Q-cs^,(

.- .'.\ r
// ln
tw J r-

7*^4" b.^*L L',uo-,r-\

T^e V \-,€cjc*-".,

{ ev =) G(r.'- jl qfnli)
a) V *,
x") UPev
+^eqL;
Lr,y1 @/A.\t J,D1 (o*4"),
r*ecH^"J
t ,l q1ud,q ,.*6!-.€-,
Qrc-1'g't a/'l-l
/

t-**&*^"J^ (.*(,^^'€L(q

o F*^4rr*L q uj* Jo^ t ,rL,:*.wtat o{aco'-

Lu(^',^^e-t{

U /, i'e v, 3 ,i' ErU ?*to',ftt,leul o'L".

,)

i)
t-
 ,Xdu."^ aaec^uf^- Lr,/tt^ Cfl^b^"& !u&'ntuu4

r. \.tqlv)., **Y'^f
'*;n= IuI.,n:, A)"
tv')' c.' &'"\r4 --rn
e 5(
= I fl"fj" l;i a"re'm'
tr* t=(*rr a^),t=['d',-- Y^)
Gtr,1 ) -- G( 7,,r,,?; in )=7,i1,u:,'fJ", t;
0.Jrl o,-i = G(E't, or*l[t^!'rtv' "!E'-\t" :; 4-
tl) =)
l^-.I:.'.L l' Q"'1"< G
0'.M/^
6rr,1) = Lr^u'1u,'Jr'
,?
: :l; \ / I.) =",. Ae
'
= (*^, o*) t [;:l ,
\c't
\;^ . _ o^*^ li ;: l=u'
r tl

-.z
3 -3--> R, tEi) -*yla
1^b G r,( X lt Q .'.;l.E"Xz+qt, Hs
+ 3 l|e *,t + €%z xs
4 + k.y *3
-,) Ag = C

G 3 i)
 unde x es

Dacd not

2.86. Dej
numeqtefunc{it
2.87. Oh
G(x, y) = ll2[qt
+y)=G(x,x)+
2" Dacd, (
unde B = tAC

2.88. Def
(saupatraticd) c

(
unde ultimii n-r
Baza in t

func{ionala q.
Matricea r

2.9. Func{ionale pdtratice

. Redur
Fie ViR spafiu vectorial $i G : V x V _+ R o funclionald biliniard 1r
simetricS. 2.89. Teor
2.85. Definifie: Aplica{ia q : V _+ R, q(x) G(x, x),(V)xe existi o bazd in \
= Vsenume$re
funclionald pdtraticd (asociata lui b). Demonstrc
Se observa ca q - G ', A - suficient cd gtim
{(x, x) lx e V}.
Dacd E = U6 ..., {n} #( V"), atunci matricea A (ai.i) intereseazi mai n
= cu hi; =G((1, (1)
i, j =G, este matricea asociatd formei pdtratice in baza E (uneori
in loc de o Metod
funclionala pdtraticd se mai spune forma plttraticl).Rangul
lui A s.n. rangul lui q.
Deoarece A = (ai:) este simetricil,forma pdtraticS-se poate
scrie astfel: Metpda I(
q(x) = &lt xrz+ Zapxtxz * 2asx1x: + . ..... + 2o.1nx1xn* Aceasti mr
+ tzzXz' * 20r.nX2Xl * . ..... + Z&2ox2Xo * formd canonic5. I
(l3r 2.90. Teon

60
 txAx.
+ annxn2 =
unde x este matrice'a coloana a coordonatelor lui x in baza E
nn
DacI notdm: Si = ai,..,t * I )a,rx;x,. j = l,n atunci q(*) = )S,. (13')
y=j+l j=l
2.86. Defini{ie: Functionala G din care provine funcfionala pdtratici q se
numeqte.,/znclionala polara a f unclionalei pdtratice q.
2.87. Obsen'afii: 1' .{rem: Dacd se cunoagte func{ionala pitraticd, q, atunci
G(x, y) = l/2[9(x + y) - q(\) - q(]')1. (Rezult5 imediat tindnd seama ca G(x * y, *
+ y) = G(x, x) + G(x. ) )+ + Gt)'. r) + G(y, y)).
2" Dacd, C este matricea de trecere de la Ela E'. atunci inbaza E'q(x) = 'xBx
unde B ='CAC (E li E'e br \'.,)).
este
2.88. Defini{ie: O functionala pdtraticd q are expresia sub formd canonicd
(saupatraticd) daca (1) a =
R,i = l,n astfel incit:

9(x) = crrlrl + o-:x:l + .'. + okXn2. {14)

unde ultimii n-r dintre u,. ct: sunt zero.
cln
Baza in care are loc aceastd scriere, se numegte buzci canonicd pentru
funcfionala q.
Matricea A asociati lui q in forma canonicS, are forma diagonal5. adic6:
.]

>0.
or 0 0

este -1 -
OY 0 I

xalS I

o; o,1.
I

Reducerea unei func{ionale pitratice la forma canonicn

lra $l
2.89. Teoremi: Dacd g : Vn -+ R este o funcfionali pdtraticd p€ Vn, atunci
existd obazd in Vn, fatd de care q(x) are formd canonicS.
neqte
Demonstralia acestei teoreme depdgegte scopul propus. $i de fapt e_ste
suficient cd gtim cd pentru orice func{ionala pdtraticd existi o formd pdtraticd. Ne
intereseazdmai mult cum se construiesc asemeneabaze.

.rc de . Metode de reducere la forma canonicd.

;l q.
Metoda I (Metoda lui Gauss)
Aceastd metodi permite construirea unei baze in raport cu care q(x) va avea
forrnl canonicl. Mai precis avem
( 13) 2.98. Teorema: Pentru orice func{ional5 pitraticd q : V' -+ R

61
 1
t ll'
( l5)
q(x) =ieijxixj' x = (x" x:' "'' xn)

tat

.i',::\"= ;i:::n=**| 1,, . 1,)

(16)
se poate
'". ii,ii:XT=,(i,
a!*) = ut6l l^::?;
o,'run, ze'o *EHli'
*'f,;,:?;ili:lH';"jl::::: : * = (*'' Xr'' xn) evn
incdt u" * O'.u
ii 41:', "
Cazull (:)ft { l''''' n]'astfel A
Atuucr:
presupuneffr or, + 0 (altfet
*'*rtilniJordinta terureuilor)'
arj cu x1)'
qr(x) (qr(x) nu contine ternreni
q(x) = uttl
,_,\ _ ^_-r..,t *
- i x,l"
"' n

,?uurt ,) n' AtJu'irr la Sr, dacd

cu xj' j = 1'
rezulta cd Si conline toli terrnenii
Din (13') ( n o )'

Sr, astfel incdt

sl +si -',,[^r .
esre nevoie, o expresie Z*-') .-i:"tt
ter're'i i' care intri x1'
ca q1(x) uu conline
-
_^sr S1,. Astfel se.vede
qr(x) = q(x)
Acum t acem transformarea:
, \ ( . ae ?tl ao\*,)
[
I
,' ,,..
\q,=^,*E;.,*\tl:l \: T 'd '6'
\-,\
I
(,7)

{vr=*' \\ r\'.r \

\ ['"j [t o o ' are lui x sunt

Jiin *srormarea
o: i""'^u":::'t]1"'^:"",',t:.::[:::ii'
coordonate'
:., g' t"na bazain care x are aceste
xp1=t((r, ,",
";l'
Din(17)seobserva.a*ut,iceadetreceredelaE,laEleste:
(II a,, an SgIt
' --6' u,t'
\ 'i' &tt
&tt
o\
I

tu ciet Cr = I'
(- -l o
\-i-1...1
tl o r)
[o oa,,\,'+ qr(x) utrde:
r, q(x) =
Astfei in baza co

u"'v'v' 1 "'* u'n"Y"2' e obli*e q:(x) in care

;ff:;';;t;;
Serepetdraliotrame,-,t.il"j.i-',,uisuspentt.uql(x)9ts in vn
-
colllilOnentele x1 $i X] l')tl apar'
--,
obazd lf"'f'' "''')
i,i q*rcr,rzie: ,iupr i''1,:,]; il-,1'*::l|?'-
i'ai;r', ''' .,.r
,,:
:
,
 Nurndrul r := rang q gi vom vedea cd.
lui q. Dacd r(n, spunem cd
r: rang A, A fiind matricea asociatd
Cazul 2. aii = 0 (V) i
= G. presupurranr ?rp * 0 (altfel se schimbd ordinea
termenilor). Se face transformarea
'ea:
Xr = Yr -Y: xl I -1 0 0
X2=Yr*Yz x, 110 0
X:=Y: €) : l_ 0 0 I

I
... 0

Xo =Yn x'-n 00 I

Prin aceastd transforrnare se rrece

trecere fiind D. Astfel g(x) 2at*,t2 _
a:ilH='ioru obazd, E 1, matricea de
= 2arzyzt + ........
Acum se aplicd cazul I.
Exemptu' Sa se scrie sub forrnd canonicd
patratic,:'91' urmdtoarea fu'clionall

q(x) = 2xrt -4x1x3 + 3x3r _ 6x1x3 + l0x2x3 _

Rezolvore: Varionta I de celcul
xl
q(x) =2x, - 4*r.r" - 6r,-r_.. l= S,
+3x,r+l0r".r,i=Sr;
-;t
( Z _2 _ 3\
A-l -Z 3 5 l-
I 5
t
-ril=S,. l-3 -r)
r

\
=+ q(x) =Z(xr- X3 -l *r). + x2x3 * xzz _**r,
Rezultd qr(x) = 4x3x3 * x:r -**,r.
/.
Acum avem:
9r (x) - ^?. * 4xzxr l- slr) !1\ ( t )\
ll tl : 'a(r/-i -[2 tl | =[.lgx,
I

-;x3'f=5{t) "' - u + 24) X3

2)
Pentru cd aceastd ultima fonna este
su md de pdtrrte, algoritrnul se
aici. opregte
Facem notatia:
/:
€r =x1 - xt -l^,
It -r -2lr (e,)
/ a\

I
*l:;J= lo 1 2ll2II ^,1
.I
Xe
I

o
l.
E::::+2x3 lo tll xz)
\/
Pentru cd xE,= ,(x,, X:, X:) xa= ,(€,,
de Ia baza E labaza e) este:
$i { z, Et), rezultd cd matricea de trecere

63
 (, -i -;l '

.-l o I z
0
f' ' )
I

Vectorii bazei 6vor fi dafi de coloanele acestei matrici.

Varianta :II de calcul. Aceasta consti in a aplica metoda de eliminare
i nc ornp I e tb matriee i asoc iate form e i pltrat i ce.

(tzt -2 -3) (,-r *l (,-r -: I (, -, +l

e=l-z 3rrt ?,1-l
sl-+l o o r z l-l o r i
s
[-, -') l' 2 +) l.,0l:l l'o ,)l=.-,
2.92. Exemplu. Sd se scrie sub formi canonicd urmltoarea functionald 1

pdtraticd: q(x) : Zxtz - 5x22 +4xqx: - 4xrx+ + 6x2x3-8xlx+. -(\

4
Vom aplica varianta II.
l0 *1
(ru o 2 -z) (t r o
I
-r) _?
lo -s 3 ollot-5I 3
^ l2
.\ = |
oll-+ 01 5
0

3 o lo-ql
l--)l
3 -2 -21 00 l- rl alu
t-- -2 I

[-t o -4 ,) [o o -) L
-)1 -,/
I
L 5J
00 -/,a a
-L

01
r_1
-[i o1
5

00t il- cr

=Xr *X: -X+

€=C-txe
li;l t; ??ll:r]={:; J
= Xr --Xe
a

Deci:
l;: i:L; :i 'ill r: l= =X,
u
: Xl * l0xo

q(x) = [2Xx, * X: - xa )2 + [-5](xz -1 I tl| (x: + l0 xa)2 +tl8l xl.

+l-; .

) ^r)' |
L
\l
"J
2.93. Exemplu. SA se glseascd foqma canonlca pentru umdtoarea
func{ionald pdtraticn: q(x) : XrX2 - 2 xtxt + 4 xsx3 .

64
 rnare

-1 8

nald 1. 8
-4'(Xr

Metoda II (Metotla lui Jacobi t

prezentdm
fbrd,1.,r,o,,.t,
Fi e A= (a
: ),,, u t. i . . u
a lui V,, Si (Ai)i=1,; deter.mi'a'tir
.: ; [ ;:::l] :,i,T,T; i
:;:,X";:l:'i"fl",i1 r-oJacobi.
pr-rircipali ai lui A. bazd B
2.94. TeoremI. Dacd
I =
q(x) areforrra ca,ronica
r,.ri,...!, 'tt i=1'n' atunci existd obazdalui V,, in care
ll^
q(x) =If-t;'
l=l *j{4
\ -i. . i,,), Ao = r
( 18)
rtreroda
, *";i,*fitflJ:'.Folosi''l lui Jacobi sa se derernri'e
fornra carronicd
q(x) = 2x,. _ _h r- _ 3r,, _ 6x,x:
Matricea a.sociata este * lOxzX: -_ x:2.
:

( 2 -: -3

, -; ; -1 =i:=r\ =2ia'1:, ']=''

^=[

12 -l
A.=/-2 3
-3
5l=-19.
l^1. i-: 5 -i,
Rezultd: q(x)=+i,, =i:_=-. A_, . 2
_2_F2 _r 2 Ig.
An=' f, ., --4-r, =l€,-+€:--;r'' =

65
 Metoda lui Jacobi are dezavantajul
cd rru ne di ?n aceast d,fazdexpresiile
pot gdsi, crar nrai *,npfi.ut. lui
fu;,h:',fi Aceeti ( sunt aceiasi cu cei
;::::e de ra
2.96 Definilie: Dacd:
r p* : numd.rr coeficienfiror strict
rnai ca zero,
r p- : 'rari
coeficien[iror strict niai mici
. :
'umdrur ca zero"
ps llurlldrul coeficienlilor
egali cu zero (po r _ (p* + p_)),
atunci riplerul (p* , p-, po) se =
nurnegte ;i;,;ro;ro yrririiororei"prltratice

q(x)=Io,;,,
I
Prezentdrn, Iird clemonstratie. urrndtoarea
2'97 ' Teoremr (legea i'erliei) : signatura
i'variabild la schimbarea i"; fu'cfio'alei pdtratice este
fata ae .rr. .u lre o formd. canonicd.
2.98. Definifie: O funcfionala sen
patraticd g : Vn _+ R este:
(a) pozitiv (negativ) defirtita sca I::
dacd,q(x) > 0 (q(x) < 0), (V)
(b) sentipozitiv (se,tinigarirT e % \{0}
clefinita daca q(x) > 0 (q(x) <
(c) nedefinitd dacdr (l) ;, x, 0, (V) € Vni
c !,n astfel ?rr
Din cele de ,nai sus rezurra ca
daca q(*j : o,€,t;t*:,:
(a') pozitiv (negatii definita
: 1l|ti,ilr"., ea esre:
) daca Gi> 0 (q < 0) (V) i
(b') senripozitir,(semine_eatir.)
=h , nult.);
definita dacd oi > 0 (CIj < 0) (V)
(c') nedefinita daca (l) i* j i = 1,, li
cu ai > 0 $i ot <0. 0<t
Metoda lui Jacobi ne permit.
o funcfionald pdtratica sd n.'poritiv
,a'outi;;;" conditie gi s'ficientd ca
'ecesard
(rregativ) definita. Astfer avem:
2'99' Teoremd' (criteriul iui" sfru.*0. o pan
echivalente: u'ndtoarele afirrnatii surt (
(a) q este pozirir, (negariv) ^.,,
definita; discr:
(b) l* > o [A-* (_1)* Ar
= > oJ (V) k = 1[.