Proiect Logistica Trans

Universitatea din Pitești
Facultatea de Mecanică și Tehnologie

Programul de studii: Transporturi și Siguranță Rutieră
PROIECT
Logistica Transporturilor
Profesor îndrumător: Student:

Conf. univ. dr. ing. Ilie Sorin Măcărescu Andrei-Cristian
PITEȘTI
2022
1. Cuprins
2. Introducere
3. Proiectarea tehnologiei de manipulare/depozitare/transport intern
3. 1. Alegerea și descrierea detaliată a mărfurilor
3. 2. Calculul volumului de mărfuri și a indicatorilor de volum
3. 3. Formarea unităților de încărcătură
3. 4. Depozitarea
3. 5. Relevarea obiectivelor unității economice
3. 6. Întocmirea fluxului de transport intern și de manipulare
3. 7. Determinarea capacității de manipulare, depozitare și transport( intern)
3. 8.Întocmirea tabelului de fluxuri
3. 9. Calculul încărcăturilor unice pe flux
4. Măsuri de asigurare a sănătății și a securității de prevenire și stingere a

incendiilor
5. Anexe
6. Bibliografie
Tema proiectului
Să se proiecteze sistemul logistic al unei unități economice având domeniul principal de

activitate, producția de băuturi răcoritoare pentru o cantitate anuala de marfuri de 1255000l/an .
Unitatea economică își desfășoară activitatea pe 2 schimburi pe zi.
2. Introducere
Manipularea și depozitarea sunt componente fără de care nu se pot iniția, desfășura și

finaliza producția de bunuri materiale.
Manipularea reprezintă deplasarea unității de încărcătură pe distanțe scurte, în raza
locului de lucru sau în apropierea acestuia. Manipularea necesită de fiecare dată preluări și
dispuneri ale unitățiilor de încărcătură, efectuate de către muncitori și/sau de către utilaje. Ca
atare activitățile de manipulare sunt pretabile ( la mecanizare, automatizare, robotizare).
Depozitarea reprezintă stocarea mărfurilor pe un interval mai scurt ( depozitare
temporară) sau mai lung (efectivă) în depozite acoperite sau descoperite la locurile de muncă, la
platformele de încărcare-descărcare ale unitățiilor economice.
Transportul intern reprezintă activitatea de deplasare a uneia sau mai multor unități de
încărcare pe distanțe medii sau lungi, sau între punctele între care se finalizează o activitate de
manipulare. Se organizează în diferite secții de lucru, spații de depozitare, punctele,
primire/expediție, manual sau cu utilaje.
Încărcările și descărcările sunt părți componente ale manipulărilor și adiacente
transportului intern și celui efectiv (în afara unității economice), constau în preluări, ridicări,
coborâri și depuneri de mărfuri la locurile cerute.
Formarea unităților de încărcătură reprezintă o activitate importantă a tehnologiei
manipulare-depozitare-transport, care influențează toate activitățile în cadrul acestei tehnologii.
Unitatea de încărcătură trebuie să fie constituită încât să fie eficientă pe tot lanțul de manipulări,
depozitări și transporturi cerute atât în unitatea economică respectivă, cât și la celălalte unități
economice din lanțul de circulație.
Organizarea și ingineria tehnologică a manipulării, depozitării, transportului, trebuie
exercitată în cadrul unui sistem unitar. Acest sistem impune un proces decizional cu anumite
particularități și cercetare sistematică asistată.
Particularitățile deciziilor în activitatea de manipulare și depozitare
Deciziile în activitaea de manipulare, depozitare, transport intern și unitatea de
încărcătură într-o unitate economică trebuie să satisfacă următoarele cerințe:
 Decizia trebuie să fi împuternicită: trebuie dată de către un organ sau o persoană
investită cu autoritate și care are drep legal, astfel încât decizia să devină
obligatorie;
 Decizia trebuie să fie precisă: să nu permită interpretări diferite ți să fie
coordonată cu toate celelalte decizii care depind de ea. În cazul în care există mai
multe alternative, trebuie să existe posibilități de alegere din partea executantului.
 Decizia să fie fundamentată științific: elaborarea deciziei în activitatea de
manipulare, depozitare, transport intern trebuie să se sprijine pe studiul
dependenței și legăturilor multilaterale ținând totodată seama de cosecințele pe
care le va avea decizia luată. Fundamentarea științifică presupune cunoștințele
temeinice în domeniu, utilizându-se ca metode: analiza, sinteza, compararea,
deducția, analogia etc.
 Decizia să fie în timp util: aceasta trebuie caracterizată de suplețe și necesitate
astfel încât operațiile să fie executate într-un interval de timp prestabilit sau la un
moment de timp prestabilit.
3. Capitolul I: Proiectarea tehnologiei de manipulare – depozitare – transport
3.1. Alegerea și descrierea detaliată a mărfurilor (sortimentelor)
Caracteristicile primului sortiment de băutură răcoritoăre :
Fig.1.Bautura racoritoare Fanta 0,5L;

Dimensiuni produs :
Inaltime: 0.23 m
Diametru: 0,06 m
Caracteristici generale:
 Masă ¿ 0,550 kg
 Volum ¿ π∗r 2∗h=0,000650 m3
m 0.550
 Densitate volumetrică ¿ ¿ = 846,15 kg /m3
V 0,000650
Fig.2.Bautura racoritoare Fanta 0,5L ambalata in bax ;
Conditii de ambalare:
Fiecare produs din sortimentul 1 va fi ambalat dupa cum s-a prezentat mai sus, urmand apoi sa
fie introdue intr-o folie de plastic va servi la transportul lor in siguranta.
Caracteristicile celui de-al doilea sortiment debăutură răcoritoare :
Fig.3.Bautura racoritoare Fanta 0,33L;

Dimensiuni produs :
Inaltime: 0.11 m
Diametru: 0,07 m
 Masă ¿ 0,356 kg
 Volum ¿ π∗r 2∗h=0,000423 m3
m 0.356
V 0,000423
Fig.4.Bautura racoritoare Fanta 0,5L ambalata in bax;
Fiecare produs din sortimentul 2 va fi ambalat dupa cum s-a prezentat mai sus, urmand apoi sa
fie introdue intr-o folie de plastic va servi la transportul lor in siguranta.
Caracteristicile celui de-al treilea sortiment de băutură răcoritoare :

Fig.5.Bautura racoritoare Frutti Fresh 2L;
Dimensiuni produs :
Inaltime: 0.32 m
Diametru: 0,10 m
 Masă ¿ 2230 kg
 Volum ¿ π∗r 2∗h=0,002513 m3
m 2230
V 0,002513
Conditii de ambalare: Băutura răcoritoare FRUTTI FRESH la 2 l este imbuteliata intr-o sticla de
plastic de dimensiuni medii , apoi este infoliata intr-un bax de 6 de sticle.
Fig.6.Bautura racoritoare Frutti Fresh 2L ambalata in bax ;

Caracteristicile celui de-al patrulea sortiment de băutură răcoritoare :
Fig.7.Bautura racoritoare Nestea 0,5L;
Dimensiuni produs :
Inaltime: 0.20 m
Diametru: 0,06 m
 Masă ¿ 0,540 kg
 Volum ¿ π∗r 2∗h=0,000565 m3
m 0.540
V 0,000565
Fiecare produs din sortimentul al patrulea va fi ambalat dupa cum s-a prezentat mai sus,
urmand apoi sa fie introdue intr-o folie de plastic va servi la transportul lor in siguranta.
Fig.8.Bautura racoritoare Neastea 0,5L ambalata in bax;
Caracteristicile celui de-al cincilea sortiment de băutură răcoritoare :
Fig.9.Bautura racoritoare Pepsi Twist 0,33L;
Dimensiuni produs :
Inaltime: 0.11 m
Diametru: 0,07 m
 Masă ¿ 0,356 kg
 Volum ¿ π∗r 2∗h=0,000423 m3
m 0.356
V 0,000423
Fig.10.Bautura racoritoare Pepsi Twist 0,33L ambalata in bax ;
Fiecare produs din sortimentul cinci v-a fi ambalat dupa cum s-a prezentat mai sus, urmând
apoi să fie introdus intr-o folie de plastic care va servi la transportul lor in siguranță.
3.2. Calculul volumului de mărfuri și a indicatorilor de volum
Formula de calcul a zilelor lucrătoare pentru anul 2022 este urmatoarea :

 zile calendaristice =365 zile ;
 zile de sambata =52 zile;
 zile de duminica =52 zile;
 zile de concediu = 21;
 zile sarbatori legale =15 zile ;
Nr zile lucratoare =365-2x52-21-15=225 zile .
În cadrul depozitului se va lucra pe două schimburi, adică echivalentul a 16 ore de lucru.
Schimbul I va începe de la ora 6:00 și se va termina la ora 14:00 cu o pauză de masă de

30 de minute. În timpul schimbului I această pauză durează de la ora 11:00 până la ora 11:30.
Schimbul II va începe de la ora 14:00 și se va încheia la ora 22:00 cu o pauză de masă de

30 de minute. În timpul schimbului II această pauză durează de la 18:30 până la ora 19.
Cantitatea de marfă manipulată din fiecare produs este prezentată în tabelul 3.1. unde
S1,2,3,4,5.sunt:
S1=Primul sortiment de bautura racoritoare-Fanta 0,5 l;
S2=Al doilea sortiment de bautura racoritoare –Fanta doza 0,33 l;
S3=Al treilea sortiment de bautura racoritoare –Frutti Fresh 2 l;
S4=Al patrulea sortiment de bautura racoritoare –Neastea 0,5 l;
S5=Al cincilea sortiment de bautura racoritoare –Pepsi Twist 0,33 l;
S1 [buc] S2 [buc] S3 [buc] S4 [buc] S5 [buc] TOTAL
Cantitate de marfă totală

manipulată pe an
500000 100000 300000 200000 155000 1255000
[buc/an]
Calculul volumului de mărfuri primite,manipulate şi expediate într-o zi
med K ∙ Qan
q zi = ,unde:
nz
K este un coeficient de neuniformitate și are valori diferite (în cazul de față se adoptă K= 1,2);
Qan este volumul anual de mărfuri în UM/ an;
nz este numărul de zile lucrătoare în unitatea economică/an.
k =1.2
Pentru S1:
Q1 500.000 l l
q med
zi
1
=k × =1.2 × =1333 =1333 x 2=2666 ≅ 5332de sticle 0,5 l primite , manipulate şi expediate
nZ 225∗2 sch zi
Pentru S2:
Q2 100.000 l l
q med
zi
2
=k × =1.2 × =267 =267 x 2=534 ≅ 1618 de doze 0,33 l primite ,manipulate şi expediate înt
nZ 225∗2 sch zi
Pentru S3:
med 3 Q3 300.000 l l
q zi =k × =1.2 × =800 =800 x 2=1600 ≅ 800 de sticle 2l primite , manipulate şi expediate într−
nZ 225∗2 sch zi
Pentru S4 :
med 4 Q4 200.000 l l
q zi =k × =1.2 × =533 =533 x 2=1066 ≅ 2132 sticle de 0,5 l primite , manipulate şi expediate în
nZ 225∗2 sch zi
Pentru S5:
med 5 Q5 155.000 l l
q zi =k × =1.2 × =413 =413 x 2=826 ≅ 2503 de doze 0,33 l primite , manipulate şiexpediate înt
nZ 225∗2 sch zi
l
q medtotal
zi =q med
zi
1
+q med
zi
2
+q med
zi
3
+q med
zi
4
+qmed
zi
5
=2666+ 534+1600+1066+ 826=6692
zi
Sortiment l l sticle
zi
[l] sch zi
S1 Fanta 0,5 l 1333 2666 5532
S2 Fanta 0,33 l 267 534 1618
S3 Frutti Fresh 2l 800 1600 800
S4 Neastea 533 1066 2132
S5 Pepsi Twist 0,33 l 413 826 2503
 Analiza acestor volume
În urma calcului volumului de mărfuri primite, manipulate și expediate într-o zi se observă că din
fiecare sortiment pleacă din depozit spre comerțul cu ridicata o cantitate relativ medie, nu foarte
mare, astfel ne impunându-se un număr foarte mare de operatori și utilaje pentru manipularea
acestora.
 3.3 Formarea unităţilor de încărcătură
Pentru S1:
După calculele făcute anterior s-a observat faptul că volumul de marfă primit,manipulat si
transportat intr-o zi pentru S1 este de 2666 l/zi. Stim că acest volum de litri este pentru
sucul la 0,5l ceea ce a rezultat din calcule că pentru manipularea acestui volum vom avea
nevoie de 5532 PET-uri 0,5l/zi. La capitolul anterior am ales ca sucul la 0,5 l sa fie infoliat in
12 sticle ce are dimensiuniunile: 240x180x220mm, masa: 6,48kg, dimensiuni maxime
sticle: 60x220 mm.Din acestea rezultă că numărul necesar manipulării celor 5532 PET-uri se
va face cu 461 de baxuri de suc.
Pentru manipularea,depozitarea si transportul rapid al acestor bax-uri de suc,voi alege

europaleți cu dimensiunile 1200x800x144 mm. Greutatea unui astfel de palet este de 18 kg.
Aceste palet rezista la o greutate dinamica de 1200 kg, static la 4800 kg,iar in raft la 1000 kg.
Pentru S1
M
F compr =1,5 ∙ ∙ ( H−l ) ∙ g [ N ]
paleta
l
unde:
 1,5 – factorul de siguranta

 M- masa bruta medie a unei unitati de incarcatura din stiva
 l(metri)- inaltimea unei unitati de incarcatura
 H (m) – inaltimea totala a stivei
 6 randuri
6.60 ∙20
F compr =1,5 ∙ ∙ (1.38−0.23 ) ∙ 9.81=9711.84 [ N ]
paleta
0.23
P=G∙ W =g∙ S ∙ W [N]
P[N]-forta pe care o suporta ambalajul

G-factorul de solicitare , multiplu al acceleratiei gravitationale
W[kg]-masa ambalajului cu marfa
S-factorul de sarcina
Adoptam S=50 ca fiind un factor de sarcina sensibil .
P=9,81∙ 40 ∙ 6.60=2589.84 [N]
Pentru S2
transportat intr-o zi pentru S2 este de 534 l/zi. Stim că acest volum de litri este pentru sucul
la 0.33 l ceea ce a rezultat din calcule că pentru manipularea acestui volum vom avea nevoie
de 1618 doze 0.33 l/zi. La capitolul anterior am ales ca sucul la 0.33 l sa fie infoliat in 6 doze
ce are dimensiuniunile: 210x140x110mm, masa: 2.13 kg, dimensiuni maxime sticle:
70x110 mm.Din acestea rezultă că numărul necesar manipulării celor 1618 doze se va face
cu 270 de baxuri de suc.
Pentru manipularea,depozitarea si transportul rapid al acestor bax-uri de suc ,voi alege

Fanta 0,33 l
M
F compr =1,5 ∙ ∙ ( H−l ) ∙ g [ N ]
paleta
l
unde:

 13 randuri
2.13 ∙25
F compr =1,5 ∙ ∙ ( 1.43−0.11 ) ∙ 9.81=9402.86 [ N ]
paleta
0.11
P=G∙ W =g∙ S ∙ W [N]

P=9,81∙ 40 ∙ 2.13=835.812 [N]
Pentru S3
sucul la 2 l ceea ce a rezultat din calcule că pentru manipularea acestui volum vom avea
nevoie de 800 PET-uri 2 l/zi. La capitolul anterior am ales ca sucul la 2 l sa fie infoliat in 6
sticle ce are dimensiuniunile: 300x200x320mm, masa: 13.38 kg, dimensiuni maxime sticle:
100x340 mm.Din acestea rezultă că numărul necesar manipulării celor 800 PET-uri se va
face cu 133 de baxuri de suc.

Frutti Fresh 2l
M
F compr =1,5 ∙ ∙ ( H−l ) ∙ g [ N ]
paleta
l
unde:

 4 randuri
13,38 ∙16
F compr =1,5 ∙ ∙ ( 1.28−0.32 ) ∙9.81=9449.99 [ N ]
paleta
0,32
P=G∙ W =g∙ S ∙ W [N]

P=9,81∙ 40 ∙13.38=5250.312 [N]
Pentru S4
sucul la 0.5 l ceea ce a rezultat din calcule că pentru manipularea acestui volum vom avea
nevoie de 2132 PET-uri 0.5 l/zi. La capitolul anterior am ales ca sucul la 0.5 l sa fie infoliat in
12 sticle ce are dimensiuniunile: 240x180x200mm, masa: 6,48 kg, dimensiuni maxime
sticle: 60x200 mm.Din acestea rezultă că numărul necesar manipulării celor 2132 PET-uri se
va face cu 178 de baxuri de suc.

Neastea 0,5 l
M
F compr =1,5 ∙ ∙ ( H−l ) ∙ g [ N ]
paleta
l
unde:

 6 randuri
6.48 ∙20
F compr =1,5 ∙ ∙ (1.20−0.20 ) ∙ 9.81=9535.32 [ N ]
paleta
0.20
P=G∙ W =g∙ S ∙ W [N]

P=9,81∙ 40 ∙ 6.48=2542.752 [N]
Pentru S5
transportat intr-o zi pentru S5 este de 826 l/zi. Stim că acest volum de litri este pentru sucul
la 0.33 l ceea ce a rezultat din calcule că pentru manipularea acestui volum vom avea nevoie
de 2503 doze 0.33 l/zi. La capitolul anterior am ales ca sucul la 0.33 l sa fie infoliat in 6 doze
ce are dimensiuniunile: 210x140x110mm, masa: 2.13 kg, dimensiuni maxime sticle:
70x110 mm.Din acestea rezultă că numărul necesar manipulării celor 2503 doze se va face
cu 417 de baxuri de suc.

Pepsi twist 0,33 l
M
F compr =1,5 ∙ ∙ ( H−l ) ∙ g [ N ]
paleta
l
unde:

 13 randuri
2.13 ∙25
F compr =1,5 ∙ ∙ ( 1.43−0.11 ) ∙ 9.81=9402.86 [ N ]
paleta
0.11
P=G∙ W =g∙ S ∙ W [N]

P=9,81∙ 40 ∙ 2.13=835.812 [N]
Numarul de palete primite,manipulate şi expediate într-o zi
Sortiment
[Nr. cutii de bautura]/zi Tip paleta Nr. Palete/zi
[l]
S1 Fanta 0,5 l 461 1200x800x144 5
S2 Fanta 0,33 l 270 1200x800x144 1
S3 Frutti Fresh 2 L 133 1200x800x144 2
S4 Neastea 0,5 L 178 1200x800x144 2
S5 Pepsi Twist 0,33 l 417 1200x800x144 2
Total 12
Greutatea fiecarui sortiment de marfa/paleta

Sortiment
Kg/paleta
[l]
S1 Fanta 0,5l 792
S2 Fanta 0,33 l 692,25
S3 Frutti Fresh 2l 856.32
S4 Ceai Nestea 0,5l 777.6
S5 Pepsi Twist 0,33 l 692,25
Stabilirea și descrierea modalitățiilor de asigurare a mobilei
După ce bax-urile sunt puse pe palete aceasta este asigurată prin:

 Folie termocontractibilă
Europack este gama de ambalaje de rezistență superioară, destinată uzului industrial. Pentru
că ramurile industriei au nevoi de protecție și ambalare diverse, gama cuprinde produse de
diferite dimensiuni și forme:
 Prin chingi
Standardul EN 12195-2 descrie chingile de ancorare din fibre sintetice. Acestea pot fi
construite dintr-una sau din două bucăți. De cele mai multe ori, acestea au un sistem cu clichet
pentru a tensiona sistemul de ancorare, fie prin tragerea, fie prin apăsarea mânerului clichetului.
Clichetul trebuie să rămână întotdeauna blocat pe durata transportului.
Capetele sistemului de ancorare pot avea diferite tipuri de cârlige sau inele pentru a fixa sistemul
de ancorare în mod corespunzător în sau pe punctele de ancorare de pe vehicul sau de pe
încărcătură.
Mijloace de asigurare a marfurilor

Modalitatile de asigurare a marfurilor pe palete sunt urmatoarele:
 recuperabile utilizate in transportul intern ,intre sectii,depozite,etc.

 nerecuperabile-folosite impreuna cu paletele de tip ―pierdut‖ sau chiar cu
paletele recuperabile ,cand restituirea lor este dificila sau nerentabila
Pentru a nu se produce alunecarea coletelor stivuite pe palete trebuiesc respectate
urmatoarele conditii:
 in cazul imobilizarii incarcaturilor cu centuri sau benzi:
Gr ∙ b
μ ∙ ( G r + Pn ) ≥
g
unde:
Gr -greutatea totala a unui rand din unitatea de incarcatura pachetizata [N]
Pn-forta normal produsa de banda sau sarma [N]
μ -coeficintul de frecare al fortelor venite in contact
m
b-accelaratia/deceleratia de franare [ 2 ]
s
m
g-acceleratia gravitatiei [ 2 ]
s
Pentru S1:
μ=0.2
m
b=3.47[ 2
]
s
m
g=9.81[ ]
s2
Gr =1294.477[ N ]
Pn=10000 [N ]
1294.477 ∙3.47
¿> 0,2∙ ( 1294.477+10000 ) ≥
9.81
¿>2258.895 ≥ 457.883( Adevarat)
Pentru S2:
μ=0.2
m
b=3.47[ ]
s2
m
g=9.81[ 2
]
s
Gr =522.204[ N ]
Pn=10000 [N ]
522.204 ∙ 3.47
¿> 0,2∙ ( 522.204+10000 ) ≥
9.81
¿>2104.444 ≥ 184.714 ( Adevarat )

Pentru S3:
μ=0.2
m
b=3.47[ 2
]
s
m
g=9.81[ ]
s2
Gr =2099.407[ N ]
Pn=10000 [N ]
2099.407 ∙3.47
¿> 0,2∙ ( 2099.407+10000 ) ≥
9.81
¿>2419.8 ≥ 742.603( Adevarat)
Pentru S4:
μ=0.2
m
b=3.47[ 2
]
s
m
g=9.81[ 2
]
s
Gr =1270.941[N ]
Pn=10000 [N ]
1270.941 ∙3.47
¿> 0,2∙ ( 1270.941+10000 ) ≥
9.81
¿>2254.188 ≥ 449.225( Adevarat)
Pentru S5:
μ=0.2
m
b=3.47[ 2
]
s
m
g=9.81[ 2
]
s
Gr =522.204[ N ]
Pn=10000 [N ]
522.204 ∙ 3.47
¿> 0,2∙ ( 522.204+10000 ) ≥
9.81
¿>2104.444 ≥ 184.714 ( Adevarat )
Fig.1.Schita depozitului.
Calculul suprafetelor afectate depozitarii in unitatea economica

Sortimentul 1.
1 paleta................................1200x800 mm2
5 palete..........................................x
x=1200 ∙ 800∙ 5=¿ x =4800000 [ mm ]=4.8[m ]

2 2
ocupa 5 paleta cu baxuri de suc la pet 0.5l;
Sortimentul 2
1 paleta................................1200x800 mm2
1 paleta ..........................................x
x=1200 ∙ 800∙ 1=¿ x=960000 [ mm ]=0.96 [m ]

2 2
ocupa 1 paleta cu baxuri de suc la doza de 0.33l ;
Sortimentul 3
1 paleta................................1200x800 mm2
2 palete..........................................x
x=1200 ∙ 800∙ 2=¿ x=1920000 [ mm ]=1.92[m ]

2 2
ocupa 2 paleta cu baxuri de suc la pet 2 l ;
Sortimentul 4
1 paleta................................1200x800 mm2
2 palete..........................................x
x=1200 ∙ 800∙ 2=¿ x=1920000 [ mm ]=1.92[m ]

2 2
ocupa 2 paleta cu baxuri de suc la pet 0.5l ;
Sortimentul 5
1 paleta................................1200x800 mm2
2 palete..........................................x
x=1200 ∙ 800∙ 2=¿ x=1920000 [ mm ]=1.92[m ]

2 2
ocupa 2 paleta cu baxuri de doze la 0.33 l ;
In tabelul de mai jos sunt prezentate suprafetele afectate depozitarii pe diferite tipuri de marfa:
Sortiment
Nr. Palete/zi m2
[l]
S1 Fanta 0.5l 5 4.8
S2 Fanta 0.33l 1 0.96
S3 Frutti Fresh 2l 2 1.92
S4 Neastea 0.5l 2 1.92
S5 Pepsi Twist 0.33l 2 1.92
Suprafata totala ocupata de cele 5 tipuri de sortimente date prin proiectare se calculeaza
astfel:
St =S1 +S 2 +¿……+ S5 +¿ 4.8+0.96+1.92+1.92+1.92=11.52[m2 ]
Calculul volumelor de depozitare
Dimensiunile pentru inaltimile fiecarei tip de marfa asezata pe paleta la care se adauga
spatiul dintre paleta-celula si grosimea peretelui celulei :
 S1
Se adopta 0.14 m inaltimea paletei
1.38+0.144=1.52 m
1.38m reprezinta inaltimea marfii ambalate
Se adopta suplimentar un spatiu de 0,2 m pentru spatiul dintre celula si raft
Se adopta 0.2 m grosimea ,ca fiind inaltimea peretelui celulei
1,52+0.40=1.92 m
 S2
1.43+0.14=1.57m
1.43 m reprezinta inaltimea marfii ambalate
 S3

1.28+0.14=1.42 m
1.28 m  reprezinta inaltimea marfii ambalate
Se adopta 0.2m grosimea ,ca fiind inaltimea peretelui celulei
1.42 +0.40=1.82m
 S4
1.20+0.14=1.34 m
1.20m reprezinta inaltimea marfii ambalate
1.34+0.40=1.74 m
 S5
1.43+0.14=1.57m
1.43 m reprezinta inaltimea marfii ambalate
1,57+0.40=1.97 m
Pentru S1
Deci putem calcula volumul pentru o celula si anume:
3
V c 1=L ∙l ∙h=1.2 ∙0.800 ∙ 1.92=1.84 m
Pai daca un raft ocupa acest volum atunci volumul total pentru marfa M8 este calculat astfel:
1 celula………………………………..1.84 m3
6 de rafturi…………………………………….x
3
→ x=6 ∙1.84=11.04 m →V S 1 ( Volumul total ocupat de marfa pentru S 1 )
Pentru S 2
3
V c 1=L ∙l ∙h=1.2 ∙0.800 ∙ 1.97=1.89 m
1 celula………………………………..1.89 m3
7 de rafturi…………………………………….x
3
→ x=7 ∙1.89=13.23 m →V S 2 ( Volumul total ocupat de marfa pentru S 2 )
Pentru M3
3
V c 1=L ∙l ∙h=1.2 ∙0.800 ∙ 1.82=1.74 m
1 celula………………………………..1.74 m3
2de rafturi…………………………………….x
3
→ x=2∙ 1.74=3.48 m → V S 3 ( Volumul total ocupat de marfa pentru S 3 )
Pentru S4
3
V c 1=L ∙l ∙h=1.2 ∙0.800 ∙ 1.74=1.67 m
1 celula………………………………..1.67 m3
5 de rafturi…………………………………….x
3
→ x=5∙ 1.67=8.35 m → V S 4 ( Volumul total ocupat de marfa pentru S 4 )
Pentru S 5
V c 1=L ∙l ∙h=1.2 ∙0.800 ∙ 1.97=1.89 m3
1 celula………………………………..1.89 m3
7 de rafturi…………………………………….x
3
→ x=7 ∙1.89=13.23 m →V S 5 (Volumul total ocupat de marfa pentru S 5 )
In cele calculate mai sus depozitul va fi proiectat astfel:
 Inaltimea depozitului este 2.5 m

 Lungimea depozitului este de 24 m
 Latimea depozitului este de 3.7 m
 Latimea culoarului este de aproximativ 1.7m
Aria depozitului este:
2
Adep =24 ∙ 3.7=88.8 m
Calculul coeficientului de utilizare a suprafeței de depozitareți al celui de

utilizare a volumelor de depozitare
În urma relevării unităţii economice se obţin şi suprafeţele şi volumele afectate depozitării.

Acestea se analizează în funcţie de produsele depozitate şi de gradul de suprapunere a
acestora. Este necesară înregistrarea tuturor depozitărilor fortuite, a celor temporare şi a celor
de pe culoarele de circulaţie, de pe rampele CF sau auto, precum şi în alte locuri neadecvate.
Aceste depozitări conduc la multe neajunsuri tehnico - economice şi trebuie urmărită
eliminarea lor.
În cazul depozitării efective este necesară analiza coeficienţilor de utilizare a suprafeţelor K s
şi de utilizare a volumelor de depozitare K v . Aceştia sunt daţi de raportul dintre suprafaţa
ocupată cu mărfuri, respectiv volumul ocupat, şi suprafaţa totală, respectiv volumul total al
depozitului.
Coeficientul K s este:
 nesatisfăcător când este sub 0,3;

 satisfăcător când are valori cuprinse între 0,3 şi 0,45;
 bun când este cuprins între 0,45 şi 0,6;
 foarte bun când este mai mare de 0,6.
Coeficientul K v este:
 nesatisfăcător atunci cînd este mai mic ca 0,2;

 satisfăcător când are valori cuprinse între 0,2...0,37;
 bun când are valori între 0,37 şi 0,5;
 foarte bun când este mai mare de 0,5.
Smarfa 41.28
Ks= = =0.35
S depozit 114.7
V marfa V 1+V 2 +… ..+V 9 +V 10 71.07

Kv= = = =0.28
V depozit S depozit ∙ hdepopzit 252.34
h depopzit =2.5 m
unde:
K s −coeficient de utilizare a suprafetelor de depozitare ;

K v −coeficient de utilizare a volumelor de depozitare ;
Sdepozit −suprafata totala a depozitului ;
Smarfa −suprafata totala ocupata efectiv cu marfa ;
V depozit −volumul total al depozitului;
V marfa −volumul total ocupat efectiv cu marfa .
Din calcule rezultă că ambii coeficienți sunt satisfacatori.
Analiza soluției de depozitare adoptate

Analiza soluţiei de depozitare necesită o cercetare a factorilor tehnico – economici și anume:
 greutatea unitară;
 forma şi rezistenţa mecanică a produsului la stivuire;
 stabilitatea produsului individual sau ambalat, paletizat sau conteinerizat;
 dimensiunile de gabarit şi factorul de corelare cu modulul de transport (paleta, mijlocul
auto sau transconteinerul);
 necesitatea efectuării unor operaţii de întreţinere, conservare şi asigurare a unor
condiţii de temperatură, umiditate, protecţie specială a mărfurilor depozitate (din
punctul de vedere al inflamabilităţii, microbiologiei, degajărilor de căldură, mirosuri şi
gaze), iar valoarea deosebită a unor produse impune condiţii de pază;
 viteza de rotaţie a stocurilor în perioada considerată în calcul (pe zi, la număr de zile
normă, lunară şi anuală);
 stocurile minime sau maxime (stocurile cele mai mari din perioada considerată) şi
sezoniere (în funcţie de caracteristicile materialului şi procedeele de aprovizionare,
utilizare, livrare);
 frecvenţa loturilor primite şi livrate, mărimea acestora şi numărul de expediţii în
perioadele respective, precum şi alte caracteristici ale lor (loturi cu frecvenţă mare cu
amplasament mai aproape de ieşire);
 numărul şi volumul expediţiilor ce urmează a fi depozitate la recepţie, corelate cu

prevederile din normative (control, carantină etc.);
 condiţiile impuse de colectarea produselor, precum şi constituirea loturilor de livrare, în
funcţie de comenzile beneficiarilor (cantităţi, sorto-tipo-dimensiuni etc.);
 sisteme de extindere, automatizare, posibilitatea folosirii sistemelor informatizate.
Criterii de optimizare a activității de depozitare
Criteriile care stau la baza optimizării depozitării sunt:

 mecanizarea, automatizarea şi robotizarea activităţilor în depozite;
 introducerea paletizării, pachetizării şi conteinerizării sau perfecţionarea acestora;
 introducerea a noi echipamente de depozitare şi a utilajelor şi instalaţiilor adecvate;
 dimensionarea spaţiilor necesare circulaţiei şi a celor destinate stivelor şi mobilierului de
depozitare în corelare cu unităţile de încărcătură folosite;
 utilizarea în întregime a posibilităţilor de depozitare pe înălţime şi alegerea utilajelor
cele mai eficiente tehnico - economic;
 amenajarea spaţiilor de depozitare cu minimum de compartimentări şi circulaţia
raţională a utilajului şi personalului;
 asigurarea selectivităţii cerute, adică a accesului direct la orice unitate de încărcătură,
fără deplasarea altor unităţi; asigurarea procesului de primire – expediere pe baza
principiului “primul intrat – primul ieşit” (în special pentru materialele care îşi modifică
însuşirile fizico – chimice, produse perisabile etc.);
 proiectarea depozitelor la distanţe minime faţă de punctele de primire sau expediere;
 accesul direct al produselor la şi de la depozit, prin realizarea mai multor intrări, cu amenajări
la rampe, etc.
3.5 Relevarea obiectivelor unitatii economice
Relevarea obiectivelor unitatii economice

Relevarea constă în reprezentarea la scară pe un singur desen a unuia sau a mai multor
obiective ale unităţii economice în care se desfăşoară activitatea de TMDT. Relevarea foloseşte
la determinarea exactă dintre diferite puncte de lucru la stabilirea suprafeţelor şi volumelor, la
obţinerea configuraţiilor şi drumurilor de acces, dimensiunile rampelor, etc.
Relevarea este o oglindă a tuturor activităţilor de mişcare, de formare a unităţii de încărcare,

stocare precum şi o situaţie introductivă referitoare la mărimea distanţelor de transport,
drumuri nejustificate etc.
 Lungimea este de 31 m a depozitului;

 Latimea este de 3.7 m a depozitului;
 Rampa este de 2 m ;
 Culoarele pe care circula utilajele sunt de 2 m datorită paletelor cu dimensiuni mari la
care se ia în calcul şi raza de întoarcere;
 Avem anexate spaţii auxiliare cum ar fi: birou, vestiare, toalete etc.
Fig.2 .Schema cu depozitul proiectat
3.6 Întocmirea fluxului de transport
Unul din mijloacele cele mai utilizate este graficul de analiza.

Graficele de analiza au drept scop înregistrarea și prezentarea într-o formă sintetică și
explicită, a datelor și informațiilor culese în cursul unei observări atente a fluxului bunurilor
materiale în procesul de manipulare, de depozitare, transport și de distribuire a mărfurilor,
respectând în permanență succesiunea cronologică a faptelor.
Prin utilizarea graficului de analiză, poate fi studiat un singur element, indiferent dacă este
vorba de o porțiune sau de întregul parcurs de la producator la beneficiar, prin element
înțelegându-se un produs, o persoană, un material, un document etc. Observarea și
înregistrarea datelor și faptelor trebuie să fie analitică, adica ansamblul operațiilor logistice
trebuie să fie descompus în fracțiuni.
La randul lor, aceste fracțiuni sunt astfel alese încât fiecare să-și păstreze un caracter de
entitate și omogenitate pentru a putea fi codificate.Din practica analizelor afectuate s-au
stabilit operatiile tip care îndeplinesc aceste condiții.Numarul lor și notația diferă după diverși
autori, dar în general cuprind ca noțiune același conținut și permit urmarirea fie a produsului fie
a muncitorului, fie a utilajului.
Aceste operații sunt:
→ activități productive (operație): constă în modificarea intentionată a unui produs
în ceea ce privește una din calitățile sale fizice, chimice sau a poziției;
→ activități de manipulare (manipulare): ansamblul mișcărilor necesare pentru a
asigura preluarea sau așezarea unui produs;
→ activități productive(transport): deplasarea unui produs de la un loc la altul
dacă activitatea predominantă este mișcarea;
→ activități de manipulare (deplasarea): traseul unui produs, a unui utilaj sau a
unui operator de la locul preluarii la locul așezării;
→ activități productive (control): examinarea unui produs pentru identificarea
sau verificarea cantitativă sau calitativă;
→ activități de manipulare(control).
→ activități productive (așteptarea): imposibilitatea executării imediate a
operației urmatoare;
→ activități de manipulare (așteptare): întrerupere în succesiunea operațiilor sau
controlului, predominantă fiind întârzierea în raport cu celelalte activități;
→ activități productive (depozitarea): păstrarea și protecția unui produs care nu
poate fi preluat fără o dispoziție scrisă;
→ activități de manipulare (depozitarea).
→ depozitarea temporală;
→ pentru indicarea mai multor activități.
În funcție de operațiile enumarate mai sus cele date prin tema de proiect suferă urmatoarele
operații realizate în schițele de mai jos:
 Pentru sortimentul S1
În cazul lui S1 au loc următoarele operații:

o pentru control 1.5 m;
o pentru transport până la locul de depozitare 28 m;
o pentru o operatie 1.2 m;
o pentru expediere 17.5 m.
o pentru transport până la locul de depozitare 3,5 m;
o pentru transport până la locul de depozitare 10.5 m;

o pentru transport până la locul de depozitare 2,5 m;
o pentru transport până la locul de depozitare 26 m;
3.7 Intocmirea tabelului de fluxuri

La întocmirea tabelului de fluxuri trebuie avute în vedere urmatoarele:
Formarea unei imagini de ansamblu a logisticii unității economice în întregul circuit sau pe o
porțiune cu toate legăturile existente;
Analiza critică a situației existente, identificarea soluțiilor de îmbunătățire a mișcărilor,
deplasarilor, a formării unităților de încarcare și gruparea acestor soluții ăn 3 categorii:
Soluții de reținut;
Soluții de studiat;
Soluții respinse.
Luarea în considerare a principiilor de bază, de funcționare și de concepție la alegerea
soluțiilor raționale, privind manipularea și transportul intern.
Într-un tabel de fluxuri se înscrie întreg fluxul de mișcare care are legatură cu operațiile
specifice tehnologiei de manipulare – depozitare și transport intern, atat cele directe cât și cele
indirecte.
In tabel activitatile se inscriu in ordinea cronologica iar pentru fiecare operatie se inscriu
anumiti indicatori:
 Pentru S1
Mărimea unității
Mijloace de Lungimea drumului Durata fiecărei Timpul pe tonă
Activități de încărcare
realzare L(m) operații tp/s manipulată T(s/t)
qi(kg)
Verificare Manual 777 1.2 10 12870.01
Control Manual 777 1.5 30 38610.03
Transport Transpaletă 777 17,5 6 7722
Expedier
Manual 777 28 35 45045.04
e
tp
T= ∙1000 [s/t ]
qi ∙ c
tp 10
T v= ∙1000= ∙ 1000→ T =12870.01[ s /t]
qi ∙ c 0.777
tp 30
T c= ∙ 1000= ∙1000 → T =38610.03[ s /t]
qi ∙c 0.777
tp 6
T t= ∙ 1000= ∙ 1000 →T =7722[s /t ]
qi∙ c 0.777
tp 35
T e= ∙ 1000= ∙1000 →T =45045.04 [s /t ]
qi ∙ c 0.777
 Pentru S2
Mărimea unității
qi(kg)
Control Manual 522 1.5 30 57471.26
Transport Transpaletă 522 3.5 5 9578.54
Expedier
Manual 522 16.5 37 70881.22
e
tp
T= ∙1000 [s/t ]
qi ∙ c
tp 10
T v= ∙1000= ∙1000 →T =19157.08 [s /t ]
qi ∙ c 0.522
tp 30
T c= ∙ 1000= ∙ 1000 →T =57471.26 [ s /t ]
qi ∙c 0.522
tp 5
T t= ∙ 1000= ∙ 1000→ T =9578.54 [s /t ]
qi∙ c 0.522
tp 37
T e= ∙ 1000= ∙ 1000 →T =70881.22[s / t ]
qi ∙ c 0.522
 Pentru S3
Mărimea unității
qi(kg)
Control Manual 856 1.5 30 35046.72
Expedier
Manual 856 14.5 35 40887.85
e
tp
T= ∙1000 [s/t ]
qi ∙ c
tp 10
T v= ∙1000= ∙ 1000→ T =11682.24 [s/t ]
qi ∙ c 0.856
tp 30
T c= ∙ 1000= ∙1000 → T =35046.72[ s /t ]
qi ∙c 0.856
tp 6
T t= ∙ 1000= ∙ 1000 →T =7009.34 [s /t ]
qi∙ c 0.856
tp 35
T e= ∙ 1000= ∙1000 →T =40887.85[ s /t ]
qi ∙ c 0.856
 Pentru S4
Mărimea unității
qi(kg)
Control Manual 792 1.5 30 37878.78
Expedier
Manual 792 17.5 37 46365.91
e
tp
T= ∙1000 [s/t ]
qi ∙ c
tp 10
T v= ∙1000= ∙1000 →T =12626.26 [ s /t]
qi ∙ c 0.792
tp 30
T c= ∙ 1000= ∙ 1000 →T =37878.78 [ s/t ]
qi ∙c 0.792
tp 7
T t= ∙ 1000= ∙ 1000→ T =8838.38[s / t ]
qi∙ c 0.792
tp 37
T e= ∙ 1000= ∙ 1000 →T =46365.91[ s /t ]
qi ∙ c 0.792
 Pentru S5
Mărimea unității
qi(kg)
Control Manual 720 1.5 30 41666.66
Transport Transpaletă 720 26 8 11111.11
Expedier
Manual 720 20.5 30 41666.66
e
tp
T= ∙1000 [s/t ]
qi ∙ c
tp 10
T v= ∙1000= ∙1000 → T =13888.88[ s /t]
qi ∙ c 0.720
tp 30
T c= ∙ 1000= ∙1000 →T =41666.66[ s/t ]
qi ∙c 0.720
tp 8
T t= ∙ 1000= ∙ 1000→ T =11111.11[s /t]
qi∙ c 0.720
tp 30
T e= ∙ 1000= ∙ 1000 →T =41666.66[s /t ]
qi ∙ c 0.720
unde:
 c →coeficient de multiplicare care pentru toate mijloacele tehnice in afara

celor cu actiune continua are valoare 1;
 q i → marimea unitatii de incaratura pe fiecare operatie;
 t p → timpul afectat fiecarei operatii din cadrul procesului tehnologic.
 3.8 Determinarea capacitatii de manipulare,depozitare si

transport
Tipurile de marfa Verificare Control Transport Expediere

S1 12870.01 38610.03 7722 45045.04
S2 19157.08 57471.26 9578.54 70881.22
S3 11682.24 35046.72 7009.34 40887.85
S4 12626.26 37878.78 8838.38 46365.91
S5 13888.88 41666.66 11111.11 41666.66
NR. DE
OPERATORI/UTILAJ 2 5 2 2
E
3.9 Calculul incarcaturilor unice pe flux
Toate mafurile deplasate intre aceleasi obiective ale unei unitati economice, parcurgand deci
distante egale de transport, se grupeaza in unitati de incarcatura unice, chiar daca aceste
unitati de incarcatura nu vor exista in realitate.
Prin notiunea de unitati de incarcatura unice se intelege un ambalaj, o plateta, un container,
fictive, de masa medie, obtinut prin procedeul mediu ponderat intre toate unitatile de incarcare
reale.Unitatile reale nu se aleg la intamplare ci fie din aceeasi clasa, fie pe acelasi tip de mijloace
de protectie,fie de mase apropiate.
Numarul total de palete incarcate intr-o zi sunt date de relatia:
f palete
n=∑ =5++1+2+2+2=12[ ]
q zi
Timpul mediu de incarcare al unei palete ,deci timpul necesar pentru incarcarea unitatilor
unice pe flux se determina astfel:
n1 ∙ t 1+ n2 ∙ t 2+ …+nn ∙t n
t=
n 1+ n2+ …+nn
1∙ 11+2∙ 16+2 ∙10+ 3∙ 11+2 ∙12+8 ∙ 12+ 5∙ 11+6 ∙11+7 ∙ 12+7 ∙11
t=
1+ 2+ 2+ 3+2+8+5+6 +7+7
498
t= =11.58 [s]
43
Masa medie a încărcăturii unice pe flux se determiă astfel:
n1 ∙ q 1+ n2 ∙ q 2+ …+nn ∙ q
q= [tone]
n 1+ n2+ …+n n
5∙ 0.777+1 ∙ 0.522+2∙ 0.856+2 ∙ 0.792+ 2∙ 0.720

q=
5+1+2+ 2+ 2
9143
q= =0.761[tone]
12
4. CAPITOLUL II
PROIECTAREA MAȘINII/INSTALAȚIEI DE RIDICAT ȘI
TRANSPORTAT UTILIZATĂ ÎN TEHNOLOGIA DE MANIPULARE –
DEPOZITARE – TRANSPORT (INTERN) PROIECTATĂ
Pentru alegerea mașinii/instalației de ridicat și transportat în tehnologia de MDT (i) trebuie să

se țină cont de mai multe criterii. Unele dintre acestea, cele mai importante fiind:
Capacitatea de ridicare;
Înălțimea de ridicare;
Performanțele utilajului;
Sistemul de pripulsie;
Dimensiunile de gabarit ale utilajului;
Prețul;
Etc
Astfel ținând cont de depozitul proiectat și de masele ce trbuiesc manipulate, transportate și

depozitate, utilajul folosit trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
 Capacitatea de ridicare trebuie să fie de maxim 1 tonă, deoarece sunt folosite doar
europalete pe care se poate pune o sarcină de maxim 1 tonă;
 Înălțimea de ridicare trebuie să fie în jurul valorii de 2.2m, înălțimea depozitului fiind de
2.5 m;
 Utilajul folosit nu trebuie să aibă motor temic, pentru că depozitul este acoperit și ar
polua aerul din incintă;
 Raza de întoarcere trebuie să fie de maxim 1.7m, lățimea coridoarelor;
 Prețul să nu fie foarte mare;
 Etc.
Pentru selectarea utilajului vom face o analiză comparativă între mai multe tipuri, în final
alegând-ul pe cel care corespunde cu cerințele prezentate mai sus.
1. Transpaletă electrică Pegaso WAVE 12 :
Figura 4. 1. Transpaletă electrică

- preţ =3500 €;
- Ridicare: electrică;
- Deplasare:electrică;
- Capacitate maximă de ridicare: 1,2 tone;
- Înălţime de ridicare:3,6m;
- Capacitate maximă (la înălţime maximă):700 kg;
Componente :
- Motor electric tracţiune, putere:0,7kW;
- Motor electric pompă, putere: 2,2 kW;
- Acumulator V/Ah: 2x12V/150Ah/20h;
- Echipare: catarg duplex, cilindru ridicare central, manetă comandă, redresor incoporat,
acumulatori tracţiune;
- Siguranţă: clapetă oprire urgenţă pe manetă comandă, microcontacte oprire deplasare în
cazul poziţionării verticale sau orizontale a manetei de comandă, încetinirea automată a
deplasării odată cu ridicarea lamelor, supapă siguranţă cilindru ridicare (previne căderea bruscă
a sarcinii în cazul distrugerii furtunului de alimentare;
- Comenzi: clapete "fluture" deplasare, butoane cu revenire ridicare / coborâre, claxon;
- Indicatoare: indicator LED-uri încărcare baterie, indicator led-uri redresor incorporat.
Performanţe :
- Viteză de deplasare, cu/fără sarcină: 4,2/5,1 km/h;
- Viteză ridicare, cu/fără sarcină: 0,072/0,11 m/s;
- Pantă maximă, cu/fără sarcină: 5/10%.
Dimensiuni de gabarit:
- Înălţime maximă de ridicare: 3600 mm;
- Înălţime catarg strâns (D04): 2185 mm;
- Înălţime catarg desfăşurat (D06): 3952 mm;
- Lungime totală: 1781 mm;
- Lungime şasiu, până la baza furcii: 641 mm;
- Dimensiuni furci (Lxlxg): 1140x180x70 mm;
- Ampatament: 1265 mm;
- Lăţime totală : 810 mm;
- Rază de întoarcere: 1441 mm;
- Culoar de lucru (Ast): 2041 mm;
- Garda la sol, sub şasiu: 34 mm;
- Distanţă peste furci, exterioară : 570 mm;
- Distanţă între furci, interioară: 210 mm;
- Roată motrice, material: 245X76 mm;
- Role frontale: 80X70 mm;
- Greutate totală: 555 kg.
Figura 4. 2. Dimensiunile unei transpalete electrice
2. Transpaletă manuală Powerlifter AC25S, 2.5 tone, 520x800

Figura 4. 3. Transpaletă manuală
- preţ =205 €;
- Ridicare: manuală;
- Deplasare:manuală;
- Înălţime de ridicare:2m.
Componente :
- Echipare: role mari de direcţie, duble din poliuretan şi role mici duble din poliuretan;
- Comenzi: mâner cu levier Ridicare-Neutru-Coborâre.
Performanţe:
- Ridicare de la minim la maxim din 13 acţionări.
- Roţi mici sarcină, material: poliuretan;
- Roţi mici sarcină, dimensiuni: 80x70 mm;
- Role mari direcţie, număr: 2;
- Role mari direcţie, dimensiuni: 180x50 mm;
- Role mari direcţie, material: poliuretan;
- Roţi mici sarcină, număr: 2x2.

3. Transpaletă electrică Crown 3040-2,0 t
Figura 4. 4. Transpaletă electrică
- Deplasare:electrică;
- Capacitate maximă de ridicare: 2 tone;
Componente :
- Motor electric tracţiune, putere:2,5kW;
- Motor electric pompă, putere: 2,2 kW;

- Acumulator V/Ah: 24V/315Ah;
- Echipare: Timona comanda X10, Tehnologie CAN-BUS, Motor electric de tractiune AC, Display
LCD, indicator nivel baterie cu ceas ore de funcţionare şi oprirea ridicării la descărcare,
Platforma cu suspensie;
- Siguranţă: Buton de claxon pe amandouă mânerele, Contact deconectare de urgenţă, Contact
siguranţă schimbare automată sens deplasare, roţi stabilizatoare – două.
Performanţe :
- Viteză de deplasare, cu/fără sarcină: 7,5/10,5 km/h;
- Pantă maximă, cu/fără sarcină: 9/25%.
- Înălţime totală: mm;
- Lungime totală: 1919 / 2378 mm;
- Lungime şasiu, până la baza furcii: 769 mm;
- Lungime furci: 1150 mm;
- Ampatament: 1419 mm;
- Rază de întoarcere: 1693 / 2119 mm;
- Culoar de lucru (Ast): 2167 / 2592 mm;
- Garda la sol, sub şasiu: 30 mm;
- Ecartament faţă: 512 mm;
- Ecartament spate: 370 mm;

4. Transpaletă semielectrică EMS E1500-1600

Figura 4. 5. Transpaletă semielectrică
- Deplasare:manuală;
- Ridicare: electrică;
- Capacitate maximă reziduală (la înăţşimea maximă) : 1500 kg.
Componente :
- Acumulator de start V/Ah: 12V/120Ah;
- Redresor V/A: încorporat;
- Comenzi: manetă distribuitor ridicare-coborâre, manetă direcţie, mânere împingere-tragere;
Performanţe :
- Înălţime catarg strâns (D04): 2010 mm;
- Înălţime catarg desfăşurat (D06): 2010 mm;
- Lungime totală: 1600 mm;

- Distanţă între furci, interioară: 240 mm;
- Roată motriăe, material: 200 mm;
- Role frontale: 80 mm;
Caracteristica Crown WP Crown WP

Crown WT 3060 Nissan TSL 120 Crown WT 3040
funcţională 2320 2315
Capacitate de
2 1.6 2.5 1.2 2
ridicare [t]
Capacitatea
max. a bateriei 230 150 375 270 315
[Ah]
Viteza de
deplasare cu 5.5 5.5 9 46 7.5
sarcină [km/h]
Înălțimea de
1.3 1.3 1.25 -- 1.25
ridicare [m]
Viteza de
0.04 0.04 0.04 290-320 0.04
ridicare [m/s]
Panta maximă
10 10 8 -- 9
cu sarcină [%]
Putere motor
Electric 1.4 Electric 1,4 Electric 2,5 Electric Electric 2.5
[kW]
Tabelul 4. 1. Caracteristici funcționale ale unor transpalete electrice
Făcând o analiză comparativă între transpaletele electrice, semielectrice și manuale rezultă:

 Au capacitate de ridicare cuprinsă între 1,5 – 2,5 tone;
 Înălțimea de ridicare [m] 1,25 – 3,6;
 Viteza de ridicare [m/s] 0,04 – 0,123;
 Viteza de deplasare cu sarcină [km/h] 5,5 – 46;
 Putere motor [kW] 1,4 – 2,5.
Din exemplele prezentate, primul este cel care corespunde cu toate cerințele impuse, adică:
 Capacitatea maximă de ridicare a acestuia este de 1,2 tone;

 Înălțimea de ridicare este de 3,6m;
 Performanțele utilajului sunt:
 Viteză de deplasare, cu/fără sarcină: 4,2/5,1 km/h;
 Viteză ridicare, cu/fără sarcină: 0,072/0,11 m/s;
 Pantă maximă, cu/fără sarcină: 5/10%.
 Motor electric tracţiune, putere:0,7kW;
 Dimensiunile de gabarit ale utilajului:
 Înălţime maximă de ridicare: 3600 mm;
 Lungime totală: 1781 mm;
 Dimensiuni furci (Lxlxg): 1140x180x70 mm;
 Ampatament: 1265 mm;
 Lăţime totală : 810 mm;
 Rază de întoarcere: 1441 mm;
 Garda la sol, sub şasiu: 34 mm;
 Distanţă peste furci, exterioară : 570 mm;
 Distanţă între furci, interioară: 210 mm;
 Greutate totală: 555 kg.
 Prețul: 3500€;
 Etc.
Numarul necesar de utilaje este 4.

5. MĂSURI DE ASIGURARE A SĂNĂTĂȚII ȘI
SECURITĂȚII MUNCII ȘI MĂSURI DE PREVENIRE ȘI
STINGERE A INCENDIILOR
În cadrul acestui capitol se vor enumera câteva din măsurile cu caracter general ce trebuie
respectate securității și sănătății muncii, precum și norme de prevenire și stingere a incendiilor
specifice unitatilor economice.
În conformitate cu prevederile Legii Nr.319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă,
precum și a Hotărârii Nr.1425 din 11-oct.-2006 cu normele de aplicare a acestei legi, angajatorul
are obligația ca :
 la angajarea unei persoane să-i asigure instruirea corespuzatoare locului de muncă;
 să-i întocmească Fișa individuală de protecția muncii;
 să-i creeze condiții de instruire permanentă cu consemnarea acestor instruiri periodice în

Fișa individuală de protecție a muncii;
 să-i întocmească Fișa postului în care să specifice atribuțiile la locul de muncă întocmai cu
instruirea făcută etc.
În conformitate cu prevederile Legii Nr.319/2006 privind securitatea și sănătatea în

muncă, precum și a Hotărârii Nr.1425 din 11-oct.-2006 cu normele de aplicare a acestei legi,
angajatul are obligația ca :
 la angajare să solicite Fișa postului;
 la angajare să participe și să-și insusească normele de protecția muncii specifice locului de

muncă în conformitate cu Fișa postului;
 să semneze în Fișa individuală de protecția muncii pentru instruirea făcută la angajare dar
și pe parcurs;
 să înștiințeze angajatorul despre apariția oricărei afecțiuni ce i-ar putea afecta capacitatea
de muncă etc.
Din punct de vedere al prevenirii și stingerii incendiilor în conformitate cu prevederile

Legii Nr.307/2006 privind Prevenirea și Stingerea Incendiilor, angajatorul are obligația ca :
 la înființarea unitîții economice să identifice prin studiu efectuat de persoane autorizate

riscurile de producere a eventualelor incendii și să ia aprobările speciale de funcționare pe
această linie;
 să desemneze prin decizie persoana autorizată ce raspunde de prevenirea și stingerea

incendiilor;
 persoana desemnată raspunde de modul de instruire, aplicare și de respectare a normelor

de prevenirea și stingerea incendiilor la nivelul unității economice;
 să informeze imediat Inspectoratul pentru Situații de Urgență despre izbucnirea unui

incendiu;
 să permită accesul în unitate a personalului Inspectoratului pentru Situații de Urgență cu

ocazia oricărei acțiuni a acestuia;
 să-i întocmească angajatului Fișa individuală pentru I.S.U.(intervenție în situații de urgență)
în care să specifice sub semnatură instruirile la angajare și periodice efectuate;
Pe linia prevenirii și stingerii incendiilor în conformitate cu prevederile Legii Nr.307/2006
privind Prevenirea și Stingerea Incendiilor, angajatul are obligația ca :
 la angajare să participe și să-și însușească normele I.S.U.;

 să participe periodic și să cunoască normele I.S.U. specifice locului de muncă;
 să anunțe prin orice mijloace despre izbucnirea sau apariția condițiilor despre izbucnire a
vreunui incendiu;
In conformitate cu prevederile legilor enumerate mai sus în cadrul unității economice
dată prin tema de proiect, pentru fiecare loc de muncă exista norme specifice ce trebuie
însușite și respectate de salariați.
Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementări cu aplicabilitate naţională,

care cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfăşurarea principalelor activităţi din
economia naţională, în condiţii de securitate a muncii.
Respectarea conţinutului acestor prevederi nu absolvă agenţii economici de răspundere

pentru prevederea şi asigurarea oricăror altor măsuri de securitate a muncii, adecvate
condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţii respective.
Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de

reglementări privind asigurarea sănătăţii şi securităţii în muncă, sistem compus din:
- Norme generale de protecţie a muncii care cuprind prevederile de protecţie a muncii,

general valabile pentru orice activitate;
- Norme specifice de securitate a muncii care cuprind prevederile de securitate a muncii,

specifice unor anumite activităţi sau grupe de activităţi, detaliind prin acestea prevederile
generale de protecţie a muncii.
Prevederile tuturor acestor norme specifice se aplică cumulativ şi au valabilitate
naţională indiferent de forma de organizare sau proprietate în care se desfăşoară activitatea pe
care o reglementează.
Structura sistemului naţional de norme specifice de securitate a muncii urmăreşte

corelarea prevederilor normative cu pericolele specifice uneia sau mai multor activităţi şi
reglementarea unitară a măsurilor de securitate a muncii pentru activităţi caracterizate prin
pericole comune.
Structura fiecărei norme specifice de securitate a muncii are la bază abordarea sistemică
a aspectelor de securitate a muncii, practicată în cadrul Normelor generale de protecţie a
muncii. Conform acestor abordări, procesul de muncă este tratat ca un sistem complex
structurat, compus din următoarele elemente care interacţionează :
- Executantul: omul implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă;
- Sarcina de muncă: totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul

mijloacelor de producţie şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului procesului
de muncă;
- Mijloacele de producţie: totalitatea mijloacelor de muncă (instalaţii, utilaje, maşini,

aparate, dispozitive,unelte etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se
utilizează în procesul de muncă;
- Mediul de muncă: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihologice în care

unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.
Reglementarea măsurilor de securitate a muncii în cadrul Normelor specifice de

securitate a muncii, vizând global desfăşurarea uneia sau mai multor activităţi în condiţii de
securitate a muncii, se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securităţii
muncii la nivelul fiecărui element al sistemului executant - sarcină de muncă - mijloace de
producţie - mediu de muncă, propriu proceselor de muncă din cadrul activităţilor care fac
obiectul de reglementare.
Prevederile sistemului naţional de reglementări normative pentru asigurarea securităţii
muncii constituie, alături de celelalte reglementări juridice referitoare la sănătatea şi
securitatea în muncă, baza pentru:
- activitatea de concepţie a echipamentelor tehnice şi a tehnologiilor;
- autorizarea funcţionării unităţilor;
- instruirea salariaţilor cu privire la securitatea muncii;
- cercetarea accidentelor de muncă şi stabilirea cauzelor şi a responsabilităţilor.
În contextul general pe care l-am prezentat, "Normele specifice de securitate a muncii

pentru fabricarea produselor din ceramică brută şi fină pentru construcţii" au fost elaborate
ţinând seama de reglementările existente în domeniul securităţii muncii pentru aceste
activităţi, precum şi pe baza studierii proceselor de muncă şi stabilirea pericolelor specifice,
astfel încât, pentru fiecare pericol, să existe cel puţin o măsură de prevenire la nivelul fiecărui
element component al procesului de muncă.
Structura acestei norme este făcută pentru fiecare activitate, prevederile urmând o
succesiune logică, corespunzătoare modului de acţiune al executantului în procesul de lucru.
Pentru ca normele specifice să răspundă cerinţelor actuale, nu numai în ceea ce priveşte

conţinutul, dar şi forma de prezentare şi pentru a fi conforme cu alte acte legislative şi
normative, s-a procedat la utilizarea unor subtitluri, care precizează conţinutul articolelor
referitoare la această problematică, facilitând astfel pentru utilizatori înţelegerea şi găsirea
rapidă a textelor necesare.
Obligatiile angajatorului privind securitatea si sanatatea in munca
Art. 7. - Angajatorul trebuie sa elaboreze si sa faca cunoscuta angajatilor sai politica proprie de
prevenire a accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale, care se va orienta catre
activitatile menite sa imbunatateasca securitatea si sanatatea in munca, inclusiv spre
implementarea unui sistem de management al securitatii si sanatatii in munca.
Art. 8. - Sistemul de management al securitatii si sanatatii in munca este parte componenta a
sistemului general de management.
Art. 9. - Sistemul de management al securitatii si sanatatii in munca trebuie sa contina:
a) cai si modalitati de comunicare strict reglementate si eficiente;
b) instrumente pentru control si evaluare:
-analiza initiala;
-evaluarea si controlul riscului;
-auditul;
-analiza efectuata de conducere;
c) principiul imbunatatirii continue a performantei;
d) abordarea problematicii specifice cu instrumente similare (compatibile) cu cele ale
managementului general.
Art. 10. - Implementarea sistemului de management al securitatii si sanatatii in munca trebuie
finalizata in termen de 10 ani de la emiterea prezentelor norme, de catre angajatorii care au in
structura compartiment de protectie a muncii.
Art. 11. - Angajatorul are urmatoarele obligatii in domeniul securitatii si sanatatii in munca:
a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor, echipamentelor
tehnice, precum si la elaborarea tehnologiilor de fabricatie si exploatare, solutii conforme
normelor de protectie a muncii, standardelor de securitate a muncii si reglementarilor specifice,
prin a caror aplicare sa fie eliminate sau reduse la minimum riscurile de accidentare si
imbolnavire profesionala a angajatilor;
b) sa asigure evaluarea riscurilor pentru securitatea si sanatatea angajatilor in vederea stabilirii
masurilor de prevenire, incluzand alegerea echipamentului tehnic, a substantelor chimice si a
preparatelor utilizate, amenajarea locurilor de munca etc.; angajatorul trebuie sa dispuna
evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala pentru toate locurile de munca,
inclusiv pentru acele grupuri de angajati care sunt expusi la riscuri particulare; in urma acestei
evaluari, masurile preventive si metodele de lucru stabilite de catre angajator trebuie sa asigure
o imbunatatire a nivelului de protectie a angajatilor si sa fie integrate in toate activitatile unitatii
respective, la toate nivelurile ierarhice;
c) sa asigure auditarea de securitate si sanatate in munca a unitatii, cu ajutorul institutiilor
abilitate;
d) sa solicite autorizarea functionarii unitatii din punctul de vedere al protectiei muncii, sa
mentina conditiile de lucru pentru care s-a obtinut autorizatia si sa ceara revizuirea acesteia in
cazul modificarii conditiilor initiale pentru care a fost emisa;
e) sa stabileasca masurile tehnice si organizatorice de protectie a muncii, corespunzator
conditiilor de munca si factorilor de risc evaluati la locurile de munca, pentru asigurarea
securitatii si sanatatii angajatilor;
f) sa stabileasca in fisa postului atributiile si raspunderea angajatilor si a celorlalti participanti la
procesul de munca in domeniul protectiei muncii, corespunzator functiilor exercitate;
g) sa elaboreze instructiuni proprii de securitate a muncii, care sa detalieze si sa particularizeze
prezentele norme si normele specifice de securitate a muncii, in raport cu activitatea care se
desfasoara;
h) sa asigure si sa controleze, prin personal propriu sau prin personal extern abilitat,
cunoasterea si aplicarea de catre toti angajatii a masurilor tehnice si organizatorice stabilite,
precum si a prevederilor legale in domeniul protectiei muncii;
i) sa ia in considerare din punctul de vedere al securitatii si sanatatii in munca capacitatea
angajatilor de a executa sarcinile de munca repartizate;
j) sa asigure, pentru angajatii avand o relatie de munca cu durata determinata sau cu caracter
interimar, acelasi nivel de protectie de care beneficiaza ceilalti angajati ai unitatii;
k) sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si educarii angajatilor: afise,
filme, carti, brosuri, pliante, acte normative, manuale, teste, fise tehnice de securitate etc.;
l) sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii, asupra riscurilor la care aceasta va
fi expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor tehnice si organizatorice de prevenire
necesare, inclusiv cele referitoare la primul ajutor, prevenirea si stingerea incendiilor si
evacuarea personalului in caz de pericol iminent;
m) sa asigure masurile necesare pentru informarea angajatorilor din orice unitate exterioara, ai
caror angajati lucreaza in unitatea sa, referitor la riscurile pentru securitate si sanatate la care
acestia din urma pot fi expusi, precum si la masurile de prevenire si protectie adoptate la nivel
de unitate si loc de munca, inclusiv cele referitoare la primul ajutor, prevenirea si stingerea
incendiilor si evacuarea in caz de urgenta;
n) sa se asigure ca angajatii din unitati din exterior, care lucreaza in unitatea sa, au primit
instructiuni adecvate referitoare la riscurile pentru securitatea si sanatatea lor la care pot fi
expusi pe durata desfasurarii activitatii respective;
o) sa asigure resurse pentru instruirea, testarea, formarea si perfectionarea personalului cu
atributii in domeniul protectiei muncii;
p) sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor conform reglementarilor
in vigoare;
q) sa angajeze numai persoane care, in urma controlului medical si a verificarii aptitudinilor
psihoprofesionale, corespund sarcinilor de munca pe care urmeaza sa le execute;
r) sa ia masurile necesare informarii compartimentului de protectie a muncii despre angajatii
care au relatii de munca cu durata determinata sau cu caracter interimar, pentru ca acestia sa
fie inclusi in programul de activitate care are ca scop asigurarea conditiilor de securitate si
sanatate in munca;
s) sa se asigure ca sunt consultati angajatii si/sau reprezentantii lor in problemele referitoare la
masurile si consecintele privind securitatea si sanatatea in munca la introducerea de noi
tehnologii, alegerea echipamentului tehnic, imbunatatirea conditiilor si a mediului de munca, la
desemnarea persoanelor cu atributii specifice sau la angajarea, cand este cazul, a institutiilor
specializate sau persoanelor juridice si fizice abilitate pentru a presta servicii in domeniul
protectiei muncii, la desemnarea persoanelor cu atributii privind primul ajutor, prevenirea si
stingerea incendiilor, evacuarea angajatilor, precum si la modul de desfasurare a activitatii de
prevenire si protectie impotriva riscurilor profesionale, inclusiv a celei de instruire in domeniu;
t) sa acorde reprezentantilor angajatilor cu atributii privind securitatea si sanatatea in munca un
timp adecvat, care va fi considerat timp de munca, si sa le furnizeze mijloacele necesare pentru
a-si putea exercita drepturile si atributiile prevazute in prezentele norme;
u) sa ia masuri corespunzatoare pentru ca numai angajatii care au fost instruiti adecvat sa poata
avea acces la locurile de munca unde exista riscuri pentru securitatea si sanatatea acestora;
v) sa asigure periodic sau ori de cate ori este cazul, verificarea incadrarii nivelului noxelor in
limitele admise, prin masuratori efectuate de catre organisme abilitate sau laboratoare proprii
abilitate;
w) sa stabileasca si sa tina evidenta locurilor de munca cu pericol deosebit si sa identifice
locurile de munca unde pot aparea stari de pericol iminent;
x) sa comunice, cerceteze, inregistreze, declare si sa tina evidenta accidentelor de munca, a
bolilor profesionale, a accidentelor tehnice si a avariilor;
y) sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie, a
aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de captare, retinere si neutralizare a
substantelor nocive degajate in procesele tehnologice;
z) sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca in timpul
controlului sau al cercetarii accidentelor de munca;
aa) sa asigure realizarea masurilor stabilite de inspectorii de munca, cu ocazia controalelor si a
cercetarii accidentelor de munca;
bb) sa desemneze, din oficiu sau la solicitarea inspectorului de munca, persoanele care participa
la efectuarea controlului sau la cercetarea accidentelor de munca;
cc) sa ia masuri pentru a nu se modifica starea de fapt rezultata din producerea unui accident
de munca mortal sau colectiv, in afara cazurilor in care mentinerea acestei stari ar genera alte
accidente sau avarii cu consecinte grave, sau ar periclita viata accidentatilor sau a altor angajati;
dd) sa anunte imediat producerea unor avarii tehnice, evenimente, accidente de munca sau
imbolnaviri profesionale la inspectoratul teritorial de munca si organele de urmarire penala
competente, potrivit legii;
ee) sa asigure dotarea, intretinerea, verificarea echipamentelor individuale de protectie si a
echipamentelor individuale de lucru si sa nu permita desfasurarea nici unei activitati de catre
angajatii sai fara utilizarea corecta de catre acestia a echipamentului din dotare;
ff) sa acorde, la recomandarea medicului, materiale igienico-sanitare si alimentatie de
protectie;
gg) sa asigure supravegherea medicala corespunzatoare a riscurilor pentru sanatate la care
angajatii sunt expusi in timpul lucrului;
hh) sa asigure intocmirea fisei de expunere la riscuri profesionale pentru fiecare angajat expus
si completarea acesteia de fiecare data cand se produc schimbari ale procesului de productie;
ii) sa intocmeasca evidenta nominala a angajatilor cu handicap si a celor cu varsta sub 18 ani .
Obligatiile si drepturile angajatilor privind securitatea si sanatatea in

munca
Art. 12. - Angajatii vor desfasura activitatea in asa fel incat sa nu expuna la pericole de
accidentare sau imbolnavire profesionala persoana proprie sau alti angajati, in conformitate cu
pregatirea si instruirea in domeniul protectiei muncii primita de la angajatorul sau.
In acest scop angajatii au urmatoarele obligatii:
a) sa-si insuseasca si sa respecte normele si instructiunile de protectie a muncii si masurile de
aplicare a acestora;
b) sa utilizeze corecte chipamentele tehnice, substantele periculoase si celelalte mijloace de
productie;
c) sa nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrara a dispozitivelor de
securitate ale echipamentelor tehnice si ale cladirilor, precum si sa utilizeze corect aceste
dispozitive;
d) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca orice defectiune tehnica sau alta
situatie care constituie un pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala;
e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca in cel mai scurt timp posibil
accidentele de munca suferite de persoana proprie sau de alti angajati;
f) sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident si sa
informeze de indata conducatorul locului de munca;
g) sa refuze intemeiat executarea unei sarcini de munca daca aceasta ar pune in pericol de
accidentare sau imbolnavire profesionala persoana sa sau a celorlalti participanti la procesul de
productie;
h) sa utilizeze echipamentul individual de protectie din dotare, corespunzator scopului pentru
care a fost acordat;
i) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu angajatii cu atributii specifice in domeniul securitatii si
sanatatii in munca, atata timp cat este necesar, pentru a da angajatorului posibilitatea sa se
asigure ca toate conditiile de munca sunt corespunzatoare si nu prezinta riscuri pentru
securitate si sanatate la locul sau de munca;
j) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu angajatii cu atributii specifice in domeniul securitatii si
sanatatii in munca, atata timp cat este necesar, pentru realizarea oricarei sarcini sau cerinte
impuse de autoritatea competenta pentru prevenirea accidentelor si bolilor profesionale;
k) sa dea relatii din proprie initiativa sau la solicitarea organelor de control si de cercetare in
domeniul protectiei muncii.
Art. 13. - Angajatii nu pot fi implicati in nici o situatie in costurile financiare ale masurilor de
prevenire referitoare la securitatea si sanatatea in munca.
Art. 14. - (1) Angajatii si reprezentantii lor in domeniu au dreptul sa ceara angajatorului sa ia
masurile cele mai potrivite si au dreptul sa prezinte acestuia propunerile lor de masuri pentru
eliminarea sau reducerea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala.
(2) Angajatii si reprezentantii acestora cu atributii privind securitatea si sanatatea in munca nu
pot fi supusi unor prejudicii din cauza activitatii desfasurate in scopul prevenirii accidentelor si
imbolnavirilor profesionale.
Art. 15. - Angajatul care, in caz de pericol iminent, paraseste locul de munca, nu trebuie sa fie
supus la nici un prejudiciu din partea angajatorului si trebuie sa fie protejat impotriva oricaror
consecinte defavorabile si injuste. Fac exceptie cazurile unor actiuni nejustificate sau ale unor
neglijente grave ale angajatului.
Art. 16. - (1) In caz de pericol iminent, angajatul poate lua, in lipsa sefului ierarhic superior,
masurile care se impun pentru protejarea propriei persoane sau a altor angajati.
(2) Angajatorul se va asigura din timp ca angajatii sunt apti, in situatia precizata la alineatul
precedent, sa aplice masurile corespunzatoare, in conformitate cu cunostintele lor si mijloacele
tehnice de care dispun.
Art. 17. - (1) Reprezentantii angajatilor cu atributii privind securitatea si sanatatea in munca vor
beneficia de timpul necesar exercitarii atributiilor specifice. Timpul alocat acestei activitati va fi
considerat timp de munca.
(2) Reprezentantii angajatilor cu atributii privind securitatea si sanatatea in munca au dreptul la
o instruire corespunzatoare; instruirea, formarea si perfectionarea lor se realizeaza in timpul
programului de lucru si pe cheltuiala unitatii, fie in cadrul acesteia, fie in unitati exterioare.
Art. 18. - Angajatorul va lua masurile necesare pentru ca angajatii cu atributii specifice privind
protectia muncii, ca si reprezentantii angajatilor pe probleme de securitate si sanatate in
munca:
a) sa fie informati referitor la riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala, la masurile de
prevenire si de protectie corespunzatoare, inclusiv la cele privind primul ajutor, prevenirea si
stingerea incendiilor si evacuarea personalului;
b) sa aiba acces la evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala si la masurile
de protectie stabilite, la evidentele privind accidentele de munca si bolile profesionale, la
dosarele de cercetare a accidentelor;
c) sa fie informati cuprivire la existenta institutiilor si organizatiilor de profil la nivel national si
local.
Art. 19. - a) Angajatii si/sau reprezentantiilor cu atributii privind securitatea si sanatatea in
munca pot sa apeleze la autoritatile competente si sa semnaleze observatiile lor in timpul
inspectiilor pe probleme de securitate si sanatate in munca, in cazul in care considera ca
masurile luate si mijloacele asigurate de angajator sunt neadecvate scopului prevenirii
accidentelor si imbolnavirilor profesionale.
b) In timpul controlului efectuat de catre inspectorii de munca, reprezentantilor angajatilor
trebuie sa li se acorde posibilitatea de a supune atentiei acestora observatiile lor.
Principii si criterii de organizare
Art. 20. - La nivelul angajatorului se vor respecta urmatoarele principii de organizare a activitatii
de protectie a muncii:
a) obligatia de a asigura securitatea si sanatatea angajatilor, in toate aspectele referitoare la
munca, revine angajatorului;
b) obligatiile angajatilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca nu vor afecta principiul
responsabilitatii angajatorului;
c) in contextul responsabilitatii sale, angajatorul va lua masurile necesare pentru asigurarea
securitatii si sanatatii angajatilor, respectiv prevenirea riscurilor de accidentare, informarea si
instruirea, precum si realizarea cadrului organizatoric. Aceste masuri vor fi periodic adaptate
tinand seama de schimbarea conditiilor de munca, in scopul de a imbunatati situatia existenta.
Art. 21. - Angajatorul va implementa masurile de asigurare a securitatii si sanatatii angajatilor
tinand seama de urmatoarele principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursa;
d) adaptarea muncii la om, in special in ceea ce priveste proiectarea locurilor de munca,
alegerea echipamentului tehnic si a metodelor de munca, pentru a evita activitatile monotone
si cele desfasurate intr-o cadenta predeterminata si a reduce efectele lor asupra sanatatii;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f) inlocuirea pericolelor prin nonpericole sau pericole mai mici;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire cuprinzatoare si coerente, care sa cuprinda
tehnologiile, organizarea muncii si a conditiilor de munca, relatiile sociale si influenta factorilor
de mediu;
h) prioritatea masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie individuala;
i) prevederea de instructiuni corespunzatoare pentru angajati;
j) protejarea grupurilor expuse la riscuri de accidentare si imbolnavire profesionala.
Art. 22. - In indeplinirea obligatiilor sale, angajatorul organizeaza, dupa caz, compartimentul de
protectie a muncii si comitetul de securitate si sanatate in munca, acest lucru neabsolvindu-l de
responsabilitate.
Art. 23. - In situatia in care un loc de munca este utilizat in comun de mai multeunitati,
angajatorii acestora vor coopera in implementarea prevederilor privind securitatea si sanatatea
in munca. Luand in considerare natura activitatilor, ei isi vor coordona actiunile de prevenire a
riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala, se vor informa reciproc si vor informa pe
angajati si reprezentantii acestora privind riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala.
Art. 24. - (1) In situatiile in care angajatorii nu-si pot realiza sarcinile ce le revin din legea
protectiei muncii si alte acte normative prin specialistii proprii, vor solicita serviciile unor
persoane juridice sau fizice abilitate pentru a presta servicii in domeniul protectiei muncii.
(2) Atunci cand se indeplinesc conditiile de la alineatul precedent, angajatorul are obligatia sa
asigure informarea institutiilor sau a firmelor respective asupra factorilor cunoscuti sau
susceptibili de a afecta securitatea si sanatatea angajatilor, precum si accesul la orice date
referitoare la riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala, masurile de prevenire si
protectie adecvate, inclusiv cele referitoare la primul ajutor, prevenirea si stingerea incendiilor
si evacuarea personalului.
Art. 25. - In cazul in care angajatorul contracteaza servicii sau persoane specializate din exterior
pentru realizarea activitatii de prevenire si protectie, acesta nu este exonerat de raspunderile
ce ii revin in domeniu.
Mediul de munca
-Microclimat-
Art. 532. - (1) Micro climatul la locul de munca este determinat de temperatura si umiditatea
aerului, de viteza curentilor de aer, de temperatura suprafetelor si de radiatiile calorice emise in
zona de lucru.
(2) Conditiile de microclimat la locurile de munca trebuie sa asigure mentinerea echilibrului
termic al organismului uman corespunzator cu nivelul activitatii desfasurate.
(3) Componentele microclimatului se normeaza in raport cu metabolismul organismului
(productia de caldura metabolica) determinat de efortul fizic in activitate.
Art. 533. - Activitatile profesionale se clasifica in functie de metabolismul energetic conform
tabelului 1.
Art. 534. - (1) Limitele termice minime admise la locurile de munca sunt cele prevazute in
tabelul 10.
(2) Limitele termice maxime admise la locurile de munca sunt cele prevazute in tabelul 11.
(3) La unele locuri de munca (birouri, camere de comanda, incaperi cu videoterminale, incaperi
social-culturale etc.) unde desfasurarea activitatii profesionale necesita confort termic, trebuie
asigurate urmatoarele conditii:
a) In perioada de vara:
-temperatura operativa intre 23 - 260C;
-diferenta pe verticala a valorilor temperaturii aerului la 1,1 m si 0,1 m deasupra solului (nivelul
capului si al gleznelor) mai mica de 30C;
-umiditatea relativa a aerului intre 30 - 70%;
-viteza medie a curentilor de aer intre 0,1 - 0,3 m/s. b) In perioada de iarna:
-temperatura operativa intre 20 - 240C;
-diferenta pe verticala a valorilor temperaturii aerului la 1,1 m si 0,1 m deasupra solului (nivelul
capului si al gleznelor) mai mica de 30C;
-umiditatea relativa a aerului intre 30 - 70%;
-viteza medie a curentilor de aer intre 0,1 - 0,3 m/s;
-diferente mai mici de 100C intre temperatura de radiatie a ferestrelor sau a altor suprafete
verticale si temperatura de radiatie a obiectelor din incapere.
Temperatura operativa se calculeaza cu formula:
t0 = Ata + (1 - A) tr, unde :
ta este temperatura uscata a aerului, 0C
tr este temperatura medie de radiatie, 0C
A este un coeficient ale carui valori sunt:
0,5 daca viteza curentilor de aer este <0,2 m/s;
0,6 daca viteza curentilor de aer este intre 0,2-0,6 m/s;
0,7 daca viteza curentilor de aer este intre 0,7-1 m/s.
In cazul in care viteza relativa a aerului este mai mica de 0,2 m/s sau daca diferenta intre
temperatura medie de radiatie si temperatura aerului este mai mica de 40C, temperatura
operativa poate fi calculata ca medie a valorilor temperaturii aerului si a temperaturii medii de
radiatie.
NOTA :Indicele WBGT se masoara sau se calculeaza cu formula:

-pentru activitati in interior si exterior fara expunere solara WBGT = 0,7tun + 0,3tg
-pentru activitati in exterior cu expunere solara WBGT = 0,7tun + 0,2tg + 0,1ta
unde:ta este temperatura uscata a aerului, 0C, tg este temperatura de globtermometru, 0C, tun
este temperatura umeda naturala, 0C
Art. 535. - (1) Limitele minime si maxime ale temperaturii si vitezei curentilor de aer la locurile
de munca prevazute cu dusuri de aer sunt cele prevazute in tabelul 12.
(2) Nivelul radiatiilor calorice se determina prin masurare sau prin apreciere pe baza tabelului
13.
Art. 536. - Temperatura suprafetelor echipamentelor tehnice sau ale oricaror altor suprafete cu
care angajatul vine in contact la locul de munca, trebuie sa se situeze sub valorile prevazute in
tabelul 14.
Limite maxime admise ale temperaturii suprafetelor
NOTA: a) Valoarea de 510C pentru o durata de contact de 1 minut se aplica si la alte materiale
cu conductivitate termica ridicata, nementionate in tabel.
b) Valoarea de 430C specificata la toate materialele pentru o durata de contact de 8 ore si mai
mult, nu se aplica decat daca suprafata fierbinte este atinsa doar de o mica parte a corpului
uman (mai putin de 10% din suprafata totala a pielii
corpului) sau de o mica zona a capului (mai putin de 10% din suprafata pielii capului). Daca zona
de contact nu este doar locala sau daca suprafata fierbinte este atinsa de zone vitale ale fetei
(caile respiratorii, de exemplu) pot aparea leziuni grave, chiar daca temperatura suprafetei nu
depaseste 430C.
Art. 537. - Personalul care lucreaza in microclimat cald (peste 300C) sau rece (sub 50C) va
beneficia de pauze pentru refacerea capacitatii de termoreglare, ale caror durata si frecventa se
stabilesc in functie de intensitatea efortului fizic si de valorile parametrilor de microclimat. In
acest scop se vor asigura spatii fixe sau mobile cu microclimat corespunzator.
Art. 538. - La locurile de munca unde temperatura aerului depaseste constant 300C se va
asigura apa carbogazoasa salina (1 g NaCl/litru), in cantitate de 2-4 litri/persoana/schimb,
distribuita la temperatura de 16 - 180C.
Art. 539. - La locurile de munca cu temperaturi scazute (sub 50C) se va asigura ceai fierbinte in
cantitate de 0,5-1 litru/persoana/schimb.
Art. 540. - In perioadele in care, din cauza conditiilor meteorologice nefavorabile se
inregistreaza temperaturi exterioare extreme, respectiv temperaturi ce depasesc + 370C sau
care, corelate cu conditii de umiditate mare, pot fi echivalate cu acest nivel ori temperaturi sub
- 200C sau care corelate cu conditii de vant intens, pot fi echivalate cu acest nivel, se vor lua
masuri de protectie a angajatilor, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
Art. 541. - Daca cerintele procesului tehnologic sau alte conditii speciale nu permit incadrarea
in valorile limita indicate in articolele precedente, angajatorul este obligat sa asigure protectia
angajatilor prin masuri tehnico- organizatorice si medicale.
PSI - Prevenirea si Stingerea Incendiilor

Stabilirea structurilor cu atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor
Elaborarea planului de interventie la incendii si a organizarii autoapararii impotriva
incendiilor
Intocmirea, afisarea si actualizarea planurilor de depozitare pentru depozitele cu materiale

periculoase clasificate astfel potrivit legii cu mentiuni privind: proprietatile fizico-chimice,
codurile de identificare, riscurile pe care le prezinta pentru sanatate si mediu, mijloacele de
protectie recomandate, metode de prim ajutor, substante pentru stingere, neutralizare sau
decontaminare
Intocmirea si difuzarea documentelor specifice activitatii de aparare impotriva incendiilor
(liste, situatii, instructiuni, grafice, planuri)
Asigurarea dotarii cu afise, fise individuale de instruire necesare in procesul de instruire
Elaborarea si asigurarea implementarii tematicii orientative anuala, de instruire pe categorii
de personal;
Elaborarea graficului anual, de instruire pe categorii de personal si locuri de munca si
efectuarea instruirii;
Elaborarea de proceduri de instruire pe categorii de instructaje si categorii de personal si
efectuarea instruirii;
Elaborarea de teste sau chestionare privind verificarea cunostintelor insusite, dupa fiecare
instruire;
Efectuarea instructajelor specifice pe categorii de personal;
Consemnarea efectuarii instructajelor in fisele individuale de instructaj;
Verificarea anuala a cunostintelor insusite sau ori de cate ori este nevoie
Evaluari Riscuri
Identificare riscuri de accidentare si/sau de boala profesionala, pentru lucratori, la locurile de

munca/ posturile de lucru;
Evaluari riscuri profesionale la care sunt expusi lucratorii la locurile de munca/ posturile de
lucru;
Plan de prevenire si protectie, propriu societatii, pe baza riscurilor de accidentare si a
riscurilor de boli profesionale identificate pe locurile de munca/ posturile de lucru, a activitatilor
desfasurate si a echipamentelor de munca utilizate in cadrul firmei, a evaluarii riscurilor
profesionale;
6. BIBLIOGRAFIE
1.Note de curs ”TMDT”, Sorin Ilie;

2. Note de curs- Tehnologii de manipulare si depozitare a marfurilor in terminale
de transport-2015
3.-Boteanu,nicolae;degeratu,Profir;Manolea;gheorghe – Instalatii de ridicat si

transportat, Partea I- constructia instalatiilor de ridicat si transportat- Reprografia
Universitatii din Craiova, 1997
4. Rebedea , Corneliu – Organizarea transportului intern in intreprinderi-Editura

Stiintifica, Bucuresti , 1973
5. Segal , Hugo; Linde; Crsitian; Purcariu; Ion – Masini de ridicat si de transportat-

Editura Tehnica,Bucuresti, 1960;
6. Negut, Nicolae – Masini de ridicat- Centrul de Manipulare al Universitatii

Tehnice din Timisoara ,1994;
7. ***Legea privind Securitatea si sanatatea in Munca Nr. 319/2006, cu normele

metodologice de aplicare a acesteia;
8. ***Legea privind Prevenirea si stringerea Incendiilor nr. 307/2006, cu normele

metodologice de aplicare a acesteia
9.http://www.rubinian.com/legea-307-2006-privind-apararea-impotriva-
incendiilor_66_0_0.php
10. http://facultate.regielive.ro/proiecte/transporturi/manipularea-marfurilor-
94842.html
11. http://www.cesarom.ro/?p=colectii&cat=Bai&col=VIVA

Proiect Logistica Trans

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Logistica Trans

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea din Pitești

Facultatea de Mecanică și Tehnologie

Profesor îndrumător: Student:

3. Proiectarea tehnologiei de manipulare/depozitare/transport intern

3. 1. Alegerea și descrierea detaliată a mărfurilor

3. 2. Calculul volumului de mărfuri și a indicatorilor de volum

3. 3. Formarea unităților de încărcătură

3. 5. Relevarea obiectivelor unității economice

3. 6. Întocmirea fluxului de transport intern și de manipulare

3. 7. Determinarea capacității de manipulare, depozitare și transport( intern)

3. 8.Întocmirea tabelului de fluxuri

3. 9. Calculul încărcăturilor unice pe flux

4. Măsuri de asigurare a sănătății și a securității de prevenire și stingere a

Să se proiecteze sistemul logistic al unei unități economice având domeniul principal de

Manipularea și depozitarea sunt componente fără de care nu se pot iniția, desfășura și

3.1. Alegerea și descrierea detaliată a mărfurilor (sortimentelor)

Caracteristicile primului sortiment de băutură răcoritoăre :

Fig.1.Bautura racoritoare Fanta 0,5L;

Fig.2.Bautura racoritoare Fanta 0,5L ambalata in bax ;

Caracteristicile celui de-al doilea sortiment debăutură răcoritoare :

Fig.3.Bautura racoritoare Fanta 0,33L;

Fig.4.Bautura racoritoare Fanta 0,5L ambalata in bax;

Caracteristicile celui de-al treilea sortiment de băutură răcoritoare :

Fig.6.Bautura racoritoare Frutti Fresh 2L ambalata in bax ;

Fig.7.Bautura racoritoare Nestea 0,5L;

Caracteristicile celui de-al cincilea sortiment de băutură răcoritoare :

Fig.9.Bautura racoritoare Pepsi Twist 0,33L;

Fig.10.Bautura racoritoare Pepsi Twist 0,33L ambalata in bax ;

Formula de calcul a zilelor lucrătoare pentru anul 2022 este urmatoarea :

În cadrul depozitului se va lucra pe două schimburi, adică echivalentul a 16 ore de lucru.

Schimbul I va începe de la ora 6:00 și se va termina la ora 14:00 cu o pauză de masă de

Schimbul II va începe de la ora 14:00 și se va încheia la ora 22:00 cu o pauză de masă de

S1 [buc] S2 [buc] S3 [buc] S4 [buc] S5 [buc] TOTAL

Cantitate de marfă totală

Qan este volumul anual de mărfuri în UM/ an;

nz este numărul de zile lucrătoare în unitatea economică/an.

 3.3 Formarea unităţilor de încărcătură

Pentru manipularea,depozitarea si transportul rapid al acestor bax-uri de suc,voi alege

 1,5 – factorul de siguranta

P=G∙ W =g∙ S ∙ W [N]

P[N]-forta pe care o suporta ambalajul

Pentru manipularea,depozitarea si transportul rapid al acestor bax-uri de suc ,voi alege

 1,5 – factorul de siguranta

P=G∙ W =g∙ S ∙ W [N]

P[N]-forta pe care o suporta ambalajul

Pentru manipularea,depozitarea si transportul rapid al acestor bax-uri de suc ,voi alege

 1,5 – factorul de siguranta

P=G∙ W =g∙ S ∙ W [N]

P[N]-forta pe care o suporta ambalajul

Pentru manipularea,depozitarea si transportul rapid al acestor bax-uri de suc ,voi alege

 1,5 – factorul de siguranta

P=G∙ W =g∙ S ∙ W [N]

P[N]-forta pe care o suporta ambalajul

Pentru manipularea,depozitarea si transportul rapid al acestor bax-uri de suc ,voi alege

Pepsi twist 0,33 l

 1,5 – factorul de siguranta

P=G∙ W =g∙ S ∙ W [N]

P[N]-forta pe care o suporta ambalajul

Numarul de palete primite,manipulate şi expediate într-o zi

S1 Fanta 0,5 l 461 1200x800x144 5

S2 Fanta 0,33 l 270 1200x800x144 1

S3 Frutti Fresh 2 L 133 1200x800x144 2

S4 Neastea 0,5 L 178 1200x800x144 2