuri legate de stabilitatea si
continuitatea activitatii societatii.
8. Financiar:
a. Societatea a inregistrat o usoara tendinta de imbunatatire a marjei EBITDA, de
la 23% in 2010, la 27% in 2013;
b. Veniturile din exploatare au avut o evolutie relativ constanta in perioada 2011
- 2013, fluctuand in medie cu +/-2% pe an fata de anul anterior;
c. Veniturile din transport au inregistrat o scadere de 2% in 2012 fata de 2011, in
timp ce in 2013 s-a putut observa o crestere de 4% fata de anul precedent;
d. Cresterea cu 10,1 mil. lei a profitului brut din anul 2013 a fost generata in
principal de impactul pozitiv al activitatii de transport titei tara, si al activitatii
financiare si a fost influentata negativ de activitatea de transport titei import si
de alte activitati;
e. Incepand cu 2012, subsistemul import a inceput sa genereze pierderi,
ajungand la un rezultat negativ de 0,2 mil. lei in 2013;
f.
Rezultatele negative inregistrate de alte activitati sunt generate de

provizionale constituite in suma de 5,32 mil. lei pentru riscuri si cheltuieli
(mediu si litigii). Bazele sportive au inregistrat pierderi in anul 2013 de 1,46
milione lei;
g. Profitul operational pentru subsistemul tara a crescut de la 23,7 mil. lei in 2010
la 43,1 mil. lei in 2013, acest lucru datorandu-se activitatii de transport prin
conducte. Celelalte doua modalitati de transport (CF si combinat) au generat o
pierdere in anul 2013 de 34,9 milioane lei ;
h. Activele imobilizate au scazut succesiv in 2012 fata de 2011 cu 5%, inregistrand
insa o crestere de 8% in 2013 comparativ cu anul anterior. Aceasta se
datoreaza unei cresteri in volumul intrarilor de imobilizari corporale, respectiv
al punerii in functiune de noi active. Cea mai importanta investitie in 2013 este
S.C. CONPET S.A.

pag. 10 din 146
lucrarea de modernizare a conductei de 20" Baraganu-Borzesti, in valoare de

13 Mil lei.
i.
Imprumutul extern contractat in 1994 cu BIRD in vederea reabilitarii si

modernizarii SNT a fost rambursat integral in 2012. Ca urmare a acestui fapt,
compania nu mai detine in prezent datorii pe termen lung.
Obiectivele strategice propuse pentru 2014 2017 nu sunt cuantificate la data elaborarii
prezentului document ele necesitand o analiza aprofundata ce se va regasi in planul de
management.
1.4. Scenariu financiar 2014-2017

Ipotezele utilizate la elaborarea bugetului de venituri i cheltuieli sunt cele mai jos prezentate:
Estimarile prezentate cuprind o uoar cretere a cantitilor transportate si a tarifelor la

nivelul ambelor subsisteme de transport.
Ipotezele care au stat la baza fundamentarii proiectiilor din contul de profit si pierdere pentru
perioada 2014-2017 sunt:
Veniturile din transport, cu o pondere de 92% in totalul veniturilor din exploatare,

sunt calculate pe baza cantitatilor si tarifelor mai sus prezentate;
Cheltuielile din exploatare sunt determinate pe baza costului resurselor necesare

realizarii programului de transport estimat si mentinerii in functiune a Sistemului
National de Transport.
S.C. CONPET S.A.

pag. 11 din 146
In perioada 2014-2017 se estimeaza o crestere a cifrei de afaceri de 9,83% si a rezultatului din

exploatare de 13,97% ca urmare a cresterii cantitatilor transportate si a tarifelor.
Marja EBITDA inregistreaza o crestere de la 17,7% in anul 2014, la 19 % in anul 2017,
influentata pe de o parte, de cresterea rezultatului din exploatare si pe de alta parte de
cresterea amortizarii aferente investitiilor puse in functiune in aceasta perioada.
Cheltuielile din exploatare inregistreaza in perioada 2014-2017 un indice de crestere la nivelul
indicelui de crestere al veniturilor din exploatare.
1.5. Indicatorii si criteriile de performanta propuse

Indicatorii si criteriile de performanta propuse sunt prezentate in tabelul urmator:
Nr
crt
EBITDA
pondere
interval de raportare
unitate masura
30%
anual
% fata de an anterior
Scaderea
cheltuielilor de
exploatare
30%
anual
% in cifra de afaceri
Crestere
productivitate
munca
30%
anual
S.C. CONPET S.A.
obiectiv de
performanta
1% crescut fata de
nivelul anului
precedent pentru
2014 si 2.5%
pentru anii 20152017
1.5% redus fata de
nivelul anului
precedent
incepand cu 2015
in conditiile in care
nivelul inregistrat
in 2014 este mai
mic sau egal cu cel
din 2013
cresterea venitului
mediu pe salariat
cu 3% pe an media
anilor 2014-2017

pag. 12 din 146
Scaderea
numarului
total de avarii
tehnice
10%
anual
S.C. CONPET S.A.
4% reducere in
medie pe an de la
nivelul de 116
avarii tehnice
inregistrate in
2013

pag. 13 din 146
2. Prezentarea companiei
2.1. Date de identificare ale companiei
S.C. CONPET S.A. este operatorul Sistemului National de Transport al titeiului, asa cum este
definit si reglementat de Legea nr. 238 din 7 iunie 2004 Legea petrolului, si de Normele
metodologice pentru aplicarea Legii petrolului aprobate prin HG nr. 2075/2004.
Datele de identificare sunt:
Numele intreg:
Adresa:
Telefon:
Fax:
Cod fiscal:
Numar de inmatriculare:
Obiect activitate:
Adresa Internet:
E-mail:
S.C. CONPET S.A.

Str. Anul 1848, nr. 1-3, Ploiesti, jud. Prahova
+4 0244 401 360
+4 0244 516 451
1350020
J29/6/1991
Transporturi prin conducte
www.conpet.ro
conpet@conpet.ro
CONPET este operatorul Sistemului National de Transport al titeiului, asa cum este definit si
reglementat de Legea nr. 238 din 7 iunie 2004 Legea petrolului, si de Normele metodologice
pentru aplicarea Legii petrolului aprobate prin HG nr. 2075/2004.
Conform Prevederilor Legii Petrolului, exploatarea Sistemului National de Transport al titeiului
este supusa reglementarilor Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM), autoritatea
competenta care reprezinta interesele Statului in domeniul resurselor de petrol.
Prin HG nr. 793/2002 s-a aprobat acordul petrolier de concesiune a activitatii de exploatare a
Sistemului National de Transport al titeiului, gazolinei, condensatului si etanului, inclusiv a
conductelor magistrale si a instalatiilor, echipamentelor si dotarilor anexe, aferente sistemului,
incheiat intre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale, in calitate de concedent, si
Societatea Comerciala CONPET S.A., in calitate de concesionar.
CONPET functioneaza ca o societate pe actiuni, conform Legii nr. 31/1990 privind societatile
comerciale, republicata, si modificata ulterior prin Legea 441/ 2006, fiind o societate detinuta
public, conform terminologiei prevazute in Legea nr. 297/ 2004 privind piata de capital, fiind
inregistrata la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare-Oficiul pentru Evidenta Valorilor
Mobiliare (certificat de inregistrare nr. 7227/ 1997).
Incepand cu data de 5 septembrie 2013, actiunile emise de CONPET se tranzactioneaza pe
piata reglementata administrata de Bursa de Valori Bucuresti, sectorul Titluri de Capital,
categoria I, sub simbolul "COTE". Societatea are un capital social subscris si varsat in valoare de
S.C. CONPET S.A.

pag. 14 din 146
28.569.842,4 lei, impartit in 8.657.528 actiuni nominative cu valoarea nominala de 3,3 lei
fiecare.
La data de referinta 21.05.2013, principalii actionari ai companiei sunt:
Fondul
Proprietatea S.A.;
29,70%
Alti actionari;
11,60%
Alti actionari
Ministerul economiei
Fondul Proprietatea S.A.
Ministerul
economiei;
58,70%
Cu o existenta sub diverse denumiri si forme organizatorice de peste un secol, CONPET

opereaza Sistemul National de Transport al Titeiului, Gazolinei, Etanului si Condensatului prin
Conducte.
CONPET este constituita in baza HG 1213/20.11.1990 privind infiintarea de societati
comerciale pe actiuni in industrie, in temeiul Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor
economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, prin preluarea intregului activ si
pasiv al fostei Intreprinderi de Transport Titei prin Conducte (I.T.T.C.).
Bazele activitatii de transport titei prin conducte au fost puse in anul 1900, odata cu
construirea primei conducte de transport titei ce lega zona Bustenari de gara CF Baicoi, din
judetul Prahova. In acelasi an a fost infiintata societatea anonima Conductul National, cu
sediul in Ploiesti, considerata de istorici drept stramosul actualei companii CONPET.
Cele mai importante puncte de reper din istoria de peste 110 de ani a companiei CONPET sunt:
Anul 1901: au fost puse bazele activitatii de transport titei prin conducte, odata cu
punerea in functiune a primei conducte de transport titei pe ruta Bustenari gara CF
Baicoi, in judetul Prahova;
S.C. CONPET S.A.

pag. 15 din 146
Anul 1935: reteaua de conducte a atins lungimea de 2.522 km, iar productia de petrol
brut a fost de aproximativ 8,5 milioane tone;
Anul 1948: in urma nationalizarii, se infiinteaza Centrala Petrolifera Muntenia, din care
fac parte 22 de inteprinderi, inclusiv transportul titeiului si produselor albe;
Anul 1950: intreaga industrie de petrol din Romania se concentreaza sub conducerea
SOVROMPETROL, in cadrul careia se infiinteaza Directia Marfuri si Transpoarte, prilej
cu care transportul titeiului si gazolinei se separa de cel al produselor petroliere finite;
Anul 1956: se infiinteaza Intreprinderea de Transport Titei prin Conducte Ploiesti

(I.T.T.C.), concentrand astfel toate conductele de transport titei din Romania;
Anii 1960-1968: se extinde reteaua de conducte si se construiesc noi rampe CF

(Valcani, Biled, Pecica, Suplacu de Barcau, Ciresu, Independenta), ca urmare a punerii
in exploatare a unor zacaminte de titei in vestul tarii. Tot in aceasta perioada se
construieste si prima conducta magistrala de gazolina, pe ruta Ticleni Ploiesti;
Anul 1968: marcheaza inceputul transportului de titei din import pe ruta Constanta
Pitesti, initial cu cazane cisterna pe calea ferata, iar din 1969 pe prima conducta
magistrala cu diametrul de 143/4 inch, pe ruta Constanta-Pitesti;
Anii 1970-1980: s-a desfasurat tranzitul de titei prin Cernavoda, pentru Iugoslavia;
Anul 1976: se pune in functiune a doua conducta magistrala de transport al titeiului

din import de la Constanta la Pitesti, cu diametrul de 20 inch;
Anii 1977-1980: s-a construit cea de-a treia magistrala pentru transportul titeiului din
import pe ruta Constanta Onesti, fiind considerata cea mai mare investitie de la
infiintarea Societatii. In aceeasi perioada s-au construit si pus in functiune inca doua
conducte magistrale pentru transportul gazolinei si etanului din Oltenia catre Ploiesti si
respectiv Pitesti;
Anul 1990: Intreprinderea de Transport Titei prin Conducte (I.T.T.C.) se transforma in

societate comerciala pe actiuni, cu denumirea de CONPET, in baza Hotararii de Guvern
nr. 1213/1990, fiind prima companie constituita in industria petroliera;
Anul 1991: CONPET se inregistreaza la Registrul Comertului Prahova, data de la care

functioneaza ca societate comerciala pe actiuni, al carei principal actionar este Statul
Roman;
Anul 1995: CONPET este beneficiara unui imprumut extern in suma de 64,7 mil USD,
acordat de BIRD si Garantat de Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice,
destinat finantarii Proiectului de Reabilitare si Modernizare a Sistemului National de
Transport Titei prin Conducte. Imprumutul a fost initial acordat in anul 1994 pe o
perioada de 15 ani, cu o perioada de gratie de 5 ani. Tragerile din imprumut au avut ca
termen anul 1999, ulterior fiind prelungit in mai multe etape, ultimul termen angajat
S.C. CONPET S.A.

pag. 16 din 146
fiind iunie 2003. Imprumutul BIRD a fost utilizat pana la data de 30.06.2003, in valoare
totala de 52,66 mil USD;
Anii 1996-2008 au fost dedicati modernizarii si reabilitarii Sistemului National de

Transport Titei si Derivate prin Conducte;
Anul 2007: sistemul de Management Integrat Calitate-Mediu-Sanatate, Securitate

ocupationala a fost certificat de firma germana Germanischer Lloyd Hamburg;
Anul 2008: a fost pus in functiune Dispeceratul Central al Sistemului National de

Transport Titei, Gazolina si Etan prin Conducte la noul sediu al Societatii, in Ploiesti;
Anul 2008: a fost demarat proiectul de implementare a unui Sistem Informatic Integrat
in cadrul CONPET, finalizat in septembrie 2010;
Anul 2011: a inceput procesul de implementare a OMFP nr. 946/2005 pentru

aprobarea Codului controlului intern, cuprinzand standardele de management-control
intern la entitatile publice si pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial;
Anul 2012: S-a rambursat ultima rata a imprumutului extern acordat de BIRD si
garantat de Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice, destinat finantarii
Proiectului de Reabilitare si Modernizare a Sistemului National de Transport Titei prin
Conducte. De asemenea, AGEA din data de 27.09.2012 a aprobat demararea
procedurilor privind admiterea la tranzactionare pe piata reglementata la vedere
administrata de Bursa de Valori Bucuresti a actiunilor Societatii.
Incepand cu data de 5 septembrie 2013, actiunile emise de CONPET se tranzactioneaza

pe piata reglementata administrata de Bursa de Valori Bucuresti, sectorul Titluri de
Capital, categoria I, sub simbolul "COTE".
Etape importante in istoria CONPET

1900
Au fost puse bazele
activitii de
transport iei prin
conducte, prima
conduct Butenarigara CF Bicoi
1956
Se nfiineaz
ntreprinderea de
Transport iei prin
Conducte Ploieti
(I.T.T.C.)
1900
1956
1935
1935
Reeaua de
conducte a atins
lungimea de 2.522
km, iar producia
de petrol brut a
fost de 8.473.355
tone
1972
1972
ncepe tranzitul de
iei prin
Cernavod, pentru
Iugoslavia
1976
A doua conduct
magistral de
transport al
ieiului din import,
ruta ConstanaPiteti
1976
1980
1980
Finalizarea celei
de-a treia
magistral pentru
transportul
ieiului, ruta
Constaa-Oneti
S.C. CONPET S.A.
1990
ntreprinderea de
Transport iei prin
Conducte Ploieti
se transform n
societatea comercial pe
aciuni Conpet
2008
Demararea
proiectului de
implementare a unui
Sistem Informatic
Integrat n cadrul
Conpet
1990
2008
1995
1995
mprumut extern de 64,7 mil
USD, acordat de BIRD destinat
finanrii Proiectului de
Reabilitare i Modernizare a
Sistemului Naional de
Transport iei prin Conducte.
2013
2013
Aciunile emise de
Conpet se
tranzacioneaz
pe piaa
reglementat
administrat de
Bursa de Valori
Bucuresti

pag. 17 din 146
2.2. Obiectul de activitate

CONPET presteaza servicii de transport pentru clientii sai, atat prin Sistemul National de
Transport al titeiului, concesionat in baza acordului petrolier de concesiune, cat si pe calea
ferata, de la rampele de incarcare la beneficiari, pentru zonele petroliere care nu sunt
racordate la conductele magistrale de transport.
Sistemul National de Transport al titeiului reprezinta ansamblul conductelor magistrale
interconectate care asigura colectarea petrolului extras din perimetrele de exploatare sau a
celui provenit din import si dirijarea lui de la punctele de predare, de catre
producatori/importatori, la unitatile de prelucrare, prin statiile de pompare, rampele de
incarcare descarcare pe calea ferata, precum si prin toate instalatiile, echipamentele si
dotarile aferente acestora.
Concesionarul Sistemului National de Transport al titeiului are calitatea de transportator
comun si obligatia de a asigura, potrivit prevederilor legale, accesul liber la capacitatea
disponibila a sistemului, tuturor solicitantilor, persoane juridice autorizate, in conditii egale, in
mod nediscriminatoriu si transparent.
Sistemul National de Transport al petrolului concesionat de CONPET apartine domeniului
public al Statului Roman si este constituit din urmatoarele subsisteme:
subsistemul de transport al titeiului din import capacitate de transport de

aproximativ 20,2 milioane tone/an;
subsistemul de transport al titeiului intern capacitate de transport de aproximativ 6,9

milioane tone/an;
subsistemul de transport al gazolinei si etanului capacitate de transport de

aproximativ 0,23 milioane tone/an pentru gazolina si aproximativ 0,1 milioane tone/an
pentru etan;
2.3. Patrimoniu
Centralizand pe subsisteme, dotarea tehnologica a CONPET aferenta procesului de transport
titei si gazolina cuprinde:
1. Subsistemul pentru transportul titeiului tara si condensat, care include facilitati de
transport de la campurile de extractie la rafinariile Petrobrazi, Arpechim, Petrotel-Lukoil,
Steaua Romana Campina, si dispune, in principal, de urmatoarele capacitati de productie:
conducte cu lungimea totala de 1.540 km;
statii de pompare;
capacitate de stocare de aproximativ 126.000 m.c.
S.C. CONPET S.A.

pag. 18 din 146
2. Subsistemul pentru transportul gazolinei, etanului lichid, care faciliteaza transportul

produselor din campurile de extractie la rafinariile Petrobrazi si Arpechim si dispune in
principal de urmatoarele capacitati de productie:
conducte cu lungimea totala de 921 km;
statii de pompare;
capacitati de stocare de cca 663 m.c.
3. Subsistemul de transport al titeiului din import, care include facilitati de transport de la Oil
Terminal la rafinariile Petrobrazi, Arpechim, Lukoil si Petromidia, si dispune, in principal, de
urmatoarele capacitati de productie:
conducte cu lungimea totala de 1.348 km;
statii de pompare;
capacitati de stocare de cca 40.000 m.c.
4. Subsistemul de transport pe calea ferata, destinat transportului de titei si gazolina la

rafinariile Petrobrazi si Lukoil, si dispune in principal de urmatoarele capacitati de productie:
detine 10 rampe de incarcare titei si condensat;
detine 2 rampe de incarcare gazolina;
opereaza 1 rampa de incarcare titei (Moinesti, care este proprietatea OMV Petrom);
detine 1 rampa de descarcare titei si condensat si 1 rampa de descarcare gazolina

(Barbatesti);
13 locomotive;
infrastructura cale ferata de 12,7 km;
40 cazane pentru transport titei si 29 cazane pentru transport gazolina.
5. Parcul auto
Conform structurii parcului auto la 1 decembrie 2013, CONPET are in dotarea parcului activ un
numar de 236 mijloace auto, astfel:
mijloace de interventie (escavator, buldozer, autospeciale vidanja, autospeciale

macara, autospeciale basculanta, buldoescavatoare, miniescvatoare pe senile,
autospeciale sapatoare, remorci speciale, motostivuitoare) - 98 buc.;
autoutilitare interventie, transport formatii de lucru si transport marfa - 73 buc.;
S.C. CONPET S.A.

pag. 19 din 146
autoturisme si mijloace auto transport persoane (autobuz, microbuz) - 65 buc.
6. Rezervoare
Personalul CONPET isi desfasoara activitatea de transport, utilizand 194 de rezervoare pentru
titei si condensat si 23 de tancuri pentru gazolina.
din totalul de 194 de rezervoare de diferite capacitati.
CONPET: 62 buc.;
OMV Petrom: 110 buc.;
Oil Terminal: 7 buc.;
Petrotel Lukoil: 7 buc.;
Rompetrol S.A.: 8 buc.
din totalul de 23 de tancuri de diferite capacitati destinate gazolinei:
CONPET: 10 buc.;
OMV Petrom: 13 buc.
Avand in vedere distributia naturala a campurilor petrolifere aproape pe intreaga suprafata a

Romaniei, Sistemul National de Transport a fost construit astfel incat sa satisfaca nevoile de
transport din toate aceste campuri pana la rafinarii. Operarea sistemului este asigurata cu
ajutorul dispeceratelor locale, coordonate de Dispeceratul Central al Societatii.
Sistemul National de Transport are o acoperire la nivelul a 24 de judete:
S.C. CONPET S.A.

pag. 20 din 146
Infrastructura de transport
S.C. CONPET S.A.

pag. 21 din 146
3. Analiza diagnostic
3.1. Analiza organizationala si de resurse umane
La nivelul anului 2013, CONPET a inregistrat un numar mediu de 1.780 de salariati, repartizati
la nivelul departamentelor prezentate in structura organizationala de mai jos.
Organigrama CONPET la aprilie 2013
Dinamica numarului mediu de salariati in perioada 2010 -2013

In aceasta perioada, CONPET a inregistrat o scadere cu 14,55% a numarului mediu de salariati,
de la 2.083 in 2010, pana la un nivel de 1.780 angajati in 2013.
Dinamica numarului mediu de salariati se explica partial prin masurile de concediere colectiva
si individuala luate in cursul anilor 2011 si 2013 precum si a modificarii structurii
organizatorice de la sfarsitul anului 2012.
Analizand numarul mediu de salariati pe segmente de varsta, se observa ca ponderea cea mai
mare o are categoria de varsta cuprinsa intre 45-54 ani, urmata de categoria de varsta cuprinsa
intre 35 -44 ani. Din cadrul acestor categorii de varsta cei mai multi dintre salariati fac parte
din cadrul Directiei de Operare, urmata de Directia Mentenanta care au la acest moment si
cea mai mare experienta acumulata in cadrul societatii .
S.C. CONPET S.A.

pag. 22 din 146
Evolutia numarului mediu de angajati pe structura de varsta
Se observa ca la nivelul categoriilor de varsta:
mai mici de 44 de ani, numarul mediu de salariati este in descrestere datorita in

principal a trecerii personalului in categoria de varsta 45 -54 de ani;
peste 55 ani numarul mediu de salariati fluctueaza datorita in principal plecarilor

impuse de cadrul legislativ in vigoare ( pensie la limita de varsta si anticipata si
anticipata partial);
Structura pe departamente
La nivelul anului 2013, 1.504 salariati, reprezentand 84,8% din totalul angajatilor,
desfasurau activitatea in cadrul directiilor Operare si Mentenanta.
S.C. CONPET S.A.
isi

pag. 23 din 146
Structura pe departamente a numarului mediu de personal in 2013
Analizand evolutia numarului mediu de personal pe departamente in intervalul 2010 - 2013,

constatam ca exista un moment de schimbare majora a structurii organizatorice ( 08.11.2012)
cu modificari mari asupra numericului de personal pe departamente, astfel:
Evolutia numarului mediu de angajati pe departamente
S.C. CONPET S.A.

pag. 24 din 146
toti salariatii in numar de 261 din cadrul Centrelor de mentenanta au fost trecuti in
subordinea Directiei Operare;
salariatii Serviciului Paza au trecut din subordonarea Directiei Operare in subordonarea

Directiei Generale , in numar de 5;
prin desfiintarea Directiei

urmeaza:
HSEQ , 30 de salariati au fost redistribuiti, dupa cum
- 10 salariati din cadrul Serviciului Prevenire si Protectie au trecut in subordinea

Serviciului Resurse Umane ;
- 12 salariati din cadrul Serviciilor Situatii de Urgenta si Certificare Sisteme de
Management au trecut in subordinea Directiei Generale;
8 salariati din cadrul Serviciului Mediu au trecut in subordinea Directiei Operare;
salariatii din cadrul Biroului Patrimoniu au trecut din subordonarea Directiei Financiare
in subordonarea Serviciului Achizitii Logistica, in numar de 6;
- personalul Biroului Relatii cu Piata de Capital, C.A si A.G.A. a trecut din subordonarea
Serviciului Resurse Umane in subordonarea Directiei Financiare 5 salariati.
In concluzie, tendinta generala de scadere a numarului mediu de angajati ai SC CONPET SA
Ploiesti intre anii 2010 - 2013 este determinata de raportul intre numarul de angajari si
numarul de incetari ale contractelor individuale de munca ( concedieri, pensionari, lichidari ) .
Salarizare si productivitate
Evolutia comparativa a salariului mediu de baza si veniturilor din transport
S.C. CONPET S.A.

pag. 25 din 146
Cu toate ca dinamica salariului de baza a devansat rata de crestere a veniturilor din transport,
in acelasi interval a existat o ajustare a numarului mediu de salariati, ceea ce a condus la o
imbunatatire a indicatorilor de eficienta a angajatilor, veniturilor din transport/angajat si
cantitatilor transportate/ angajat.
Pe fondul scaderii numarului mediu desalariati cu o rata medie anuala de 5,21%, precum si a
unei usoare cresteri medii anuale a veniturilor din transport, de 0,85%, venitul mediu din
transport per angajat a inregistrat o crestere de 20,43% in intervalul 2010-2013.
Dinamica veniturilor din transport/ angajat
Scaderea numarului mediu de salariati a condus de asemenea si la o usoara imbunatatire a

indicatorului de eficienta, tone transportate/ angajat, cu 1,1% pe intreg intervalul analizat.
Imbunatatirea acestui indicator nu se bazeaza pe o crestere a cantitatilor transportate, ci pe o
rata anuala de scadere a cantitatilor transportate, de 4,87%, mai mica decat rata de scadere a
numarului de angajati, de 5,21%.
Dinamica cantitatilor transportate/ angajat
Pe baza informatiilor disponibile referitoare la cifra de afaceri si numarul mediu de angajati al

unor companii ce activeaza in domenii de activitate similare, se prezinta mai jos o analiza
comparativa a productivitatii muncii la CONPET raportata la aceste companii analizate.
S.C. CONPET S.A.

pag. 26 din 146
Fara a avea o imagine completa asupra specificitatilor fiecareia dintre companiile analizate,
respectiv nivelul de externalizare a functiilor suport, tipologia infrastructurii de transport,
concluzia care se desprinde este aceea ca diferenta de productivitate dintre CONPET si aceste
companii reprezinta o baza generoasa pentru imbunatatirea acestui indicator.
8,026
7,753
12,000
9,000
8,000
4,274
2,576
2,136
1,583
1,395
1,349
980
784
474
341
301
242
182
48
23
2,000
178
4,000
1,317
6,000
4,603
7,000
8,000
173
Numar de angajati
10,000
6,000
5,000
4,000
3,000
2,000
1,000
Cifra de afaceri/ angajat ('000 USD)
7,732
Companii comparabile
Angajati
Cifra de afaceri/ angajat
Sursa: Factiva
3.2. Analiza activitatii de baza

Descrierea procesului de transport
Sistemul National de Transport al Titeiului, Condensatului, Gazolinei si Etanului are in
componenta patru subsisteme de transport, grupate in functie de produsele transportate:
1. Subsistemul de transport Titei Tara si Condensat, avand in componenta conducte cu o
lungime de aproximativ 1.540 km prin care se poate transporta titeiul si condensatul de la
unitatile de productie ale ariilor de operare OMV Petrom, de pe intreg cuprinsul tarii, la
rafinarii.
In cadrul acestui subsistem se remarca urmatoarele componente principale:
componenta Suplacul de Barcau prin care se putea aproviziona cu titei de la schela

Suplacul de Barcau, prin conducta 65/8 x 3 km, rafinaria Petrosub Crisana.
Capacitatea nominala zilnica de transport pe acesta conducta este de 1445 t/zi. In
prezent, deoarece instalatiile de prelucrare a titeiului ale rafinariei Petrosub Crisana nu
mai functioneaza, titeiul se incarca in cazane la rampa de incarcare C.F. Suplac si se
transporta la rafinaria Petrobrazi. Capacitatea de incarcare a rampei Suplac este de
1500 t/zi;
S.C. CONPET S.A.

pag. 27 din 146
componenta Moldova prin care se putea aproviziona cu titei de la unitatile de

productie aferente statiilor de pompare Lucacesti, Comanesti si Cerdac la rafinariile
Rafo Onesti si Darmanesti. Transportul se realiza prin conducta 85/8 x 103/4 x 51 km
Lucacesti Vermesti - Rafo Onesti si racordurile 4 1/2 Comanesti si 85/8 Cerdac.
Capacitatea de transport spre rafinaria Rafo Onesti era de 1.800 tone/zi.
In prezent, deoarece instalatiile de prelucrare a titeiului din rafinariile Darmanesti si
Rafo Onesti nu mai functioneaza, pomparea titeiului preluat la transport se face in
depozitul rampei de incarcare C.F. Moinesti. De aici titeiul se poate transporta, prin
intermediul vagoanelor C.F., catre rafinariile Petrobrazi, Petrotel Lukoil sau alta
destinatie, in functie de solicitarile clientilor.
componenta Ghercesti-Ploiesti, in care titeiurile de la unitatile de productie aferente

statiilor de pompare Ghercesti, LACT, Raca, Izvoru, Videle, Poeni, Roata si Potlogi se
pompeaza la rafinariile din Ploiesti. Transportul se realizeaza astfel:
pe conducta magistrala 103/4 x 145 km. Ghercesti Icoana Cartojani, cu

racordurile 65/8 x 5,5 km. de la LACT, racordul 65/8+41/2 x 8,3 km. de la Izvoru
si racordul 27/8de la Raca (conducta apartine OMV Petrom);
de la depozitul Poeni se transporta titeiul pe doua conducte de 85/8 x 17,6 km. si

10 x 17,6 km., care apartin OMV Petrom, catre statia Cartojani;
din statia Cartojani se pompeaza catre Ploiesti pe cele doua conducte de 12 x

80 km. si 14 x 80 km. cu racord 10 x 7,8 km de la statia Potlogi;
pomparea din depozitul Videle se face direct catre Ploiesti, in conducta de 14

simultan cu pomparea din Cartojani a titeiului de tranzit;
intre conductele 12 si 14 de la Cartojani la Ploiesti si conductele 14 si

20 Calareti Pitesti (aferente subsistemului de transport titei import) exista
legaturi la manifoldul din Ghimpati, pentru a se putea transporta titei Petromar
sau import la rafinaria Petrobrazi.
Capacitatea de transport maxima pe conducta de 14 este data de pomparea simultana cu

cate o pompa din Videle, una din Cartojani si una din Potlogi. In acesta situatie capacitatea de
transport este de 4500 t/zi. Pe conducta de 12 se poate pompa maxim cu doua pompe,
capacitatea maxima fiind de 2300 t/zi.
componenta Ticleni Ploiesti cuprinde doua conducte magistrale 85/8 x 10 x

250 km firul I si firul II.
Conducta magistrala 85/8 Ticleni Barbatesti si 10 Barbatesti Orlesti

Poiana Lacului Siliste Ploiesti, firul I, asigura transportul titeiului din Ticleni si a
celui sosit la rampa de descarcare Barbatesti catre rafinariile din Ploiesti (cu
posibilitatea pomparii si la rafinaria Arpechim Pitesti). Sistemul modernizat a fost
conceput sa foloseasca sistemul pompa-pompa, fara a mai trece prin rezervoarele
S.C. CONPET S.A.

pag. 28 din 146
statiilor de tranzit Orlesti, Poiana Lacului si Siliste. Capacitatea de transport a

acestei magistrale este de 1800 t/zi;
Conducta magistrala firul II colecteaza titeiul si condensatul aferente statiilor de

pompare si repompare Ticleni, Varteju, Madulari, Orlesti, Otesti, Poiana Lacului,
Oarja, Saru, Siliste si Bucsani pentru aprovizionarea rafinariilor din Ploiesti (sau
rafinaria Arpechim Pitesti). Capacitatea de transport a conductei magistrale firul II
este de 2500 t/zi.Conducta magistrala 85/8 x 10 firul II colecteaza intre
Ticleni si Ploiesti titeiul si condensatul de la statiile de pompare aflate in afara
traseului acestora prin racorduri de diferite diametre si lungimi. Astfel, se
transporta titei si condensat:
de la Varteju, pe racord 10 x 16 km in firul II;
de la Madulari, pe racord 10 x 8 km in firul II;
de la Otesti, pe racord 10 x 14 km in firul I sau II;
de la Oarja, pe racord 6 5/8 x 1 km in firul I sau II;
de la Saru, pe racord 8 5/8 x 0,4 km in firul I sau II;
de la Cobia, pe racord 6 5/8 x 0,5 km in firul I sau II;
de la depozitul Bucsani, pe racord 4 x 2 km in firul I sau II.
in rampa C.F. Barbatesti se descarcarca titei si condensat provenit din zacamintele

din zona de vest a tarii. Astfel, in Barbatesti se descarca titeiul incarcat la rampa
C.F. Pecica, cu o capacitate de incarcare de 1.200 t/zi, si titeiul si condensatul
incarcat la rampa C.F. Biled, cu o capacitate de incarcare de 800 t/zi. Titeiul
incarcat la rampa C.F. Marghita, cu capacitate de incarcare de 1.000 t/zi, este
transportat la rampa de descarcare din rafinaria Petrobrazi, deoarece
caracteristicile titeiurilor ingreuneaza transportul pe conducta. Rampele de
incarcare C.F. mentionate, au conducte de legatura cu depozitele de unde este
preluat titeiul si condensatul, cu diametre de 4 , 65/8 si 85/8 si lungimi de
5,3 km, de 6,1 km si 7,3 km. Ca urmare a reducerii si restructurarii activitatii
OMVPetrom, activitatea de transport a titeiului din depozitul Teremia la rampa de
incarcare C.F. Valcani a fost sistata in cursul anului 2010.
componenta conductelor din bazinul Muntenia, cuprinde conducte prin care se

transporta titeiul de la statiile apropiate de orasul Ploiesti.
Astfel:
din depozitele Teis, Ochiuri, Moreni si Aricesti se transporta titeiul pe conducta 6

5/8
R.A. x 40 km Moreni-Ploiesti cu o capacitate nominala de transport de 1.265
t/zi;
S.C. CONPET S.A.

pag. 29 din 146
din depozitul Grindu se pompeaza pe conducta 4 x 25 km la Urziceni si de aici

pe conducta 65/8 x 47 km pana la Albesti unde se interconecteaza cu conducta
65/8 Urlati Ploiesti, in lungime de 26 km. Capacitatea nominala de transport spre
Ploiesti este de 540 t/zi;
din depozitele Surani, Predealul Sarari, Gura Vitioarei, Pacureti si Boldesti se

transporta titeiul pe conducta 5 x 7km si 8 x 10 km Boldesti-Ploiesti, cu o
capacitate nominala de transport de 1355 t/zi;
din depozitele Recea, Mislea, Baicoi Vest, Slobozia si Padure se transporta titeiul
pe conducta 7 S.R. x 15 km Baicoi Ploiesti, cu o capacitate nominala de
transport de 1085 t/zi.
componenta conductelor locale prin care se transporta titeiul din depozite la rampele
de incarcare in cazane C.F. si de aici la rafinariile din Ploiesti. Astfel, titeiul din depozitul
Lascar Catargiu se pompeaza in rampa de incarcare C.F. Independenta, cu o capacitate
de incarcare de 1200 t/zi. Titeiul din depozitul Oprisenesti se pompeaza in rampa de
incarcare C.F. Ciresu cu o capacitate de incarcare de 2.000 t/zi. Titeiul din Monteoru si
Berca se incarca in rampa de incarcare C.F. Berca cu o capacitate de incarcare de 1.000
to/zi. Titeiul din depozitul Ghelinta se pompeaza la rampa de incarcare C.F. Imeci,
rampa cu o capacitate de incarcare de 400 t/zi.
2. Subsistemul de transport gazolina, avand o lungime de aprox. 370 km este destinat

transportului gazolinei de la degazolinarile din Ardeal, Oltenia si Muntenia la rafinariile din
Pitesti si Ploiesti. Subsistemul de transport are in componenta urmatoarele:
componenta conductei magistrale 65/8 firul I Ticleni-Ploiesti, conducta care

colecteaza gazolina preluata la transport de la degazolinarea Turburea precum si cea
sosita la rampa de descarcare C.F. Barbatesti. Gazolina descarcata din cazane C.F. in
rampa C.F. Barbatesti provine de la rampele de incarcare C.F. Biled si Marghita. Din
degazolinarea Turburea se pompeaza pe o conducta de 4 x 8 km, racord in firul I.
Degazolinarile Ticleni si Craiova si-au incetat activitatea anterior anului 2012.
Capacitatea de transport a conductei magistrale firul I este de 250 t/zi. Pomparea
gazolinei pe conducta 65/8 firul I Ticleni Ploiesti are ca destinatie rafinaria
Petrobrazi. Pentru aprovizionarea cu gazolina a rafinariei Arpechim Pitesti se poate
folosi un tronson de la Potop la Bradu, de aprox. 32 km din conducta 59/16 firul II,
Barbatesti Ploiesti (restul conductei firul II are rolul de suport pentru fibra optica pe
traseul Barbatesti Bradu). Precizam ca transportul gazolinei in rafinaria Arpechim s-a
sistat din aprilie anul 2011.
componenta conductelor locale din Ardeal - Gazolina preluata de la degazolinarea

Calacea este pompata pe conducta 65/8 x 15 km la rampa de incarcare C.F. Biled, cu
o capacitate de incarcare de 150 t/zi. Gazolina preluata de la degazolinarea Abramut
este pompata pe o conducta de 41/2 x 4 km la rampa de incarcare C.F. Marghita, cu o
capacitate de incarcare de 100 t/zi.
componenta conductelor din bazinul Muntenia, cuprinde conducte prin care se

transporta gazolina de la degazolinarile Gorgoteni si Boldesti, degazolinari care si-au
S.C. CONPET S.A.

pag. 30 din 146
incetat activitatea. Conducta 3 x 59/16 Gorgoteni-Moreni-Ploiesti are o

capacitate de transport de 60 t/zi iar conducta 3 x 59/16 Boldesti-Ploiesti are, de
asemenea, capacitatea de transport de 60 t/zi. Degazolinarea Gorgoteni nu mai
functioneaza din anul 2010, iar degazolinarea Boldesti s-a oprit la sfarsitul anului 2012.
3. Subsistemul de transport etan. Transportul etanului de la platforma de deetanizare
Turburea la rafinaria Arpechim Pitesti se face pe o conducta de 59/16 x 141 km , conducta cu
o capacitate nominala de transport zilnica de aprox. 400 m.c./zi, respectiv 198 t/zi. Transportul
etanului s-a sistat din luna noiembrie 2008.
4. Subsistemul de transport titei import. Subsistemul de transport titei import (aproximativ
1.200 km) asigura transportul titeiul de la Oil Terminal Constanta la rafinariile din Ploiesti,
Pitesti, Onesti si Midia. Pentru transportul titeiului din import, sistemul de pompare utilizeaza
conducte magistrale cu diametre cuprinse intre 12 si 28.
Subsistemul de transport titei import are in componenta statiile de pompare Constanta Nord,
Constanta Sud, Mircea Voda, Baraganu, Dragos Voda, Calareti, Mavrodin si Martinesti.
Din statia Constanta Nord porneste conducta 14 spre statia Mircea Voda si Baraganu.
Din Constanta Sud se pompeaza pe conducta 24 catre Midia si pe conductele 20 si 28
catre statia Baraganu.
Din depozitul de titei Petromar se pompeaza pe conducta de 10 Petromar Nisipari
(conducta ce apartine OMV Petrom), titei de tara. Nisipari este punctul de interconectare cu
conductele magistrale 14, 20 si 28 Constanta Baraganu.
Din statia Baraganu se poate pompa catre rafinaria Rafo Onesti, pe conducta 20 Baraganu
Martinesti Rafo Onesti. Tot din Baraganu se poate pompa cu statiile aferente fiecarei
conducte, pe conductele 14 Dragos Voda Calareti iar pe conductele 20 si 24 spre
statia Calareti.
Din Calareti, se poate pompa catre Ploiesti pe 2 conducte de 12 Firul I si II, spre rafinaria
Petrotel si pe o conducta de 24 spre rafinaria Petrobrazi. In acest moment tronsonul de
conducta de 24 de la manifoldul Pietrosani (in Prahova, in apropiere de Ploiesti) la Petrobrazi
este impracticabil datorita deteriorarii avansate. Din Calareti se poate pompa catre rafinaria
Pitesti atat pe conducta de 14, cat si pe cea de 20.
In functie de modalitatea de pompare aleasa, din pompa in pompa, prin by-passul statiilor sau
cu pompare prin rezervoarele din Calareti se pot realiza diferite scenarii de pompare, pentru
fiecare relatie de transport. In acest moment nu se mai folosesc statiile de pompare Constanta
Nord, Dragos Voda, Martinesti si Mavrodin si nici rezervoarele din statia Baraganu.
In functie de cerintele din ultimii ani s-a optimizat transportul astfel incat sa nu existe
contaminari ale loturilor de titei si un consum de energie cat mai redus. Astfel, regimurile de
pompare utilizate in prezent sunt:
S.C. CONPET S.A.

pag. 31 din 146
din depozitul Oil Terminal Constanta Sud se pompeaza pentru Petrotel Lukoil pe
conducta 28 pana la statia Baraganu, iar de aici pe conducta 24 Baraganu
Calareti, la un debit de pompare de 650 t/ora. Din depozitul Calareti, cu statia E se
pompeaza pe conducta 24 spre Ploiesti, pana la manifoldul Pietrosani unde se
dirijeaza pe cele doua fire de 123/4 la rafinaria Petrotel, realizandu-se debite de 650
t/ora. Capacitatea de transport anuala a titeiului pentru rafinaria Petrotel este de 4
milioane tone.
pentru aprovizionarea cu titei a rafinariei Petromidia, titeiul receptionat in depozitul

Constanta Sud se pompeaza pe conducta 24 Constanta Midia, folosind doua
pompe booster care realizeaza un debit de 850 m.c./ora, asigurand o capacitate anuala
de transport de 6,5 milioane tone;
pentru aprovizionarea cu titei a rafinariei Rafo Onesti, titeiul receptionat in depozitul

Constanta Sud se pompa pe conducta de 28 la Baraganu si de aici pe conducta
20 Baraganu - Onesti, impreuna cu statia de repompare Martinesti, la depozitul
rafinariei Onesti. Sistemul de conducte prezentat permitea efectuarea unui regim de
pompare din pompa in pompa, realizand un debit de 650 m.c./ora la Constanta,
asigurand o capacitate anuala de transport de 3 milioane tone. In prezent suntem in
lucrari de evacuare a produsului din conducta, la cererea proprietarului titeiului,
transportul fiind sistat din februarie 2008. Pentru a relua transportul catre rafinaria
Rafo Onesti ar fi necesara refacerea zestrei conductei precum si ample programe de
reparatii care sa poata readuce sistemul la capacitatea de transport mentionata.
pomparea titeiului receptionat in Petromar pentru S.C. OMV Petrom S.A. cu destinatia
rafinariile Arpechim si Petrobrazi se face pe conducta de 20, de la Nisipari pana la
Baraganu, de aici pe conducta de 20 pana la Calareti. Din Calareti se poate pompa
pe conducta 14 pana la manifoldul Ghimpati si de aici in conducta 12 Cartojani la
rafinaria Petrobrazi. Tot din Calareti se poate pompa pe conducta 14 pana la
rafinaria Arpechim. Debitul maxim de evacuare al titeiului din Petromar este de 200
m.c./ora. Din Calareti, debitele de evacuare a titeiului, catre cele doua rafinarii sunt de
250 m.c./ora la Petrobrazi si 220 m.c./ora la rafinaria Arpechim, avand o capacitate
anuala de transport de 2,2 milioane. Tot din Calareti se poate pompa pe conducta
20 la rafinaria Arpechim. Debitul maxim de evacuare al titeiului din Oil Terminal
Constanta este de 750 m.c./ora. Din Calareti, debitul de evacuare a titeiului la rafinaria
Arpechim este de 500 m.c./ora, avand o capacitate anuala de transport de 4,5
milioane tone la Arpechim.
Productia interna de titei, condensat, gazolina si etan este transportata fie numai pe conducte,
fie numai cu cazane C.F., fie combinat atat pe C.F. cat si conducte.
Cota de modernizare: colectare, calcul, si destinatie
Societatea include in cheltuieli o cota necesara completarii surselor proprii de finantare a
obiectivelor de investitii pentru dezvoltarea si modernizarea Sistemului National de Transport
prin Conducte.
S.C. CONPET S.A.

pag. 32 din 146
Cota de modernizare este reglementata prin Ordinul comun al Ministrului Finantelor Publice si
al Ministrului Industriilor nr.1798/1995 care precizeaza ca instructiunile aprobate prin Ordinul
comun al Ministrului Finantelor Publice si al Ministrului Industriilor nr.1659/28.12.1994,
elaborate in baza HG nr. 765/04.11.1994, se aplica si pentru realizarea obiectivelor de investitii
ce se executa in cadrul CONPET.
Cota de cheltuieli pentru modernizare a fost de asemenea reglementata prin HG nr. 168/1998,
modificata prin HG nr.1116/2002, prin care s-au stabilit cotele de cheltuieli necesare
dezvoltarii si modernizarii productiei de titei si gaze naturale, rafinarii, transportului si
distributiei petroliere.
Cota de cheltuieli pentru modernizare se colecteaza pe masura valorificarii si incasarii
productiei.
Cota de modernizare se calculeaza prin inmultirea procentului stabilit in fundamentarea
tarifului de transport cu valoarea veniturilor incasate din operarea Sistemului National de
Transport.
Cota de cheltuieli de modernizare si dezvoltare este destinata sustinerii financiare a reabilitarii
si modernizarii Sistemului National de Transport Titei prin Conducte, in completarea sumelor
primite prin acordul de imprumut incheiat intre Banca Mondiala si statul roman cu garantia
Ministerului Finantelor Publice.
Societatea are restrictie in utilizarea cotei de cheltuieli pentru modernizare, in sensul ca
aceasta sursa nu poate fi folosita decat in scopul finantarii lucrarilor de modernizare la activele
apartinand domeniului public sau pentru a crea noi active care vor fi transferate la domeniul
public, dupa amortizarea integrala a acestora.
Utilizarea cotei de modernizare in perioada 2010-2013
60,000,000
40%
34.42%
35%
50,000,000
18,344,857
12,513,197
12,298,916
31.02%
16,294,201
40,000,000
lei
24.10%
22.87%
30%
25%
30,000,000
13,455,874
13,995,912
9,260,686
20%
10,547,552
20,000,000
15%
10,000,000
18,930,083
19,963,081
20,044,403
15,927,416
10%
5%
-10,000,000
0%
preliminat 2013
2012
2011
2010
Consum amortizare cota+casari
Consum amortizare BIRD+casari
Consum deprecieri din reevaluari
Consum dif.crs.rate BIRD
Consum dobanda BIRD
Consum comision angajament BIRD
Consum comision MF
Sold la sfarsitul perioadei
Procent sold la sfritul perioadei
S.C. CONPET S.A.

pag. 33 din 146
Pentru perioada analizata, 2010-2013, se constata un nivel relativ ridicat de neutilizare a cotei
de modernizare, procentele variind intre un minim de 22,87% pentru 2011 si 34,42% pentru
anul 2013.
Cantitatile transport si gradul de utlizare al sistemului de transport in perioada 2010-2013
10,000,000
9,000,000
35%
28.79%
30%
8,000,000
7,000,000
to
4,414,556
25%
22.97%
22.23%
20.92%
21.60%
6,000,000
20%
2,587,392
2,023,412
5,000,000
1,488,055
1,806,233
15%
4,000,000
3,000,000
2,000,000
10%
4,399,799
4,310,345
4,219,806
4,428,353
4,055,942
5%
1,000,000
0%
2009
Titei tara si condensat
2010
2011
Titei import
Gazolina
2012
Etan
2013
Grad de utilizare
Pentru intervalul analizat se constata o diminuare semnificativa a cantitatii de titei din import
transportata de CONPET, precum si a gradului de utilizare a sistemului de transport in general.
Astfel, raportat la nivelul anului 2009, in anul 2013, CONPET a transportat cu 2,93 mil. tone mai
putin titei si gazolina, ceea ce reprezinta o scadere cu 33,52% a cantitatii transportate,
respectiv o rata medie anuala de scadere de 9,70%.
Cea mai mare contributie la aceasta scadere, 87,70%, o are cantitatea de titei din import ce a
fost transportata, in scadere in 2013 cu 2,61 mil. tone titei comparativ cu nivelul anului 2009.
Tarife de transport
Tariful de transport prin Sistemul National de Transport al titeiului, gazolinei, condensatului si
etanului se stabileste prin Ordin al Presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale si
intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial.
Tariful de transport pentru activitatea de transport al titeiului, gazolinei, condensatului si
etanului din tara este diferit de tarifele pentru activitatea de transport titei din import.
S.C. CONPET S.A.

pag. 34 din 146
Evolutia tarifelor de transport pentru subsistemul tara

90
140%
119%
80
120%
108%
70
98%
lei/to
100%
86%
60
80%
50
40
50%
20
78.64
74.58
71.06
66.79
30
53.86
40%
44.79
25%
35.83
60%
20%
10
0%
0%
Tarif transport ar
Creterea tarifului comparativ cu 2007
In perioada 2007-2013, tarifele de transport pentru subsistemul tara au cunoscut o crestere cu

119%, cele mai semnificative majorari fiind realizate intre anii 2008-2010.
De asemenea, si tarifele de transport pentru subsistemul import au inregistrat cresteri, insa
ultima majorare s-a efectuat in anul 2010, majorare care raportat la anul 2007, a reprezentat
putin peste 30%.
Tarifele de transport aplicate pentru activitatea de transport al titeiului de import au fost
stabilite pe fiecare rafinarie precum si pe transe de cantitati transportate, practicandu-se
modelul de tarifare in trepte. Tarifele nu includ consumurile tehnologice si TVA-ul. Astfel,
tarifele de transport au evoluat astfel:
Evolutia tarifelor de transport pentru subsistemul import bazinul Ploiesti (Petrobrazi si Petrotel)
30
25.42
25
23.34
lei/to
21.63
20
19.49
18.95
21.03
22.7
20.19
18.19
24.73
23.74
21.79
20.91
19.2
17.79
16.03
15
10
24.10.2006-15.11.2007
pn la 60.000
16.11.2007-09.12.2008
ntre 60.000-100.000
10.12.2008-18.01.2010
ntre 100.000-150.000
S.C. CONPET S.A.
19.01.2010-prezent
peste 150.000

pag. 35 din 146
3.3. Analiza activitatii comerciale

CONPET, in domeniul achizitiilor publice, respecta prevederile OUG 34/2006 si HG 925/2006.
Totodata, in cadrul societatii, sunt aplicabile proceduri SMI dupa cum urmeaza:
1.
Diagrama de flux Achizitii, cod: DF-S-06 - ultima revizie - 09.09.2013;
2.
Constituirea dosarului achizitiei publice, cod PO-50-04 - ultima revizie - 12.08.2013;
3.
Urmarirea contractelor de achizitie publica in cazul rezilierii si aplicarii penalitatilor,
cod PO-50-05 - ultima revizie - 12.08.2013.
La data de 21.01.2014, in cadrul societatii a fost inregistrata sub nr. 2478 adresa din partea
Departamentului pentru Energie, Cabinet Ministru Delegat pentru Energie, Directia Generala
Privatizare si Administrare a Participatiilor Statului in Energie, prin care se aduce la cunostinta
despre emiterea Ordinului nr. 14/09.01.2014, emis de catre Ministerul Economiei,
Departamentul pentru Energie, Cabinet Ministru Delegat pentru Energie.
Conform prevederilor Ordinului nr. 14/09.01.2014 si coroborat cu prevederile art. 16 ind. 1 din
OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica a contractelor de
concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, cu modificarile si
completarile ulterioare, CONPET trebuie sa elaboreze norme procedurale interne de achizitii
care sa asigure respectarea principiilor nediscriminarii si egalitatii de tratament, transparentei,
proportionalitatii si recunoasterii reciproce.
In baza acestei obligatii, facem mentiunea ca in cadrul sedintei CA a fost emisa Decizia
1/21.01.2014 unde, la art. 17 lit. b) a fost mandatata conducerea executiva sa contracteze
servicii de consultanta cu KPMG Romania pentru a elabora Normele procedurale interne de
achizitii.
Normele procedurale interne de achizitii, elaborate de catre KPMG, au fost inaintate cu
adresa nr. 6587/21.02.2014, spre aprobare, Ministerului Economiei Departamentul pentru
Energie. Acest departament exercita, in numele Ministerului Economiei si atributiile acestuia
de autoritate tutelara pentru regiile autonome si societatile din domeniul energiei si resurselor
energetice nominalizate in Anexa nr. 2A la HG nr. 429/2013, privind organizarea si
functionarea Departamentului pentru Energie.
3.4. Diagnostic tehnic - investitii

Pentru realizarea obiectului sau de activitate, transportul titeiului, gazolinei si etanului, de la si
catre toti partenerii sai de afaceri, in conditii de operativitate maxima, cu eficienta ridicata si
costuri de operare cat mai scazute, respectand legislatia in vigoare privind protectia mediului,
protectia muncii si celelalte acte normative in domeniu, CONPET desfasoara o activitate
S.C. CONPET S.A.

pag. 36 din 146
sustinuta privind imbunatatirea starii tehnice a Sistemului National de Transport prin

Conducte.
In acest sens, incepind cu anul 1995 Sistemul National de Transport prin Conducte a parcurs
permanent un proces de modernizare, valoarea lucrarilor fiind de aproximativ 150 mil. EUR.
Astfel, in perioada 1995 - 2007 prin Proiectul de Modernizare, cofinantat de Banca Mondiala
au fost realizate lucrari constind in reabilitare si modernizare/retehnologizare propriu-zisa a
sistemului national de transport titei prin:
reabilitare conducte;
reabilitare statii de pompare de pe conductele magistrale si a doua rampe de

incarcare/descarcare titei si gazolina;
automatizarea sistemului de transport si introducerea sistemului SCADA;
introducerea sistemelor de masurare fiscala a titeiului;
realizarea unui sistem propriu de telecomunicatii.
Reabilitare conducte
Lucrarile in cadrul pachetului au avut in vedere atit operatii de inspectare a conductelor
pentru a oferi datele necesare evaluarii starii conductelor, cit si a necesarului de reparatii si
operatii de inlocuire de tronsoane de teava, refacerea izolatiei si protectiei catodice. Pentru
realizarea obiectivului propus, lucrarile au fost structurate in urmatoarele subpachete:
inspectie interioara;
inspectie de suprafata;
achizitionare de materiale de izolatie;
achizitionare de teava;
lucrari de constructii montaj la conducte.
Inspectie interioara
In scopul determinarii corecte a portiunilor ce trebuiau inlocuite au fost inspectate cu godevil
inteligent majoritatea magistralelor de transport:
in 1998 s-a realizat inspectia interioara a subtraversarilor de la Dunare si Borcea, 20 de

fire de 12 in lungime de aproximativ 2 km fiecare;
2001-2002 s-a realizat inspectia interioara a magistralei 10 F1 Barbatesti si Ploiesti F1

in lungime de 247 km;
S.C. CONPET S.A.

pag. 37 din 146
In 2008 s-a realizat reinspectia interioara a subtraversarilor de la Dunare si Borcea, 20

de fire de 12 in lungime de 36 km;
2008-2009 s-a realizat inspectia interioara a conductei de 20 Constanta Pitesti in

lungime de 317,79 km;
2009-2010 s-a realizat inspectia interioara a conductei de 14 Constanta Pitesti in

lungime de 317 km;
2011-2012 s-a realizat inspectia interioara a conductelor 28 Cta Baraganu 88 km;

24 Baraganu Calareti 89 km si 12 F1+F2 Calareti Ploiest 144 km;
2013- 2014 in derulare reinspectie 10 F1 Barbatesti Siliste 179 km;
Intre anii 1998 2013 au fost inspectati un total de 1.237 km de conducte. Pe baza rezultatelor
acestor inspectii au fost inlocuiti in perioada 2005 -2013 un total de 357 km.
Ca urmare a inspectiilor efectuate, au fost intocmite planuri de actiune pentru remedierea
defectelor critice si programe de inlocuiri/reparatii conducte pentru tronsoanele mari.
Inspectie de suprafata a fost realizata pentru o lungime de cca. 2.400 km de conducte pe
magistralele de pe sistemele de transport titei indigen si de import, pentru evaluarea starii
izolatiei conductelor.
Rezultatele acestei inspectii, ce au fost omologate prin lucrari de decopertare si verificare
directa in puncte, au stat la baza programului de reabilitare a conductelor.
Achizitionare materiale de izolare acest subpachet a avut in vedere achizitionarea a cca.
26.000 m2 de banda izolatoare necesara refacerii izolatiei deteriorate a conductelor si izolarii
imbinarilor sudate a tronsoanelor de teava inlocuita.
Pentru inlocuirea tronsoanelor determinate s-au achizitionat cca. 130 km in cadrul proiectului
de modernizare.
Lucrari de constructie montaj conducte au fost efectuate lucrari de inlocuire a tronsoanelor
de conducta ce prezentau un grad ridicat de coroziune si o siguranta scazuta in exploatare,
reabilitarea defectelor punctiforme, refacerea izolatiei deteriorate la magistralele de transport
titei import.
Situatia numarului de km de conducta inlocuita se prezinta astfel:
S.C. CONPET S.A.

pag. 38 din 146
Situatia numarului de km de conducta inlocuita
Km/an
80
400
70
350
60
300
50
250
40
200
30
150
20
100
10
50
Km
Km
39,71
0
2005
2006
2007
2008
2009
Km conducta inlocuita / an
2010
2011
2012
2013
Km conducta inlocuita - cumulat din 2005
Intocmirea programelor de investitii, reparatii capitale aferente lucrarilor la conducte au la

baza o analiza efectuata de catre reprezentantii societatii si iau in calcul inregistrarile istorice
ale avariilor si accidentelor, rezultatele inspectiei conducte si analizele economice ale
costurilor de refacere si inlocuire.
De asemenea, pentru exploatarea, supravegherea si intretinerea in conditii de siguranta a
sistemului national de transport prin conducte, CONPET a avut in vedere si realizarea unor
lucrari de punere in siguranta a infrastructurii traversarilor de ape, ce au rolul sa sporeasca
gradul de siguranta in exploatare a conductelor respective, indirect si de protectie impotriva
poluarii cursurilor de ape traversate.
Conductele ce compun sistemul national de transport titei traverseaza diverse cursuri de apa
in doua solutii constructive : suprateran si subteran.
O alta componenta importanta din punct de vedere al sigurantei in exploatare si a protectiei
mediului a fost aceea de punere in siguranta a traversarilor, lucrarile constind in:
praguri de fund;
aparari de maluri aval si amonte de pragul de fund;
spargatoare de val;
consolidare fundatie pile;
aparari de mal pe traseul conductelor paralele cu albia riului (mal distrus);
alte lucrari conexe consolidarii conductei.
S.C. CONPET S.A.

pag. 39 din 146
Ca urmare a realizarii proiectului sus-mentionat, eficienta sistemului a crescut prin:
imbunatatirea masurarii cantitatii si calitatii titeiului transportat;
reducerea pierderilor de titei si produse transportate;
reducerea consumului de energie, combustibil si lubrifianti;
reducerea costurilor si a problemelor de operare;
imbunatatirea fiabilitatii si flexibilitatii instalatiilor tehnologice;
minimizarea impactului negativ asupra mediului.
Pentru prevenirea efectului de coroziune indiferent de tipul fluidului transportat, conductele

de transport titei, etan si gazolina (magistrala sau locala) sunt protejate combinat; adica au
atat invelisuri protectoare (izolatii) cat si protectie catodica.
CONPET are amplasate pe traseul conductelor magistrale, respectiv locale pentru transport
titei, etan si gazolina un numar total de 218 de statii de protectie catodica.
In scopul prevenirii suplimentare a poluarilor accidentale este in curs implementarea unui
sistem automat de detectare a pierderilor de produs din conducte. Sistemul va avertiza in timp
real Dispeceratul Central cu privire la existenta unei avarii sau perforari neautorizate a
conductei si va indica locatia acesteia, in scopul deplasarii operative a echipelor de interventie
pentru stoparea pierderilor de fluid.
Analizand in corelatie numarul de km de conducta inlocuiti si numarul de avarii in perioada
2007-2013, prezentata in tabelele de mai jos, se observa ca siguranta in exploatare a
sistemului national de transport a crescut ca urmare a realizarii programelor de inlocuiri
conducte apartinand domeniului public.
S.C. CONPET S.A.

pag. 40 din 146
Avarii conducte in intervalul 2007-2013
CAGR
350
350
-8,13%
306
300
300
230
250
204
250
207
198
184
200
200
165
150
150
100
100
50
50
0
2007
2008
2009
2010
Numar avarii tehnice
2011
Numar avarii provocate
2012
2013
Numar total avarii
La evacuarea zestrei din conducta de 20" Baraganu Onesti s-au inregistrat 27 avarii tehnice,
datorate starii precare a conductei nefolosita din 2008, aceasta fiind o situatie de exceptie.
Daca excludem aceste avarii, numarul avariilor tehnice din 2013 este de 89, iar numarul total
avarii 2013 este 157.
Costurile determinate de producerea avariilor sunt prezentate in graficul de mai jos, cu
detalierea pe categorii de cheltuieli.
Costurile generate de avariile produse in perioada 2007-2013
6,000,000
35,000
32,699
30,000
5,000,000
25,000
16,582
16,434
3,000,000
16,121
15,064
4,356,603
17,289
20,000
15,000
Lei/ avarie
lei
4,000,000
2,584,640
2,000,000
2,817,765
2,083,583
2,482,462
2,240,714
10,000
5,194
1,000,000
5,000
1,541,820
0
0
2007
2008
Manoper
Materiale
2009
2010
Transport i utilaje
2011
Lucrri ecologizare
S.C. CONPET S.A.
2012
Amenzi
2013
Cost mediu/ avarie

pag. 41 din 146
Cu exceptia anilor 2007 si 2012, valorile medii ale costurilor generate de avarii se situeaza in
intervalul 15.000 17.300 lei. O crestere semnificativa apare la nivelul anului 2012, cand se
inregistreaza un nivel de 32.699 lei/avarie, comparativ cu 16.121 lei/avarie in anul precedent.
In anul 2012, din totalul de 5.395.314 lei cost avarii ,2.150.363 lei au fost generati de avaria de
la Oltet -Bals in urma unei situatii exceptionale, respectiv a unei viituri. Fara acesta cheltuiala
nivelul total ar fi fost de 3.244.951 lei, urmand trendul descrescator al ultimilor ani.
3.5. Analiza sistemelor de management implementate

Sistemul de management integrat
CONPET a stabilit, a documentat, a implementat, mentinut si imbunatatit un sistem de
management integrat in conformitate cu cerintele standardelor SR EN ISO 9001:2008, SR EN
ISO 14001:2005 si SR OHSAS 18001:2008.
S-a elaborat si se urmareste realizarea programului de implementare a celor 25 de standarde
ale controlulului intern/managerial, pana la asigurarea unui sistem de control
intern/managerial conform cu OMFP 946/2005, republicat, cu completarile ulterioare.
S-a elaborat si se urmareste realizarea programului de implementare a SMSF.
In acest scop, in cadrul CONPET s-au intreprins si se intreprind urmatoarele actiuni:
s-a identificat structura proceselor din cadrul organizatiei care constituie baza
sistemului de management integrat;
s-au stabilit succesiunea si interactiunea acestor procese;
s-au stabilit metodele de operare si control ale acestor procese;
s-a stabilit si se mentine metodologia pentru identificarea aspectelor de mediu si

impacturile asociate lor, generate de activitatile, produsele si serviciile organizatiei;
s-a stabilit si se mentine metodologia pentru identificarea continua a pericolelor si

evaluarea riscurilor si implementarea masurilor de control necesare ;
s-a stabilit si se mentine metodologia pentru identificarea cerintelor legale si a altor

cerinte aplicabile referitoare la aspectele de mediu ale organizatiei, pentru a cunoaste
principalele constrangeri in aceasta directie;
s-au identificat, sunt actualizate si comunicate cerintele legale si alte cerinte SSO catre
angajatii organizatiei si catre alte parti interesate relevante ;
s-au identificat si s-au asigurat resursele si informatiile necesare pentru operarea si

monitorizarea proceselor sistemului de management integrat;
S.C. CONPET S.A.

pag. 42 din 146
se asigura monitorizarea si masurarea acestor procese, precum si analiza periodica a

datelor rezultate in urma monitorizarii si masurarii;
in baza analizelor efectuate se asigura, daca este cazul, implementarea actiunilor

necesare pentru obtinerea rezultatelor planificate, precum si pentru imbunatatirea
continua a acestor procese.
CONPET asigura controlul si pentru procesele contractate in afara organizatiei (externalizate),

daca aceste procese influenteaza conformitatea serviciului prestat de catre organizatie,
precum si daca acestea genereaza aspecte semnificative de mediu. In aceasta situatie se afla
unele activitati si servicii cum ar fi:
Transportul CF cu un operator feroviar;
Mentenanta liniilor CF, vagoanelor de gazolina si titei, materialului rulant motor

(locomotive) proprii;
Pomparea;
Paza;
Efectuare lucrari de intretinere (Mentenanta);
Verificare metrologica;
Determinari de laborator pentru monitorizarea factorilor de mediu si a factorilor care

pot afecta SSO;
Ecologizarea suprafetelor poluate;
Curatarea slamului din rezervoare;
Punerea in siguranta a conductelor etc.
CONPET asigura mentinerea sub control a acestor procese prin urmatoarele actiuni:
definirea completa si corecta in contracte a cerintelor pentru procesele

subcontractate;
efectuarea de audituri, dupa cum este cazul, pentru verificarea modului in care se
efectueaza aceste procese subcontractate;
verificarea finala (receptia) a rezultatelor proceselor subcontractate;
verificari in flux pentru procesele subcontractate si executate la sediile CONPET.
S.C. CONPET S.A.

pag. 43 din 146
Structura de procese din cadrul CONPET

Pentru derularea activitatilor, CONPET utilizeaza o structura de procese corelate si
interdependente, care se suprapun peste structura administrativa a organizatiei. Procesele din
cadrul organizatiei sunt clasificate in urmatoarele categorii:
Procesele principale, care fac parte din fluxul principal al afacerii si care adauga valoare sunt
urmatoarele:
Contractare transport titei, gazolina , condensat, etan;
Programare transport titei, etan, gazolina prin conducte;
Programare transport CF titei si gazolina;
Efectuare si urmarire transport prin conducte;
Efectuare si urmarire transport CF (inclusiv manevra feroviara);
Urmarire conditii comerciale contract transport titei, gazolina, condensat, etan;
Identificarea si controlul aspectelor de mediu si impacturile asociate;
Identificarea pericolelor, evaluarea si controlul riscurilor de accidentare si imbolnavire

profesionala.
Procese referitoare la responsabilitatea managementului:
Elaborare si actualizare politici si obiective SMI;
Analiza efectuata de management.
Procese suport referitoare la managementul resurselor financiare si infrastructura care sustin

fluxul de procese principale:
Elaborare, urmarire si rectificare BVC;
Managementul si dezvoltarea resurselor umane;
Achizitii;
Achizitionare transport CF (inclusiv manevra feroviara);
Achizitionare pompare;
Investitii;
Mentenanta;
S.C. CONPET S.A.

pag. 44 din 146
Sistem informatic;
Controlul echipamentelor de masurare si monitorizare.
Procese de analiza si imbunatatire care genereaza, colecteaza si proceseaza date si informatii

despre performanta sistemului de management integrat:
Audit intern;
Controlul produsului neconform;
Actiuni corective;
Actiuni preventive si imbunatatire continua;
Tratarea reclamatiilor si analiza feed-back client.
Schema de corelare a proceselor sistemului de management al calitatii din cadrul CONPET este
prezentata astfel:
Harta proceselor din CONPET
S.C. CONPET S.A.

pag. 45 din 146
Stadiul de implementare a standardelor de control intern/ managerial conform OMFP nr.

946/2011, republicat
Controlul intern/ managerial include toate functiile managementului si este destinat sa
acopere toate aspectele entitatii, nu doar pe cele financiare, si reprezenta procesele efectuate
de Consiliul de Administratie, conducerea executiva si intreg personalul. Controlul
intern/managerial este organizat astfel incat sa furnizeze o asigurare rezonabila privind
realizarea obiectivelor din urmatoarele categorii:
Eficacitatea si eficienta functionarii, care vizeaza performantele entitatii (controale

operationale);
Fiabilitatea informatiilor interne si externe, care se refera la raportarile financiare si

operationale intocmite (controale de raportare financiara si nefinanciara);
Conformitatea cu legile, regulamentele si politicile interne, pentru asigurarea

respectarii cadrului normativ aplicabil (controale de conformitate).
Etape parcurse:
01.12.2010 31.12.2012
constituirea grupul de lucru - Decizia nr. 679/06.12.2010, Decizia nr. 67/16.02.2011(de

completare a grupului de lucru) si Decizia nr. 199/13.05.2011.
elaborarea Programului de dezvoltare a sistemelor de control

managerial.
Obiectivele, actiunile, responsabilitatile, termenele, precum si alte cerinte prevazute
de OMFP nr. 946/2005 au fost cuprinse in Programul de dezvoltare a sistemului de
control intern/ managerial, elaborat si actualizat - revizia 1 (nr. 11808/04.04.2011) la
nivelul CONPET.
Actualizarea programului a fost determinata de modificarile aduse prin OMFP nr. 1649/2011:
In program se evidentiaza, in mod distinct, si actiunile de perfectionare profesionala, atat
pentru persoanele cu functii de conducere, cat si pentru cele de executie, prin cursuri
organizate de Scoala de Finante Publice si Vama, Agentia Nationala a Functionarilor Publici sau
de alte organisme abilitate):
Stabilirea obiectivelor generale ale CONPET, elaborarea si aprobarea obiectivelor

derivate apartinand directiilor si departamentului. Documente elaborate: Procedura
de sistem PS-MI-17, Ed.1, Rev.0 Definirea misiunii, viziunii, valorilor comune si
obiectivelor CONPET, elaborarea obiectivelor generale (15.04.2011, revizuite la data
de 06.06.2011).
Stabilirea obiectivelor specifice ale serviciilor, birourilor si altor structuri.
S.C. CONPET S.A.

pag. 46 din 146
Documente elaborate: Obiective specifice, Lista activitatilor, Lista actiunilor pentru

realizarea activitatilor;
Descrierea modului de organizare si functionare a sistemului de control managerial al

CONPET;
Documente elaborate: Revizuirea Manualului Sistemului de Management Integrat,

Organigramei societatii, Regulamentului de Organizare si Functionare si a fiselor de
post;
Autoevaluarea bazata pe analiza sistemului de control managerial al CONPET (inclusiv

in ceea ce priveste procedurile existente) si identificarea elementelor de
disfunctionalitate si a riscurilor care pot afecta realizarea obiectivelor CONPET.
Documente elaborate: Codul de etica al CONPET, desemnarea consilierului de etica (Decizia nr.
158/22.05.2012), procedura de sistem Managementul riscurilor, fisa procesului si diagrama
de flux, completarea formularelor Fise de alerta la risc, Registrul de riscuri pe
directii/departament/societate (pentru riscurile escaladate).
Autoevaluarea sistemului de control: Anexa 4.3. Raport asupra sistemului de control
intern/managerial la data de 31.12.2011 si Anexa 4.2. Situatia sintetica a rezultatelor
autoevaluarii, anexa la situatiile financiare.
Inventarierea documentelor si a fluxurilor de informatii care intra/ ies din CONPET,

procesarile care au loc, destinatia documentelor, comunicarea intre directiile din
entitate, comunicarea cu nivelele ierarhic superioare de management si cu alte
entitati, autoritati locale si centrale, ministere etc. Documente elaborate: pentru
parcurgerea etapei precizate nu au fost elaborate documente deoarece acestea
existau la nivelul societatii:
Centralizatorul documentelor care ies din CONPET (Centralizatorul documentelor

care ies din CONPET si nivelurile de competenta pentru semnarea acestora,
Aplicatia Managementul documentelor);
Documente care intra in CONPET (manualul SMI cap. Comunicare, Aplicatia

Managementul documentelor);
Pentru inregistari interne: Matrice inregistrari, Graficul de circulatie al

documentelor care stau la baza inregistarrilor in evidenta contabila si care necesita
viza de certificare si/sau viza CFP Anexa nr.3 la procedura operationala
Organizarea si exercitarea controlului financiar preventiv propriu.
Stabilirea unui sistem de monitorizare a desfasurarii activitatilor si actiunilor directiilor

si departamentului actiunea a presupus analiza procedurilor operationale existente si
integrate in Sistemul de Management Integrat.
Monitorizarea realizarii obiectivelor generale si a celor specifice ale CONPET

activitatea s-a desfasurat lunar in cadrul sedintelor Consiliului de Administratie,
S.C. CONPET S.A.

pag. 47 din 146
semestrial Analiza efectuata de management, anual Raportul administratorilor

privind exercitiul financiar incheiat.
Autoevaluarea realizarii obiectivelor generale si a celor specifice si imbunatatirea

sistemului de control managerial in CONPET - actiune derulata anual si prezentata in
Raportul anual al Administratorului.
01.01.2013 31.12.2013
Etape parcurse:
Constituirea si completarea grupului de lucru constituit pentru monitorizarea,

coordonarea si indrumarea metodologica a dezvoltarii sistemului de control intern/
managerial conform dispozitiilor OMFP 946/2005, republicat, (Decizia nr. 775/
27.11.2013);
Propunerea de program pentru continuarea implementarii, avand in vedere cel putin

doua considerente:
Implementarea standardelor ramase neimplementate sau partial implementate,

rezultate din situatia sintetica, sistem partial conform cu 18 standarde
implementate, 6 standarde partial implementate si 1 standard neimplementat;
Necesitatea revizuirii documentatiei, ca urmare a modificarii structurii

organizatorice aprobata in sedinta Consiliului de Administratie din 2.11.2012, cu
aplicare din 8.11.2012.
Revizuirea obiectivelor generale/specifice si a procedurii PS-MI-17 "Definirea misiunii,

viziunii, valorilor comune si a obiectivelor CONPET";
Revizuirea procedurii Managementul riscurilor, reevaluarea riscurilor, elaborarea

registrului de riscuri.
3.6. Diagnostic informational

CONPET detine in prezent 510 sisteme de calcul de tip desktop si laptop, toate fiind legate in
reteaua interna CONPET. Acestea sunt folosite pentru activitatea zilnica (raportari, situatii
diverse, introducere date in diverse aplicatii, acces in intranet si internet, e-mail, document
management, etc.).
S.C. CONPET S.A.

pag. 48 din 146
Avand in vedere ca societatea are numeroase puncte de lucru in tara, un procent de

aproximativ 20% din sistemele de calcul sunt in diverse locatii din tara, iar restul sunt in sediile
din Ploiesti.
Infrastructura IT este realizata pe platforma Microsoft, folosind aplicatii care ne asigura o serie
de beneficii privind securitatea si disponibilitatea controlata a datelor in reteaua interna, cum
ar fi:
1. Infrastructura useri cu Active Directory.

Avantaje:
Securitate imbunatatita la nivel de autentificare si a managementului centralizat al

politicilor de securitate implementate;
Instalarea rapida a infrastructurii de autentificare si securitate intr-o noua locatie;
Securizarea implicita a serverelor ce vor fi integrate ulterior in structura informatica.
2. Infrastructura de mesagerie si colaborare bazata pe Microsoft Exchange.

Avantaje:
Mesagerie si colaborare, liste de contacte si de distributie;
Accesul de la distanta folosind clientul standard Outlook Web Access.
3. Infrastructura de acces la internet.

Avantaje:
Implementarea unei solutii de control al accesului la Internet pentru utilizatorii din

cadrul companiei;
Publicarea securizata a serviciilor si aplicatiilor ce necesita expunere in Internet.
Centrul de date CONPET este compus din:
infrastructura IT (pe solutii Microsoft) pentru:
Domain Controller (administrarea utilizatorilor in retea);
E-mail;
File Server;
S.C. CONPET S.A.

pag. 49 din 146
Internet Acces;
Pagina Web;
Sistem de management al serverelor si calculatoarelor.
Sistem informatic integrat de tip ERP pentru:
Baze de date;
Aplicatii;
Mediu test si dezvoltare;
Mediu de management;
Mediu de stocare;
Document management;
Back-up.
Incepand cu anul 2010, CONPET a finalizat implementarera pachetului de solutii ERP pentru
avantajele legate de nivelul ridicat de integrare, arhitectura unificata, flexibilitate si
performantele aplicatiilor. Suita ERP indeplineste toate cerintele specifice industriei de
prelucrare si rafinare a titeiului si gazelor naturale, precum si industriei petrochimice,
dovedindu-si beneficiile ca entitate globala in foarte multe alte industrii (extractiva, sectorul
public, aeronautica, sisteme financiare globale, electronica, comunicatii fixe si mobile, etc).
Datele acumulate de sistemele ERP sunt folosite pentru analizarea si evaluarea situatiei unei
companii din diferite perspective. Furnizarea sistematica de informatii devine tot mai
importanta pentru luarea unor decizii bune.
Platforma de integrare asigura schimburile de date in cadru unificat si ofera o interfata
unificata pentru dezvoltare si monitorizare. Nivelul ridicat de accesibilitate a fost, de
asemenea, important, pentru asigurarea schimbului rapid de date. Solutia asigura
productivitatea inalta, ajustarea flexibila a actualizarilor de date si o gama larga de interfete de
schimb de date.
Principalele avantaje ale sistemului sunt:
Punct unic de obtinere a datelor:
Toata lumea lucreaza cu aceeasi baza de date;
S.C. CONPET S.A.

pag. 50 din 146
Toata lumea are acces la exact aceeasi informatie, cu restrictionari impuse in

functie de nivelul de responabilitate.
Acces facil la date:
Sisteme imbunatatite de management si gestiune a informatiilor. Circulatie mai

buna a informatiilor, acces mai bun la informatii si partajare de informatii in
companie;
Monitorizarea conditiilor de afaceri;.
Analize simple:
Analize si rapoarte aproape despre toate componentele companiei;
Perspectiva completa asupra clientului;
Privire de ansamblu directa asupra profitabilitatii actiunilor companiei.
Aceasta solutie permite, de asemenea, analiza datelor operationale, generarea de rapoarte

personalizate, si furnizeaza o imagine mai clara a performantelor companiei, pentru a gestiona
si controla mai eficient resursele disponibile.
Concluzionand, Serviciul IT ofera, utilizatorilor CONPET toate serviciile necesare pentru
desfasurarea in conditii optime a activitatii. Majoritatea activitatilor desfasurate pentru
oferirea acestor servicii sunt realizate cu forte proprii.
3.7. Diagnostic de mediu

Din septembrie 2007 societatea a obtinut certificarea Sistemului de Management Integrat,
calitate, mediu, sanatate si securitate ocupationala, in urma auditului de certificare efectuat de
auditorii organismului Germanischer Lloyd. In anul 2010, respectiv 2013 au avut loc auditurile
externe de recertificare, in urma carora s-a remarcat progresul facut in implementarea si
imbunatatirea continua, raportat la anii anteriori si s-a recomandat mentinerea certificarii.
Constienta fiind ca responsabilitatile fata de mediul inconjurator si comunitatea in care isi
desfasoara activitatea sunt indisolubil legate de performantele pe care doreste a le realiza in
activitatea proprie si in conformitate cu principiile dezvoltarii durabile, CONPET s-a angajat ca
prin politica sa de mediu:
Sa functioneze in conformitate cu cerintele legale in vigoare si alte cerinte aplicabile

pentru aspectele de mediu identificate emisii de poluanti in aer, deseurile solide si
lichide generate de activitatile, produsele si serviciile sale;
Sa imbunatateasca continuu performantele in activitatea de protectie a mediului in

special prin adoptarea masurilor de prevenire a poluarii, a riscurilor tehnologice si a
accidentelor ce pot avea repercusiuni negative asupra mediului inconjurator;
S.C. CONPET S.A.

pag. 51 din 146
Sa utilizeze eficient energia, resursele naturale, materiile prime si materialele in

activitatile pe care le desfasoara;
Sa realizeze constientizarea personalului propriu si a celui care lucreaza in numele

organizatiei si imbunatatirea comunicarii in vederea asigurarii unei participari active la
realizarea obiectivelor si programului de management de mediu.
Din punct de vedere al protectiei mediului si al gospodaririi apelor, activitatea CONPET este
autorizata in conformitate cu prevederile OUG 195/2005 privind protectia mediului, cu
completarile si modificarile ulterioare si Legea apelor nr. 107/2005, cu completarile si
modificarile ulterioare. Conform Ordinului 1798/2007 al MMDD pentru aprobarea procedurii
de emitere a autorizatiei de mediu, activitatea desfasurata de CONPET este o activitate cu
impact semnificativ asupra mediului.
La nivelul anului 2013, situatia centralizata a autorizatiilor de mediu si gospodarire a apelor
este prezentata in tabelul de mai jos:
Situaia centralizat a autorizaiilor de m ediu i gospodrire a apelor
Autorizatii de protectia mediului
Autorizatii de Gospodarire a Apelor
Necesare : 25
Valabile: 25, din care 5 in procedura de obtinere a unor noi
autorizatii de mediu sau revizuire a acestora
Necesare : 45
Valabile: 45, din care 5 in procedura de reautorizare
In cursul anului 2013 au fost revizuite tintele de mediu, indicatorii de monitorizare a

progresului, si s-au reidentificat aspectele de mediu la nivelul locatiilor, aspectele de mediu
semnificative fiind cuprinse in Lista aspectelor semnificative de mediu si a impacturilor
asociate, iar masurile pentru rezolvarea acestora sunt cuprinse in noul Plan de actiuni pentru
indeplinirea obiectivelor de mediu.
In urma identificarii aspectelor de mediu pentru activitatile, produsele si serviciile din cadrul
societatii s-au retinut aspectele semnificative de mediu care constituie date de intrare si
pentru programul de management de mediu.
Astfel a fost revizuit si aprobat ,,Programul de management de mediu care contine:
Actiunile planificate pentru atingerea obiectivelor si tintelor de mediu;
Responsabilitatile pentru indeplinirea actiunilor si respectiv obiectivelor de mediu;
Termenele de indeplinire a actiunilor si respectiv obiectivelor de mediu;
Resursele necesare indeplinirii obiectivelor de mediu.
Stadiul realizarii obiectivelor si tintelor stabilite este analizat periodic in analiza efectuata de
management, analiza care se realizeaza semestrial.
S.C. CONPET S.A.

pag. 52 din 146
Evaluarea conformitatii cu cerintele legale si alte cerinte aplicabile aspectelor de mediu, a fost
asigurata prin: audituri interne efectuate de catre auditorii interni din cadrul Serviciului
Certificare Sisteme de Management, inspectii in toate punctele de lucru si la diverse instalatii
(rezervoare, conducte, claviaturi, etc) efectuate de autoritatile de mediu (reprezentanti ai
autoritatilor centrale si locale de mediu si gospodarire a apelor) si de catre responsabilii HSEQ
din sectoare.
Autoritatile de mediu si de gospodarire a apelor efectueaza in locatiile CONPET controale
programate, neprogramate si tematice cu privire la respectarea cerintelor legale si altor
reglementari de mediu, nefiind consemnate neconformitati majore.
Personalul din cadrul sectoarelor, respectiv responsabilii HSEQ efectueaza inspectii
programate, conform Graficului anual de inspectie privind conformitatea cu cerintele legale si
alte cerinte aplicabile, dar si inspectii neprogramate conform atributiilor din fisa postului.
Autorizatiile de mediu si Autorizatiile de gospodarire a apelor contin un capitol ,,Monitorizarea
mediului in care se stabilesc factorii de mediu ce trebuie analizati, periodicitatea monitorizarii
factorilor de mediu, precum si tipul de analize ce trebuie efectuate.
Centralizand cerintele de la Capitolul ,,Monitorizarea mediului s-a intocmit ,,Programul anual
de Monitorizare si masurare a caracteristicilor factorilor de mediu . Valorile inregistrate
pentru fiecare indicator de monitorizare al factorilor de mediu sunt sub limitele maxime
admise prevazute in actele de reglementare, conform rapoartelor de incercare emise de
laboratoarele autorizate.
In vederea respectarii prevederilor Legii privind regimul deseurilor s-a intocmit si implementat
un Program de prevenire si reducere a cantitatilor de deseuri generate in CONPET. In vederea
gestionarii in bune conditii a deseurilor generate, exista incheiate contracte de prestari servicii
cu societati care activeaza in domeniul colectarii, reciclarii, valorificarii si eliminarii deseurilor.
Pentru emisiile de la sursele fixe se calculeaza si se achita taxa pentru fondul de mediu
conform prevederilor OUG nr. 196/2005 privind fondul pentru mediu si a metodologiei
contributiilor si taxelor datorate fondului pentru mediu. Valorile rezultate sunt direct
proportionale cu cantitatea consumata de combustibil (gaz metan, CLU, LPG).
Pentru amplasamentele poluate cu impact semnificativ asupra mediului se intervine pentru
ecologizarea acestora si aducerea terenurilor la starea initiala cu firme autorizate in acest sens.
Societatea are incheiate contracte pentru prestari servicii ecologizare pentru toate judetele in
care isi desfasoara activitatea. Toate aceste amplasamente sunt monitorizate de catre
personalul CONPET, reprezentatii autoritatilor de mediu de la predarea amplasamentului pana
la finalizarea lucrarilor de ecologizare.
3.8. Diagnostic juridic

Societatea CONPET S.A. este implicata intr-un numar de 85 de procese aflate pe rolul
instantelor de judecata, cauze de natura civila, penala etc. Dintre acestea in 22 de dosare are
calitatea de parat, in 56 are calitatea de reclamant (am inclus aici si dosarele penale pe rolul
S.C. CONPET S.A.

pag. 53 din 146
instantelor de judecata in care CONPET s-a constituit parte civila, precum si cele avand ca
obiect plangerile formulate fie impotriva solutiilor pronuntate de catre organele de urmarire
penala, fie impotriva proceselor verbale de sanctionare contraventionala a societatii) si, in 7
dosare, societatea are dubla calitate parat si reclamant. Totodata, datorita naturii activitatii
desfasurata de CONPET aceea de transportator titei prin conducte, activitate care presupune
confruntarea cu fenomenul infractional (atacuri la conducte), societatea este implicata in circa
340 procese penale aflate in faza de cercetare si urmarire penala, procese in care CONPET s-a
constituit parte civila pentru sumele reprezentand contravaloarea prejudiciilor suferite ca
urmare a faptelor care fac obiectul cauzelor respective. La acestea se adauga activitatea de
recuperare a creantelor pe care societatea le detine impotriva debitorilor sai (persoane fizice
sau juridice) in temeiul titlurilor executorii. In prezent, CONPET are calitatea de creditor in 40
dosare de executare silita inregistrate la birourile executorilor judecatoresti competenti
material.
Dintre procesele in care CONPET este implicata, exista o serie de cauze importante, care
poarta asupra unor sume importante de bani sau care ar putea reprezenta precedente
judiciare periculoase pentru societate, si care ar putea avea impact semnificativ asupra
societatii acestea fiind evidentiate ca Anexa la Planul de Administrare:
Este important de subliniat si urmatorul aspect: asa cum rezulta chiar din obiectul unora dintre
cauzele mentionate in Anexa la Planul de Administrare, unul dintre riscurile importante la care
este expusa Societatea in momentul de fata, in calitate de concesionar al SNT are ca izvor
regimul juridic al terenurilor sub/supratraversate de conductele magistrale de transport
instituit de dispozitiile Legii petrolului nr.238/2004. Numarul de proprietati private
sub/supratraversate de conducte este foarte mare si exista posibilitatea ca din ce in ce mai
multi proprietari sa actioneze in judecata societatea pentru obtinerea de despagubiri motivate
prin simpla prezenta a conductelor pe terenul lor. Din cauza modului defectuos in care a fost
reglementat regimul juridic al terenurilor sub/supratraversate de conductele magistrale de
transport, S.C. CONPET S.A. a fost si este si in prezent angajata intr-o serie de procese in care
proprietarii terenurilor respective solicita fie ridicarea conductelor de transport, fie mutarea
lor pe alte amplasamente (pe cheltuiala S.C. CONPET S.A.), fie acordarea de despagubiri anuale
reprezentand sume consistente. Mai mult, chiar unele autoritati publice au emis pretentii cu
caracter pecuniar in legatura cu prezenta componentelor apartinand SNT pe terenurile aflate
in proprietatea sau administrarea lor.
Societatea a elaborat in decursul ultimilor ani mai multe propuneri legislative de modificare a
Legii nr. 238/2004 legea petrolului, in speranta unei reglementari coerente si clare a
regimului juridic al terenurilor sub/supratraversate de conductele magistrale de transport. In
esenta, aceste propuneri pleaca de la urmatoarele premise: i. proprietatea publica (asupra
conductelor magistrale) trebuie sa coexiste cu proprietatea privata asupra terenurilor, fapt
care conduce la concluzia ca statului trebuie sa-i fie recunoscuta in mod expres exercitarea cu
titlu gratuit a unor anumite categorii de drepturi reale (servituti etc.) in legatura cu prezenta
conductelor in teren; ii. Concesionarul Sistemului National de Transport al titeiului, gazolinei,
condensatului si etanului trebuie sa despagubeasca integral pe proprietarul terenului pentru
orice actiune care ar presupune ocuparea temporara a terenului in scopul efectuarii de
reparatii, pentru prejudiciile suferite de proprietari ca urmare a avariilor tehnice etc.
S.C. CONPET S.A.

pag. 54 din 146
Dintre procesele in care CONPET este implicata, exista o serie de cauze importante, care
poarta asupra unor sume importante de bani sau care ar putea reprezenta precedente
judiciare periculoase pentru societate, si care ar putea avea impact semnificativ asupra
societatii. In prezent sumele in litigiu in cadrul acestor procese sunt cele mentionate la obiectul
acestora , iar cumulat situatia lor se prezinta astfel: i) in dosarele in care societatea are
calitatea de reclamant cuantumul lor este de 25.080.937,98 lei, la care se pot adauga cheltuieli
de judecata si dobanzi (ar trebui avut in vedere faptul ca creanta devine certa in momentul in
care hotararea judecatoreasca constatatoare ramane irevocabila si, chiar si atunci, creanta
pastreaza un anumit grad de incertitudine intrucat valorificarea ei se poate lovi de
insolvabilitatea debitorului); ii) in dosarele in care societatea are calitatea de parat cuantumul
lor este de 7.889.601,60 lei, la care se adauga cheltuieli de judecata si eventuale accesorii
(penalitati sau dobanzi. Este important insa ca o parte dintre sumele avute in vedere
reprezinta pretentii provizorii, reclamantii avand dreptul de a le modifica in timpul procesului.
In prezent totalitatea provizionelor consituite de societate la nivelul anului 2013 sunt in
cuantum de 9,550,000 Lei.
3.9. Diagnostic financiar

3.9.1. Indicatori financiari
Indicatorii financiari ai societatii realizati in intervalul 2011-2013 sunt prezentati sintetic in
tabelul urmator:
Indicatori financiari
Perioada
2011
2012
2013
Marja brut din vnzri
11.1%
12.2%
13.8%
Marja neta din vnzri
8.4%
9.2%
10.7%
Marja profitului operaional (EBIT %)
7.9%
9.0%
10.5%
26.1%
25.8%
26.6%
Rentabilitatea capitalurilor proprii (ROE)
5.0%
5.2%
5.6%
Rentabilitatea activelor (ROA)
4.3%
4.7%
5.0%
Lichiditatea curent (x)
3.47 x
5.93 x
5.77 x
Lichiditatea imediat (x)
3.34 x
5.71 x
5.62 x
Indicatori de profitabilitate
Marja profitului EBITDA (%)
Indicatori de lichiditate
Indicatori de activitate
Rotaia stocurilor (zile)
n/a
474
506
Durata de rotaie a stocurilor (x)
n/a
0.77 x
0.72 x
Rotaia debitelor-clieni (zile)
n/a
36
40
Durata de rotaie a debitelor-clieni (x)
n/a
10.25 x
9.06 x
Rotaia creditelor-furnizori (zile)
n/a
23
23
Durata de rotaie a creditelor-furnizori (x)
n/a
16.06 x
16.08 x
Indicatorii de profitabilitate
Marja profitului operational a fluctuat in perioada analizata atat ca urmare a fluctuatiilor
inregistrate de valoarea cheltuielilor de exploatare, in perioada 2011-2012, cat si ca urmare a
variatiei cifrei de afaceri nete, in 2013.
S.C. CONPET S.A.

pag. 55 din 146
Indicatorii de lichiditate
Totalul activelor circulante a inregistrat in 2013 o crestere de 21% fata de anul precedent,
datorita cresterii cu 26% a disponibilului de numerar si a cresterii soldului de creante cu 14%,
fapt care a determinat imbunatatirea lichiditatii imediate si a celei curente.
Indicatorii de activitate
Durata de rotatie a stocurilor a inregistrat o scadere pe fondul scaderii cheltuielilor cu materiile
prime si al altor cheltuieli conexe acestora, dublata de o scadere a valorii stocului la 31
decembrie 2013 fata de anul anterior. Cu toate acestea, numarul de zile aferent rotatiei
stocurilor a crescut in 2013 fata de 2012 cu 32 de zile.
3.9.2. Analiza contului de profit si pierdere

Cont de profit si pierdere istoric
Perioada
Venituri din cifra de afaceri
Alte venituri
Variaia stocurilor de produse finite i producia n curs de execuie
2011
2012
2013
000 lei
000 lei
000 lei
341,146
334,198
348,891
41,963
44,616
42,184
63
109
41
383,172
378,923
391,116
6,048
6,930
6,118
110
173
131,346
130,861
134,068
Cheltuieli cu personalul
95,656
96,891
96,495
Cheltuieli cu amortizarea i deprecierea
62,310
56,136
56,010
733
1,744
1,339
62,031
58,549
57,439
Total venituri din exploatare

Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile
Cheltuieli privind mrfurile
Cheltuieli cu serviciile prestate de teri
Cheltuieli cu ajustarea valorii activelor circulante

Alte cheltuieli
Ajustari privind provizioanele
(1,856)
(2,285)
2,949
Total cheltuieli din exploatare
356,379
348,999
354,419
Profitul din exploatare (EBIT)
26,793
29,923
36,698
Marja profitului operational (%)
8%
EBITDA
89,104
Marja profitului EBITDA (%)
86,059
26%
Venituri financiare
24,331
Cheltuieli financiare
9%
26%
18,123
11%
92,708
27%
11,821
13,253
7,281
471
Profit financiar
11,077
10,842
11,350
Profitul brut nainte de im pozitare
37,871
40,765
48,048
9,282
9,030
10,717
30
927
28,559
30,808
37,323
n/a
n/a
30,808
37,323
Cheltuiala cu impozitul pe profit

Cheltuiala cu impozitul pe profit amanat
Profitul aferent anului
Alte elemente ale rezultatului global
Total alte elem ente ale rezultatului global
Total rezultat global aferent anului
28,559
Venituri din exploatare
S.C. CONPET S.A.

pag. 56 din 146
Veniturile din exploatare au avut o evolutie relativ constanta in perioada 2011 2013, cu o
scadere de 1% in 2012 fata de 2011; in 2013, acestea au inregistrat o crestere de 3%
comparativ cu 2012, pe fondul cresterii veniturilor din transport.
Cifra de afaceri neta a crescut in 2013 fata de 2012 cu 4%, in corelatie cu cresterea veniturilor
din transport, si in ciuda scaderii veniturilor din vanzarea marfurilor, a celor din productia
realizata de entitate in scopuri proprii si a valorii altor venituri din exploatare.
Veniturile din transport au inregistrat o scadere de 2% in 2012 fata de 2011 in timp ce in 2013
s-a putut observa o crestere de 4% fata de anul precedent. Aceasta se explica prin cresterea
valorii veniturilor obtinute din subsistemul import: dupa scaderi semnificative in 2011 si 2012
(24% si 28% fata de anii precedenti), in 2013 s-a inregistrat o crestere de 17 % fata de 2012
datorita volumelor transportate pentru Lukoil. In ceea ce priveste subsistemul tara, veniturile
obtinute s-au pastrat relativ constante in perioada, inregistrand o usoara crestere in 2013 fata
de 2012.
Alte venituri din exploatare
Alte venituri din exploatare in cifra de afaceri (%)
350,000
13%
13%
13%
345,000
348,891
13%
341,146
13%
mii lei
13%
340,000
12%
335,000
12%
12%
12%
12%
330,000
334,198
12%
325,000
12%
2011
2012
Cifra de afaceri neta
2013
Alte venituri din exploatare
Valoarea altor venituri din exploatare a scazut in 2013 fata de 2012 cu 6%. Aceasta vine ca
urmare a scaderii veniturilor din taxa neutilizare, capacitate transport, a celor din amortizarea,
plusurilor de inventar de mijloace fixe si a celor din vanzari de teava recuperata.
Veniturile din consum cota de modernizare reprezinta 86% din alte venituri de exploatare
realizate. Procentual, acestea au oscilat semnificativ in perioada analizata. In 2013, veniturile
din consum cota de modernizare au inregistrat o crestere de 8 % fata de 2012. Aceasta se
datoreaza unei valori mai mari inregistrate in ultima luna a anului 2013 rezultata din
deprecierile inregistrate ca urmare a reevaluarii mijloacelor fixe cu sursa de finantate - cota de
modernizare.
S.C. CONPET S.A.

pag. 57 din 146
Profit operational
Profitul operational a inregistrat o crestere constanta pana in 2013. Marja profitului
operational a atins 11% in 2013, pe fondul cresterii cifrei de afaceri cu 4% fata de 2012 si in
ciuda cresterii cu 2% a valorii cheltuielilor de exploatare.
Cheltuieli din exploatare
Valoarea cheltuielilor de exploatare a crescut cu 2% in 2013 fata de 2012, in principal ca
urmare a valorii inregistrate pentru ajustari privind provizioanele si a celei inregistrate privind
activele circulante:
veniturile din diminuarea provizioanelor constituite pentru jandarmi au scazut cu 44% fata
de anul anterior;
cheltuiala privind constituirea ajustarilor pentru deprecierea activelor circulante a scazut

cu 23% comparativ cu 2012.
Cheltuieli cu materii prime, materiale si utilitati

Cea mai ridicata valoare a cheltuielilor cu materii prime si materiale s-a inregistrat in mod
absolut in 2012. Fata de 2012, valoarea acestora a scazut cu 12 % in 2013.
Valoarea cheltuielilor cu utilitatile a crescut cu 17% in 2013 comparativ cu 2012, in principal
din cauza unei valori mai mari a cheltuielilor cu energia electrica pe subsistem tara.
Cheltuieli cu personalul in cifra de afaceri (%)
350,000
30%
29%
29%
345,000
348,891
mii lei
29%
340,000
28%
28%
335,000
28%
28%
341,146
330,000
334,198
27%
325,000
27%
2011
2012
2013
Cheltuielile cu personalul, reprezentand atat salarii si indemnizatii cat si cheltuieli cu asigurarile

si protectia sociala, au inregistrat un nivel constant in perioada analizata, situandu-se la 2829% din cifra de afaceri neta pe parcursul celor 3 ani.
S.C. CONPET S.A.

pag. 58 din 146
Alte cheltuieli din exploatare

Alte cheltuieli de exploatare in cifra de afaceri
350,000
57%
57%
57%
57%
348,891
345,000
mii lei
56%
340,000
56%
55%
335,000
55%
341,146
55%
330,000
334,198
54%
325,000
54%
2011
2012
2013
Alte cheltuieli de exploatare
Acest tip de cheltuieli se situeaza la nivelul a 55-57% din cifra de afaceri inregistrata in
perioada analizata. In structura acestor cheltuieli sunt cuprinse cheltuielile privind prestatiile
externe si alte cheltuieli- in principal cheltuielile pentru constituirea rezervei din cota de
modernizare.
Cheltuieli privind prestatiile externe cuprind:
Cheltuielile cu redeventa petroliera (pondere 15% in total alte cheltuieli de exploatare)

calculata in cuantum de 10% din veniturile brute realizate din operatiuni petroliere de
transport conform OUG 101/14.10.2007, precum si din chirii. Fata de 2012, in 2013
cheltuielile cu redeventele au inregistrat o crestere de 5%.
Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti - cuprind in principal cheltuieli cu

operatorii de cale ferata, cheltuieli manevra vagoane si cheltuieli pompare titei
(pondere 46% in total alte cheltuieli de exploatare). Dintre acestea, cheltuielile de
manevra vagoane au atins in 2013 o valoare aproape dubla fata de anul anterior in
timp ce cheltuielile de pompare titei au crescut cu 6%, determinand o crestere
generala de 2% in ceea ce priveste totalul de alte cheltuieli cu servicii executate de
terti.
Cheltuielile pentru constituirea rezervei din cota de modernizare (in pondere de 28% in total
alte cheltuieli de exploatare in 2013) au inregistrat o crestere de 1% fata de anul 2012.
Determinantii profitului brut

Cresterea profitului brut in intervalul 2011-2013, de la 37,87 mil. lei, la 48,05 mil. lei in 2013,
este relevanta prin schimbarea raportului intre aportul adus de cele doua subsisteme,
respectiv cresterea pponderii activitatii de transport titei tara si scaderea celei de import.
S.C. CONPET S.A.

pag. 59 din 146
Dinamica contributiei subsistemului de import este determinata de scaderea volumelor

transportate, si de mentinerea tarifului de transport nemodificat pentru tot acest interval de
timp.
Evoluia veniturilor i cheltuielilor pe activiti
Total venituri
Venituri din exploatare, din care:
Venituri din transport, din care:
Subsistem ar
Subsistem im port, din care:
Lukoil
Arpechim
Petromidia
Petrobrazi
Baze sportive Strejnic si Vointa
Cantine
Vnzare stoc iei
Alte activiti
Reluare la venit cot modernizare
Activitatea financiar
Total cheltuieli
Subsistem ar
Subsistem im port
Baze sportive
Cantine
Vnzare stoc iei
Alte activiti
Cheltuieli cu amortizarea i materialele din
cot modernizare
Activitatea financiar
Profit brut
2010
406,596,976
376,389,561
337,861,018
280,773,616
57,087,402
54,977,259
480,494
1,629,648
88,401
175,253
235,042
10,651,633
27,378,213
30,207,415
359,275,744
257,078,323
49,285,079
2,309,620
162,843
17,878
1,723,073
27,378,213
2011
407,891,128
383,560,240
339,439,557
293,351,585
46,087,972
44,935,773
1,152,199
30,000
157,938
622,235
6,158,952
37,151,558
24,330,888
370,050,602
262,796,956
39,106,579
2,420,416
638,767
38,635
14,644,200
37,151,558
2012
397,262,193
379,139,144
332,487,258
296,480,196
36,007,062
32,629,329
944,204
2,433,529
37,800
93,148
390,263
9,861,846
36,268,829
18,123,049
357,379,045
264,302,500
38,589,426
2,336,963
611,472
0
7,988,534
36,268,829
2013
403,898,723
392,077,642
347,378,482
304,694,633
42,683,850
40,550,518
1,010,607
1,122,725
73,586
1,026,790
6,346,625
37,252,159
11,821,081
355,850,932
261,557,083
42,864,067
1,530,776
0
571,803
11,669,276
37,252,159
21,320,715
47,321,232
13,253,491
37,840,526
7,281,321
39,883,148
470,815
48,047,791
Determinantii care au contribuit la cresterea profitului brut in intervalul 2012-2013 cu 8,16 mil.
lei sunt:
Cresterea profiturilor brute pe urmatoarele componente:
Subsistem tara cu 10,00 mil. lei;
Subsistem import cu 2,40 mil. lei;
Activitate financiara cu 0,51 mil. lei;
Vanzare stoc titei cu 0,06 mil. lei;
Si reducerea pierderilor din activitati auxiliare
Baze sportive cu 0,84 mil. lei;
Cantine cu 0,52 mil. lei;
S.C. CONPET S.A.

pag. 60 din 146
35.786
- 93.148
Venituri baze
sportive
Venituri cantine -
Alte activitati cu 14,25 mil. lei;
Cantine cu 0,01 mil. lei.
Baze sportive cu 0,76 mil. lei;
Vanzare stoc titei cu 0,24 mil. lei.
S.C. CONPET S.A.
pag. 61 din 146
6,810,506
Cheltuieli activitatea
financiara
48,047,791
-983.330
Cheltuieli cu
amortizarea si
Profit brut 2013
-3.680.741
Cheltuieli alte
activitati
-571.803
806.187
Cheltuieli baze
sportive
611.472
- 4.274.641
Cheltuieli cantine -
2.745.417
Cheltuieli subsistem
import
Cheltuieli vanzari
stoc titei si gazolina
- 6.301.968
tara
983.330
Venituri reluare la
0.0
cota de modernizare
Venituri activitatea
financiara
- 3.515.221
Venituri alte activitati -
636.527
- 1.310.804
Venituri import Petrobrazi
Venituri vanzare stoc

titei
66.403
50,000,000
Venituri import Petromidia
Venituri import Arpechim
7.921.189
40,000,000
Venituri import Lukoil
8.214.437
10,000,000
39.883.148
20,000,000
Profit brut 2012
30,000,000
Venituri subsistem
tara
lei
Determinantii evolutiei profitului brut 2012-2013

60,000,000
Determinantii care au contribuit la scaderea profitului brut in intervalul 2010-2013 cu 0,73 mil.
lei sunt:
Scaderea profiturilor brute pe urmatoarele componente:

80,000,000
70,000,000
48,047,791
20,849,900
Profit brut 2013
- 9.873.946
financiara
Cheltuieli alte
activitati
Cheltuieli baze
sportive
import
tara
financiara

titei
Venituri cantine -
10,000,000
Cheltuieli cu
amortizarea si
-553.925
20,000,000
-9.946.203
162.843
Cheltuieli vanzari stoc

titei si gazolina
778.844
6,421,012
- 4.478.760
9,873,946
- 18.386.334
- 4.305.008
Venituri reluare la
0.0
cota de modernizare
- 14.815
Venituri baze sportive -
1.122.725
791.748
- 619.041
- 175.253
- 480.494
23.291.017
- 14.426.741
47.321.232
30,000,000
Profit brut 2010
40,000,000
Venituri subsistem
tara
lei
50,000,000
60,000,000
Determinantii profitului operational subsistem tara

Analizand evolutia profitului operational aferent subsistemului tara, se constata ca alaturi de
cresterea profitului din transport prin conducte, cu 10,8 mil. lei in perioada 2010-2013,
scaderea nivelului pierderilor generate de activitatile de transport combinat si CF au contribuit
cu 8,7 mil. lei la cresterea profiturilor.
Evoluia veniturilor i cheltuielilor operaionale pentru subsistem ul ar
Venituri subsistem ar
Conducte
Combinat
CF
Cheltuieli subsistem ar
Conducte
Combinat
CF
Profit operaional subsistem ar
Conducte
Combinat
CF
2010
280,773,616
186,396,288
10,962,019
83,415,309
257,078,323
119,199,812
30,291,739
107,586,772
23,695,293
67,196,476
19,329,720 24,171,463 -
2011
293,351,585
194,089,310
8,498,290
90,763,985
262,796,956
120,036,461
29,831,201
112,929,295
30,554,629
74,052,849
21,332,911 22,165,310 -
2012
296,480,196
198,168,775
12,471,484
85,839,937
264,302,500
108,502,442
28,908,873
126,891,185
32,177,696
89,666,333
16,437,389 41,051,248 -
2013
304,694,633
202,285,138
14,392,153
88,017,342
261,557,083
124,291,787
31,125,658
106,139,638
43,137,550
77,993,351
16,733,505
18,122,296
Determinantii care au contribuit la cresterea cu 10,96 mil. lei a profitului operational

corespunzator subsistemului tara in intervalul 2012-2013 sunt:
Diminuarea pierderilor operationale:
CF cu 22,93 mil. lei;
Scaderea profiturilor operationale pe urmatoarele componente:
S.C. CONPET S.A.

pag. 62 din 146
Conducte cu 11,67 mil. lei;
Combinat cu 0,30 mil. lei.
Determinantii evolutiei profitului operational subsistem tara 2012-2013

50,000,000
45,000,000
43,137,550
10,000,000
20,751.547
15,000,000
-2.216.785
20,000,000
-15.789.344
25,000,000
2.177.405
32.177.696
lei
30,000,000
4.116.363
35,000,000
1.920.669
40,000,000
Profit operaional
2013
Cheltuieli cf -
Cheltuieli combinat -
Cheltuieli conducte -
Venituri cf -
Venituri combinat -
Profit operaional
2012
Venituri conducte -
5,000,000
Determinantii care au contribuit la cresterea profitului operational corespunzator

subsistemului tara, in intervalul 2010-2013 cu 19,44 mil. lei sunt:
Cresterea profiturilor operationale pe urmatoarele componente:
S.C. CONPET S.A.

pag. 63 din 146

50,000,000
1.477.134
Cheltuieli cf -
43,137,550
-833.919
lei
30,000,000
35,000,000
-5.091.974
3.430.134
40,000,000
4.602.033
45,000,000
23.695.293
20,000,000
15.888.850
25,000,000
15,000,000
10,000,000
Profit operaional
2013
Venituri cf -
Profit operaional
2010
Venituri conducte -
Venituri combinat -
5,000,000
Pentru intelegerea clara a graficelor de mai sus este necesara prezentarea dinamicii profiturilor
operationale aferente subsistemului tara, pe componentele: conducta, combinat si CF.
Dupa cum se poate observa in graficul de mai sus, se constata ca pierderea operationala
cumulata pentru componentele combinat si CF, in intervalul 2010-2013 este de peste 179,34
mil. lei. Trebuie avut in vedere faptul ca raportat la marja operationala inregistrata de
componenta conducta in perioada 2010-2013 (36,1% - 45,2%), pierderea operationala ar fi
chiar mai mare.
100,000,000
50,000,000
43,137,550
80,000,000
45,000,000
40,000,000
60,000,000
40,000,000
30,554,629
35,000,000
32,177,696
lei
lei
30,000,000
20,000,000
23,695,293
67,196,476
74,052,849
89,666,333
77,993,351
25,000,000
-19,329,720
-21,332,911
-16,437,389
-16,733,505
20,000,000
-24,171,463
-18,122,296
15,000,000
-22,165,310
0
-20,000,000
-40,000,000
-41,051,248
10,000,000
-60,000,000
5,000,000
-80,000,000
0
2010
2011
Conducte
2012
Combinat
S.C. CONPET S.A.
CF
2013
Subsistem ar

pag. 64 din 146
3.9.3. Analiza bilantului contabil

Bilan istoric
Data
Imobilizari necorporale
31-Dec-11
31-Dec-12
31-Dec-13
000 lei
000 lei
000 lei
8,929
Imobilizari necorporale in curs
595
Im obilizari necorporale
6,682
-
5,446
862
9,524
6,682
6,308
Terenuri si constructii
266,065
268,270
264,160
Instalatii tehnice
124,865
99,247
126,550
2,385
2,495
3,334
20,377
23,318
32,002
Alte instalatii
Avansuri si imobilizari in curs
Im obilizari corporale
413,691
393,329
426,045
Investitii
133
125
117
Alte imprumuturi
311
736
903
Imobilizari financiare
444
860
1,020
423,659
400,872
433,374
9,118
9,316
7,630
Active im obilizate
Materii prime si consumabile
Produse finite si marfuri
Avansuri pentru stocuri
Stocuri
9,121
9,316
7,630
Creante
28,253
35,519
39,156
884
523
1,801
29,136
36,042
40,957
Alte creante
Creante
Investitii pe termen scurt
25,367
7,838
7,908
Casa si conturi la banci
176,298
198,767
249,495
239,922
251,964
305,990
189
202
218
663,770
653,038
739,582
19,176
32
Active circulante
Cheltuieli in avans
Total activ
Sume datorate institutiilor de credit
Avansuri incasate
36
Furnizori
23,943
17,676
25,728
Alte datorii
26,022
24,752
27,335
69,141
42,496
53,063
Sume datorate institutiilor de credit
Alte datorii
2,544
3,470
3,470
15,089
11,610
12,854
17,633
15,080
16,325
2,818
251
1,062
33
29
25
2,851
280
1,087
142,398
142,398
142,398
50,186
26,493
69,259
Rezerve
425,439
439,189
460,095
Profit/pierdere reportata
Datorii-pana la un an
Datorii-peste un an
Provizioane pentru impozite
Alte provizioane
Provizioane
Subventii pentru investitii
Venituri in avans pana la un an
Venituri in avans
Capital social
Rezerve din reevaluare
(72,437)
(43,706)
(39,968)
Profit/pierdere exercitiu
28,559
30,808
37,323
Repartizarea profitului
Capitaluri proprii
574,145
Patrimoniul public
Total pasiv
663,770
S.C. CONPET S.A.
595,182
653,038
669,108
739,582

pag. 65 din 146
Active imobilizate
Imobilizari corporale in total active (%)
760000
740000
0.63
0.62
62%
720000
0.61
739,582
700000
0.6
680000
0.59
660000
0.58
58%
640000
663,770
mii lei
60%
0.57
653,038
620000
0.56
600000
0.55
2011
2012
TOTAL ACTIV
2013
Imobilizari corporale
Activele imobilizate au scazut succesiv in 2012 fata de 2011 cu 5%, inregistrand insa o crestere
de 8% in 2013 comparativ cu anul anterior. Aceasta se datoreaza unei cresteri in volumul
intrarilor de imobilizari corporale, respectiv al punerii in functiune de noi active. Cea mai
importanta investitie in 2013 este lucrarea de modernizare a conductei de 20" BaraganuBorzesti, in valoare de 13 Mil lei.
Imobilizarile corporale au avut in perioada analizata o evolutie similara cu aceea a activelor
imobilizate, respectiv scadere de 5% in 2012 fata de 2011 si crestere de 8% in 2013 fata de
2012, in timp ce la nivelul imobilizarilor necorporale s-a inregistrat o scadere de 30% in 2012
fata de 2011 si respectiv 6% in 2013 comparativ cu anul anterior rezultata din deprecierile
inregistrate aferente acestora.
Active circulante
Creantele au inregistrat in 2013 o crestere de 14% prin comparatie cu anul anterior, crestere
generata de valoarea clientilor neincasati cu 10%. Clientii cu cea mai mare pondere in soldul
clientilor sunt Petrom si Lukoil, acestia fiind si principalii beneficiari ai serviciilor de transport ai
companiei.
Cresterea disponibilitatilor banesti la finalul lui 2013 comparativ cu 2012 a fost determinata de
finalizarea rambursarii imprumutului BIRD si de cresterea excedentului de numerar din
activitatea de exploatare.
Cresterea soldului datoriilor comerciale a fost cauzata de soldul furnizorilor de imobilizari,
determinat de volumul lucrarilor de investitii executate in 2013 fata de 2012.
S.C. CONPET S.A.

pag. 66 din 146
Grad de indatorare
Imprumutul extern contractat in 1994 cu BIRD in vederea reabilitarii si modernizarii SNT a fost
rambursat integral in 2012. Ca urmare a acestui fapt, compania nu mai detine in prezent
datorii pe termen lung.
3.10. Concluzii
Principalele concluzii care de desprind sunt urmatoarele:
1. Organizational/ resurse-umane:
a. Scaderea cu 309 a numarului de angajati in perioada 2010-2013, urmare in
principal a unor masuri de concediere colectiva si individuala;
b. 1.504 angajati din totalul de 1.780 la nivelul anului 2013 sunt angajati in cadrul
directiilor Operare si Mentenanta;
c. Veniturile medii din transport per angajat au crescut cu 20,43%, pe fondul unei
scaderi mai accelerate a numarului de angajati comparativ cu scaderea
veniturilor;
d. CONPET prezinta o productivitate mai redusa comparativ cu societati avand
profil de activitate similar.
2. Activitatea de baza:
a. Sistemul de transport prin conducta se intinde pe o lungime de 3.161 km, fiind
impartit in patru subsisteme: Transport titei tara si condensat, Transport titei
import, Transport gazolina, Transport etan;
b. CONPET colecteaza prin tariful aplicat si o cota de modernizare estimata
procentual la momentul fundamentarii tarifului, dar insuficient utilizata.
c. Gradul de utilizare a sistemului de transport prezinta o scadere de la 28,8% in
2009 la 21,6% in urmare a scaderii volumelor transportate pentru Rompetrol.
scadere determinata de construirea de catre Rompetrol a propriului terminal
marin.
d. Tarifele de transport au fost actualizate in mod diferentiat:
i. Tarifele de transport pentru subsistemul tara au fost ajustate anual in
perioada 2007-2013 ; potrivit reglementarilor in vigoare;
ii. Tarifele de transport pentru subsistemul import bazinul Ploiesti
(Petrobrazi si Lukoil) nu au fost ajustate in acelasi mod fiind inghetate
la nivelul anului 2010.
S.C. CONPET S.A.

pag. 67 din 146
3. Tehnic-investitii:
a. Ritmul actual de inlocuire a conductelor este determinat de inspectia
interioara a acestora, de statistica avariilor si de agresivitatea solului,
inlocuirile din ultimii ani in lungime de cca 350 km s au realizat pe conductele
cu cel mai ridicat grad de utilizare;
b. Numarul total de avarii a scazut in intervalul 2007-2013, cu o rata medie
anuala de 8%;
c. Costul mediu pe avarie a fost in acest interval de 16.000 lei, exceptie facand
anul 2012 cand costul mediu s-a situat la nivelul 32.699 lei, urmare a unei
situatii exceptionale determinata de o viitura.
4. Sistemele de management implementate:
a. Din septembrie 2007, CONPET a implementat, mentine si imbunatateste un
sistem de management integrat in conformitate cu cerintele standardelor ISO
9001:2008, ISO 14001:2005 si OHSAS 18001:2008.
5. Informational:
a. Infrastructura IT este realizata pe platforma Microsoft;
b. In 2010 CONPET a finalizat implementarea sistemului ERP, platforma ce
asigura schimburi de date in cadru unificat, interfata unificata pentru
dezvoltare si modernizare, nivel ridicat de accesibilitate, productivitate ridicata
prin ajustarea flexibila a actualizarilor de date si o gama larga de interfete de
schimb de date.
6. Mediu:
a. CONPET are toate autorizatiile de mediu si de gospodarire a apelor valabile.
7. Juridic:
a. CONPET este implicata intr-un numar de 85 procese, din care in 22 de dosare
are calitate de parat. Pentru toate dosarele s-a constituit provizion;
b. Niciunul dintre aceste dosare nu prezinta riscuri legate de stabilitatea si
continuitatea activitatii societatii.
8. Financiar:
a. Societatea a inregistrat o usoara tendinta de imbunatatire a marjei EBITDA, de
la 26% in 2011, la 27% in 2013;
S.C. CONPET S.A.

pag. 68 din 146
b. Veniturile din exploatare au avut o evolutie relativ constanta in perioada 2011

2013, cu o scadere de 1% in 2012 fata de 2011; in 2013, acestea au
inregistrat o crestere de 3% comparativ cu 2012, pe fondul cresterii veniturilor
din transport;
c. Veniturile din transport au inregistrat o scadere de 2% in 2012 fata de 2011 in
timp ce in 2013 s-a putut observa o crestere de 4% fata de anul precedent.
Aceasta se explica prin cresterea valorii veniturilor obtinute din subsistemul
import: dupa scaderi semnificative in 2011 si 2012 (24% si 28% fata de anii
precedenti), in 2013 s-a inregistrat o crestere de 17 % fata de 2012 datorita
volumelor transportate pentru Lukoil. In ceea ce priveste subsistemul tara,
veniturile obtinute s-au pastrat relativ constante in perioada, inregistrand o
usoara crestere in 2013 fata de 2012.
d. Activele imobilizate au scazut succesiv in 2012 fata de 2011 cu 5%, inregistrand
insa o crestere de 8% in 2013 comparativ cu anul anterior. Aceasta se
datoreaza unei cresteri in volumul intrarilor de imobilizari corporale, respectiv
al punerii in functiune de noi active. Cea mai importanta investitie in 2013 este
lucrarea de modernizare a conductei de 20" Baraganu-Borzesti, in valoare de
13 Mil lei.
e. Imprumutul extern contractat in 1994 cu BIRD in vederea reabilitarii si
modernizarii SNT a fost rambursat integral in 2012. Ca urmare a acestui fapt,
compania nu mai detine in prezent datorii pe termen lung.
f.
Rezultate negative inregistrate de alte activitati sunt generate de

provizionale constituite in suma de 5,32 mil. lei pentru riscuri si cheltuieli
(mediu si litigii). Bazele sportive au inregistrat pierderi in anul 2013 de 1,46
milione lei;
g. Profitul operational pentru subsistemul tara a crescut de la 23,7 mil. lei in 2010
la 43,1 mil. lei in 2013, acest lucru datorandu-se activitatii de transport prin
conducte. Celelalte doua modalitati de transport (CF si combinat) au generat o
pierdere in anul 2013 de 34,9 milioane lei ;
Obiectivele strategice propuse pentru 2014 2017 nu sunt cuantificate la data elaborarii
prezentului document ele necesitand o analiza aprofundata ce se va regasi in planul de
management.
S.C. CONPET S.A.

pag. 69 din 146
4. Analiza strategica a mediului concurential

4.1. Context macroeconomic
Indicatorii economici
Raportul Country Report January 2014 publicat de Economist Intelligence Unit prezinta valorile
inregistrate pana in 2012 de principalii indicatori economici la nivelul Romaniei, estimarea pe
2013 si previziunea acestora pe perioada 2014-2018, dupa cum urmeaza:
Indicatori econom ici cheie
PIB real
Exporturi
Importuri
Investitii fixe brute
Consum privat
Cheltuieli sector public
Populatia
PIB/loc
Venituri disponibile
Venituri disponibile/loc
Indicii preturilor de consum
Rata somajului inregistrat
UM
miliarde
miliarde
miliarde
miliarde
miliarde
miliarde
milioane
2010
123,8
63,6
101,8
32,4
118,0
5,7
21,5
5769,5
406,1
18.932,4
6,1
7,0
miliarde
%
%
Actual
2011
2012
126,6
127,5
70,3
68,2
113,6
112,6
34,6
36,2
122,8
124,0
5,5
5,6
21,4
21,4
5904,9
5949,0
421,8
439,3
19.673,5
20.499,3
5,8
3,3
5,1
5,6
2013
131,4
78,8
117,8
35,5
124,3
5,5
21,4
6137,3
455,2
21.261,1
4,0
5,7
2014
135,5
86,0
123,3
36,4
125,9
5,5
21,4
6331,8
469,6
21.943,9
1,6
5,1
2015
140,9
93,7
130,0
38,2
128,4
5,5
21,4
6590,3
493,2
23.068,3
3,3
4,6
Previzionat
2016
146,8
102,1
137,2
40,1
131,2
5,6
21,4
6869,4
518,5
24.263,0
3,2
4,2
2017
153,2
110,1
144,5
42,5
134,3
5,7
21,4
7172,3
545,4
25.533,7
2,9
3,8
2014
3,20
9,10
4,70
2,50
1,30
-1,00
0,00
3,20
3,16
3,2
-60,0
-9,8
2015
3,90
8,90
5,40
5,00
2,00
1,00
0,00
4,00
5,03
5,1
106,3
-9,8
CAGR
2018 2010-2013
159,4
2,0%
119,1
7,4%
152,2
5,0%
45,3
3,1%
137,4
1,7%
5,8
-1,1%
21,4
-0,1%
7462,5
2,1%
572,3
3,9%
26.793,1
3,9%
2,7
-13,2%
3,5
-6,7%
CAGR
2013-2018
3,9%
8,6%
5,3%
5,0%
2,0%
1,1%
0,0%
4,0%
4,7%
4,7%
-7,6%
-9,1%
Sursa: Eco no mist Intelligence Unit, Co untry Repo rt January 2014
Dinam ica indicilor econom ici
Cresterea anuala PIB real

Cresterea anuala a exporturilor
Cresterea anuala a importurilor
Cresterea investitiilor fixe brute
Cresterea consumului privat
Cresterea cheltuielilor sectorului public
Cresterea populatiei
Cresterea PIB/loc
Cresterea veniturilor disponibile
Cresterea veniturilor/loc disponibile
Cresterea indicilor preturilor de consum
Cresterea ratei somajului
UM
%
%
%
%
%
%
%
%
%
%
%
%
2010
-0,94
14,19
12,46
-2,27
-0,09
-13,56
n/a
-0,85
n/a
n/a
n/a
n/a
Actual
2011
2,30
10,50
11,60
6,70
4,00
-3,00
0,00
2,35
3,87
3,9
-5,2
-26,5
2012
0,70
-3,00
-0,90
4,90
1,00
2,40
0,00
0,70
4,15
4,2
-42,4
9,2
2013
3,00
15,60
4,60
-2,00
0,20
-2,20
0,00
3,10
3,62
3,7
19,9
1,1
Previzionat
2016
4,20
9,00
5,60
5,00
2,10
2,00
0,00
4,30
5,13
5,2
-3,0
-8,7
2017
4,40
7,80
5,30
6,00
2,40
2,00
0,00
4,40
5,19
5,2
-9,4
-9,5
2018
4,00
8,20
5,40
6,50
2,30
1,00
0,00
4,00
4,93
4,9
-6,9
-7,9
Sursa: Eco no mist Intelligence Unit, Co untry Repo rt January 2014
In 2012, PIB-ul real a crescut cu 0,7% fata de 2011, potrivit datelor revizuite, si s-a angajat intrun proces de crestere bazat pe exporturi in 2013, cererea pentru exporturi urmand sa
compenseze reducerea consumului intern si formarea bruta de capital fix. Exporturile au fost
principalul stimul pentru cresterea economica cu o rata CAGR de 7,4% in 2010-2013 si
asteptata sa ajunga la 8,6% in 2013-2018.
Dupa o crestere estimata a PIB real de 2,5% in 2013, se previzioneaza ca aceasta va accelera in
2014-2018, la o medie anuala de 3,6%. Rata CAGR PIB/loc 2010-2013 a fost de 2,1% si
Economist Intelligence Unit a estimat o crestere anuala in perioada urmatoare de 3%-5%, ceea
ce ar conduce la obtinerea unei rate CAGR aproape dubla in 2013-2018.
O absorbtie mai buna a fondurilor UE ar contribui la investitiile in infrastructura, care ar
stimula exporturile pe termen lung. Romania a obtinut 22 miliarde de euro (29 miliarde de
dolari), in cadrul fondurilor structurale de la bugetul UE pentru perioada de programare 20142020, comparativ cu cele 20 de miliarde de euro din perioada anterioara de programare 20072013.
S.C. CONPET S.A.

pag. 70 din 146
Populatia Romaniei este de 20,1 milioane de locuitori si se ia in considerare un nivel constant

al acesteia in perioada 2014-1018.
Cresterea anuala a veniturilor disponibile dupa impozite si deduceri a fost de 3 %-4 % in 20102013 si ar putea ajunge la peste 5%.
Cresterea anuala a indicilor preturilor de consum (IPC) a incetinit de la 5,4% in iunie 2013, la
3,5% in luna noiembrie 2013, mai jos de punctul de mijloc al tintei de inflatie a BNR de 2,5% 1
punct procentual. Se estimeaza ca inflatia va cobori treptat ajungand la 2,5% pana la sfarsitul
anului 2018.
Rata somajului a crescut cu 9 %, ajungand de la 7 % in 2012, la 7,4 % in 2011. Conform
previziunilor Economomist Intelligence Unit, rata somajului s-ar imbunatati in perioada 20142018 atingand nivelul de 3,5% in 2018.
In ceea ce priveste cursul de schimb leu/euro, in 2013, Leul s-a apreciat in medie fata de euro,
fiind cotat in medie Lei/euro 4.42, comparativ cu Lei/euro 4.46 in 2012. Se asteapta ca leul sa
ramana supus turbulentelor din cauza incertitudinilor din zona euro si nesigurantei cu privire la
calendarul de reducere a programului de cumparare obligatiuni al Fed, care ar putea avea un
efect negativ pe pietele emergente, cu cerinte mari de finantare, cum ar fi Romania. Economist
Intelligence Unit estimeaza o modesta apreciere reala a monedei fata de un cos ponderat de
comert de monede in 2014-2018, in conformitate cu diferentele de productivitate, pe parcurs
ce redresarea economica prinde contur.
Deficitul de cont curent s-a redus cu 15% in 2012, ajungand la 5,039 miliarde de dolari,
echivalentul a aproximativ 4,4% din PIB. Cu toate acestea, se va extinde pe masura ce
cresterea accelereaza, cu o medie de 4% pe an din PIB in 2014-2018.
Industria de petrol din Europa
Conform raportului Global trends in oil & gas markets to 2025 publicat de Lukoil, perioada
2004-2008 poate fi considerata "epoca de aur" a rafinariilor de petrol din Europa. Cererea
stabila pentru produsele petroliere si deficitul in capacitati de conversie au facut rafinariile de
petrol extrem de profitabile. Cu toate acestea, pe fondul crizei financiare globale din 2008,
situatia industriei europene de rafinare a petrolului s-a schimbat in mod semnificativ.
Scaderea cererii pentru produse petroliere care a lovit Europa in 2009 a condus la o reducere a
productiei rafinariilor europene de petrol. Aceasta a coincis cu construirea mai multor proiecte
de conversie, ceea ce inseamna ca diferenta dintre produsele petroliere usoare si grele s-a
redus in continuare. Mai mult decat atat, cel mai mare consumator de benzina - Statele Unite
ale Americii a redus volumul importurilor. Toate aceste evenimente au avut un efect negativ
privind aspectelor economice ale producatorilor europeni. Ca rezultat, industria europeana de
prelucrare a petrolului trece printr-o o criza sistemica profunda.
In prezent, se poate observa o tendinta sustinuta de scadere a consumului de combustibil
pentru autoturismele de pasageri, in special pe fondul imbunatatirii calitatii motoarelor si al
tehnologiilor hibrid ce capata amploare.
De asemenea, punerea in functiune a noilor rafinarii de petrol foarte eficiente din Orientul
Mijlociu si Asia va continua sa aiba un efect negativ pe termen lung asupra producatorilor din
Europa.
S.C. CONPET S.A.

pag. 71 din 146
Din 2009, producatorii au inchis rafinarii de petrol cu o capacitate de productie totala de 3,7
mb/zi, in regiunea Bazinului Atlantic. Cu toate acestea, acest lucru pare sa fie insuficient
intrucat multe rafinarii europene de petrol au o profitabilitate mica, iar utilizarea lor ramane
scazuta. Exista destule rafinarii de petrol cu eficienta scazuta care continua sa functioneze.
Companiile petroliere sunt in imposibilitatea de a reduce radical operatiunile din cauza
presiunilor autoritatilor locale si sindicatelor. Un risc ridicat de inchidere este iminent mai ales
pentru rafinariile de petrol cu nivel scazut de complexitate, deoarece astfel de rafinarii au
costuri unitare de operare ridicate.
Pentru a depasi criza de rafinare a petrolului din Europa, companiile ar trebui sa mai inchida
inca 1-1,5 mb/zi din capacitatile de rafinare.
Salvarea rafinariilor de catre statele in care acestea functioneaza a esuat din cauza stagnarii
economiei, adancirii deficitelor bugetare ale statelor si a datoriilor publice mari.
Este de asteptat ca in 2012-2020 cresterea anuala neta a capacitatilor de rafinare a petrolului
la nivel mondial sa se ridice la 1 mb/zi. Cea mai mare crestere a capacitatilor de rafinare este
prognozata pentru regiunea Orientul Mijlociu si regiunea Asia Pacific, unde cererea de produse
petroliere va creste cel mai rapid. China, cel mai mare consumator de produse petroliere din
regiunea Asia Pacific, este nevoita sa importe o parte din necesarul sau de combustibil. Pentru
a reduce dependenta de importurile de produse petroliere, aceasta intentioneaza sa creasca
propriile capacitati de rafinare petrol cu 2,4 mb/zi pana in 2018.
In timp ce aproximativ jumatate din rafinariile europene au fost construite dupa cel de-al
doilea razboi mondial, rafinariile construite in ultimii ani in Orientul Mijlociu si Asia dispun de
cea mai inalta tehnologie. Au o capacitate si un grad de complexitate mare, reprezentand o
provocare pentru rafinariile din Europa.
Totodata, in raportul Lukoil se precizeaza ca mentinerea productiei de petrol in Rusia necesita
utilizarea de noi tehnologii pe scara larga. Proiectele planificate in prezent nu sunt in masura sa
compenseze declinul productiei din zonele industriale dezafectate. Fara utilizarea de noi
tehnologii pe scara larga, productia de petrol in Rusia va incepe sa scada in 2016-2017.
S.C. CONPET S.A.

pag. 72 din 146
Evolutia rafinariilor in Europa

In urma crizei financiare globale din 2008, o serie de rafinarii au fost inchise iar rata lor de utilizare a scazut, in timp ce gradul de complexitate al rafinariilor
a fost imbunatatit in urma modernizarii acestora, dupa cum se poate observa din datele prezentate in tabelul de mai jos, extrase din raportul ENI Oil & Gas
2013:
Evoluia rafinriilor din Europa
1995
Europa
Belgia
Republica Ceh
Frana
Germania
Grecia
Italia
Olanda
Polonia
Portugalia
Romania
Spania
Suedia
Turcia
Ucraina
Marea Britanie
Alte ri din
Europa
Num ar
rafinrii
Capacitate
prim ar
(m il.tone)
166
5
3
14
23
4
18
7
7
2
10
10
5
5
6
15
930
33
9
87
113
20
118
63
18
15
26
65
22
36
54
95
32
155
2000
2005
3,098
33
21
61
32
143
2,861
36
25
67
Sursa: rapo rt ENI, Oil & Gas 2013
S.C. CONPET S.A.
2012
Capacitate
Capacitate
Capacitate
Capacitate
Rata de
Rata de
Rata de
Rata de
Capacitate
Rata de
Capacitate Capacitate
Rata de
Rata de
Rata de
de
de
de
de conversie com plexitate
Num ar
com plexitate
Num ar
com plexitate
Num ar
com plexitate
prim ar
utilizare
prim ar
prim ar
utilizare
prim ar
prim ar
utilizare
prim ar
prim ar
utilizare
conversie
conversie
conversie
(FCC eqv.)
rafinrii
rafinrii
rafinrii
(kbbl/d)
FCC eqv
(%)
(m il.tone)
(kbbl/d)
(%)
(m il.tone)
(kbbl/d)
FCC
(%)
(m il.tone) (kbbl/d)
(%)
(FCC eqv.) FCC eqv
(FCC eqv.)
(FCC eqv.) FCC eqv
NCI
NCI
NCI
NCI
(m il.tone)
(%)
(%)
(%)
(m il.tone)
(m il.tone) eqv (%)
(m il.tone)
18,603
262
28
7
76
156
926
18,527
275
30
7
78
146
923
18,464
310
34
8
84
132
848
16,957
317
37
8
78
669
8
24
6
79
5
37
739
8
21
6
92
4
38
756
10
26
6
85
4
38
758
10
26
6
82
182
3
29
6
76
3
9
186
3
32
7
63
3
9
186
6
60
8
83
3
9
178
6
69
9
78
1,734
24
28
8
91
14
99
1,971
26
26
8
87
13
100
2,002
27
27
8
85
10
76
1,518
25
33
9
78
2,268
44
39
8
91
18
113
2,252
44
39
8
95
16
119
2,381
47
40
8
96
15
99
1,983
46
46
8
97
403
5
25
6
74
4
20
403
5
26
7
96
4
21
418
6
30
7
89
4
25
498
9
38
8
82
2,359
35
29
7
67
17
124
2,485
38
31
7
70
17
126
2,515
43
34
8
75
16
110
2,2
44
40
8
67
1,26
19
30
6
93
7
63
1,271
22
34
6
92
7
65
1,308
24
37
6
91
7
67
1,331
25
37
6
79
363
3
16
7
74
7
20
393
6
29
9
93
6
25
495
7
27
8
73
5
29
585
7
24
8
86
304
3
21
5
85
2
15
304
3
21
6
76
2
15
304
4
24
7
86
2
16
322
6
39
8
69
522
12
46
8
59
9
19
381
9
49
9
57
9
21
413
11
54
8
68
5
12
247
8
61
9
74
1,308
16
25
6
84
10
67
1,33
18
28
6
86
10
69
1,377
22
32
7
86
10
79
1,577
28
36
8
75
436
5
22
7
83
5
22
436
5
22
7
94
5
22
436
5
23
8
94
5
22
436
5
23
8
95
713
5
14
4
77
5
36
713
7
19
5
67
4
31
613
7
22
6
84
4
31
613
7
22
7
65
1,083
5
9
4
32
6
49
981
6
12
4
19
7
29
585
5
18
6
66
4
15
294
3
17
7
54
1,901
41
44
9
88
12
91
1,821
39
43
9
89
12
95
1,902
41
43
9
84
11
84
1,682
40
47
9
79

pag. 73 din 146
27
138
2,773
45
33
79
27
137
2,735
49
36
75
4.2. Contextul national

Consum si productie
Inchiderea in 2012 pentru cateva luni a rafinariilor pentru modernizarea acestora, a condus la
o usoara scadere a cantitatii de titei si materiilor prime necesare rafinarii (-6% comparativ cu
2011).
iei i m aterii prim e
mii tone
ara
2005
2006
2007
2008
2009
2010
ianuarie2011 2012 septembrie 2013
(+) Producie naional

(+) Alte surse
(+) Retururi
(+) Importuri
(=) Input rafinrie
5.440
5.030
5.086
4.798
4.494
4.286
4.224 4.113
3.089
185
251
462
558
483
563
479 404
8.689 8.717 8.673 8.650 7.471 5.968 5.627 5.263
14.314 13.998 14.221 14.006 12.448 10.817 10.330 9.780
227
3.749
7.065
Sursa: Intellinews. Ro mania energy Secto r Repo rt. December 2013
In 2012, importurile de produse petroliere in Romania au inregisttrat o crestere fata de anul

precedent, cel mai probabil ca urmare a inchiderii rafinariilor pentru reparatii si modernizari pe
o perioada de cateva luni. Acest aspect se poate observa si in 2013, cand lucrarile de
modernizare au continuat. In mod corespunzator, exporturile s-au diminuat cu aproximativ 7%
fata de 2011.
Produse petroliere
ara
(+) Producie
(-) Consum rafinrie
(+) Importuri
(-) Exporturi
(=) Livrri interne
2005
2006
2007
2008
2009
2010
mii tone
ianuarie2011 2012 septembrie 2013
14.723 14.096 13.629 13.974 12.165 10.694 10.535 9.883

1.693 1.369 1.075 1.008
811
634
700 606
1.140 1.248 1.351 1.684 1.561 2.070 2.324 2.727
5.881 5.253 4.448 4.989 4.472 3.515 3.518 3.263
8.289 8.722 9.457 9.661 8.443 8.615 8.641 8.741
7.361
462
1.546
2.482
5.963
Sursa: Intellinews. Ro mania energy Secto r Repo rt. December 2013
Rompetrol - Rafinaria Petromidia

Conform Raportului anual 2012 emis de Rompetrol, Grupul Rompetrol si-a continuat
activitatile de explorare in cadrul celor 5 concesiuni: Focsani, Zegujani, Satu Mare, Gresu si
Nereju.
Planul strategic al actionarului KazMunayGaz (KMG) este de a construi o prezenta mai
puternica pe piata din Marea Neagra, prin imbunatatirea capacitatilor logistice si o cota de
piata de retail mai mare, indiferent de climatul dificil general la nivel international.
Conform reprezentantilor Rompetrol, in ultimii ani, KMG si-a facut loc in consortiile
internationale care dezvolta doua zacaminte uriase, respectiv Kashagan, cel mai mare proiect
offshore din Marea Caspica, si Karachaganak. Grupul kazah vrea sa-si dubleze rezervele de
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
Administrare 2014-2017
2014-2017
Plan
pag. 74 din 146
petrol pana in 2020, de la 5,8 miliarde de barili la 10,3 miliarde de barili, prin investitii de 3
miliarde de dolari in activitati de explorare. Compania vrea sa-si creasca productia la 700.000
barili pe zi, de la 420.000 barili pe zi cat este in prezent. Oficialii KMG estimeaza ca statul kazah
ar putea exporta 2,2 milioane barili pe zi la finele acestui deceniu, din care 400.000 barili pe zi
in China, iar restul in Europa, in special pe pietele de la Marea Neagra.
Productia de titei din Kazahstan va creste de la 90 mil. tone pe an din prezent la 120 mil. de
tone pe an in urmatorii 10 ani. Avand in vedere acest aspect, KazMunaiGaz considera, fie
cumpararea unei alte rafinarii europene, fie ajungerea la acorduri strategice cu alte rafinarii
din Europa.
KMG intentioneaza sa rafineze in Romania o parte semnificativa din aceste exporturi, conform
declaratiilor vicepresedintelui companiei.
Rafinaria Petromidia Navodari este in prezent cea mai mare rafinarie din Romania, la finalul
unui proces indelungat de modernizare si dezvoltare care a majorat capacitatea de productie
la 14.000 tone de titei pe zi (de la 3,8 milioane la 5 milioane tone pe an), avand capacitate de
prelucrare exclusiva a titeiului greu tip Ural. Investitia s-a ridicat la 1,3 miliarde dolari.
Indicatori
Capacitate
Nelson Index*
Jet & Diesel
Diesel
Benzin
Jet
EII (Solomon)**
UM
mil tone/an
%w t
mil tone/an
mil tone/an
mil tone/an
%
Inainte de m odernizare
3.8
8.3
2.6/38
1.5
1.3
0.15
120
Dupa m odernizare
5
10.5
5.5/45
2.5
1.4
0.3
84
Sursa: Ro mpetro l Rapo rt anual 2012
Cantitatea totala de materie prima procesata de rafinaria Petromidia in trimestrul I 2013 a fost
de 632.00 de tone, in scadere cu 33% fata de trim I 2012, in timp ce gradul de utilizare a
capacitatii de rafinare a fost de 64,55%, mai mic cu 9% decat in trimestrul I 2012 din cauza
intreruperii activitatii de productie pentru realizarea lucrarilor tehnologice programate.
Vicepresedintele Grupului Rompetrol a declarat in cadrul unei conferinte de presa ca aceasta
va procesa o cantitate record de 5,5 milioane de tone de petrol brut incepand cu 2015 si ar
putea reveni pe profit in urmatorii 2-3 ani. Volumul maxim de 5 milioane de tone a fost deja
atins in perioada mai - iunie 2013.
Rompetrol mai mentioneaza in raportul anual ca Petromidia asigura 43% la suta din
capacitatea de rafinare in Romania, atingerea obiectivului companiei de a deveni profitabila
fiind aproape tangibil.
Filiala Vector Energy AG a Grupului Rompetrol a furnizat integral titeiul pentru rafinaria
Petromidia in cantitate de 3,9 milioane de tone in 2012 fata de 3,6 milioane de tone in 2011,
aproximativ 90% provenind de la KMG.
In paralel cu programul de marire a capacitatii, Grupul Rompetrol a dezvoltat si alte proiecte
necesare sustinerii acestuia, respectiv constructia terminalului din largul Marii Negre pentru
aprovizionarea cu titei, triplarea capacitatii de tranzit a produselor petroliere prin Dana 9 a
portului Midia, reabilitarea parcului de rezervoare titei si produse finite, constructia
terminalului de import-export gaz petrolier lichefiat.
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 75 din 146
Terminalul Maritim Midia face parte din divizia de trading si opereaza terminalul maritim si
danele 1-4 (titei) si 9 - 9A, 9B si 9C (produse) din Portul Midia, apartinand Grupului Rompetrol.
Conform informatiilor comunicate in presa de reprezentantii Rompetrol, acest terminal
permite reducerea costurilor de aprovizionare cu aprox. 8 USD/mt, in urma operatiunilor de
manipulare/depozitare si a costurilor de transfer, cat si eliminarea pierderilor comerciale
si/sau tehnologice, oferind cadrul necesar pentru dezvoltarea activitatilor comerciale in
regiune ale companiei.
In 2012, cantitatea totala de titei importata prin Midia SPM a fost de 3,71 mil tone.
Capacitatea maxima de transfer a terminalului este de 24 milioane tone/an. Capacitatea de
stocare a parcului de rezervoare de titei este de aproximativ 400.000 mc, primind titei in
principal de la Terminalul Maritim Midia, precum si de la Oil Terminal Constanta, prin
intermediul CONPET.
Vanzarile de produse petroliere ale Rompetrol
Pe piata externa, s-au vandut produse petroliere atat in spatiul comunitar, cat si cel non
comunitar. Piata comunitara a absorbit cca 20% din totalul produselor finite vandute, diferenta
de 80% reprezentand vanzari la export pe pietele non comunitare. Aproape 80% din vanzarile
externe au fost directionate catre pietele europene aflate in proximitatea Romaniei.
Principalele destinatii pentru produsele de export ale Rompetrol Rafinare sunt urmatoarele:
Principalele destinaii export
Benzin
Ucraina, Georgia, Bulgaria,

Tunisia, Liban, Moldova
Serbia,
Bulgaria,
Georgia,
Moldova, Ucraina
Ucraina
Egipt
Motorin
Cocs
Sulf
In 2012, compania a vandut aproximativ 0,8 mil. tone de combustibil auto din productia
rafinariei catre companii din afara grupului, in timp ce aproximativ 0,4 mil. de tone au ajuns la
subsidiarele din cadrul Grupului (Rompetrol Bulgaria, Rompetrol Georgia, Rompetrol Ucraina).
Petrom idia
Materie prim prelucrat
Producie de benzin
Producie de motorin
Vnzri de combustibil intern
Vnzri de combustibil export
Export
Intern
Marja
UM
mii tone
mii tone
mii tone
mii tone
mii tone
%
%
brut
2012
4,047
1,135
1,728
1,428
1,307
48%
52%
4.4
2011
3,896
1,116
1,578
1,362
1,225
47%
53%
4.2
Rafinaria Petromidia a generat un transfer total de 4.040.000 de tone in 2012, ceea ce indica o
crestere de 4% comparativ cu 2011. Volumul total al vanzarilor de combustibili in 2012 a fost
de peste 1,4 mil. tone, cu 4% mai mic decat in 2011.
In trim I 2013, vanzarile de carburanti ale companiei s-au ridicat la aproximativ 500.000 de
tone, in scadere cu 24% fata de volumul comercializat in perioada similara din 2012, din care
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 76 din 146
aproximativ 51% au fost livrati la export, atat catre companii ale Grupului (Rompetrol
Moldova, Rompetrol Bulgaria, Rompetrol Ucraina, Rompetrol Georgia) cat si catre alti
parteneri traditionali din regiunea Europei Centrale si de Est (Turcia, Serbia sau Grecia). (sursa:
Agerpress).
Lukoil - Rafinaria Petrotel

Explorare si productie
Conform AgoraNews, Lukoil este a doua companie petroliera din Rusia din punct de vedere al
productiei si rafinarii titeiului, asigurand cca. 20% din productia de titei autohtona (79,8 mil.
tone), iar la nivel global reprezinta aproximativ 2% din productia totala mondiala. Din punct de
vedere al rezervelor de titei, Compania Lukoil este lider mondial.
Lukoil detine in Romania 20% din piata totala a produselor petroliere.
Conform EMS Intellinews Daily, avand o capacitate de rafinare de 2,5 mil. de tone, Petrotel
este cea mai mica dintre cele trei rafinarii ce isi desfasoara activitatea in Romania - Petrobrazi
OMV Petrom si Rompetrol Petromidia (cea mai mare). Petrotel asigura 60% din productia sa pe
piata romaneasca, restul fiind vandute prin statiile de alimentare Lukoil din Ungaria, Serbia,
Republica Moldova, Ucraina, Croatia si Bulgaria. Lukoil opereaza, de asemenea, o capacitate de
rafinare de 9.8 mil. tone in Bulgaria (rafinaria Burgas), care poate livra combustibil auto pentru
statiile de distributie ale grupului in Romania in perioada de intrerupere a Petrotel. Rafinaria
de la Burgas are o capacitate de productie de 208.000 barili/zi.
Rafinaria Petrotel-Lukoil, una dintre cele mai importante rafinarii din Europa de Sud-Est, a
finalizat in termen si in buget revizia generala programata pentru perioada 20 februarie 12
aprilie 2013. Proiectul a avut ca scop cresterea gradului de fiabilitate pentru echipamentele
tehnologice, dar si implementarea unor proiecte investitionale pentru imbunatatirea
proceselor tehnologice, reducerea consumului de resurse energetice, imbunatatirea calitatii
factorilor de mediu si cresterea gradului de siguranta in functionare.
Productia rafinariei Petrotel a scazut la 2,1 mil. de tone de produse petroliere de la 2,3 mil. de
tone in 2011 pe seama reducerii cererii interne. Aproximativ 35% din productie a fost
exportata in Republica Moldova, Bulgaria, Ucraina si Serbia.
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 77 din 146
Situatia rafinariilor Lukoil
17.0
16.05
Rafinria
Odessa
Ucraina
3,9
3,9
3,73
RafinriaNizhny Novgorod
6,3
2,8
0,00
0,4
0,17
Rafinria
de la
Ploieti
Romnia
10,0
Rafinria
Zeeland
Olanda
8,4
Rafinria
de la
Burgas
Bulgaria
8,9
Complex
ISAB
Italia
9,3
Rafinria
Ukhta
3,7
2,4
2,22
Rafinrii
mici n
Uray i
Kogalym
13,1
13,12
Rafinria
Perm
7,9
11,3
11,36
Rafinria
Volgograd
6,1
3,6
4,42
9,8
6,35
Capacitate anual
Milioane tone/an
Producie n 2012
Milioane tone
12,8
8,64
Total:
Index Nelson
77,1
66,06
31,4
21,63
7,3
45,7
44,43
8,6
Total rafinrii strine
6,5
Total rafinrii ruseti
Sursa: Lukoil, Annual Report 2012, Oil Refining
Rafinaria Petrobrazi (Petrom)

Explorare si productie
Conform raportului anual Petrom Grup 2012, rezervele dovedite de titei si gaze din portofoliul
Grupului Petrom s-au situat la aproximativ 775 mil. bep la finele anului 2012, iar productia
Grupului a fost de aproximativ 182,7 mii bep/zi (din care 170,5 mii bep/zi in Romania) de-a
lungul anului. Declinul productiei interne a fost minimizat cu succes, fiind de numai 1,6%,
deoarece initiativele de optimizare a productiei au contrabalansat efectele conditiilor
meteorologice severe de la inceputul anului 2012 si declinul productiei din zacamintele
importante. Productia din Kazahstan a crescut cu 2,8% in 2012, datorita cresterii productiei din
zacamantul Komsomolskoe.
La 31 decembrie 2012, rezervele totale dovedite de titei ale Grupului Petrom erau de 775 mil.
bep (Romania: 750 mil. bep).
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 78 din 146
Explorare i producie
Rezerve dovedite de iei
Producie total de iei i condensat
Input rafinare
UM
mil. tone
mil. bep
mil. tone
2008
872
30
6,51
2009
854
28
5,46
2010
832
28
4,15
2011
812
28
3,79
2012
775
28
3,34
Sursa: P etro m Rapo rt anual 2012
Explorare i producie Petrom
Producia total a Grupului

din care n Romnia
Rezerve dovedite la 31 decembrie
din care n Romnia
2010
67,08
63,46
832
805
2011
67,77
63,41
812
786
Mil. bep
2012
66,87
62,39
775
750
Petrom detine in Romania licente de explorare pentru 12 perimetre onshore si 2 perimetre

offshore, cu o suprafata totala de 42.760 km2 (din care 12.321 km2 offshore), iar la sfarsitul
anului 2012 opera 238 de zacaminte comerciale de titei si gaze.
Concesiunile de explorare, dezvoltare si productie ale Petrom in Romania
Sursa: Petrom Raport anual 2012
Blocul Skifska (ExxonMobil 40%, Shell 35%, OMV Petrom 15%, Nadra Ukrainy 10%): bloc de explorare atribuit in T3/12, acordul de
impartire a productiei este in curs de negociere; Blocul Midia: Petrom si ExxonMobil au semnat contractul de transfer cu Sterling
Resources si Petro Ventures pentru 85% din bloc; 15% detinute de Gas Plus International
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 79 din 146
Procesul de maturare a proiectelor de redezvoltare a zacamintelor-cheie a facut progrese

semnificative. La sfarsitul anului, sase proiecte de redezvoltare a zacamintelor au fost aduse
mai aproape de stadiul de executie (Videle, Suplacu si Oprisenesti titei; respectiv Suplacu si
Oprisenesti au depasit stadiul deciziei finale de investire si au intrat in stadiul de
implementare).
Acestea fac parte din cele mai importante zacaminte de titei ale Petrom, fiind situate in nordvestul si, respectiv, sud-estul Romaniei. Alte proiecte se afla in faza de evaluare (Tazlau,
Phoenix, Independenta si Balaria-Blejesti titei), cu un necesar investitional estimat la
aproximativ 100 mil. EUR.
Productia cumulata de titei din proiectele ce utilizeaza injectia de apa si metodele termale de
recuperare (injectia de abur si combustia subterana) au reprezentat 25% din totalul productiei
interne de titei din 2012.
Producia de iei i condensat n 2012
m il. tone
3,98
0,49
4,47
Romnia
Kazahstan
Grupul Petrom
m il. bbl
28,66
3,83
32,49
Portofoliul Grupului: rezerve dovedite de iei i

condensat n 2012
m il. tone
53
3
56
Romnia
Kazahstan
Grupul Petrom
m il. bbl
383
21
404
Rezultatele operationale ale rafinariei au fost usor mai slabe in 2012 decat cele inregistrate in
2011 cel mai probabil pe fondul opririi rafinariei pentru modernizare.
Rezultate operaionale Petrobrazi
Producie total de hidrocarburi
Gradul de utilizare a capacitii de rafinare
Vnzri totale de produse rafinate
UM
mil. bep
%
mil. tone
2010
67,08
49
5,47
2011
67,77
79
5,23
2012
66,87
73
5
In urma intreruperii procesului de rafinare, cantitatea de titei procesat si cantitatea produselor

petroliere obtinute s-a diminuat in mod corespunzator.
iei procesat
Petrobrazi
2010
3.153
2011
3.567
Mii tone
2012
3.146
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 80 din 146
Producie
2010
1.183
1.178
204
473
220
42
177
Benzin
Motorin
Kerosen
Pcur
GPL
Bitum
Cocs de petrol
2011
1.105
1.184
195
394
205
0
216
Mii tone
2012
946
1.035
144
350
162
0
196
Ca parte din programul de modernizare a rafinariei Petrobrazi, unitatea de distilare

atmosferica si in vid a titeiului a fost modernizata pe durata opririi programate, de sase
saptamani, din perioada mai-iunie 2012, ceea ce a permis Petrom sa proceseze integral titeiul
din productia interna proprie.
Rata de utilizare a rafinariei Petrobrazi a scazut cu sase puncte procentuale, la 73% in 2012
(2011: 79%), reflectand oprirea de sase saptamani din perioada mai-iunie 2012.
Dupa modernizarea unitatii de distilare in vid a titeiului, capacitatea de rafinare a Petrobrazi
este de 4,2 mil. tone/an (anterior 4,5 mil. tone/an), permitand procesarea exclusiva a
productiei de titei a Petrom din Romania si contribuind, simultan, la imbunatatirea eficientei
energetice si a mixului de produse. Se doreste ca ponderea de motorina sa creasca in mixul de
produse si rafinaria sa ajunga o rafinarie europeana, moderna, conforma cu standardelor de
mediu din UE, instalatia de desulfurare fiind un pas important in aceasta directie. De
asemenea, modernizarea unitatii Petrobrazi permite o acoperire mai buna a cererii pietei:
rafinariile din Romania produc benzina in exces comparativ cu cererea, in timp ce cererea de
motorina este satisfacuta in proportie de 30% din importuri.
Titeiul de la campurile petroliere Petrom este transferat la rafinarie prin intermediul
conductelor. Produsul brut importat din Kazahstan este prima data depozitat la Oil Terminal
Constanta si apoi transferat la rafinarie printr-o conducta, cu o capacitate de 10.000 TPD.
In trimestrul I 2013, rata de utilizare a rafinariei a crescut la 86%, comparativ cu 79% din
aceeasi perioada a anului trecut.
Vanzari de produse petroliere
Cota totala de piata din Romania a fost 36%, la acelasi nivel ca in 2011, in principal ca rezultat
al optimizarii activitatii si a revizuirii portofoliului de produse.
Vanzri de produse petroliere ale Grupului Petrom
Vnzri totale produse rafinate

din care: Benzin
Motorin
Kerosen
Pcur
2010
5.472
1.036
2.264
214
98
2011
5.234
949
2.293
222
196
Mii tone
2012
5.004
879
2.258
186
132
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 81 din 146
4.3. Analiza PEST (Politic&Economic&Social&Tehnologic)

Analiza PEST ia in considerare influentele de ordin politic, economic, social si tehnologic
existente in mediul in care o companie opereaza. Acesti factori pot indica un mediu static sau
dinamic, care poate afecta structura de business a companiei.
Exercitiul unei analize PEST este util pentru CONPET deoarece scopul acesteia este de a
identifica factorii care afecteaza in prezent compania si de a-i contura pe aceia cu cea mai
mare probabilitate de a-i afecta activitatea in viitor.
In continuarea acestei analize, influentele cheie identificate pot fi asociate fie unor
oportunitati cheie, fie unor amenintari, ambele prezente in mediul extern, si carora compania
trebuie sa le ofere un raspuns.
Factori politici
Mediul puternic reglementat n care opereaz Conpet

determin un risc crescut de sanciuni n cazul
nerespectrii cerinelor legale n vigoare (avize de reparaii,
autorizaii de mediu)
Modificri frecvente ale unor acte normative sub a cror

inciden i desfoar activitatea Conpet (majorarea
impozitelor, eliminarea unor nlesniri fiscale) pot determina
creteri de costuri
Regimul Sistemul Naional de Transport este foarte

important din punct de vedere al unicitii acestuia, orice
schimbare n acest sens avnd efecte foarte importante
asupra stabilitii i continuitii activitii Conpet
Deciziile interguvernamentale referitoare la construirea de

conducte transnaionale au efect direct asupra Conpet
Factori economici
Declinul produciei de iei pe plan intern conduce la o

scdere a gradului de utilizare a capacitilor de transport
Sistemul de transport dezvoltat de Rompetrol are un impact

major asupra segmentului de transport iei din import
Marjele de rafinare reduse i rezultatele financiare negative

nregistrate de rafinriile din Romnia ar putea conduce la
nchiderea/ redimensionarea capacitilor de producie
Contextul macroeconomic la nivel naional i internaional

determin restrngeri la nivelul activitii industriale,
afectnd activitatea de baz a Conpet
Politica comercial aplicat de principalii clieni ai Conpet

(Petrom, Lukoil i Rompetrol) influeneaz n mod decisiv
volumul serviciilor de transport prestate
Analiza PEST
Factori sociali
Declinul ratei de cretere a populaiei, prognozat pentru un

orizont mediu i lung de timp, va determina ncetinirea
consumului i a activitii industriale, cu efect asupra
necesarului de transport de iei
Veniturile populaiei vor contribui la determinarea

necesarului general de producie de petrol, influennd
astfel i volumul transportat
mprirea populaiei n zone de urban i rural i

reconfigurarea acestor zone n viitor va avea un efect
asupra necesarului de consum de iei i implicit de
transport al acestuia
Riscul de mediu ca urmare a polurii impacteaz

activitatea Conpet, fiind necesar un grad ridicat de
contientizare n ceea ce privete responsabilitile fa de
mediu i de comunitate
Factori tehnologici
Dezvoltarea la nivel global a rafinriilor cu grad ridicat de

complexitate i capaciti de producie foarte mari conduce
la scderea competitivitii rafinriilor locale
Utilizarea tehnologiilor moderne de extracie a ieiului cu

potenial efect asupra limitrii scderii cantitii extrase
Exist o limitare de ordin tehnic n ceea ce privete

utilizarea parial sau conservarea instalaiilor de transport
respectiv continuarea activitii de mentenan n vederea
meninerii funcionalitii acestora
4.4. Analiza fortelor concurentiale

Amenintarea concurentilor potentiali
Accesul la canalele de distributie este critic pentru asigurarea succesului in acest domeniu.
Acest factor are o importanta mare, determinand un nivel ridicat al amenintarii din partea
concurentilor potentiali.
Cu toate acestea, nivelul ridicat al investitiilor necesare, precum si gradul ridicat de
reglementare al domeniului de activitate, fac ca amenintarea concurentilor potentiali sa fie
una redusa.
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 82 din 146
Puterea de negociere a clientilor

Amenintarea integrarii in amonte este mare dat fiind si gradul ridicat de concentrare al
clientilor.
Coroborand gradul ridicat de concentrare care s-ar putea transforma in monopson,
precedentele din industrie referitor la integrarea in amonte, precum si disponibilitatea
serviciilor de substitutie ca argument de negociere, consideram ca puterea de negociere a
clientilor este medie.
Puterea de negociere a furnizorilor
Nivelul de amenintare determinat de puterea de negociere a furnizorilor este unul redus.
Singurul element cu putere de negociere reala il reprezinta angajatii.
Amenintarea serviciilor de substitutie
Amenintarea serviciilor de substitutie este considerata redusa, ca urmare a lipsei de
competitivitate de pret a acestora.
Aceasta amenintare este una reala doar analizand-o impreuna cu puterea de negociere a
clientilor.
Intensitatea concurentei intre competitorii din industrie
Dat fiind caracterul de cvasi-monopol al activitatii desfasurate de CONPET, intensitatea
concurentei intre competitorii din industrie este teoretic nula.
In realitate, singurul concurent al societatii este chiar societatea, prin modul mai bun sau mai
putin bun in care reuseste sa actualizeze reteua de transport la realitatile economice, precum
baza de costuri fixe, putand genera astfel o scadere de competitivitate in raport cu serviciile de
substitutie.
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 83 din 146
Ameninarea concurenilor poteniali
MIC
Economiile de scal
Diferenierea serviciilor
Necesarul de capital
Costurile de schimbare
Reglementri guvernamentale
Profitabilitatea sectorului
Puterea de negociere a furnizorilor
MIC
Intensitatea concurentei intre

competitorii din industrie
MIC
Solidaritatea angajailor
Produsul furnizorului este o resurs
important pentru afacerea
cumprtorului
Produsele furnizorului sunt difereniate i
prezint costuri ridicate de schimbare
Ameninare real de integrare pe vertical
Competitori numeroi sau de putere egal
Cretere lent a industriei
Puterea de negociere a clienilor
MEDIE
Grad ridicat de concentrare
Serviciile sunt standard/ nedifereniate
Costuri fixe ridicate
Cumprtorul ntmpin costuri de schimbare

mici
Lipsa diferenierii
Ameninare real a integrrii n amonte
Bariere de ieire ridicate
Disponibilitatea serviciilor de substituie
Senzitivitatea preului
Legenda:
M ica
M ica - M edie
M edie
M edie - M are
M are
Ameninarea serviciilor de substituie
MIC
Competitivitatea de pre a serviciilor de
substituie
4.5. Analiza SWOT

Analiza SWOT este o evaluare critica a punctelor tari si a celor slabe, a oportunitatilor si a
amenintarilor care exista in raport cu mediul intern si cel extern in care opereaza o firma;
analiza arata starea acesteia inaintea pregatiri unui plan de actiune pe termen lung.
(Terminologie oficiala CIMA).
O evaluare din punct de vedere a mediului intern al CONPET este utila in evidentierea
punctelor tari si a celor slabe, in timp ce evaluarea factorilor din mediul extern in care
opereaza compania releva oportunitatile si amenintarile cu care aceasta se confrunta.
Utilitatea analizei SWOT pentru CONPET consta in aceea ca aceasta poate contura tipurile de
strategie disponibile pentru a fructifica punctele tari si oportunitatile identificate si de a gasi
solutii pentru punctele slabe si pentru amenintari.
Principalele puncte tari si oportunitatile profitabile pot fi exploatate, in special in cazul

in care punctele forte isi gasesc corespondent in oportunitatile identificate;
Punctele slabe si amenintarile pot fi contracarate direct dupa ce sunt identificate sau
se pot dezvolta strategii de limitare si corectie a acestora;
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 84 din 146
Puncte forte
Conpet este unicul furnizor de servicii de transport prin

conducte la nivel naional, fiind concesionar al Sistemului
Naional de transport al ieiului, gazolinei i etanului
Lichiditatea mare a societii
Experiena ndelungat i aprofundat a Conpet n

domeniul de activitate i know-how-ul unic de care dispun
angajaii si pot contribui la crearea de noi parteneriate i
dezvoltarea de noi proiecte de transport
Implementarea sistemului de control managerial conduce

la o mbuntire a eficacitii i eficienei funcionrii
Conpet
Are implementat un sistem informatic modern tip ERP

pentru fundamentarea deciziilor i planificarea resurselor
societii
Starea tehnic a sistemului care dispune de echipamente

tehnice modernizate i gradul ridicat de automatizare a
procesului de transport
Crearea n timp i meninerea unei imagini favorabile a

societii n sistemul energetic
Cultura organizaional i ataamentul angajailor la

valorile asumate ale societii
Stabilitatea personalului la nivelul salariailor cheie
Puncte slabe
Dependena de un numr restrns de clieni (Petrom,

Lukoil i Rompetrol), n condiiile n care veniturile din
transportul ieiului intern au cea mai mare pondere n
totalul veniturilor
Rezultate financiare negative din activitatea de iei din

import
Rezultate negative semnificative din activitate de transport

feroviar
Numr de personal supradimensionat raportat la cantitatea

transportat
Grad redus de utilizare a conductelor cu impact asupra

costurilor unitare
Existena n sistem a unor conducte care trebuie s fie

introduse n conservare datorit neutilizrii lor
Vulnerabilitatea sistemului de transport la fenomenul

infracional
Vulnerabilitatea generat de inexistena unui sistem de

securitate informatic care s protejeze societatea la
atacuri cibernetice
Inexistena unor planuri de contingen la situaii negative

de pia cu impact direct i semnificativ asupra Conpet
Analiza SWOT
Ameninri
Restrngerea activitii rafinriilor i a unitilor de

prelucrare a ieiului localizate n Romnia, cu efect n ceea
privete activitatea de baz a Conpet
Decizii strategice ale clienilor Conpet de reducere a

cantitilor de iei achiziionate din import, cu efect asupra
volumelor transportate
Strategia viitoare a Lukoil n Romnia
Riscul nchiderii capacitilor de rafinare pentru companiile

cu faciliti redundante n profil regional - Lukoil
Aciuni intentate n instan de ctre diverse pri pe ale

cror terenuri sunt amplasate conducte magistrale
Schimbri n mediul de afaceri determinate de factori

externi (ex.: criza economic global)
Volatilitatea i lipsa de predictibilitate ale cadrului legislativ
Influene politice n contextul geopolitic regional
Reglementarea confuz i incomplet privind regimul

juridic al terenurilor sub/ supratraversate de conductele
magistrale de transport instituit de dispoziiile Legii
petrolului nr. 238/ 2004
Oportuniti
Interconectarea sistemelor de transport al ieiului din

Romnia i Serbia prin prelungirea conductei ConstanaPiteti pe sectorul Piteti Pancevo, Serbia. Conpet va
asigura astfel transportul de iei pentru rafinaria de la
Pancevo, deinut de Gazprom Neft
Diversificarea domeniului de activitate al Conpet prin

participarea la programul de Constituire i Meninere a
Stocurilor Minime de Siguran (Conform Directivei
2009/119/CE), iniial prin preluarea depozitului Petrotrans
de produse petroliere
Diversificarea domeniului de activitate al Conpet prin

infiinarea unui laborator de metrologie pentru uz propriu i
pentru prestarea de servicii metrologice pentru alte
societi/clieni
Diversificarea obiectului de activitate al Conpet prin

desfurarea unor servicii pentru teri de tipul mentenan
i transporturi auto, alte activiti specifice
Folosirea fondurilor proprii pentru susinerea proiectelor de

dezvoltare
Uurina obinerii unor finanri externe, n caz de nevoie,

datorat situaiei curente a indicatorilor financiari
Excedentul de iei anticipat s provin din Kazakhstan
4.6. Concluzii
Principalele concluzii care de desprind sunt urmatoarele:
La nivel international
O parte dintre rafinariile din Europa au fost inchise, in special cele cu capacitati mici de
productie, trend ce se estimeaza ca va continua si in perioada urmatoare, conducand
la cresterea vulnerabilitatii continentului in ceea ce priveste aprovizionarea cu
carburanti. Acest lucru se va intampla in cazul in care producatorii straini vor satisface
cu prioritate cererea interna din tarile lor in detrimentul exporturilor, mai ales in
momente de varf ale cererii. Totodata, majorarea importurilor ar duce la scumpirea
semnificativa a carburantilor la pompa, din cauza cresterii costurilor de transport si
stocare;
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 85 din 146
Potrivit directorilor din industria rafinarii de petrol intervievati de Bloomberg, dintre

cele 104 rafinarii din Europa, 10 vor fi inchise permanent pana in 2020, in tari precum
Franta, Italia si Cehia; (sursa: www.mediafax.ro)
In Asia exista o tendinta de construire de noi rafinarii de petrol de mare capacitate;
Consumul de carburanti va continua sa se reduca urmare a imbunatatirilor tehnologice

si a presiunilor autoritatilor de scadere a emisiilor poluante. Agentia Internationala
pentru Energie, anticipeaza o scadere a consumului de petrol pana la cel mai redus
nivel atins din 1994;
Majoritatea rafinariilor petroliere de pe continent sunt echipate in principal pentru

productia de benzina, desi motorina domina piata europeana, reprezentand 75% din
cererea de caburanti. Pentru a mentine rafinariile in activitate si pe linia de plutire,
este nevoie de investitii suplimentare de miliarde de dolari in modernizarea si
upgradarea tehnologica a facilitatilor de procesare a titeiului din Europa.
Romania
Petrom va continua proiectele de redezvoltare a zacamintelor de titei;?
Cele doua mari rafinarii din Romania (Petromidia si Petrobrazi) vor produce mai mult
ca urmare a imbunatatirii capacitatilor de productie;
Rafinaria Burgas (Bulgaria) a companiei Lukoil are o capacitate de productie de 9,8 mil.
tone din care a produs doar 6,35 mil. tone in 2012, in timp ce Rafinaria Petrotel
(Romania) a produs 2,22 mil. tone raportat la o capacitate de 2,4 mil. tone. In 2012,
productia de la rafinaria Petrotel a fost oprita pentru cateva luni, timp in care rafinaria
Burgas a livrat necesarul de produse petroliere catre statiile de distributie din
Romania. Calculul matematic demonstreaza posilibilitatea fizica de integrare a
productiei celor doua rafinarii in cea de la Burgas.
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 86 din 146
5. Plan de administrare
5.1. Obiective strategice
Obiectivele strategice sunt formulate pentru perioada 2014-2017 pe baza concluziilor analizei
diagnostic si a analizei strategice a mediului concurential, cu scopul valorificarii oportunitatilor
si a maximizarii punctelor forte existente la nivelul societatii:
1.
2.
3.
4.
5.
Scaderea cheltuielilor de exploatare;

Tarif imbunatatit pe import;
Dezvoltarea de activitati conexe;
Definirea societatii ca jucator regional;
Abordare financiara moderna si aliniata cu modelul de business.
Plan de actiuni elaborat pentru atingerea obiectivelor strategice
5.1. Scaderea cheltuielilor de exploatare

5.1.1. Redefinirea necesarului pe termen lung a infrastructurii de transport urmare a
situatiei actuale a industriei de profil regionale si locale avand ca efect reducerea
costurilor de operare
In urma evaluarii interne privind utilizarea activelor (conducte si statii de pompare),
tinand cont de cantitatile transportate si de perspectiva evolutiei acestora, o serie de
active pot fi propuse fie pentru casare, fie pentru a intra in conservare.
Astfel:
Conducte cu grad de utilizare zero pentru care pe baza informatiilor actuale nu

se mai intrevede nicio posibilitate de a fi folosite, si care ar trebui casate si
scoase din pamant. Lungime totala este de cca 350 km.:
o
Conducta de titei 24 Pietrosani Brazi 10km
Conducta de titei 14 Constanta Nord Nisipari 22 km
Conducta de etan 658 Turburea Pitesti 141 km
Conducte de gazolina bazinul Muntenia 50 km
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 87 din 146
Conducte cu grad de utilizare zero care ar trebui conservate in lungime de

aprox 300 km:
o
Conducta titei 14 Nisipari Calareti 151 km
Conducta 20 Calareti Pitesti 144 km
In ceea ce priveste statiile de pompare neutilizate acestea sunt aferente conductelor cu grad
de utilizare zero si se propune ca statia Constanta Nord sa fie casate iar o serie de alte statii
(Dragos Voda, Mircea Voda, Mavrodin, Martinesti, rampa Valcani ) sa fie trecute in conservare.
Conductele mentionate nu afecteaza activitatea curenta iar prin eventuala lor dezafectare nu
se va pierde din capacitatea actuala de a furniza servicii clientilor CONPET la nivelul solicitarilor
actuale proiectate pe evolutiile ultimilor ani.
Casarea acestor active va avea ca efect reducerea cheltuielilor cu mentenanta si paza.
Casarea si conservarea activelor ce compun sistemul national de transport necesita aprobarea
ANRM.
5.1.2. Sistem de detectare si localizare a scurgerilor din conducte

Una din principalele probleme ce apar in operarea Sistemului National de Transport prin
conducte este aceea a scurgerilor de produs din conducte. Acestea apar fie din motive tehnice
(coroziuni) fie ca urmare a activitatii infractionale si produc pagube insemnate generate de
pierderea fizica a produsului cat si de cheltuielile cu reparatiile. De asemenea efectul asupra
mediului este semnificativ necesitand operatiuni costisitoare de ecologizare.
In acest moment, evenimentele sunt localizate de regula in cadrul activitatii zilnice de
patrulare a personalului CONPET. Exista si evenimente care pot fi identificate cu ajutorul
sistemului SCADA daca acestea debuteaza brusc si au un debit semnificativ.
Din considerente de reducere a cheltuielilor de operare si de mediu, avand in vedere
avantajele unui astfel de sistem (faptul ca scurgerile pot fi detectate in cateva minute, la debite
de 1-2% din debitul transportat si cu precizie de ordinul zecilor de metri), CONPET a decis
efectuarea unui studiu de fezabilitate pentru implementarea unui sistem LDS. Studiul a
concluzionat ca realizarea unui astfel de sistem este profitabila pentru CONPET. Astfel valoarea
estimata pentru intregul sistem de conducte ar fi de 11,9 mil. EUR, acestia urmand a fi
recuperati intr-o perioada de 12 ani.
Datorita valorii mari a investitiei si incertitudinii privind perspectiva de transport pentru intreg
sistemul, s-a luat decizia ca implementarea sa inceapa cu proiect pilot pe relatia VideleCartojani- Ploiesti, valoarea lui fiind estimata in cadrul studiului la 1,1 mil. EUR. Contractul
pentru realizarea proiectului pilot este in derulare.
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 88 din 146
5.1.3. Redimensionarea necesarului de resurse pentru operarea infrastructurii de

transport
In functie de rezultatul etapei de reevaluare a necesarului de infrastructura de transport prin
conducte, raportat la realitatile momentului, CONPET va derula un program de reproiectare a
organizarii procesuale si structurale.
Se vor urmari:
Corelarea activitatilor derulate in cadrul CONPET cu obiectivele strategice ale

societatii;
Corelarea activitatilor cu noua topologie a retelei de transport prin conducte;
Definirea necesarului de resurse umane, financiare si materiale raportat la activitatile

necesare:
Ajustarea necesarului de personal in functie de nevoile redefinite;
Ajustarea necesarului de active;
Redefinirea capitalului de lucru si a necesarului de finantare.
5.1.4. Modernizarea si monitorizarea Sistemului de Protectie Catodica aferent

Sistemului National de Transport prin Conducte
Principala problema la conductele de transport titei, produse petroliere si gaze naturale (ca de
altfel la toate structurile metalice ingropate sau aeriene) o constituie coroziunea. Pornind de la
o analiza interna a sistemului de protectie catodica aferent SNT, in anul 2010 s-a efectuat un
studiu de fezabilitate referitor la modernizarea acestui sistem.
Studiul a analizat starea actuala a sistemului de protectie catodica al CONPET, ajungand la
concluzia ca acesta este vechi si ineficient, si a propus implementarea unui sistem nou, luand
in considerare principalele subsisteme de transport.
Valoarea totala pentru toate cele trei subsisteme este de 10.245.400 EUR pentru inlocuirea
unui numar total de 178 de statii de protectie catodica si 190 de prize anodice.
Durata totala de executie a intregului proiect este estimata la 5 ani din care: 8 luni
masuratori si inspectie, 8 luni proiectare, 6 luni livrare materiale si 3 ani si 2 luni instalare.
S a decis abordarea etapizata pe subsisteme, valoarea necesara pentru subsistemele cuprinse
in programele multianuale fiind de cca 4 Mil EUR.
Referitor la beneficiile care ar rezulta din realizarea acestei investitii, trebuie mentionat faptul
ca pe langa cele financiare si cele legate de protectia mediului, extrem de importanta este
componenta preventiva pe care o asigura un astfel de sistem. Dintre avantajele financiare cel
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 89 din 146
mai important este acela ca un sistem de protectie catodica eficient prelungeste durata de
viata a unei conducte, pana la dublarea acesteia. Normativele in vigoare indica pentru
conductele neprotejate catodic o durata de 20-30 de ani, iar pentru cele protejate de 40-60 de
ani. Acesta avantaj se alatura celor legate de cresterea sigurantei in exploatare, reducerea
numarului de avarii tehnice cu implicatiile asociate (reducerea costurilor cu reparatiile,
ecologizari, despagubiri, amenzi).
5.1.5. Scaderea numarului de avarii tehnice

Analizand in corelatie numarul de km de conducta inlocuiti si numarul de avarii in perioada
2007-2013, se observa ca siguranta in exploatare a sistemului national de transport prin
conducte a crescut ca urmare a realizarii programelor de inlocuiri conducte apartinand
domeniului public. Consiliul de Administratie va acorda o atentie deosebita continuarii acestui
trend descrescator datorita impactului deosebit financiar, de mediu si imagine.
5.2. Tarif imbunatatit pe import

5.2.1. Imbunatatirea performantelor financiare prin armonizarea bazei de cheltuieli
cu tarifele pentru toate segmentele de activitate
Conform analizelor realizate la nivelul anului 2013 rentabilitatea subsistemului import este de 0,4%, urmare a neactualizarii tarifului de transport din anul 2010, respectiv a erodarii profitului
din cauza inflatiei.
In vederea asigurarii sustenabilitatii afacerii si pentru atingerea obiectivului de a rentabiliza
toate segmentele de activitate, CONPET propune majorarea tarifului de import in vederea
recuperarii cresterii cheltuielilor de exploatare ce nu au mai fost incorporate in actualizari ale
tarifului.
In acest sens, CONPET va demara procedurile necesare conform reglementarilor ANRM.
5.3. Dezvoltarea de activitati conexe si complementare activitatii de baza

5.3.1. Evaluarea oportunitatii/fezabilitatii dezvoltarii capacitatilor de stocare a
titeiului si produselor petroliere pentru terti
Consiliul de Administratie isi propune ca pana, la 31.12.2014, sa evalueze oportunitatea in baza
unui studiu de fezabilitate a unui proiect de dezvoltare in cadrul societatii a capacitatilor de
stocare titei si carburanti pentru terti.
5.3.2. Evaluarea oportunitatii/fezabilitatii scenariilor de eficientizare a activitatilor de

transport CF
Data fiind situatia prezenta, in care CONPET realizeaza o activitate neprofitabila pe segmentul
CF, se doreste de catre CA, o analiza aprofundata a oportunitatii/fezabilitatii realizarii unui
parteneriat strategic cu unul dintre furnizorii acestor servicii.
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 90 din 146
5.3.3. Evaluarea oportunitatii/fezabilitatii scenariilor de transport produse finite

Plecand de la ideea de baza, aceea ca produsele finite se pot transporta prin conducte, se
recomanda analiza fezabilitatii abordarii unei atare strategii cu parteneri interni si
internationali.
5.4. Definirea societatii ca jucator regional pe segmentul de midstream si

validarea fezabilitatii oportunitatilor identificate
5.4.1. CONPET jucator regional
Societatea intentioneaza sa continue evaluarea fezabilitatii proiectului de interconectare a
sistemelor de transport titei prin conducte ale Romaniei si Serbiei (propus de catre Romania ca
proiect important in cursul intalnirilor Grupului de Lucru la Nivel Inalt sub Comisia Europeana /
Directoratul general pentru Energie Interconectari Energetice pe axa Nord-Sud in Europa
Centrala si de Est, 2011).
Obiectivul proiectului este reprezentat de cresterea gradului de utilizare actual a conductelor
de transport import 14 si 20 Constanta-Pitesti prin extinderea sistemului de transport titei
prin conducte operat de CONPET. Se urmareste astfel construirea unei noi sectiuni, Pitesti
Naidas, de aproximativ 360 km.
Valoare estimata a proiectului este de 182,5 mil EUR (cheltuieli de capital), doar pentru
sectiunea Pitesti Naidas (Romania).
Pentru validarea fezabilitatii proiectului este necesara derularea unui studiu de fezabilitate in
perioada imediat urmatoare.
5.5. O abordare financiara moderna si aliniata cu modelul de business

5.5.1. Analiza si reajustarea costurilor fixe
Ponderea costurilor fixe in costurile totale nu afecteaza direct indicatorii de performanta. Ea
este insa foarte importanta pentru ca da managementului si CA un instrument aditional pentru
luarea de decizii strategice si financiare. Acest proiect se va finaliza pana la 30.06.2014.
5.5.2. Introducerea unui concept proactiv de management al lichiditatilor

CONPET are o suma semnificativa de cash in bilant pe parcursul intregului an. Pana acum
aceasta suma a fost depusa pe o perioada de la 1 la 3 luni in depozite la mai multe banci.
CA va lucra impreuna cu managementul companiei pentru introducerea unui sistem de
management al lichiditatilor care sa genereze rezultate superioare dobanzilor bancare.
5.5.3. Accesarea fondurilor europene

Consiliul de Administratie luand in considerare nivelul istoric foarte scazut de absorbtie al
fondurilor europene inregistrat pana acum de catre societate, analizeaza si considera oportune
urmatoarele actiuni:
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 91 din 146
Dezvoltarea activitatii de atragere de fonduri europene, mai precis granturi accesate

prin Programe Operationale Sectoriale si facilitate speciala de finantare a Proiectelor
de Interes Comun la nivel comunitar (PCI);
Valorificarea posibilitatilor/oportunitatilor de finantare existente prin diversele

programe derulate de autoritatile competente ale statului;
Identificarea in regim de urgenta a proiectelor care pot fi derulate cu fonduri europene

pentru anumite activitati de genul celor legate de cresterea eficientei energetice,
mediu, competitivitate economica, resurse umane, IT, etc.);
Constituirea unei structuri organizatorice profesioniste si eficiente, cu atributii in sfera

accesarii si mai apoi monitorizarii proiectelor pe durata desfasurarii lor in scopul
preintampinarii inregistrarii de neconformitati in gestionarea unui atare tip de
finantare.
In fundamentarea preocuparii CONPET asupra programele legate de absorbtia de fonduri

europene au stat obiectivele specifice corespunzatoare capitolelor unde s a considerat ca
societatea poate fi eligibila, respectiv:
Competitivitate economica prin Programul Operational Sectorial

Competitivitatii Economice (POS CCE) cu ale sale obiective specifice:
Cresterea
Consolidarea si dezvoltarea durabila a sectorului productiv;
Crearea unui mediu favorabil dezvoltarii durabile a intreprinderilor;
Valorificarea potentialului tehnologiei informatiei si comunicatiilor si aplicarea

acestuia in sectorul public (administratie) si cel privat (intreprinderi, cetateni).
Programe Fonduri Europene - Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor

Umane cu ale sale obiective specifice:
Promovarea calitatii sistemului de educatie si formare profesionala initiala si

continua, inclusiv a invatamantului superior si a cercetarii;
Promovarea culturii antreprenoriale si imbunatatirea calitatii si productivitatii

muncii;
Facilitarea insertiei tinerilor si a somerilor de lunga durata pe piata muncii;
Dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile si incluzive.
Programul Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu) cu al sau obiectiv:
Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deseurilor, prin imbunatatirea

managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric in
minimum 30 de judete pana in 2015.
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 92 din 146
5.5.4. Valorificarea activelor in exces

Se va urmari reanalizarea bazei de active in exces, curente, si mai ales cele rezultate ca urmare
a implementarii masurilor de redimensionare a infrastructurii de transport si a necesarului de
resurse aferent.
Activele care vor fi identificate ca fiind redundante in urma aplicarii acestor masuri vor fi
valorificate iar lichiditatile obtinute vor fi plasate in vederea obtinerii unor randamente
superioare costului mediu ponderat al capitalului.
Preliminar, a fost identificata o cladire de birouri aflata in patrimoniul CONPET, care nu mai
este necesara societatii pentru derularea activitatilor de baza.
5.5.5. Avantaj competitiv

Crearea si mentinerea avantajului competitiv reprezinta scopul principal al strategiei societatii.
Consideram ca avantajul competitiv al societatii va fi reprezentat de asigurarea unui optim
intre:
Calitatea serviciilor prestate;
Tarifele practicate.
5.5.6. Implementarea cu succes a planului de actiuni 2014-2017
Termene
Calendarul de implementare a actiunilor necesare pentru indeplinirea obiectivelor strategice
propuse sunt prezentate in tabelul urmator:
Plan de actiuni pentru indeplinirea obiectivelor strategice
2014
2015
2016
2017
Redefinirea necesarului infrastructurii de transport prin conducte.

Sistem de detectare si localizare a scurgerilor din conducta
Redimensionarea necesarului de resurse pentru operarea
infrastructurii de transport
Modernizarea si monitorizarea sistemului de protectie catodica
Scaderea numarului de avarii tehnice
Cresterea tariful de transport de titei din import
Evaluarea oportunitatii dezvoltarii activitatii de stocaj titei si produse
petroliere pentru terti
Evaluarea oportunitatii/fezabilitatii scenariilor de eficientizare a
activitatilor de transport CF prin dezvoltare interna
Evaluarea oportunitatii/fezabilitatii scenariilor de transport produse
finite
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 93 din 146
Evaluarea oportunitatii participarii la proiectul PANCEVO (conectarea

sistemului national cu rafinaria NIS / Gazprom de la Pancevo Serbia)
Analiza si reajustarea costurilor fixe
Introducerea unui concept modern si proactiv de management al
lichiditatilor
Accesare de fonduri europene
Valorificarea activelor in exces
Consiliul de Administratie isi propune sa evalueze oportunitatea unor proiecte viitoare in baza
unor studii de fezabilitate aprofundate.
Planul de administrare conceput de catre Consiliul de Administratie actual al CONPET acopera
o perioada de 4 ani, in intervalul 2014-2017. Termenele intermediare pentru evaluarea
gradului de implementare al planului de administrare, respectiv de atingere a indicatorilor de
performanta, propunem sa fie sfarsitul fiecarui an financiar.
5.6. Scenariul financiar 2014 - 2017

In vederea fundametarii contului de Profit si Pierdere previzionat pentru perioada 2014 2017
s-au utilizat ca si ipoteze de lucru urmatoarele estimari privind cantitatile transportate si
veniturile aferente.
5.2.1. Ipoteze
Ipotezele utilizate la elaborarea bugetului de venituri i cheltuieli sunt cele mai jos prezentate:
Estimarile prezentate cuprind o uoar cretere a cantitilor transportate si a tarifelor la

nivelul ambelor subsisteme de transport.
Principalele elemente de risc care vor fi analizate n cadrul evalurii impactului deciziilor
strategice ale managementului CONPET, precum i ale clienilor CONPET i ale autoritii de
reglementare sunt legate de:
Cantitile transportate;
Nivelul tarifelor;
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 94 din 146
Evoluia ponderii cheltuielilor de exploatare n total cifr de afaceri.
Ipotezele care au stat la baza fundamentarii proiectiilor din contul de profit si pierdere pentru
perioada 2014-2017 sunt:
Veniturile din transport, cu o pondere de 92% in totalul veniturilor din exploatare,

sunt calculate pe baza cantitatilor si tarifelor mai sus prezentate;
Cheltuielile din exploatare sunt determinate pe baza costului resurselor necesare

realizarii programului de transport estimat si mentinerii in functiune a Sistemului
National de Transport.
In perioada 2014-2017 se estimeaza o crestere a cifrei de afaceri de 9,83% si a rezultatului din

exploatare de 13,97% urmare a cresterii a cantitatilor transportate si a tarifelor .
Marja EBITDA inregistreaza o crestere de la 17,7% in anul 2014 la 19 % in anul 2017 influentata
pe de o parte de cresterea rezultatului din exploatare si pe de alta parte de cresterea
amortizarii aferente investitiilor puse in functiune in aceasta perioada.
Cheltuielile din exploatare inregistreaza in perioada 2014-2017 un indice de crestere la nivelul
indicelui de crestere al veniturilor din exploatare.
Scenarii ale modelului actual

Tabelul de mai jos prezinta modalitatea in care posibile scenarii contribuie la evolutia EBITDA si
implicit a valorii societatii, prin redefinirea modelului de afaceri actual. Dat fiind nivelul ridicat
de incertitudine/ risc asociat scenariilor prezentate in graficul de mai sus, pentru ipotezele
utilizate la analizarea variantelor pesimiste-probabile-optimiste derivate din concluziile analizei
diagnostic si a analizei strategice a mediului concurential au fost luate in calcul doar acele
scenarii care prezinta un grad de maturitate ridicat:
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 95 din 146
Ipoteze i scenarii alternative
Ipoteze
Subsistem ar
cantitate ('000 to)
tarif (lei/to)
Subsistem im port
Lukoil
cantitate ('000 to)
tarif (lei/to)
Petrom idia
cantitate ('000 to)
tarif (lei/to)
Cheltuieli de exploatare
2014
Minim Probabil
Maxim
2015
Minim Probabil
Maxim
2016
Minim Probabil
Maxim
2017
Minim Probabil
Maxim
3,627
78.64
4,030
78.64
4,432
82.57
3,901
78.64
4,334
78.64
4,768
82.57
3,924
79.11
4,360
79.11
4,796
83.07
3,924
80.44
4,360
80.44
4,796
84.46
24.76
1,592
24.76
2,400
26.00
24.48
1,599
24.48
2,400
26.00
24.70
1,650
24.70
2,400
26.00
24.70
1,650
24.70
2,400
26.00
80
88
80
88
80
88
80
88
6.50
6.50
6.83
6.50
6.50
6.83
6.50
6.50
6.83
6.50
6.50
6.83
100.36% 100.86% 100.98% 100.36% 100.61% 100.77% 100.36% 100.51% 100.58% 100.36% 100.46% 100.50%
Fundamentarea ipotezelor este urmatoarea:
Subsistem tara:
Cantitatile probabile sunt cele propuse in scenariul de baza;
Cantitatile minime sunt calculate prin ajustarea cu -10% a cantitatilor probabile;
Cantitatile maxime sunt calculate prin ajustarea cu +10% a cantitatilor probabile;
Tariful minim este cel propus in scenariul de baza;
Tariful probabil este cel propus in scenariul de baza;
Tariful maxim a fost determinat prin majorarea cu 5% a tarifului minim/ probabil.
Subsistem import:
Lukoil:
Cantitatile minime au fost estimate la 0 t;
Cantitatile probabile sunt cele utilizate in scenariul de baza;
Cantitatile maxime au fost estimate la 2,4 mil. t;
Tarifele minime si probabile sunt cele incluse in scenariul de baza;
Tariful maxim a fost determinat prin majorarea cu 5% a tarifului minim/

probabil.
Petromidia:
Cantitatile minime au fost estimate la 0 t;
Cantitatile probabile sunt cele utilizate in scenariul de baza;
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 96 din 146
Cantitatile maxime au fost determinate prin majorarea cu 10% a cantitatii

probabile;
Tarifele minime si probabile sunt cele incluse in scenariul de baza;
Tariful maxim a fost determinat prin majorarea cu 5% a tarifului minim/

probabil.
Pondere cheltuieli de exploatare in cifra de afaceri:
Ponderea minima este determinata prin reducerea cu 1,5% a ponderii inregistrate

in 2013, ajungand la 100,86%;
Ponderea probabila este determinata prin reducerea nivelului atins in 2013, cu 1%

in 2014, 1,25% in 2015 si1,35% in 2016 si1,40% in 2017;
Ponderea maxima este cea estimata pentru scenariul de baza.
Pe baza acestor ipoteze a fost realizata o analiza Monte Carlo cu accent pe senzitivitatea EBIT
raportat la variabilele analizate.
Metoda Monte Carlo este utilizata pentru a realiza analiza riscurilor, o dimensiune esentiala a
unei analize strategice.
Metoda presupune o tehnica matematica prin care, pornind de la un set de decizii disponibile
la un moment dat unui decident, este generata o plaja de posibile rezultate pentru fiecare
decizie, impreuna cu probabilitatea asociata fiecarui rezultat.
Astfel, analiza de risc presupune construirea de modele de rezultate posibile prin inlocuirea
factorilor de incertitudine cu valori numerice prin distributii de probabilitate.
Utilitatea folosirii acestei metode in analiza de optiuni strategice a CONPET este data de aceea
ca ea arata atat rezultatul posibil al deciziilor cat si probabilitatea asociata acestui rezultat, care
sunt reprezentate grafic. De asemenea, metoda poate arata care dintre elementele de input in
analiza au avut cel mai mare impact asupra rezultatelor obtinute.
De asemenea, aceasta analiza care reflecta o gandire proactiva si anticipativa a stat la baza
intelegerii de catre membrii Consiliului de Administratie a nivelului de incertitudine/ risc
asociat activitatii societatii, permitand acestora asumarea unor criterii si indicatori de
performanta care reflecta orientarea catre performanta, dar care sunt si realiste in acelasi
timp.
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 97 din 146
Monte Carlo
Au fost rulate 1.000 de incercari care au condus la obtinerea urmatoarelor rezultate:
Evolutia indicatorilor pentru anul 2014 cifra de afaceri
60
50
Frecvena
40
30
20
10
0
310,783
321,463
332,144
342,824
353,504
364,184
374,864
385,544
396,224
406,904
Valorile obtinute pentru cifra de afaceri aferenta anului 2014 se incadreaza in intervalul
309.715 lei 427.621 lei, fata de valoarea din scenariul de baza, de 358.173 lei.
Evolutia indicatorilor pentru anul 2014 EBITDA
60
50
Frecvena
40
30
20
10
0
68,241
68,501
68,762
69,022
69,283
69,543
69,804
70,064
70,324
70,585
Valorile obtinute pentru EBITDA aferent anului 2014 se incadreaza in intervalul 68.215 lei
70.819 lei, fata de valoarea din scenariul de baza, de 68.619 lei.
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 98 din 146
Evolutia indicatorilor pentru anul 2014 EBIT

60
50
Frecvena
40
30
20
10
0
26,472
26,732
26,993
27,253
27,514
27,774
28,035
28,295
28,555
28,816
Valorile obtinute pentru EBIT aferent anului 2014 se incadreaza in intervalul 26.446 lei
29.050 lei, fata de valoarea din scenariul de baza, de 26.850 lei.
Evolutia indicatorilor pentru anul 2014 rezultat net
60
50
Frecvena
40
30
20
10
0
29,988
30,202
30,416
30,630
30,844
31,058
31,273
31,487
31,701
31,915
Valorile obtinute pentru rezultatul net aferent anului 2014 se incadreaza in intervalul 29.966
lei 32.108 lei, fata de valoarea din scenariul de baza, de 30.299 lei.
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 99 din 146
Evolutia indicatorilor pentru anul 2014 marja EBITDA

60
50
Frecvena
40
30
20
10
0
15.19%
15.71%
16.23%
16.75%
17.27%
17.80%
18.32%
18.84%
19.36%
19.88%
Valorile obtinute pentru marja EBITDA aferenta anului 2014 se incadreaza in intervalul 15,13%
20,62%, fata de valoarea din scenariul de baza, de 17,66%.
Evolutia indicatorilor pentru anul 2014 marja EBIT
60
50
Frecvena
40
30
20
10
0
5.95%
6.18%
6.41%
6.64%
6.87%
7.10%
7.33%
7.56%
7.79%
8.02%
Valorile obtinute pentru marja EBIT aferenta anului 2014 se incadreaza in intervalul 5,91%
8,34%, fata de valoarea din scenariul de baza, de 6,91%.
Consideram astfel ca masurile pe care le propunem sunt in masura sa contrabalanseze
eventuale efecte negative determinate de mediul concurential.
In acelasi timp, masurile propuse prezinta o probabilitate ridicata de crestere a profitabilitatii
chiar pe fondul unei scaderi a volumelor transportate.
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 100 din 146
6. Guvernanta corporativa
Guvernanta corporativa reprezinta ansamblul de proceduri si procese in baza carora o
companie este controlata si administrata. Guvernanta corporativa stabileste distribuirea
responsabilitatilor si drepturilor diferitelor parti implicate in viata unei companii: actionari,
conducere, terte parti implicate.
CONPET asigura acuratetea si transparenta in ceea ce priveste rezultatele si, in acelasi timp,
accesul egal al tuturor actionarilor la informatiile relevante despre societate.
CONPET isi desfasoara activitatea in conformitate cu prevederile Actului Constitutiv, ale Legii
31/1990 privind societatile, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ale O.U.G.
nr. 109/ 2011 privind guvernanta corporativa a intreprinderilor publice, ale Codului Civil si ale
celorlalte legi si reglementari aplicabile societatilor comerciale.
Indeplinirea rolului si functiilor guvernantei corporative la nivelul CONPET se realizeaza pe baza
principiilor instituite prin prevederile OUG nr. 109/2011, precum si a unui set de principii
dezvoltate de Organizatia de Cooperare Economica si Dezvoltare (OCED) pe baza celor mai
avansate standarde legislative si de buna practica a corporatiilor.
Principalele documente ale CONPET care stabilesc modul de organizare si functionare sunt
reprezentate de:
Actul constitutiv al CONPET;
Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului de Administratie ;
Regulamentul de organizare si functionare al CONPET, Codul de etica, Regulamentul

intern.
La nivelul CONPET structurile de guvernanta corporativa sunt:

1. Adunarea Generala a Actionarilor;
2. Consiliul de Administratie, la nivelul caruia sunt constituite Comitete consultative,
respectiv:
Comitetul de nominalizare si remunerare;
Comitetul de audit;
Comitetul financiar si pentru relatia cu investitorii;
Comitetul pentru relatiile cu autoritatile de reglementare si de energie;
Comitetul de dezvoltare.
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 101 din 146
3. Directorul General.
Adunarea Generala a Actionarilor
Structura actionariatului, corespunzator structurii sintetice consolidate a actionarilor la data de
referinta 15.11.2013, este urmatoarea:
Statul Roman, prin Ministerul Economiei (ministerul de resort sau succesorii acestuia,
potrivit legii):
Numar de actiuni: 5.083.372;
Valoare aport la capitalul social: 16.775.127,60 lei;
Cota de participare la profit si pierdere: 58,7162%.
S.C. Fondul Proprietatea S.A.:
Alti actionari persoane fizice si juridice:
Actionarul majoritar al societatii CONPET este Statul roman. Drepturile si indatoririle Statului
roman, in calitate de actionar majoritar, vor fi exercitate, in Adunarile Generale ale
Actionarilor, de catre Ministerul Economiei Departamentul pentru Energie, sub autoritatea
caruia este plasata societatea, prin acte normative specifice, prin reprezentanti special
desemnati, potrivit dispozitiilor legale.
Actionarii isi exercita drepturile in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor (AGA), care
reprezinta cel mai inalt organism decizional al societatii. Competentele de aprobare ale
Adunarii Generale a Actionarilor, conditiile de organizare si de validitate a sedintelor acestora
sunt stabilite in Actul Constitutiv al societatii, in conformitate cu reglementarile aplicabile, si se
completeaza cu prevederile legale incidente.
Fiecare actiune subscrisa si platita, potrivit legii confera detinatorului dreptul la un vot in
Adunarea Generala a Actionarilor, dreptul de a alege si de a fi ales in organismele de
conducere, dreptul de a participa la distribuirea dividendelor conform prevederilor Actului
Constitutiv si dispozitiilor legale, precum si alte drepturi prevazute de acestea.
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 102 din 146
Actionarii au dreptul la o corecta si completa informare in Adunarea Generala a Actionarilor

asupra situatiei societatii. In cazul emisiunii de noi actiuni, actionarii existenti au drept de
preferinta la subscriere, in conditiile legii.
Adunarile Generale sunt ordinare si extraordinare.
Adunarea Generala a Actionarilor se convoaca de catre Consiliul de Administratie, ori de cate
ori este necesar. Convocarea Adunarii Generale a Actionarilor va respecta prevederile legale cu
privire la societatile comerciale, precum si reglementarile pietei de capital si dispozitiile Actului
Constitutiv. Termenul de intrunire nu poate fi mai mic de 30 de zile de la publicarea convocarii
in Monitorul Oficial al Romaniei partea a IV-a.
Pentru a asigura tratamentul egal si exercitarea deplina si intr-o maniera echitabila a
drepturilor detinatorilor de actiuni, S.C. CONPET S.A. pune la dispozitia acestora toate
informatiile relevante cu privire la AGA si la deciziile adoptate, conform legii, atat prin
mijloacele de comunicare in masa, cat si in sectiunea speciala, deschisa pe pagina proprie de
internet.
S.C. CONPET S.A. depune toate diligentele, cu respectarea cerintelor legislatiei in materie,
pentru facilitarea participarii actionarilor la lucrarile Adunarilor Generale, precum si a
exercitarii depline a drepturilor acestora. Actionarii pot participa si vota personal in Adunarea
Generala a Actionarilor, dar au si posibilitatea exercitarii votului prin reprezentare sau prin
corespondenta.
Adunarea Generala a Actionarilor este deschisa si prezidata de Presedintele Consiliului de
Administratie sau in lipsa acestuia, de catre acela care ii tine locul.
In cadrul Adunarilor Generale ale Actionarilor se permite si se incurajeaza dialogul intre
actionari si membrii Consiliului de Administratie/ Directorul General. Fiecare actionar poate
adresa administratorilor intrebari referitoare la activitatea societatii, conform prevederilor
legale.
Hotararile luate de Adunarile Generale ale Actionarilor in limitele legii si ale Actului Constitutiv
sunt obligatorii chiar si pentru actionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat
impotriva.
Hotararile Adunarii Generale a Actionarilor contrare legii sau Actului Constitutiv pot fi atacate
in justitie, in conditiile legii.
Consiliul de Administratie
Societatea este administrata de catre un Consiliu de Administratie, compus din 7
administratori, alesi de catre Adunarea Generala Ordinara a Actionarilor pe o perioada de 4
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 103 din 146
ani, cu posibilitatea de a fi realesi pe noi perioade de 4 ani. Administratorii pot avea calitatea
de actionari.
Consiliul de Administratie are urmatoarea componenta, aceasta fiind prezentata detaliat si pe
pagina de internet a societatii:
Administratori neexecutivi:
dl. Dan Weiler Presedintele C.A.
dna. Roxana-Elena Gheorghe Membru C.A.
dna. Cristiana Chiriac Membru C.A.
dl. Dragos Lucian Dinu Membru C.A.
dl. Radu Bugica Membru C.A.
dl. Darius Dumitru Mesca Membru C.A.
Administrator executiv:
dl. Liviu Ilasi Membru C.A. si Director General
Membrii Consiliului de Administratie au fost alesi prin Hotararea Adunarii Generale Ordinare a
Actionarilor nr. 6/ 28.11.2013, cu respectarea prevederilor aplicabile societatilor admise la
tranzactionare, fiind selectati in conformitate cu prevederile legale prevazute in OUG nr. 109/
2011 privind guvernanta corporativa a intreprinderilor publice.
Presedintele Consiliului de Administratie a fost ales de catre membrii Consiliului de
Administratie, prin Decizia C.A. nr 16 / 28.11.2013, conform prevederilor Art. 19 alin. (3) din
Actul Constitutiv al societatii. .
In caz de vacanta a unuia sau a mai multor posturi de administrator, Consiliul de Administratie
procedeaza la numirea unor administratori provizorii, pana la intrunirea Adunarii Generale
Ordinare a Actionarilor.
Consiliul de Administratie se intruneste, de regula, la S.C. CONPET S.A., sau la orice punct de
lucru al societatii sau in orice loc comunicat prin convocare. Se pot organiza sedinte operative
ale Consiliului de Administratie prin mijloace de comunicare la distanta care sa intruneasca
conditiile tehnice necesare pentru identificarea participantilor, participarea efectiva a acestora
la sedintele Consiliului de Administratie si retransmiterea deliberarilor in mod continuu (prin
intermediul e-mail-ului, telefonului, video conferinta sau alte echipamente de comunicatie), ori
de cate ori este necesar, dar cel putin o data la 3 luni, la convocarea Presedintelui sau la
cererea motivata a 2 dintre membrii sai sau a Directorului General. Consiliul de Administratie
este, de asemenea, convocat la cererea motivata a cel putin doi dintre administratori sau a
directorului general. In acest caz, ordinea de zi este stabilita de catre autorii cererii.
Presedintele este obligat sa dea curs unei astfel de cereri.
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 104 din 146
Sedintele Consiliului de Administratie sunt convocate printr-o instiintare transmisa tuturor

membrilor Consiliului de Administratie, telefonic si pe e-mail, cu cel putin 5 zile lucratoare
inainte de data la care urmeaza sa aiba loc sedinta. In cazuri deosebite, sedinta se poate
convoca in regim de urgenta. Convocarea va cuprinde data, ora si locul in care se va desfasura
sedinta, si va avea anexata ordinea de zi. In cazuri bine justificate, Presedintele Consiliului de
Administratie poate dispune reprogramarea datei sedintei sau suplimentarea ordinii de zi a
acesteia.
Sedinta Consiliului de Administratie este prezidata de presedintele acestuia. In cazul in care
presedintele se afla in imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile, pe durata starii
respective Consiliul de Administratie poate insarcina pe un alt administrator cu indeplinirea
functiei de presedinte.
Pentru validitatea deciziilor este necesara prezenta (direct sau prin reprezentare), a cel putin
cinci din numarul membrilor consiliului, iar deciziile se iau cu votul majoritatii membrilor
prezenti. Presedintele consiliului de administratie va avea votul decisiv in caz de paritate a
voturilor.
Membrii Consiliului de Administratie nu pot fi reprezentati la intrunirile organului respectiv
decat de alti membrii ai sai. Un membru prezent poate reprezenta un singur membru absent.
Pentru deciziile luate in sedintele la care un membru al Consiliului de Administratie nu a
participat, el ramane raspunzator daca in termen de 30 zile, de cand a luat la cunostinta de
acestea, nu a facut impotrivire in formele precizate de lege.
La nivelul Consiliului de Administratie exista urmatoarele comitete consultative:

1. Comitetul de nominalizare si remunerare (constituit prin Decizia C.A. nr. 16/
28.11.2013) avand in componenta urmatorii administratori: dl. Dan Weiler
presedinte, dna. Cristiana Chiriac si dl. Dragos Lucian Dinu membri;
2. Comitetul de audit (constituit prin Decizia C.A. nr. 16/ 28.11.2013) avand in
componenta urmatorii administratori: dna. Roxana - Elena Gheorghe presedinte, dl.
Darius - Dumitru Mesca si dl. Radu Bugica membri;
3. Comitetul financiar si pentru relatia cu investitorii (constituit prin Decizia C.A. nr. 17/
06.12.2013) avand in componenta urmatorii administratori: dl. Radu Bugica
presedinte, dl. Liviu Ilasi si dna. Roxana - Elena Gheorghe membri;
4. Comitetul pentru relatiile cu autoritatile de reglementare si de energie (constituit
prin Decizia C.A. nr. 17/ 06.12.2013) avand in componenta urmatorii administratori:
dna. Cristiana Chiriac presedinte, dl. Dan Weiler, dl. Liviu Ilasi si dl. Darius - Dumitru
Mesca membri;
5. Comitetul de dezvoltare (constituit prin Decizia C.A. nr. 17/ 06.12.2013) va avea in
componenta urmatorii administratori: dl. Liviu Ilasi presedinte, dl. Dan Weiler, dna.
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 105 din 146
Roxana - Elena Gheorghe, dl. Darius - Dumitru Mesca si dl. Dragos - Lucian Dinu
membri.
Comitetul de Audit si Comitetul de nominalizare si remunerare sunt obligatorii, conform
prevederilor legale in vigoare.
Comitetele consultative se intrunesc ori de cate ori este necesar, la convocarea presedintelui,
iar propunerile/ recomandarile formulate catre Consiliul de Administratie (pentru
fundamentarea luarii deciziilor acestuia) se adopta cu majoritate de voturi exprimate.
Atributiile si responsabilitatile comitetelor consultative se stabilesc de catre Consiliul de
Administratie.
Consiliul de Administratie poate constitui, prin decizie, si alte comitete consultative, in diverse
domenii de activitate, in functie de necesitatile si strategia manageriala a societatii.
Cel putin un membru al fiecarui comitet consultativ trebuie sa fie administrator neexecutiv
independent. Comitetul de audit si cel de remunerare sunt formate numai din administratori
neexecutivi. Cel putin un membru al comitetului de audit trebuie sa detina experienta in
aplicarea principiilor contabile sau in audit financiar.
Directorul General
Directorul General al S.C. CONPET S.A. a fost numit de catre Consiliul de Administratie, dintre
membrii acestuia, incepand cu data de 06.12.2013, prin Decizia C.A. nr. 17/ 06.12.2013, prin
Contractul de mandat nr. 1 / 06.12.2013 delegandu-i-se conducerea societatii in conformitate
cu prevederile legale in vigoare si cu Actul Constitutiv.
Directorul General al societatii are atributiile prevazute in Actul Constitutiv, completate cu
prevederile legale aplicabile.
Consiliul de Administratie si Directorul General o colaborare permanenta

Consiliul de Administratie si Directorul General analizeaza permanent stadiul curent al
activitatilor specifice societatii si al strategiei generale privind dezvoltarea societatii.
Directorul General furnizeaza Consiliului de Administratie, in mod regulat si cuprinzator,
informatii detaliate cu privire la toate aspectele importante ale activitatii societatii. In plus,
orice eveniment de importanta majora este comunicat imediat Consiliului de Administratie.
De asemenea, orice membru al Consiliului de Administratie poate solicita Directorului General
informatii cu privire la conducerea operativa a societatii.
Organele de conducere si organele de administrare sunt active, au independenta de a adopta
deciziile pe care le considera oportune, isi inteleg rolul si sunt permanent in masura sa-si
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 106 din 146
sustina deciziile in fata structurilor de administratie sau a altor parti interesate care au dreptul
sa obtina astfel de informatii.
Conflictele de interese
Consiliul de Administratie si Directorul General vor adopta solutii operationale
corespunzatoare pentru a facilita identificarea si solutionarea adecvata a situatiilor in care un
administrator are un interes material in nume propriu sau in numele unor terti.
Administratorul sau directorul general care are intr-o anumita operatiune, direct sau indirect,
interese contrare intereselor societatii trebuie sa ii instiinteze despre aceasta pe ceilalti
administratori si pe auditorul intern si sa nu ia parte la nicio deliberare privitoare la aceasta
operatiune. Aceeasi obligatie o are administratorul sau directorul general in cazul in care, intro anumita operatiune, stie ca sunt interesate sotul sau sotia sa, rudele ori afinii sai pana la
gradul al IV-lea inclusiv;
Membrii Consiliului de Administratie pastreaza confidentialitatea asupra oricaror fapte, date

sau informatii de care au luat cunostinta in cursul exercitarii responsabilitatilor si inteleg ca nu
au dreptul de a le folosi sau de a le dezvalui nici in timpul activitatii si nici dupa incetarea
acesteia.
Pentru evitarea aparitiei conflictelor de interese, societatea a stabilit o serie de reguli
deontologice ce trebuie respectate atat de membrii Consiliului de Administratie, cat si de
Directorul General si de angajatii societatii, in corelare cu prevederile legale aplicabile.
Transparenta, informarea si comunicarea

Intr-un mediu concurential puternic, in care este esentiala asigurarea confidentialitatii
informatiei profesionale si, in mod particular, a secretului profesional in domeniul de
activitate, societatea dispune de reguli interne pentru a asigura acest echilibru intre:
necesitatea pastrarii informatiilor confidentiale, si
necesitatea dezvaluirii informatiilor corporative relevante in scopul protectiei intereselor

actionarilor, precum si a celorlate categorii de parti interesate.
In scopul asigurarii transparentei si accesului la informatie al tuturor partilor interesate, cat si

respectarii prevederilor legale in vigoare, CONPET asigura diseminarea informatiilor relevante
cu privire la societate, inclusiv aspectele principale ale politicii sale de guvernanta corporativa,
situatiile financiare si performanta societatii, precum si orice alt eveniment important referitor
la societate si activitatea sa.
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 107 din 146
Cu privire la circuitul intern al informatiei si la dezvaluirea catre public a informatiilor

importante, CONPET dispune de reglementari interne care asigura atat respectarea
confidentialitatii si a interdictiei de a utiliza respectiva informatie in interes propriu, cat si
diseminarea in timp util a informatiilor corporative relevante.
Societatea face publica informatia intr-un mod care permite publicului accesul egal si complet
la informatii, in acest scop, dezvoltand o politica adecvata de comunicare, bazata pe utilizarea
de forme diverse de comunicare.
Informatiile relevante sunt publicate pe pagina proprie de internet, in principal in limba
romana.
In cadrul Programului de dezvoltare a sistemului de control intern/managerial elaborat in
conformitate cu OMFP nr.946/2005, republicat in 2011, cu modificarile si completarile
ulterioare, si avand in vedere necesitatea construirii unei culturi a integritatii in cadrul CONPET,
au fost parcurse incepand cu 2011 urmatoarele etape principale pentru dezvoltarea
Guvernantei Corporative:
1. Analiza de conformitate si etica la nivelul societatii
Aceasta etapa a presupus analiza structurii si categoriilor de operatiuni derulate de societate
pentru a determina cadrul normativ aplicabil (national si european, inclusiv acquis-ul
comunitar direct aplicabil), precum si a standardelor si bunelor practici relevante.
2. Identificarea si asumarea valorilor societatii
Presupune organizarea si facilitarea procesului de definire a misiunii - viziunii - valorilor
companiei, in raport de nevoile de conformitate si etica identificate si in raport de prioritatile
economico-financiare ale companiei.
3. Codul de Etica
Exista implementat Codul de Etica (conduita) al societatii elaborat in data de 27.04.2012, de
care Consiliul de Administratie a luat act prin Decizia C.A. nr. 519/ 09.05. 2012.
S-a constituit entitatea Cabinet de Etica in cadrul Serviciului Resurse Umane, in cadrul caruia a
fost numit Consilierul de Etica, prin Decizia Directorului General nr. 158/ 22.05.2012.
4. Diseminare si promovare a codului etic
Aceasta reprezinta componenta finala a programului, care presupune instruirea periodica a
tuturor angajatilor cu privire la strategia institutionala a societatii, asteptarile in materie de
conduita prin raportare la codul etic, precum si drepturile si obligatiile personalului in materie
de etica si conformitate.
Organizarea programului de formare porneste de la premisa ca, daca o societate asigura
functionarea eficienta a promovarii unui comportament etic, determinand schimbare
atitudinala in randul personalului sau, atunci acest sistem poate sa limiteze conflictele interne,
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 108 din 146
furturile din bunurile companiei si fraudele, utilizarea resurselor societatii in alte scopuri decat
cele pentru care sunt acolo, utilizarea imaginii acesteia in beneficiul personal al angajatilor sau
sabotarea intereselor societatii prin conduita necorespunzatoare a angajatilor in raport cu
clientii sau partenerii de afaceri, respectiv coruptia etc. Iar toate acestea se masoara in bani.
Functionarea unui astfel de sistem contribuie la intarirea sistemului de integritate intern si a
sentimentului de siguranta al angajatului, la identificarea acestuia cu valorile societatii, deci la
o performanta mai mare, care in cele din urma se poate traduce in profit mai mare.
Responsabilitate sociala si corporativa

Responsabilitatea sociala corporativa inseamna concentrarea atentiei asupra impactului social
si de mediu al business-ului actionand ca o politica integrata in viata societatii influentand
luarea deciziilor de zi cu zi precum si actiunile organizatiei la toate nivelurile.
Responsabilitatea sociala corporativa este parte integranta a strategiei CONPET. Societatea isi
propune ca fiecare angajat al companiei sa aiba un comportament social responsabil.
Totodata, isi propune si o imbunatatire a practicilor de business prin intarirea politicii de
Guvernare Corporativa.
Prin urmare, CONPET este responsabila nu numai pentru ea insasi, ci si pentru clientii,
actionarii si angajatii societatii, de vreme ce activitatea acestora a avut intotdeauna un impact
asupra societatii si mediului inconjurator.
Pe termen mediu se propune crearea unei politici privind responsabilitatea sociala corporativa
care sa defineasca ariile in care CONPET poate interveni la nivelul comunitatilor locale precum
si pentru a monitoriza si comunica performantele companiei in aceasta privinta, diseminand
informatiii in acest sens prin diverse canale de comunicare.
CONPET, consecvent principiilor dezvoltarii durabile, utilizeaza instrumentele specifice unei
economii moderne, oferite de mentinerea si imbunatatirea continua a Sistemului de
Management Integrat Calitate, Mediu, Sanatate si Securitate in Munca/Ocupationala precum si
implementarea unui Sistem de Management Energetic, si a unui Sistem de Management al
riscurilor, ambele incepand cu anul 2014.
Societatea s-a angajat sa realizeze si sa mentina cele mai inalte standarde in toate aspectele
activitatii sale, sa exercite un impact pozitiv asupra tuturor comunitatilor in care activeaza. O
atentie deosebita se acorda laturii educative, activitatilor sportive si culturale si spiritului
umanitar.
Aceasta angajare implica nu numai acordarea de suport financiar anumitor institutii ci
inseamna si conlucrare pentru ca fiecare angajat, partener, colaborator, actionar sa fie tratat
cu demnitate si respect. In acest sens, CONPET a elaborat propriul Cod Etic, bazat pe
urmatoarele principii: respectarea cadrului legal si a normelor interne, respect si incredere,
orientarea spre calitate, confidentialitate, evitarea conflictelor de interese, responsabilitate
fata de comunitatea locala, responsabilitate fata de mediu, transparenta si loialitate.
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 109 din 146
Unul dintre obiectivele strategice pe termen lung ale CONPET este participarea la dezvoltarea
profesionala a angajatilor prin imbunatatirea continua a cunostintelor si competentelor. Avand
in vedere ca formarea unui specialist in domeniul petrolier presupune o perioada indelungata
de pregatire si formare profesionala, societatea a ales sa colaboreze cu UPG Ploiesti pentru
selectia celor mai buni studenti ai facultatilor de profil. Chiar inainte ca acestia sa devina
angajati ai societatii li se ofera posibilitatea efectuarii unor perioade de stagiu de practica in
cadrul societatii.
In fiecare an, cu ocazia Zilei Petrolistului si a Zilei Societatii, precum si cu diverse alte ocazii,
CONPET organizeaza actiuni de promovare a imaginii societatii: simpozioane, prelegeri, etc.
6.1. Politica privind cazurile de frauda

Politica privind frauda este menita sa faciliteze dezvoltarea activitatilor de control care vor
ajuta la detectarea si prevenirea fraudelor impotriva societatii CONPET. Aceasta actionand in
directia promovarii unei conduite organizationale consecventa prin furnizarea de instructiuni si
atribuirea de responsabilitati pentru dezvoltarea activitatilor de control si realizarea de
investigatii, avand in vedere ca la nivelul societatii nu se accepta infractiunile si alte conduite
necorespunzatoare deliberate.
Conducerea CONPET pune mare pret pe integritatea angajatilor si recunoaste rolul cheie al
acestora in prevenirea, detectarea si raportarea fraudelor. In consecinta, se cere personalului
sa dea dovada in permanenta de vigilenta si sa raporteze imediat orice probleme.
Suplimentar, conducerea se angajeaza sa creeze si sa pastreze un mediu de lucru onest si
deschis,in care oamenii au incredere sa-si exprime preocuparile fara teama de repercusiuni.
Obiectivul Politicii privind Frauda este crearea unui cadru general prin care sa se asigure:
Ca programele anti-frauda si activitatile de control sunt mijloace eficiente in

prevenirea cazurilor de frauda;
Atingerea celor mai inalte niveluri de integritate a afacerii printr-o buna guvernare
corporativa, control intern si transparenta.
Managementul anti-frauda se doreste a fi si va fi dezvoltat ca o componenta integranta a

managementului de conformitate la nivelul societatii.
Aceasta Politica prezinta principiile de baza esentiale si elementele abordarii aspectelor privind
frauda de catre CONPET, incluzand instructiuni si recomandari pentru rezolvarea cazurilor de
frauda. In plus, scopul acestei Politici este acela de a face cunoscuta abordarea situatiilor de
frauda la toate nivelurile societatii.
Conducerea CONPET, sub supravegherea persoanelor insarcinate cu guvernanta, pune
accentul atat pe prevenirea fraudei, care ar putea conduce la reducerea oportunitatilor de
producere a fraudei, cat si pe combaterea fraudei, care ar putea convinge angajatii sa nu
comita fraude, avand in vedere riscul crescut de a fi descoperiti si pedepsiti. Acest lucru se
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 110 din 146
realizeaza prin crearea unei culturi caracterizate de onestitate si comportament etic,

consolidata de o supraveghere activa din partea persoanelor responsabile, prin sistemele de
monitorizare a riscului, control financiar si respectare a legii.
Prin aplicarea codului de etica profesionala si prin exercitarea functiilor de audit intern si
control intern de gestiune, se limiteaza comportamentul inadecvat al angajatilor societatii.
Aplicabilitate
Aceasta Politica se aplica oricaror fraude sau suspiciuni de frauda care implica:
Angajatii cu regim permanent sau part-time, precum si actionarii si investitorii;
Consultantii, contractorii si furnizorii;
Alte parti care au relatii de afaceri cu CONPET care ar putea duce la pierderi financiare
sau sporesc riscul reputational al CONPET.
Activitatile de investigare necesare se vor desfasura indiferent de vechimea in munca a

persoanei suspectate , de pozitia/functia acesteia sau de relatia cu CONPET.
Definitia fraudei
In contextul acestei politici, frauda este definita drept un act intentionat sau deliberat comis de
unul sau mai multi membrii din cadrul conducerii, persoanelor insarcinate cu guvernanta,
angajatilor, sau unor terte parti, ce implica utilizarea inselaciunii pentru a obtine un avantaj
injust sau ilegal.
Frauda poate include orice incalcare a prevederilor privind piata de capital , a legislatiei sau a
reglementarilor interne de catre organisme, angajati sau terti in masura in care aceasta
incalcare poate cauza consecinte pecuniare societatii .
Actiunile care constituie frauda includ, dar nu se limiteaza la:
Abuz de incredere;
Inselaciune si inselaciune cu privire la capitalul de investitii;
Furt si delapidare;
Santaj;
Falsificarea documentelor si alte actiuni manipulative privind documentele;
Jaf;
Manipularea ratei sau pretului pietei;
Infractiuni privind insolventa;
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 111 din 146
Coruptie si mituire (castig personal, acordarea de avantaje, a accepta sau a da mita);
Constrangere si amenintari;
Manipularea declaratiilor contabile si financiare;
Activitati de inside trading (ilegale) si de manipulare a pietei;
Falsificarea evidentelor societatii;
Infractiuni informatice;
Abuzarea secretelor private sau de afaceri;
Aranjamente anti-concurentiale;
Spalare de bani;
Incalcarea politicii de achizitii;
Incalcarea regulilor de reprezentare si de semnare a documentelor.
Principii de baza
CONPET incurajeaza angajatii si orice terti sa raporteze cu incredere orice situatii de frauda,
intelegand rolul deosebit de important al acestora in dezvoltarea culturii organizationale
pentru prevenirea, detectarea si adoptarea de masuri corective impotriva activitatilor
frauduloase.
Orice suspiciuni de comportament fraudulos sau alte nereguli descoperite sau suspectate
trebuie raportate imediat de catre angajati, folosind canalele interne de comunicare ale
CONPET.
Detectarea cazurilor de frauda
Angajatii care obtin informatii , in particular sau in cursul activitatii pe care o desfasoara, in
legatura cu fapte care pot fi considerate drept cazuri de frauda, sunt obligati sa-si informeze
angajatorul in legatura cu acestea. Angajatii pot informa si superiorii directi sau persoanele de
contact indicate de CONPET.
Daca angajatii cu atributii de control financiar si audit intern, pe parcursul misiunii lor, au
identificat o frauda sau au obtinut informatii care indica faptul ca ar putea exista o frauda,
acestia comunica aceste aspecte in timp util catre nivelul adecvat de conducere, pentru a-i
informa pe principalii responsabili pentru prevenirea si detectarea fraudelor.
Odata ce s-a produs informarea in legatura cu indicatiile specifice de frauda, acestia trebuie de
consulte unitatile organizationale responsabile cu investigarea fraudelor.
Protectia persoanei suspectate si confidentialitatea
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 112 din 146
Plangerile anonime sunt mai putin credibile si deci se pot considera a fi la discretia societatii. In
exercitarea acestui drept , factorii care vor fi luati in considerare includ:
Gravitatea aspectelor;
Credibilitatea interesului;
Posibilitatea obtinerii unei confirmari a faptelor supuse atentiei din partea unor surse
independente si de incredere.
Limitele prevederilor constitutionale si ale altor legi nationale privind drepturile persoanei
suspectate trebuie respectate si aplicate ca atare in timpul procedurii de investigare.
In timpul acestei proceduri, membrii echipei de investigare trebuie sa se abtina de la orice
actiuni care ar putea dezvalui identitatea persoanei/persoanelor suspectate sau a informatiilor
privind comportamentul suspicios, exceptand situatia in care aceasta dezvaluire este necesara
in mod rezonabil.
Datele cu caracter personal trebuie manipulate conform reglementarilor privind protectia
datelor din cadrul CONPET si legislatiei nationale relevante.
6.2. Managementul riscurilor si sistemul de control intern/managerial

Managementul riscului este o parte esentiala a managementului strategic al oricarei
organizatii, fiind procesul prin care organizatiile abordeaza metodic riscurile legate de
activitatile lor sporind astfel intelegerea avantajelor si dezavantajelor potentiale ale factorilor
care pot afecta organizatia. Aceasta abordare creste probabilitatea de succes si reduce atat
probabilitatea de esec cat si nivelul de incertitudine asociat cu atingerea obiectivelor
organizatiei.
In cadrul S.C. CONPET S.A. managementul riscului este deja o componenta esentiala in fiecare
proiect, in prioritizarea actiunilor si investitiilor. Managementul societatii este in continuare
preocupat si responsabil pentru stabilirea si aprobarea politicilor, alinierea obiectivelor
managementului riscului cu obiectivele si strategiile societatii si pentru alocarea resurselor
necesare. In acest sens, prin Decizia nr.18 din data de 18.12.2013, Consiliul de Administratie a
mandatat conducerea executiva a societatii sa deruleze activitatile necesare implementarii la
nivelul societatii a principiilor si liniilor directoare ale managementului riscului, in conformitate
cu SR ISO 31000:2010.
La nivel societatii CONPET SA urmeaza implementarea Managementului riscului prin stabilirea
unor obiective generale atat in conformitate cu SR ISO 31000:2010 cat si in deplina
conformitate cu prevederile standardelor de control intern/managerial la entitatile publice
aprobate prin Ordinul MFP 946/2005, republicat si completat, implementate si devoltate
annual inca din 2011:
Implementarea se va realiza prin:
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 113 din 146
Includerea in obiectivele generale a obiectivului: Implementarea sistemului de

management al riscului;
Includerea in Manualul Sistemului de Management Integrat, cod M-SMI Ed.5 Rev.0,

la capitolul 1.3.Documente aplicabile, a standardelor SR ISO 31000:2010Managementul riscului. Principii si linii directoare, SR Ghid ISO 73:2010
Managementul riscului. Vocabular si SR EN 31010:2011 - Managementul riscului.
Tehnici de evaluare a riscurilor, precum si a prevederilor referitoare la Managementul
Riscului;
Reevaluarea si identificarea in continuare a riscurilor si intocmirea Formularelor de

alerta la risc, ce au fost analizate in cadrul Echipelor de gestionare a riscurilor (EGR), la
nivelul entitatilor interne ale societatii CONPET;
Elaborarea de Registre de risc si evidentierea in mod distinct a riscurile in functie de

tolerabilitate prin inregistrare in:
Registre de risc de nivel II - care au expunerea cel mult egala cu limita de toleranta;
Registre de risc de nivel I - care au expunerea mai mare decat limita de toleranta,
respectiv intolerabile, si trebuie escaladate la nivel suprior de management.
n cursul anului 2013, s-a realizat revizuirea obiectivelor specifice pentru toate entitatile
structurii organizatorice a CONPET aprobata in sedinta Consiliului de Administratie din
12.04.2013, in conformitate cu procedura de sistem Definirea misiunii, viziunii, valorilor
comune si a obiectivelor S.C. CONPET S.A., cod PS-MI-17 Ed.3 Rev.0.
S-a realizat pana la sfarsitul anului 2013 reevaluarea riscurilor care pot afecta realizarea
obiectivelor specifice si s-au stabilit masuri de atenuare a riscurilor, cu termene si responsabili
de realizare. Aceste analize sunt evidentiate in registre de riscuri, in conformitate cu procedura
de sistem Managementul riscurilor, cod PS-MI-18 Ed.2 Rev.0.
Managementul riscului ghid de analiza
CONPET isi defineste ca si misiune organizationala, asigurarea functionarii in conditii de
maxima siguranta si stabilitate, cu indeplinirea standardelor de calitate si a indicatorilor de
performanta prevazuti in buget.
In indeplinirea misiunii sale, CONPET a fundamentat un sistem de management integrat,
implementat in conformitate cu cerintele standardelor de management:
al calitatii (SR EN ISO 9001: 2008);
al mediului (SR EN ISO 14001:2005);
al securitatii si sanatatii in munca (SR OHSAS 18001:2008);
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 114 din 146
al controlului intern/managerial (Ordinul MFP nr.946/2005 pentru aprobarea Codului

controlului intern/ managerial);
al sigurantei feroviare (Directiva 2004/49/CE - Directiva privind siguranta feroviara).
Incepand 2014 ne-am propus conformarea cu cerintele standardelor de management:
al energiei (SR EN ISO 50001:2011);
al riscului (SR ISO 31000:2010).
Documentele care stau la baza sistemului de management integrat stabilite si comunicate

sunt:
Declaratie privind Politica referitoare la calitate si Obiectivele generale ale calitatii;
Declaratie privind Politica referitoare la mediu si Programul de management de mediu;
Declaratie privind Politica referitoare la sanatate si securitate ocupationala si Planul de

prevenire si protective;
Declaratie privind Politica referitoare la siguranta feroviara si Obiectivele generale ale

sistemului de management al sigurantei feroviare;
Obiectivele generale si specifice ale societatii;
Manualul sistemului de management integrat.
Printre obiectivele generale urmarite de Directorul General al CONPET cu relevanta in ceea ce

priveste managemetul Riscului, si ca urmare a dezvoltarii sistemului de control
intern/managerial in conformitate cu OMFP 946/2005, republicat si completat se numara:
Dezvoltarea nivelului de constientizare si competenta a personalului;
Conformarea cu cerintele legale si alte cerinte aplicabile Societatii;
Dezvoltarea procesului de identificare si atenuare a riscurilor de nerealizare a

obiectivelor propuse.
Ca si majoritatea organizatiilor care suporta influenta unor factori interni si externi, ce pot
conduce la nerealizarea obiectivelor propuse, CONPET poate fi supusa, in aceste conditii,
efectelor neindeplinirii target-urilor, ceea ce conduce, invariabil, la aparitia riscurilor.
In conformitate cu Standardul SR EN ISO 31000:2010, riscul este efectul incertitudinii (deficit
de informatii referitor la intelegerea/cunosterea unui eveniment, a consecintelor sau a
plauzibilitatii sale) asupra realizarii obiectivelor. Asadar, riscurile pot fi evaluate si prioritizate
doar in stransa legatura cu obiectivele declarate ale organizatiei. Ad consequence, obiectivele
managementului riscului ar trebui aliniate acestora, cat si strategiilor organizatiei. Prin
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 115 din 146
extrapolare, indicatorii de performanta ai managementului riscului (ex: obiective clare de

performanta organizationala derivate din cuantificarea, revizuirea, modificarea ulterioara a
proceselor, sistemelor, resurselor, capacitatilor, abilitatilor) ar trebui sa se regaseasca in
politica indicatorilor de performanta ai Companiei. Se recomanda ca, insasi cultura
organizationala, sa fie armonizata cu politica de management al riscului, care ar trebui inclus in
toate practicile si procesele Societatii.
Pe cale de consecinta, trebuie stabilit, ab initio, cadrul organizational care sa furnizeze
elementele fundamentale (politica, obiectivele, mandatul, angajamentele referitoare la
managementul riscului) pentru proiectarea, implementarea, monitorizarea, revizuirea si
imbunatatirea continua a gestionarii riscului in intreaga societate. Acest context intern este
necesar dar nu si suficient, astfel incat fara referire la mediul extern, nu se poate vorbi despre
un model exhaustiv. Contextul extern se refera la mediul legal, de reglementare, financiar,
tehnologic, politic, economic, natural, cultural, social, la factorii cheie si la tendintele cu impact
asupra obiectivelor organizatiei, la relatiile cu partile interesate externe si care pot afecta
indeplinirea obiectivelor Societatii.
De la general la particular, contextul se restrange laslabiciunile/riscurile interne ale
organizatiei, unde acestea deriva din neindeplinirea/indeplinirea defectuoasa a obiectivelor,
riscuri care vor fi formulate, inregistrate, analizate, monitorizate, revizuite (profilul riscului se
poate modifica), tratate, tolerate, functie de doi factori esentiali: probabilitate (plauzibilitate)
si impact. Astfel, o buna gestionare a riscurilor conduce la:
O mai mare incredere in atingerea obiectivelor stabilite;
Siguranta ca amenintarile posibile vor fi controlate si mentinute intr-o limita

acceptabila;
O mai buna exploatare a oportunitatilor.
Riscurile strategice, precum pierderea clientilor, anularea unor contracte sau investitii
nefundamentate sunt cateva din elementele care pot distruge o afacere. Insa, organizatiile
care isi evalueaza si controleaza cu acuratete riscurile strategice, pot masura amenintarile
majore ce vizeaza obiectivele financiare si de business. Acestea se pozitioneaza prin luarea de
decizii calculate si evitarea problemei aversiunii fata de risc.
Conceptul de risc operational este definit in diferite moduri, in functie de abordare. Una din
definitii prezinta riscul operational ca risc de pierdere, determinat fie de utilizarea unor
procese, sisteme si resurse umane inadecvate sau care nu si-au indeplinit functia in mod
corespunzator, fie de evenimente si actiuni externe. Riscul operational include si riscul legal
definit astfel: risc de pierdere ca urmare atat a amenzilor, penalitatilor si sanctiunilor de care
entitatea este pasibila in caz de neaplicare sau aplicare defectuoasa a dispozitiilor legale sau
contractuale, cat si a faptului ca drepturile si obligatiile contractuale ale entitatii si/sau ale
contrapartidei sale nu sunt stabilite in mod corespunzator.
Riscul operational este strans legat de pierderile/profiturile generate de pozitionarea in piata.
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 116 din 146
Evenimentele de risc operational reprezinta acele situatii care, datorita unor factori interni sau
externi aflati sau nu sub controlul Societatii, se pot materializa in pierderi. Un numar cat mai
mare de evenimente de risc operational trebuie sa fie identificate si prevazute in documentatia
specifica prin stabilirea conditiilor in care este posibil sa se materializeze, a efectelor directe si
potentiale, a metodelor de evaluare precum si a urmaririi in timp a eficientei masurilor de
prevenire si control adoptate. O atentie deosebita trebuie indreptata asupra posibilitatii ca
evenimente neasteptate si neprevazute, cu o severitate variabila a consecintelor, sa fie
intalnite in decursul activitatii.
Factori de risc
Criza financiara
Turbulentele semnificative aparute la nivelul pietei globale de credit au avut un efect
semnificativ asupra entitatilor care activeaza in diverse industrii, creand o criza generalizata de
lichiditate si solvabilitate la nivelul pietelor financiar bancare.
Alte efecte semnificative ale crizei sunt cresterea costurilor de finantare, reducerea pietei
creditarii si a consumului, o volatilitate semnificativa a pietelor de capital si a ratelor de schimb
etc. Falimentele au afectat sectorul financiar bancar, anumite state contribuind la recapitalizarea unor asemenea entitati in scopul salvarii acestora de la faliment. Capacitatea de
creditare s-a redus semnificativ, la fel si disponibilitatea de a credita, astfel incat cea mai mare
parte a sectorului non-bancar la nivel mondial se confrunta cu incetinirea cresterii sau cu o
severa recesiune economica.
Riscul determinat de corelarea cu evolutia pietei globale
Evenimentele de pe piata financiara mondiala au un impact direct dar si indirect asupra
evolutiei economiei romanesti, fapt reflectat in evolutia pietei de capital romanesti in ultimii
ani. Prin urmare, evolutiile la nivel mondial afecteaza atat activitatea CONPET cat si evolutia
acestuia pe piata de capital.
Economia Romaniei, ca oricare economie in dezvoltare, este sensibila la fluctuatia activitatii la
nivel global. Evenimentele de ordin politic, economic, social si de alta natura de pe piata
mondiala au un impact semnificativ asupra climatului economic in care CONPET isi desfasoara
activitatea .
Riscul de piata de frontiera
Investitorii in piete de frontiera trebuie sa fie constienti de faptul ca astfel de piete prezinta un
risc mai mare decat pietele tarilor cu o economie dezvoltata si cu sisteme juridice si politice
mature. Acest risc este determinat de necesitatea adaptarii sistemului legislativ in scopul
crearii unor instrumente eficiente atat din punct de vedere juridic, cat si economic pentru
asigurarea cadrului necesar unei economii de piata functionale.
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 117 din 146
Piata de capital romaneasca se incadreaza la nivelul actual de dezvoltare in categoria pietelor

de frontiera, piete care prezinta riscuri mai mari comparativ cu pietele emergente sau pietele
dezvoltate, desi pot oferi investitorilor performante mai bune. Riscul de tara este generat de
probabilitatea aparitiei unor schimbari politice, sociale si economice neprevazute, schimbari
legislative repetate, fluctuatii ale cursului de schimb sau rate ridicate ale inflatiei.
Chiar daca Romania este stat-membru al Uniunii Europene, situatia financiara si rezultatele
CONPET pot fi influentate de evenimente neprevazute caracteristice unei piete de frontiera,
considerata o piata caracterizata de o volatilitate mult mai ridicata, mai ales in contextul global
actual.
Riscuri privind actiunile

Din punct de vedere al valorii tranzactiilor efectuate sau al capitalizarii pietei, Bursa de Valori
Bucuresti poate fi considerata o bursa de dimensiuni reduse, comparativ cu alte burse din
lume, existand astfel riscuri legate de lichiditatea redusa a pietei, precum si de volatilitatea
ridicata a pretului actiunilor tranzactionate.
Lichiditatea redusa a pietei poate determina imposibilitatea cumpararii sau vanzarii de actiuni
ale Societatii fara a avea un impact semnificativ asupra pretului acelei actiuni, generand astfel
si o volatilitate ridicata a pretului actiunilor.
Riscuri de natura legislativa

Rezultatele initiativelor CONPET sunt greu de anticipat si pot avea de suferit de pe urma
instabilitatii legislative din Romania. Modificarea frecventa a actelor normative, inclusiv a celor
care au impact direct asupra activitatii CONPET pot genera riscuri pentru CONPET.
Efortul CONPET de a se adapta constant cerintelor legislative in continua schimbare poate
genera costuri suplimentare semnificative si eventualele modificari viitoare ale cadrului
legislativ ar putea avea efecte negative asupra activitatii si profitabilitatii CONPET (majorarea
impozitelor, introducerea de impozite si taxe noi, reducerea sau suspendarea unor inlesniri
fiscale etc.).
De asemenea, o eventuala crestere a nivelului redeventei platite pentru utilizarea Sistemului
National de Transport poate afecta situatiile financiare si proiectiile financiare. In trecut, au
existat astfel de proiecte legislative, iar societatea si-a exprimat punctul de vedere in sensul
inoportunitatii unei asemenea decizii legislative, justificat prin prezentarea efectelor financiare
produse, atat asupra societatii, cat si, in lant, la nivel macroeconomic. O crestere a nivelului
redeventei se va reflecta in cresterea tarifului de transport iar, ulterior, consecintele se pot
regasi pe doua directii: in scaderea cantitatilor de titei transportate in special la titeiul din
import si asupra pretului la pompa al produselor finite rezultate din prelucrarea titeiului.
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 118 din 146
Asadar, legislatia romana referitoare la activitatea CONPET se poate modifica in defavoarea

societatii si implicit a investitorilor (majorarea impozitelor, introducerea de impozite si taxe
noi, reducerea sau suspendarea unor inlesniri fiscale).
Un risc important il constituie pierderea facilitatii cu privire la cheltuielile suportate de statul
Roman, pentru asigurarea pazei si protectiei conductelor cu efective de jandarmi,
reglementate prin HG 1107 din 14 noiembrie 2012, care modifica si completeaza HG nr.
1468/2005.
Riscuri aferente unor litigii
Unul dintre riscurile importante la care este expusa societatea in momentul de fata, in calitate
de concesionar al Sistemului National de Transport al Titeiului, Gazolinei, Etanului si
Condensatului are ca izvor regimul juridic al terenurilor sub/supratraversate de conductele
magistrale de transport instituit de dispozitiile. Legii petrolului nr.238/2004,. Numarul de
proprietati private sub/supratraversate de conducte este foarte mare si exista posibilitatea ca
din ce in ce mai multi proprietari sa actioneze in judecata societatea pentru obtinerea de
despagubiri motivate prin simpla prezenta a conductelor pe terenul lor. Din cauza modului
defectuos in care a fost reglementat regimul juridic al terenurilor sub/supratraversate de
conductele magistrale de transport, CONPET a fost si este si in prezent angajata intr-o serie de
procese in care proprietarii terenurilor respective solicita fie ridicarea conductelor de
transport, fie mutarea lor pe alte amplasamente (pe cheltuiala CONPET), fie acordarea de
despagubiri anuale reprezentand sume consistente. Mai mult, chiar unele autoritati publice au
emis pretentii cu caracter pecuniar in legatura cu prezenta componentelor apartinand SNT pe
terenurile aflate in proprietatea sau administrarea lor.
Societatea a elaborat in decursul ultimilor ani mai multe propuneri legislative de modificare a
Legii nr.238/2004 legea petrolului, in speranta unei reglementari coerente si clare a
regimului juridic al terenurilor sub/supratraversate de conductele magistrale de transport. In
esenta, aceste propuneri pleaca de la urmatoarele premise:
proprietatea publica (asupra conductelor magistrale) trebuie sa coexiste cu

proprietatea privata asupra terenurilor, fapt care conduce la concluzia ca statului
trebuie sa-i fie recunoscuta exercitarea cu titlu gratuit a unor anumite categorii de
drepturi reale (servituti etc.) in legatura cu prezenta conductelor in teren;
CONPET trebuie sa despagubeasca integral pe proprietarul terenului pentru orice

actiune care ar presupune ocuparea temporara a terenului in scopul efectuarii de
reparatii, pentru prejudiciile suferite de proprietari ca urmare a avariilor tehnice etc.
Riscul legat de cadrul de reglementare si de autorizatii

Activitatea principala a CONPET, si anume transportul prin conducte si cazane CF, are un
impact semnificativ asupra mediului, ceea ce presupune obtinerea si reinnoirea autorizatiilor
care reglementeaza activitatea Societatii, obtinerea autorizatiilor de construire, in baza tuturor
avizelor necesare pentru lucrarile subcontractate din programele de reparatii capitale (RK) si
investitii, obtinerea autorizatiilor si certificarii pentru activitatea de transport feroviar (AFER),
obtinerea autorizarii INSEMEX pentru toate sectoarele etc.
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 119 din 146
Activitatea Societatii este supusa unui volum mare de reglementari din diverse domenii care,
daca nu sunt respectate, pot conduce la sanctionarea societatii sau suspendarea activitatii. De
asemenea, Societatea se confrunta cu lipsa de coerenta si concordanta existenta intre aceste
reglementari, din cauza carora apar cheltuieli suplimentare si intarzierea inceperii sau
finalizarii unor lucrari cu efecte negative, cum sunt: avariile tehnice, urmate de pierderi de
produs transportat si primirea de sanctiuni din partea autoritatilor.
Riscul de credit
Societatea acorda credit comercial clientilor sai si poate fi expusa la riscul de neplata.
Societatea desfasoara relatii comerciale numai cu terti recunoscuti, care justifica finantarea pe
credit. Conducerea monitorizeaza indeaproape expunerea la riscul de credit comercial. Riscul
de credit legat de creantele comerciale este redus, tinand cont ca incasarea acestora are loc cu
regularitate, la termenele prevazute in contractele incheiate si avand in vedere garantiile
materiale acordate de clienti. Riscul de credit legat de creantele comerciale este redus datorita
incasarii cu regularitate a serviciilor de transport. Chiar daca exista concentratii semnificative,
baza de clienti fiind extrem de redusa, conducerea apreciaza ca riscul de credit comercial este
redus. La randul ei, CONPET isi achita obligatiile catre furnizori la scadentele convenite.
Riscul de piata
Societatea este dependenta de nivelul de prelucrare a titeiului din Romania. CONPET nu este
interconectat la extern. Riscul semnificativ il reprezinta reducerea cantitatii de titei
transportata ca rezultat al reducerii cantitatii de titei importata de rafinarii. Aceasta face ca
gradul de utilizare a subsistemului de import sa fie de sub 10%. In prezent, rafinariile care
prelucreaza titei din import si folosesc Sistemul National de Transport pentru transportul lui,
sunt S.C. Petrotel Lukoil S.A si intr-o mai mica masura Rafinaria Petromidia. In lipsa unei
interconectari a Sistemului National de Transport la alte retele de transport din afara
Romaniei, exista o dependenta a realizarii veniturilor programate de deciziile societatilor
implicate in prelucrarea titeiului in Romania.
Cantitatea de titei si gazolina produsa din resursele interne ale Romaniei pentru urmatorii 3
ani, pe baza informatiilor primite de Societate de la OMV, este relativ constanta, situandu-se la
nivelul de circa 4 milioane tone/an.
Ca urmare a restructurarii industriei petro chimice din Romania, transportul produselor
derivate din tara din titei (gazolina si etan) s-a diminuat drastic, fapt care influenteaza in mod
negativ gradul de utilizare a subsistemului aferent acestor produse.
Din aceste considerente, cu sprijinul actionarului principal, Ministerul Economiei si al
Autoritatii de Reglementare a Activitatii (ANRM), Societatea face eforturi pentru identificarea
de noi oportunitati care sa duca la cresterea gradului de utilizare a sistemului, implicandu-se
totodata in proiectele regionale demarate in domeniul sau de activitate.
Conducerea societatii considera ca nu poate prevedea schimbarile ce vor avea loc in Romania
cu privire la decizia rafinariilor asupra nivelului de prelucrare, inchidere/deschidere a unitatilor
de prelucrare si efectele acestora asupra situatiei financiare, asupra rezultatului din exploatare
si a fluxurilor de trezorerie ale Societatii.
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 120 din 146
Riscuri operationale
Rezultatele si activitatea Societatii pot fi influentate de riscuri operationale specifice, incluzand
urmatoarele:
escaladarea fenomenului infractional de atac la conducte cu impact semnificativ

asupra Sistemului National de Transport prin Conducte si asupra mediului
inconjurator;
degradarea Sistemului National de Transport prin conducte ca urmare a gradului

scazut de utilizare (cantitati mici, frecventa redusa).
Inchiderea unui punct de extractie a titeiului atrage de fiecare data demararea unei proceduri
de identificare a altor posibilitati de exploatare a SNT.
In cazul in care nu au fost identificate noi oportunitati de utilizare a capacitatilor respective, cu
avizul ANRM se procedeaza la conservarea/dezactivarea acestora in scopul reducerii
cheltuielilor.
Notiunea de risc este strans legata de cea de control, implementata, initial, in institutiile
private, unde si-a demonstrat pe deplin eficacitatea. In vederea cresterii calitatii actului
managerial si pentru conformitatea cu standardele internationale si reglementarile nationale,
organizatiile publice au adoptat conceptul de control intern. Potrivit Institutului Auditorilor
Interni, controlul intern reprezinta orice actiune inteprinsa de management, consiliul de
administratie si de alte parti pentru gestionarea riscurilor si pentru cresterea probabilitatii ca
obiectivele si scopurile sa fie atinse. Cartea Alba a reformei manageriale in cadrul serviciilor
Comisiei Europene, statueaza: controlul intern acopera totalitatea politicilor si procedurilor
concepute si implementate de catre managementul organizatiei pentru a asigura: atingerea
obiectivelor intr-un mod economic, eficient si eficace, respectarea regulilor externe si a
politicilor si regulilor managementului, protejarea bunurilor si a informatiilor, prevenirea si
depistarea fraudelor si greselilor, precum si calitatea documentelor de contabilitate si
producerea in timp util de informatii de incredere referitoare la segmentul financiar si de
management.
Controlul intern/managerial
Grupul de lucru
Grupul de lucru este structura de specialitate a CONPET si are ca responsabilitate principala
monitorizarea, coordonarea si indrumarea metodologica a implementarii si dezvoltarii
sistemului propriu de control intern/managerial, la nivelul societatii.
Inca de la inceputul 2011, Directorului General a constituit structura interna cu atributiile
stabilite la art.3 din OMFP 946/2005, republicat 20011 si completat, ultima fiind Decizia
nr.775/27.11.2013 de modificare a componentei grupului de lucru cu atributii de monitorizare,
coordonare si indrumare metodologica a sistemului de control intern/managerial, care abroga
Decizia 604/03.12.2012.
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 121 din 146
Grupul de lucru are urmatoarele atributii:
elaborarea programului de dezvoltare a sistemelor de control managerial care

cuprinde etape, responsabilitati concrete si termene de realizare, pe care il va supune
aprobarii Directorului General;
grupul de lucru urmareste realizarea si asigura actualizarea programului;
efectuarea tuturor demersurilor in vederea aducerii la indeplinire a dispozitiilor OMFP

946/2005 republicat.
Fiecare membru al grupului de lucru este responsabil pentru indeplinirea sarcinilor din
programul de dezvoltare a sistemelor de control managerial si respectarea termenelor
stabilite.
Serviciul Audit Public Intern consiliaza grupul de lucru pe perioada de functionare a acestuia.
Principalele activitati in care auditorul intern trebuie sa consilieze grupul de lucru sunt:
analiza sistemului de control existent;
consilierea pentru pregatirea activitatilor privind: elaborarea Listei obiectivelor si

activitatilor, elaborarea Arborelui activitatilor, elaborarea procedurilor, elaborarea
Registrului riscurilor.
Serviciul Audit Public Intern trebuie sa monitorizeze activitatile grupului de lucru pana la
implementarea in totalitate a sistemului de control intern/managerial si sa informeze
sistematic Directorul General asupra activitatii grupului de lucru si asupra problemelor cu care
se confrunta acesta si ca pot intarzia procesul de implementare.
Programul de dezvoltare a sistemului de control intern/managerial
Programul de dezvoltare a sistemului de control intern/ managerial al CONPET prin
implementarea prevederilor OMFP nr. 946/2005 , republicat 2011, modificat cu Ord.1423/26
nov 2012 se analizeaza anual dupa evaluarea gradului de implementare cu Anexa 4.1. Anexa
4.2. din OMFP nr.946/2005, republicat 2011 si cuprinde in principal 12 etape.
Evolutia implementarii sistemului de control intern/ managerial la nivelul CONPET
In anul 2011, in urma evaluarii sistemului de control intern/ managerial, acesta a fost declarat
neconform, cu 11 standarde implementate, 11 partial implementate si 3 neimplementate.
In anul 2012, in urma evaluarii sistemului de control intern/ managerial, acesta a fost declarat
partial conform, cu 18 standarde implementate, 6 partial implementate si 1 neimplementat.
In anul 2013, in urma evaluarii sistemului de control intern/ managerial si intocmirii Anexelor
4.1, 4.2 si Raportului asupra sistemului de control intern managerial la 31.12.2013, acesta a
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 122 din 146
fost declarat partial conform, cu 23 standarde implementate, 2 partial implementate si 0

neimplementate.
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 123 din 146
7. Indicatori si criterii de performanta

Indicatorii si criteriile de performanta propusi sunt prezentati in tabelul urmator:
Nr
crt
EBITDA
Pondere
Interval de
raportare
Unitate masura
30%
anual
Scaderea
cheltuielilor de
exploatare
30%
anual
% in cifra de afaceri
Crestere
productivitate
munca
30%
anual
Scaderea
numarului
total de avarii
tehnice
10%
anual
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Obiectiv de
performanta
1% crescut fata de
nivelul anterior al
anului precedent
pentru 2014 si
2.5% pentru anii
2015-2017
1.5% redus fata de
nivelul anterior al
anului precedent
incepand cu 2015
in conditiile in
care nivelul
inregistrat in 2014
este mai mic sau
egal cu cel din
2013
cresterea venitului
mediu pe salariat
cu 3% pe an media
anilor 2014-2017
4% reducere in
medie pe an de la
nivelul de 116
avarii tehnice
inregistrate in
2013
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 124 din 146
Anexe
Anexa 1 Determinantii evolutiei profitului brut 2010-2011 si 2011-2012
Determinantii care au contribuit la scaderea profitului brut in intervalul 2010-2011 cu 9,48 mil.
lei sunt:
Vanzare stoc titei cu 0,37 mil. lei.
Cantine cu 0,49 mil. lei;
Baze sportive cu 0,17 mil. lei.

70,000,000
8,067,223
financiara
37,840,526
- 9.773.344
- 12.921.127
- 20.757
titei si gazolina
20,000,000
Cheltuieli cu
amortizarea si
- 475.925
10,178,500
import
- 110.796
- 5.718.633
- 5.876.527
9,773,345
Venituri reluare la
0.0
cota de modernizare
tara
- 4.492.681
30,000,000
- 17.315
Venituri cantine -
387.183
- 58.401
- 477.449
- 480.494
0
- 10.041.486
12.577.969
Venituri subsistem
tara
47.321.232
40,000,000
Profit brut 2010
lei
50,000,000
Cheltuieli baze
sportive
60,000,000
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Profit brut 2011
Cheltuieli alte
activitati
financiara

titei
10,000,000
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 125 din 146
10,000,000
25,000,000
20,000,000
15,000,000
5,000,000
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
pag. 126 din 146

6.655.666
Cheltuieli alte
activitati
Profit brut 2012
financiara
39,883,148
5,972,170
882.729
38.636
Cheltuieli cu
amortizarea si
27.296
Cantine cu 0,04 mil. lei.

titei si gazolina
Vanzare stoc titei cu 0,19 mil. lei;
83.453
Cheltuieli baze
sportive
517,153
- 1.505.544
import
- 6.207.839
Baze sportive cu 0,09 mil. lei.
tara
financiara
- 882.729
3,702,894
Venituri reluare la
0.0
cota de modernizare
- 231.972
- 64.790
Venituri cantine -

titei
7.800
2.433.529
- 207.995
- 12.306.444
30,000,000
3.128.611
35,000,000
37.840.626
Profit brut 2011
Venituri subsistem
tara
lei
Determinantii care au contribuit la cresterea profitului brut in intervalul 2011-2012 cu 2,04 mil.
lei sunt:
45,000,000
40,000,000
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
Anexa 2 Determinantii evolutiei profitului operational subsistem tara

2010-2011 si 2011-2012
Determinantii profitului operational subsistem tara
Analizand evolutia profitului operational aferent subsistemului tara, se constata ca alaturi de
cresterea profitului din transport prin conducte, cu 10,8 mil. lei in perioada 2010-2013,
scaderea nivelului pierderilor generate de activitatile de transport combinat si CF au contribuit
cu 8,7 mil. lei la cresterea profiturilor.
Evoluia veniturilor i cheltuielilor operaionale pentru subsistem ul ar
Venituri subsistem ar
Conducte
Combinat
CF
Cheltuieli subsistem ar
Conducte
Combinat
CF
Profit operaional subsistem ar
Conducte
Combinat
CF
2010
280,773,616
186,396,288
10,962,019
83,415,309
257,078,323
119,199,812
30,291,739
107,586,772
23,695,293
67,196,476
19,329,720 24,171,463 -
2011
293,351,585
194,089,310
8,498,290
90,763,985
262,796,956
120,036,461
29,831,201
112,929,295
30,554,629
74,052,849
21,332,911 22,165,310 -
2012
296,480,196
198,168,775
12,471,484
85,839,937
264,302,500
108,502,442
28,908,873
126,891,185
32,177,696
89,666,333
16,437,389 41,051,248 -
2013
304,694,633
202,285,138
14,392,153
88,017,342
261,557,083
124,291,787
31,125,658
106,139,638
43,137,550
77,993,351
16,733,505
18,122,296

Scaderea profiturilor operationale pe urmatoarele componente:
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 127 din 146
Determinantiievolutiei profitului operational subsistem tara 2012-2013

50,000,000
45,000,000
43,137,550
10,000,000
20,751.547
15,000,000
-2.216.785
20,000,000
-15.789.344
25,000,000
2.177.405
32.177.696
lei
30,000,000
4.116.363
35,000,000
1.920.669
40,000,000
Profit operaional
2013
Cheltuieli cf -
Venituri cf -
Venituri combinat -
Profit operaional
2012
Venituri conducte -
5,000,000

S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 128 din 146
Anexa 3 Lista principalilor furnizori in intervalul 2010-2013

Situaia furnizorilor n intervalul 2010-2013
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
Furnizor
GRUPUL FEROVIAR ROMAN
GRUPUL FEROVIAR ROMAN BRAZI
OMV PETROM SA
OMV PETROM MARKETING
ACCOR SERVICE
EDENRED
ENEL ENERGIE
INSPET
PREMIER ENERGY
ENVIROTECH
CEZ VANZARE
ARELCO DISTRIBUTION
EUROSTING SRL BUZAU
GDF SUEZ
INVEST GENERAL CONSTRUCT
TINMAR INDUSTRY
Total
Valoare (lei)
2010
2011
2012
2013
83,048,083 86,619,930 87,522,941 90,122,456
7,304,229
6,603,002
4,870,703
6,588,619
8,889,028
9,037,331
8,868,005
9,371,367
1,139,668
1,510,519
1,877,828
2,108,186
6,208,585
0
0
0
691,686
4,305,625
6,201,020
4,879,615
4,711,519
0
0
0
3,569,656
1,620,839
1,418,833
0
2,071,807
2,247,689
1,325,283
2,454,967
2,009,039
3,142,830
5,423,937
2,635,141
1,513,615
0
1,512,774
0
0
4,461,329
0
0
0
1,431,447
0
0
0
1,004,447
1,139,559
1,207,684
0
1,037,353
0
0
0
0
4,970,520
6,844,393
121,156,916 123,022,343 125,131,404 126,212,427
Servicii prestate/ produse

furnizate
Servicii manevr vagoane
Servicii manevr vagoane
Servicii pompare, utiliti
Furnizare carburant
Tichete mas i cadou
Tichete mas i cadou
Energie electric
Lucrri reparaii, oxigen tehnic
Gaze
Servicii ecologizare
Energie electric
Energie electric
Lucrri reparaii capitale
Gaze
Lucrri reparaii capitale
Energie electric
Anexa 4 Tarifele de transport pentru subsistemul import

Evolutia tarifelor de transport pentru subsistemul import rafinaria Arpechim
30
25.42
25
22.06
lei/to
21.63
20
24.03
23.34
19.49
20.44
18.41
20.31
18.3
23.88
21.92
20.91
19.2
17.79
16.03
15
10
24.10.2006-15.11.2007
pn la 60.000
16.11.2007-09.12.2008
ntre 60.000-100.000
10.12.2008-18.01.2010
ntre 100.000-150.000
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
19.01.2010-prezent
peste 150.000
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 129 din 146
Evolutia tarifelor de transport pentru subsistemul import rafinaria Rafo Onesti

30
24.73
25
22.7
lei/to
21.03
20
18.95
18.41
20.44
22.06
19.84
17.87
24.03
23.32
21.41
20.91
19.2
17.79
16.03
15
10
24.10.2006-15.11.2007
16.11.2007-09.12.2008
pn la 60.000
ntre 60.000-100.000
10.12.2008-18.01.2010
ntre 100.000-150.000
19.01.2010-prezent
peste 150.000
Evolutia tarifelor de transport pentru subsistemul import rafinaria Petromidia

7
6.5
5.97
5.53
5.06
4.98
lei/to
5.95
5.46
5.44
4.99
4.62
4.56
4.16
3.79
3.48
3.22
2.9
3
2
1
0
24.10.2006-15.11.2007
pn la 60.000
16.11.2007-09.12.2008
ntre 60.000-100.000
10.12.2008-18.01.2010
ntre 100.000-150.000
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
19.01.2010-prezent
peste 150.000
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 130 din 146
Anexa 5 Gradul de utilizare a Sistemului de Transport pe tronsoane

Grad de utilizare al sistem ului de transport pe tronsoane
Tronson conduct
20" Baraganu - Onesti
20" Calareti - Pitesti
14" Constanta - Baraganu
14" Baraganu - Calareti
Suplac - Rafinaria Crisana
Ticleni - Radinesti fir II
Lact - racord magistrala
Banesti - Rafinaria Cimpina
Turburea - Rafinaria Arpechim
Teremia - Valcani
Jugureanu - Ciresu
Boldesti - Ploiesti
14" Calareti - Pitesti
Izvoru - racord magistrala
24" Constanta - Petromidia
Virteju - Radinesti
Pirvu Rosu - Rafinaria Arpechim
Surani - Magurele
Cobia - racord la magistrale fir I si II
Recea - Mislea
Petreu - Marghita
Baicoi V. - Baicoi C.
Madulari - Botorani
Ghelinta - R-pa Imeci
Oarja - racord la magistrale fir I si II
Banesti - Baicoi Centru
Ghercesti - Icoana
Radinesti - Botorani - Orlesti fir II
Calacea - Biled
Potlogi - racord la cond 12" si 14"
Teis - Moreni
Bodrog - Pecica
Bucsani - racord magistrale fir I si II
Gura Vitioarei - Magurele - Boldesti
Urziceni - Albesti
14" Calareti - Ghimpati - 12" Brazi
Slobozia - Banesti
Capacitate de
Cantitate
Capacitate de
Grad de
transport (to/zi) transportata (to) transport (to/an) utilizare (%)
13,328
0
4,864,720
0.0%
12,328
0
4,499,720
0.0%
6,028
0
2,200,220
0.0%
6,028
0
2,200,220
0.0%
1,400
0
511,000
0.0%
1,310
0
478,150
0.0%
1,085
0
396,025
0.0%
810
0
295,650
0.0%
650
0
193,420
0.0%
540
0
197,100
0.0%
450
0
164,250
0.0%
163
0
59,495
0.0%
6,028
7,020
2,200,220
0.3%
720
4,954
262,800
1.9%
17,808
158,639
6,499,920
2.4%
1,265
15,244
461,725
3.3%
3,075
50,435
1,122,375
4.5%
362
6,017
132,130
4.6%
1,080
20,584
394,200
5.2%
452
8,748
164,980
5.3%
900
20,448
328,500
6.2%
1,085
25,821
396,025
6.5%
1,570
38,677
573,050
6.7%
12,328
308,307
4,499,720
6.9%
12,328
308,307
4,499,720
6.9%
270
6,848
98,550
6.9%
1,175
31,874
428,875
7.4%
810
22,253
295,650
7.5%
995
27,977
363,175
7.7%
1,570
53,921
573,050
9.4%
262
9,145
95,630
9.6%
1,650
60,699
602,250
10.1%
1,265
49,612
461,725
10.7%
1,085
45,104
396,025
11.4%
470
19,657
171,550
11.5%
723
33,293
263,895
12.6%
600
29,434
219,000
13.4%
6,028
335,125
2,200,220
15.2%
400
22,253
146,000
15.2%
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 131 din 146
Grad de utilizare al sistem ului de transport pe tronsoane

Tronson conduct
Satchinez - Biled firul I
Satchinez - Biled firul II
Turnu - Pecica
Cerdac - Tg. Ocna - Vernesti
Grindu - Urziceni
Lact - Icoana
Barbatesti - Andreesti
Urlati - Ploiesti
Boldesti - Ploiesti
Saru - racord la magistrale fir I si II
Padure - Buda, pct racordare 7SR
Abramut - Marghita
Oprisenesti - Ciresu
Turburea - Andreesti
Baicoi C. - Ploiesti
Lascar Cat. - Independenta
24" Calareti - Ploiesti
Orlesti - Leleasca - Poiana Lacului fir II
Capacitate de
Cantitate
Capacitate de
Grad de
transport (to/zi) transportata (to) transport (to/an) utilizare (%)
540
31,990
197,100
16.2%
540
31,991
197,100
16.2%
815
56,078
297,475
18.9%
542
39,818
197,830
20.1%
362
27,154
132,130
20.6%
1,085
82,102
396,025
20.7%
20,548
1,585,456
7,500,020
21.1%
217
17,417
79,205
22.0%
600
48,467
219,000
22.1%
1,300
108,721
474,500
22.9%
1,230
104,513
448,950
23.3%
905
78,227
330,325
23.7%
100
8,665
36,500
23.7%
1,085
95,226
396,025
24.0%
217
19,955
79,205
25.2%
15,068
1,414,496
5,499,820
25.7%
1,000
97,542
365,000
26.7%
2,350
249,597
857,750
29.1%
15,068
1,601,272
5,499,820
29.1%
1,790
191,980
653,350
29.4%
452
49,460
164,980
30.0%
1,720
188,525
627,800
30.0%
Icoana - Cartojani
995
114,636
363,175
31.6%
Comanesti - R-pa Moinesti
450
65,972
164,250
40.2%
Ochiuri - Moreni
597
87,792
217,905
40.3%
Ticleni - Barbatesti fir I
1,310
204,187
478,150
42.7%
Lucacesti - R-pa Moinesti
1,720
285,263
627,800
45.4%
Mislea - Baicoi C.
Cartojani - Ploiesti 12"
Andreesti - Ploiesti fir I
217
37,372
79,205
47.2%
Orlesti - Poiana Lacului fir I
1,800
316,522
657,000
48.2%
Videle - Cartojani
1,310
281,727
478,150
58.9%
12" Fir 1 Calareti - Ploiesti
3,562
800,635
1,300,130
61.6%
12" Fir 2 Calareti - Ploiesti
3,562
800,636
1,300,130
61.6%
Barbatesti - Orlesti fir I
1,800
413,694
657,000
63.0%
Siliste - Ploiesti fir II rafinaria Petrobrazi
2,550
589,360
930,750
63.3%
Moreni - Ploiesti
1,200
297,231
438,000
67.9%
Cartojani - Ploiesti 14"
1,920
513,939
700,800
73.3%
Poiana Lacului - Siliste fir II
2,080
576,012
759,200
75.9%
Poiana Lacului - Siliste fir I
1,800
541,744
657,000
82.5%
443
135,097
161,695
83.6%
1,800
549,232
657,000
83.6%
Otesti - Leleasca
Siliste - Ploiesti fir I (gara vest)
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 132 din 146
Anexa 6 Rezultatele analizei Monte Carlo 2015-2017

70
60
Frecvena
50
40
30
20
10
0
328,321
339,356
350,390
361,424
372,459
383,493
394,528
405,562
416,597
427,631
72,850
73,032
73,215
73,397
73,580
73,762

60
50
Frecvena
40
30
20
10
0
72,120
72,303
72,485
72,668
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 133 din 146

60
50
Frecvena
40
30
20
10
0
27,322
27,505
27,687
27,870
28,052
28,234
28,417
28,599
28,782
28,964

60
50
Frecvena
40
30
20
10
0
31,144
31,296
31,448
31,600
31,753
31,905
32,057
32,209
32,361
32,514

70
60
Frecvena
50
40
30
20
10
0
15.36%
15.85%
16.34%
16.83%
17.31%
17.80%
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
18.29%
18.78%
19.26%
19.75%
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 134 din 146

60
50
Frecvena
40
30
20
10
0
5.86%
6.06%
6.27%
6.47%
6.67%
6.87%
7.08%
7.28%
7.48%
7.68%
386,512
396,987
407,462
417,937
428,412

60
50
Frecvena
40
30
20
10
0
334,137
344,612
355,087
365,562
376,037
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 135 din 146

50
45
40
Frecvena
35
30
25
20
15
10
5
0
76,407
76,516
76,625
76,734
76,844
76,953
77,062
77,171
77,281
77,390

50
45
40
Frecvena
35
30
25
20
15
10
5
0
28,652
28,761
28,870
28,979
29,089
29,198
29,307
29,416
29,526
29,635

50
45
40
Frecvena
35
30
25
20
15
10
5
0
32,311
32,403
32,494
32,585
32,677
32,768
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
32,859
32,951
33,042
33,133
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 136 din 146

60
50
Frecvena
40
30
20
10
0
16.38%
16.85%
17.33%
17.80%
18.28%
18.75%
19.23%
19.70%
20.18%
20.65%
7.12%
7.31%
7.50%
7.69%
7.88%

60
50
Frecvena
40
30
20
10
0
6.17%
6.36%
6.55%
6.74%
6.93%
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 137 din 146

60
50
Frecvena
40
30
20
10
0
339,361
349,624
359,888
370,151
380,414
390,677
400,940
411,203
421,466
431,729
81,293
81,374
81,455
81,535
81,616
81,697

60
50
Frecvena
40
30
20
10
0
80,971
81,051
81,132
81,213

60
50
Frecvena
40
30
20
10
0
30,441
30,521
30,602
30,683
30,763
30,844
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
30,925
31,005
31,086
31,167
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 138 din 146

60
50
Frecvena
40
30
20
10
0
33,466
33,534
33,602
33,670
33,737
33,805
33,873
33,941
34,008
34,076
19.47%
19.93%
20.39%
20.85%
21.31%

60
50
Frecvena
40
30
20
10
0
17.17%
17.63%
18.09%
18.55%
19.01%
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 139 din 146

60
50
Frecvena
40
30
20
10
0
6.46%
6.64%
6.82%
7.01%
7.19%
7.37%
7.56%
7.74%
7.92%
8.11%
Anexa 7 Companii comparabile

Com panii com parabile
Com pania
Ivano Frankivskgaz Publichne At Po
Gazopostachannyu Ta Gazyfikatsii
Conpet SA
Imperial Petroleum Recovery Corp.
Energy Services of America Corp.
Orgenergogaz OAO
Tianjin Jinran Public Utilities Co. Ltd.
Teekay Corp.
BlueKnight Energy Partners LP LLC
Compania Logistica de Hidrocarburos CLH SA
MPLX LP
Tesoro Logistics LP
Kinder Morgan Kansas Inc.
Magellan Midstream Partners LP
North American Energy Partners Inc.
Inter Pipeline Ltd.
Phillips 66 Partners LP
Enbridge Inc.
Buckeye Partners LP
Pembina Pipeline Corp.
Sunoco Logistics Partners LP
Rose Rock Midstream LP
Plains All American Pipeline LP
Transneft JSC
TransCanada PipeLines Ltd.
Enbridge Energy Partners LP
Delek Logistics Partners LP
KazTransOil JSC
Valero Energy Partners LP
Saratovgaz OAO
Socit de Transport des Hydrocarbures par
Pipelines
Western Refining Logistics LP
Navarino SA
Jadranski naftovod dd
Dakota Plains Holdings Inc.
Kinder Morgan Management LLC
Enbridge Energy Management LLC
Capital Oil Plc
Cifra de
afaceri
m USD
Capitalizare
bursiera
Angajati
m USD
Anul
financiar
Cifra de afaceri/
angajat
'000 USD
Locatie
78
3,386
n/a
2012
23.15
Ucraina
95
0
109
421
244
1,956
182
692
486
157
14,070
1,806
544
1,195
107
25,759
4,359
3,489
13,144
620
37,723
23,481
8,135
6,705
1,023
953
87
25
1,985
2
610
2,314
1,008
6,500
535
1,460
620
160
10,685
1,339
390
755
50
10,000
1,020
758
1,700
80
4,700
n/a
n/a
n/a
n/a
n/a
n/a
n/a
120
4
24
12
443
3,836
205
2,627
5,100
2,832
n/a
15,065
210
7,622
2,636
34,733
9,004
10,732
8,467
967
18,082
16,172
180
8,909
782
2,716
1,023
n/a
31-Dec-12
31-Oct-10
30-Sep-13
31-Dec-12
31-Dec-12
31-Dec-12
31-Dec-12
31-Dec-12
31-Dec-13
31-Dec-12
31-Dec-13
31-Dec-12
31-Mar-13
31-Dec-12
31-Dec-13
31-Dec-12
31-Dec-12
31-Dec-12
31-Dec-12
31-Dec-12
31-Dec-12
31-Dec-12
31-Dec-12
31-Dec-12
31-Dec-12
31-Dec-12
31-Dec-12
2012
48.05
173.20
178.39
182.04
242.04
300.96
340.93
473.91
784.35
980.24
1,316.80
1,348.97
1,394.53
1,583.41
2,136.00
2,575.94
4,273.66
4,602.65
7,731.76
7,753.35
8,026.17
n/a
n/a
n/a
n/a
n/a
n/a
n/a
Romania
SUA
SUA
Rusia
China
Bermuda
SUA
Spania
SUA
SUA
SUA
SUA
Canada
Canada
SUA
Canada
SUA
Canada
SUA
SUA
SUA
Rusia
Canada
SUA
SUA
Kazakhstan
SUA
Rusia
n/a
21
31-Dec-12
n/a
Tunisia
4
0
n/a
n/a
n/a
n/a
n/a
n/a
n/a
379
5
n/a
n/a
n/a
630
117
520
102
9,396
1,800
n/a
31-Dec-12
31-Dec-12
31-Dec-12
31-Dec-12
31-Dec-12
31-Dec-12
n
n/a
n/a
n/a
n/a
n/a
n/a
n/a
SUA
Chile
Croatia
SUA
SUA
SUA
Nigeria
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 140 din 146
Anexa 8 Litigii
Societatea CONPET S.A. este implicata intr-un numar de 85 de procese aflate pe rolul
instantelor de judecata, cauze de natura civila, penala etc. Dintre acestea in 22 de dosare are
calitatea de parat, in 56 are calitatea de reclamant (am inclus aici si dosarele penale pe rolul
instantelor de judecata in care CONPET s-a constituit parte civila, precum si cele avand ca
obiect plangerile formulate fie impotriva solutiilor pronuntate de catre organele de urmarire
penala, fie impotriva proceselor verbale de sanctionare contraventionala a societatii) si, in 7
dosare, societatea are dubla calitate parat si reclamant. Totodata, datorita naturii activitatii
desfasurata de CONPET de transportator de produse petroliere, activitate care presupune
confruntarea cu fenomenul infractional (atacuri la conducte), societatea este implicata in circa
340 procese penale aflate in faza de cercetare si urmarire penala, procese in care CONPET s-a
constituit parte civila pentru sumele reprezentand contravaloarea prejudiciilor suferite ca urmare
a faptelor care fac obiectul cauzelor respective. La acestea se adauga activitatea de recuperare a
creantelor pe care societatea le detine impotriva debitorilor sai (persoane fizice sau juridice) in
temeiul titlurilor executorii. In prezent, CONPET are calitatea de creditor in 40 dosare de
executare silita inregistrate la birourile executorilor judecatoresti competenti material.
Dintre procesele in care CONPET este implicata, exista o serie de cauze importante, care poarta
asupra unor sume importante de bani sau care ar putea reprezenta precedente judiciare
periculoase pentru societate, si care ar putea avea impact semnificativ asupra societatii, astfel:
1. Dosar nr. 5216/204/2008* - Tribunalul Prahova
Parti: Dobrogeanu Dumitru si Dobrogeanu Paun Ioan reclamanti
S.C. CONPET S.A. parat
Obiect: Dobrogeanu Dumitru si Dobrogeanu Paun Ioan solicita obligarea paratei la:
- dezafectarea conductelor si a instalatiilor aferente, instalate pe terenul proprietatea noastra si
montarea acestor conducte si a instalatiilor pe un coridor (culoar) de-a lungul si in imediata
vecinatate a cailor de acces (DN1), iar in caz de refuz sa plateasca daune, despagubiri
- contravaloarea lipsei de folosinta (chirie) a terenului ocupat de conductele si instalatiile
aferente de transport produse petroliere si a zonelor de protectie de-a lungul conductelor ce
traverseaza terenul nostru, incepand cu anul 2006 la pretul zonei, echivalenta cu renta anuala
- contravaloarea pierderilor suferite de noi, reclamantii, datorita imposibilitatii realizarii unor
obiective economice, conform certificatului de urbanism nr. 80/2006 si stabilite prin PUG si
PUZ, teren in suprafata de circa 5,00 ha, curti, constructii, situat la DN 1 Bucuresti Brasov, cu
o deschidere de 400 m.l.
- plata despagubirilor (lipsei de folosinta)a unei suprafete de teren, de circa 12500 m.p.
degradata la montajul conductelor si instalatiilor, prin diminuarea gradului de fertilitate a solului
- plata cheltuielilor de judecata
S.C. CONPET S.A. a formulat cerere reconventionala prin care a solicitat instituirea unui drept
de servitute asupra terenului aflat in proprietatea reclamantului constand in dreptul de folosinta
a unei suprafete de 2,4 ml, plasata de-a lungul conductelor ce traverseaza terenul, avand drept
axa de simetrie fiecare conducta in parte.
Prin sentinta nr. 2444/12.10.2011 instanta admite actiunea restransa formulata de reclamanti.
Admite cererea reconventionala formulata de parata. Obliga parata CONPET sa plateasca
reclamantilor suma de 1.789.174 lei reprezentand contravaloarea lipsei de folosinta pentru
suprafata ocupata de conducte si instalatiile aferente de transport produse petroliere si a zonei de
siguranta de-a lungul conductelor, pe perioada 12.12.2005 - 12.12.2008, suma de 718.975 lei
reprezentand contravaloarea lipsei de folosinta pentru aceeasi suprafata pe anul 2009, precum si
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 141 din 146
la plata anuala a contravalorii lipsei de folosinta in cuantum de 718.975 lei, incepand cu anul
2010. Obliga parata sa plateasca reclamantilor suma de 243.600 lei reprezentand contravaloarea
pierderilor suferite de reclamanti datorita imposibilitatii realizarii unor obiective economice, pe
terenul in suprafata de 2,04 ha, situat pe DN1, km 79 + 500. In prima faza procesuala (la find),
societatea CONPET S.A. a fost asistata si reprezentata de av. Damian Constantin.
Societatea noastra a atacat cu apel sentinta pronuntata in fond. Si in apel interesele CONPET
S.A. sunt reprezentate in continuare de acelasi aparator av. Damian Constantin.
Termen: 09.04.2014
2. Dosar nr. 1915/105/2011 Tribunalul Prahova
Parti: S.C. CONPET S.A. - reclamant
S.C. Nac Industrii S.R.L. parat
Obiect: 1.Obligarea S.C. NAC INDUSTRII S.R.L la plata catre reclamanta S.C. CONPET
S.A. Ploiesti a sumei de 6 580 937,98 lei, reprezentand :
- penalitati de intarziere in suma de 6 570 000 lei, aferente neexecutarii de catre . NAC
INDUSTRII, in termenul la care s-a obligat, a lucrarilor care fac obiectul contractului de
prestari servicii nr. S-CA 31/27.02.2008 si contravaloarea serviciilor de cazare a personalului .
NAC INDUSTRII in spatiile apartinand S.C. CONPET S.A., din cadrul Statiei de pompare titei
Baraganu , Jud. Calarasi, in suma de 10 937, 98 lei, la care se adauga dobanda legala
aferenta, prevazuta de OG nr. 9/2000, calculata de la data scadenta a fiecarei facturi pana la data
platii efective.
2. Obligarea paratei NAC INDUSTRII la continuarea executarii Contractului nr. S-CA
31/27.02.2008,
contract modificat si completat prin actele aditionale nr.1-6, pana la
indeplinirea intocmai si in totalitate a tuturor obligatiilor asumate.
CONPET a formulat ulterior. cerere de marire a catimii obiectului actiunii in sensul obligarii
paratei la plata sumei de 14.480.937,98 lei reprezentand:-penalitati de intarziere in suma de
14.470.000 lei aferente neexecutarii de catre NAC INDUSTRII , in termenul la care s-a obligat,
a lucrarilor care fac obiectul contractului de prestari servicii nr.S-CA 31/27.02.2008, incheiat
intre aceasta si SC CONPET SA , calculate pana la data de 31.03.2012 si in continuare pana la
finalizarea lucrarilor Si -contravaloarea serviciilor de cazare a personalului SC NAC
INDUSTRII SRL in spatiile apartinand SC CONPET SA din cadrul Statiei de pompare titei
Baraganu, jud.Calarasi, in suma de 10.937,98 lei la care se adauga dobanda legala aferenta,
prevazuta de OG nr.9/2000, calculata de la data scadenta a fiecarei facturi pana la data platii
efective.
In cauza, la cererea CONPET SA, s-a efectuat o expertiza tehnica specialitatea
contabilitate avand ca obiectiv calcularea cuantumului penalitatilor de intarziere datorat de SC
Nac Industrii SRL ca urmare a nefinalizarii la termen a lucrarilor ce au facut obiectul
contractului de prestari servicii nr. S-CA 31/27.02.2008, asa cum a fost modificat si completat
prin actele aditionale la acesta nr.1-6, ce fac parte integranta. Potrivit concluziilor raportului de
expertiza , cuantumul penalitatilor de intarziere datorate de la scadenta -la zi este in suma de
25.070.000 lei. Prin urmare, SC CONPET SA si-a majorat catimea cererii de la suma de
14.480.937,98 lei la suma de 25.080.937,98 lei din care 25.070.000 lei reprezentand penalitati
de intarziere si 10.937,98 lei reprezentand contravaloarea serviciilor de cazare la care se adauga
dobanda legala aferenta, prevazuta de OG nr.9/2000, calculata de la data scadenta a fiecarei
facturi pana la data platii efective.
Stadiu procesual: Fond
Termen: 18.03.2014
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 142 din 146
3. DOSAR nr. 8296/281/2007 Judecatoria Ploiesti

Parti : Cornea Rodica Aurora reclamant
S.C. CONPET S.A., S.C. Petrotrans S.A., Regionala Transgaz Bucuresti, Ministerul
Finantelor parati
Obiect : Cornea Rodica Aurora solicita obligarea in solidar a paratelor la plata de despagubiri
civile in suma de 74.000 euro reprezentand prejudiciul produs prin prezenta unor conducte ce
apartin paratelor in subsolul, proprietatea reclamantei si la plata de despagubiri civile evaluate
provizoriu la suma de 10.000 lei pentru perioada februarie 2004 februarie 2006 ca urmare a
folosirii unor conducte ce au traversat proprietatea reclamantei.
Precizari: Cauza este suspendata in baza art. 36 din Legea nr. 85/2006.
4. Dosar nr. 8297/281/2007 Judecatoria Ploiesti
Parti : Rusu Mihaela reclamant
S.C. CONPET S.A., S.C. Petrotrans S.A., Regionala Transgaz Bucuresti, Ministerul
Finantelor parati
Obiect : Rusu Mihaela solicita obligarea in solidar a paratelor la plata de despagubiri civile in
suma de 74.000 euro reprezentand prejudiciul produs prin prezenta unor conducte ce apartin
paratelor in subsolul, proprietatea reclamantei.
Precizari: Cauza este suspendata in baza art. 36 din Legea nr. 85/2006.
5. Dosar nr. 6544/105/2011* - Tribunalul Prahova
Parti: S.C. CONPET S.A. - parat
S.C. ICIM S.A. - parat
S.C. E.T.H. Arhitectural Systeme S.R.L. prin lichidator judiciar Societatea Dascalescu &
Co reclamant
Obiect: Pretentii
S.C. E.T.H. Arhitectural Systeme S.R.L. formuleaza cerere de chemare in judecata
solicitand:
1. obligarea paratei ICIM in principal, iar in masura in care aceasta in calitatea sa de antreprenor
general nu a primit in totalitate contravaloarea contractului de la beneficiarul CONPET sa
obligati beneficiarul la plata sumei de 325.378,20 lei reprezentand c/val. lucrari executate si
neachitate precum si obligarea la plata penalitatilor aferente acestei sume si pana la achitarea
efectiva conform disp.contractuale;
2. obligarea paratei ICIM in principal, iar in masura in care aceasta in calitatea sa de antreprenor
general nu a primit in totalitate contravaloarea contractului de la beneficiarul CONPET, sa
obligati beneficiarul la plata penalitatilor de intarziere de 0,05% pe zi de intarziere, aplicata la
valoarea facturilor neachitate;
3. obligarea in principal a paratei ICIM, iar in masura in care aceasta in calitatea sa de
antreprenor general nu a primit in totalitate contravaloarea contractului de la beneficiarul
CONPET, sa obligati beneficiarul la plata sumei de 696.577,60 lei conform factura fiscala
nr.0002/27.06.2011 reprezentand c/val.lucrari executate suplimentar, suma achitata la zi cu rata
inflatiei precum si obligarea la plata dobanzilor/penalitatilor aferente acestei sume de la data
scadentei si pana la achitarea afectiva ce urmeaza a fi calculate potrivit art.371 in.2 alin.2
C.pr.civ;
4. obligarea paratei ICIM la restituirea garantiei de buna executie in cuantum total de
232.017,18 lei retinuta conform contract;
5. obligarea paratei in principal a ICIM iar in masura in care aceasta in calitatea sa de
antreprenor general nu a primit in totalitate contravaloarea contractului de la beneficiarul
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 143 din 146
CONPET, sa obligati beneficiarul la plata sumei de 124.828,9 lei penalitati la garantia de buna
executie respectiv:
a) dobanzi/penalitati pentru suma constituita garantie de buna executie ce trebuia rambursata in
proportie de 50% in cuantum de 105.166,90 lei;
b) dobanzi/penalitati pentru suma constituita garantie de buna executie ce trebuia rambursata de
proportie de 30% in cuantum de 19.662 lei si cheltuieli de judecata.
Termen: 21.03.2014
6. Dosar nr. 2037/204/2011 - Judecatoria Campina

Parti: S.C. CONPET S.A. - parat reconvenient
Zabava Traian - reclamant parat
Zabava Iuliana - reclamanta parata
MIN. FINANTELOR PUBLICE-D.G.F.P.PRAHOVA : Chemat in garantie
ANRM: Chemat in garantie
COM. FILIPESTII DE TARG PRIN PRIMAR : Chemat in garantie
MIN. FINANTELOR PUBLICE : Intervenient
ANRM: Intervenient
Obiect: Pretentii
Zabava Traian si Zabava Iuliana formuleaza cerere de chemare in judecata solicitant instantei ca
prin hotararea pe care o va pronunta sa dispuna:
obligarea CONPET la contravaloarea lipsei de folosinta a terenului aflat in proprietatea
reclamantilor, in suprafata de 2696 mp, aflatt pe raza comunei Filipestii de Targ si traversat de
conductele de transport titei si gazolina Moreni Ploiesti, conducte componente ale Sistemului
National de Transport titei, gazolina, condensat si etan precum si a zonelor de protectie de-a
lungul conductelor ce traverseaza terenul, incepand cu data de 14.07.2008 si pana la momentul
promovarii cererii de chemare in judecata, in temeiul disp. art. 480 si art. 481 Cod civil;
obligarea CONPET la achitarea contravalorii prejudiciului cauzat datorita imposibilitatii
realizarii in intregime a obiectivului civil casa de locuit, astfel cum a fost in mod legal avizat
si autorizat conform Autorizatiei de construire nr. 26/14.07.2008;
obligarea CONPET la plata unei rente anuale ca urmare a exercitarii de catre aceasta a
dreptului de servitute legala asupra terenului aflat in proprietatea reclamantilor, in suprafata
totala de 2696 mp, situat partial in intravilanul comunei Filipestii de Targ conform contractului
de vanzare cumparare autentificat sub nr. 369/18.02.2007, pana la incetarea operatiunilor
petroliere exercitate prin utilizarea conductelor;
obligarea CONPET la plata dobanzii legale la despagubirile acordate de la data
introducerii cererii de chemare in judecata si pana la momentul platii efective a despagubirilor.
Reclamantul si-a precizat cererea si arata ca la primul capat de cerere cuantumul provizoriu al
pretentiilor este de 4.500 lei. La al doilea capat de cerere contravaloarea provizorie a
prejudiciului este de 4.500 lei.
SC CONPET SA formuleaza cerere reconventionala si solicita:
1. obligarea reclamantilor sa desfiinteze in totalitate constructiile existente amplasate pe
conductele CONPET ce subtraverseaza terenul lor;
2. instituirea unui drept de servitute legala constand in dreptul de folosinta asupra unei
suprafete de 2,4 m latime plasata de-a lungul conductelor ce subtraverseaza terenul
reclamantilor;
3. stabilirea cuantumului rentei anuale datorate reclamantilor in schimbul exercitarii
dreptului de servitute legala.
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 144 din 146
SC CONPET SA formuleaza cerere de chemare in garantie a comunei Filipestii de Targ

pentru ca in cazul in care CONPET va cadea in pretentii cu privire la cele solicitate in capatul 2
de cerere al reclamantilor, comuna Filipestii de Targ sa ne despagubeasca.
SC CONPET SA formuleaza cerere de aratare a titularului dreptului indicand ca titulari
ai dreptului real asupra conductei ce subtraverseza terenul reclamantilor ca fiind ANRM si MF.
SC CONPET SA formuleaza cerere de chemare in garantie a ANRM si MF pentru ca,
in situatia in care CONPET va cadea in pretentii cu privire la cele solicitate in primul capat de
cerere a reclamantilor, chematele in garantie sa ne despagubeasca.
Termen: 10.03.2014
7. Dosar nr. 2785/105/2008 Judecatoria Ploiesti
Parti : S.C. Edizol S.A. reclamant
S.C. CONPET S.A. parat
Obiect : S.C. Edizol S.A. solicita obligarea S.C. CONPET S.A. la plata unei rente anuale,
aferenta ultimilor 3 ani, urmare a exercitarii de catre parata a dreptului de servitute legala pe
terenul proprietatea reclamantei in suprafata totala de 6.924 mp situat in incinta Petrobrazi,
comuna Brazi, Judetul Prahova, generat de existenta a doua conducte apartinand societatii
parate. Pretentiile reclamantei au fost cuantificate provizoriu la suma de 57.024 lei.
Termen: 13.03.2014
8. Dosar nr. 5519/315/2013 - Judecatoria Targoviste
Parti: CONPET SA parat
Popescu Floarea - reclamant
Obiect: Obligatie de a face
Popescu Floarea formuleaza cerere de chemare in judecata solicitand instantei ca prin hotararea
pe care o va pronunta sa oblige CONPET la dezafectarea conductei ce trece pe terenul
proprietatea sa situate la drumul judetean DJ 712 Targoviste Pucioasa, in apropierea
municipiului Targoviste, in pct. Camp Teis, iar in caz contrar la plata de daune, despagubiri.
Reclamanta si-a cuantificat pretentiile la suma de 114.376 lei, reprezentand:
- contravaloarea recoltei porumb/lucerna pe care ar fi obtinut-o din cultivarea terenului, in suma
de 26.376 lei;
- contravaloarea lipsei de folosinta a terenului in scopul realizarii unei locuinte, ridicata la suma
de 88.000 lei.
CONPET a formulat cerere reconventionala solicitand instantei sa dispuna obligarea
reclamantei sa permita CONPET exercitiul dreptului de servitute legala instituit de dispozitiile
art. 7 si urmatoarele din Legea nr. 238/2004 pe terenul proprietatea reclamantei si sa stabileasca
cuatumul rentei anuale.
Termen: 05.03.2014
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 145 din 146
S.C. CONPET
CONPET S.A.
S.A.
S.C.
Plan de
de Administrare
2014-2017
Plan
pag. 146 din 146

Pct. 1 - Plan de Administrare A Conpet

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pct. 1 - Plan de Administrare A Conpet

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

.

1.1. Ce este CONPET?

2.1. Date de identificare ale companiei

3.1. Analiza organizationala si de resurse umane

4. Analiza strategica a mediului concurential

4.1. Context macroeconomic

5.1. Scaderea cheltuielilor de exploatare

S.C. CONPET S.A.

Plan de Administrare 2014-2017

5.4. Definirea societatii ca jucator regional pe segmentul de midstream si

6.1. Politica privind cazurile de frauda

7. Indicatori si criterii de performanta

Anexa 1 Determinantii evolutiei profitului brut 2010-2011 si 2011-2012

S.C. CONPET S.A.

Plan de Administrare 2014-2017

Capitolul 1 Sumar executiv: prezentare succinta a prezentarii societatii, analizei

Capitolul 2 Prezentarea companiei: prezentare a companiei, obiectului de activitate,

Capitolul 3 Analiza diagnostic: include o radiografie a situatiei actuale a companiei

Capitolul 4 Analiza strategica a mediului concurential: prezinta contextul

Capitolul 5 Planul de administrare: include planul efectiv de administrare aferent

Capitolul 6 Guvernanta corporativa: prezinta viziunea Consiliului de Administratie

Capitolul 7 Indicatorii si criteriile de performanta: in acest capitol sunt definiti

S.C. CONPET S.A.

Plan de Administrare 2014-2017

S.C. CONPET S.A.

Plan de Administrare 2014-2017

Sistemul National de Transport are o acoperire la nivelul a 24 de judete:

Misiunea CONPET este exploatarea Sistemului National de Transport prin Conducte in

Invatare si perfectionare continua

Respect pentru oameni si mediu

S.C. CONPET S.A.

Plan de Administrare 2014-2017

Deschidere si crestere calitativa

CONPET a stabilit, a documentat, a implementat, mentine si imbunatateste un sistem de

1.2. Plan de administrare

Reducerea cheltuielilor de exploatare va beneficia de o atentie deosebita din

S.C. CONPET S.A.

Plan de Administrare 2014-2017

Tarif imbunatatit pe import

1.3. Concluziile analizei diagnostic

S.C. CONPET S.A.

Plan de Administrare 2014-2017

b. CONPET incaseaza prin tariful aplicat o cota de modernizare pentru finantarea

S.C. CONPET S.A.

Plan de Administrare 2014-2017

Rezultatele negative inregistrate de alte activitati sunt generate de

S.C. CONPET S.A.

Plan de Administrare 2014-2017

lucrarea de modernizare a conductei de 20" Baraganu-Borzesti, in valoare de

Imprumutul extern contractat in 1994 cu BIRD in vederea reabilitarii si

1.4. Scenariu financiar 2014-2017

Estimarile prezentate cuprind o uoar cretere a cantitilor transportate si a tarifelor la

Veniturile din transport, cu o pondere de 92% in totalul veniturilor din exploatare,

Cheltuielile din exploatare sunt determinate pe baza costului resurselor necesare

S.C. CONPET S.A.

Plan de Administrare 2014-2017

In perioada 2014-2017 se estimeaza o crestere a cifrei de afaceri de 9,83% si a rezultatului din

1.5. Indicatorii si criteriile de performanta propuse

S.C. CONPET S.A.

Plan de Administrare 2014-2017

S.C. CONPET S.A.

Plan de Administrare 2014-2017

S.C. CONPET S.A.