0% au considerat acest document util (0 voturi)
196 vizualizări11 pagini

Ambalarea Biscuiților

Documentul descrie diferite tehnici de ambalare a biscuiților, inclusiv ambalarea în pungi, cutii și plicuri. De asemenea, prezintă materialele folosite pentru ambalare precum hârtia pergaminată, cartonul și polietilena. Procesul de ambalare implică etape precum învelirea, înplierea și termosudarea pentru a închide ambalajul.

Încărcat de

Alina Popa
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
196 vizualizări11 pagini

Ambalarea Biscuiților

Documentul descrie diferite tehnici de ambalare a biscuiților, inclusiv ambalarea în pungi, cutii și plicuri. De asemenea, prezintă materialele folosite pentru ambalare precum hârtia pergaminată, cartonul și polietilena. Procesul de ambalare implică etape precum învelirea, înplierea și termosudarea pentru a închide ambalajul.

Încărcat de

Alina Popa
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

AMBALAREA BISCUIILOR

Printre cele mai importante mbuntiri ce au intervenit n producia de biscuii, un loc


de frunte revine introducerii, diversificrii i perfecionrii metodelor de ambalare a biscuiilor.
Desfacerea sortimentelor superioare de biscuii nu se mai poate concepe astzi fr un
ambalaj care s le protejeze i s le prezinte ct mai atrgtor consumatorilor.
Pornind de la ideea c ambalajul are rol de protecie a produsului, de prezentare i de
protecie pe parcursul transportului, se remarc urmtoarele situaii:
produse ambalate n vrac, deci direct n ambalajele de transport: lzi de lemn sau
cutii de carton; aceast soluie se aplic n special n cazul biscuiilor simpli, cu o mare
rezisten mecanic. Este indicat pentru consumuri colective,

deoarece se economisesc

materiale de ambalare.
produse preambalate n porii mari, care se face prin aezarea unor cantiti de 0,2 1 kg n cutii de carton; se recomand n cazul sortimentelor de biscuii asortate.
produse preambalate n porii mici de 100 - 200 g - aceast variant este cea mai
utilizat n momentul de fa.
Produsele preambalate se ambaleaz apoi n ambalaje de transport: cutii de carton sau
lzi de lemn.
Ambalajele folosite pentru biscuii se confecioneaz din materiale impermeabile pentru
grsimi: hrtie pergaminat, cerat sau metalizat, carton, polietilen sau celofan.

Materialele de ambalare folosite trebuie s satisfac anumite cerine i anume:

s asigure protecia mecanic ct mai bun, deoarece biscuiii i n special cei zaharoi
sunt puin rezisteni la solicitri mecanice i ocuri;
s asigure protecia mpotriva migrrii grsimilor spre exteriorul ambalajelor, ceea ce
ar conferi un aspect neplcut produsului;

de asemenea, trebuie s constituie o barier pentru circulaia aerului, mirosurilor i


altele;
s realizeze o ct mai bun prezentare a produselor, n care sens n primul rnd s se
preteze la o tratare estetic a formei i elementelor grafice, care s sugereze i s prezinte ct
mai fidel sortimentul respectiv, iar n unele cazuri s fac produsul vizibil pentru consumatori.

Tehnici de ambalare a biscuiilor


Cele mai rspndite tehnici de ambalare a biscuiilor sunt:
ambalarea prin nvelire - un grupaj de biscuii de format cilindru sau paralelipiped, se
acoper cu o folie de material, care se lipete pe lungime, se pliaz i se lipete la capete.
n funcie de cerinele de protecie i de materialul folosit se ntlnesc tehnici de
ambalare n 1, 2 i 3 straturi succesive.
La ambalarea mecanizat prin nvelire se folosesc materiale termosudabile (hrtie
cerat, polietilen, celofan special).
ambalarea n pungi - tehnic mai mult rspndit n trecut, dar la care se renun
treptat deoarece prezint dificulti la mecanizarea operaiilor. Totui, ea rmne o soluie
practic pentru sortimentele cu forme neregulate, care la rndul lor snt n continu restrngere.
ambalarea n cutii - una din primele soluii de ambalare, a fost eliminat treptat de alte
tehnici mai eficiente, datorit consumului mare de carton i a dificultilor ce le prezint pentru
mecanizare. n prezent se folosete pentru porii mari i pentru asortaje din mai multe produse.
ambalarea prin mularea foliei de ambalare sub form de plic, care se sudeaz
longitudinal i la capete.
ambalarea n cutii i lzi de lemn - ambalaje de transport.
Toate ambalajele, indiferent de tipul lor trebuie s fie inscripionate cu:

numele sortimentului i datele privind valoarea nutritiv a produsului,


numele productorului,
termenul de valabilitate al produsului
standardul sau norma intern de fabricaie.

Dup rcire biscuiii se ambaleaz n pungi, cutii sau pachete cu


greutate de: 1 5 kg n cutii, 0,100 0,500 kg la pungi i 0,025 0,500 kg n
pachete.
nainte de ambalarea biscuiilor manual sau mecanic se face o
selecionare a celor care prezint unele defecte de calitate ca: deformri,
lipituri, crpturi, rupturi sau sprturi din manipulrile pe band sau la
ambalat, astfel ca n lzi sau cutii n vrac i n ambalajele mai mici s nu se
ambaleze dect biscuii de calitate bun.
Pentru ambalarea biscuiilor se utilizeaz n special maini care
ambaleaz biscuiii n plicuri i cele pentru nvelire (anvelopare).
Maina de ambalat n plicuri se folosete la obinerea pachetelor de
gramaje mici, biscuiii fiind aranjai n una, dou sau patru perechi suprapuse
dou cte dou.
Maina de anvelopare se folosete la ambalarea biscuiilor aezai pe
muchie, ntr-un singur rnd. Ambalarea se poate face ntr-o mbrcminte de
hrtie termosudabil.
Utilizarea mainilor de ambalat impune atenie i pricepere deoarece
trebuiesc alimentate corect i reglate n anumite limite fiind sensibile att la
calitatea materialului de ambalare ct i la unele caracteristici ale biscuiilor
(dimensiuni, friabilitate).
Funcionarea cu precizie i n mod sincronizat a mainilor de ambalare
este asigurat de dispozitive cu celule fotoelectrice care comand: dirijarea
operaiei de tiere a materialului, reglarea poziiei materialului, controlul
funcionrii mainii n ceea ce privete alimentarea cu produse i material de
ambalare.
Mainile de ambalat au productivitate mare reprezentnd 80-200
pachete/min. n cazul ambalajelor mici i 50-70 pachete/min. n cazul
ambalajelor mai mari (100-200 g).
Pachetele de biscuii, precum i biscuiii ca atare se introduc n lzi
cptuite cu hrtie de ambalaj, care apoi sunt nchise, cele din carton prin

lipire cu banderol, iar cele din lemn prin legarea cu srm sau cu band
metalic.
Ambalarea pentru transport se face pe cale manual. n unele ri se
folosesc maini care permit mecanizarea operaiilor de stivuire a pachetelor
de biscuii, introducerea n lzi de carton i nchiderea lor.

Ambalarea biscuitilor prin nvelire


Instalaiile de ambalat prin nvelire funcioneaz dup principiul artat n fig 1.
Produsele ce urmeaz a fi ambalate se aduc mecanic pe banda
transportoare (1) care le deplaseaz spre dispozitivul de dozare (2).
Materialul n care se face ambalarea se primete pe rola (3), iar tragerea
lui se face de ctre dispozitivul de cilindri (4), a crui micare sacadat este
sincronizat cu operaiile ce se efectueaz pentru ambalare. Din banda de
material de ambalare (5) un cuit (6) taie buci cu lungimea necesar.
Materialul de tiat (7) ajunge deasupra poriei de biscuii ce urmeaz a fi
ambalai, dup care cu ajutorul unor clapete este nfurat pe lungimea (8),
iar apoi se execut nvelirea inferioar (9) i mpturirea la capetele
pachetului (10). Deoarece maina folosete hrtie de ambalaj termosudabil,
pachetele formate sunt trecute prin dreptul barelor calde (11) care
termosudeaz materialul la capete. Odat cu aceasta ambalarea este
terminat i pachetul se evacueaz din main.

Fig. 1

1 band transportoare; 2 dispozitiv de dozare; 3 rol; 4 cilindri;

5 band de material de ambalare; 6 cuit; 7 material de tiat; 8 sistem de nfurare;


9 sistem de nvelire; 10 sistem de mpturire; 11 bare cald
Ambalarea biscuiilor n plicuri
Aceast tehnic de ambalare permite o automatizare complet a operaiilor i conduce la
realizarea unui ambalaj complet etaneizat.
Instalaia de ambalare n plicuri funcioneaz dup principiul artat n fig 2.
Principiul dupa care functioneza aceste maini este acela c materialul n care se vor
ambala biscuiii se deruleaz dupa o rol, se muleaz pe un dispozitiv de format rezultnd un tub
continuu. Produsele ce urmeaz a fi ambalate, respectiv poria de biscui i care a fost n prealabil
dozat, se introduce prin dispozitivul formator i ajung n interiorul materialului de ambalare.
Alimentarea cu biscuii fiind sacadat ntre ele se creeaz o anumit distant.
nchiderea materialului se face mai nti pe lungime, prin termosudare. n acest scop,
marginile longitudinale ale materialului sunt strnse de un dispozitiv special i apoi sudate prin
intermediul a doua role . Dup termosudare, marginea care se formeaz se culc pe suprafaa
plicului. Tubul continuu astfel format, care conine la distane egale poriile de ambalat, este apoi
detaat transversal prin strngerea poriunii libere dintre biscuii, ntre doi poli calzi, care
realizeaz termosudarea. Cei doi poli au o deplasare similar cu tubul i plicul.
Ambalajul obinut se evacueaz din main cu ajutorul unui transportor cu band.

Fig.2

1 material de ambalare ; 2 rol; 3 dispozitiv de format; 4 biscuiii;

5 interior ambalaj; 6 dispozitiv de strngere; 7 role de termosudare; 8 cusutura continu;


9 poli calzi; 10 plic; 11 produs ambalat
n afar de ambalarea propriu-zis, n cadrul acestui proces mai intervin i operaii de
etichetare i de aplicare a unor banderole, buline etc. care mbuntesc aspectul prezentrii
produselor.
Tehnica de ambalare aleas este cea n plicuri, iar ca i material de ambalaj am
ales polietilena n combinaie cu folia de aluminiu.
Polietilena (PE) se obine prin reacia de polimerizare a etilenei. Se poate obine mai
multe sortimente dup cum urmeaz: polietilen de joas densitate (low density polyethylene =
LDPE) cu densitatea ntre 915-939 kg/m3 i polietilen de nalt densitate (high density
polyethylene = HDPE) cu densitatea 940 kg/m3. n afara acestor dou categorii se mai produce
un sortiment de polietilen de joas densitate cu structur liniar (linear low density polyethylene
= LLDPE).
Proprietaile PE
-

mas alb, dur, flexibil i trasparent

este cel mai indicat material pentru confecionarea ambalajelor datorit structurii
flexibile, rezistenei la oc i la umiditate

este permeabil la gaze i lichide atunci cnd se prezin sub form de folei.

Este inert din punct de vedere chimic atunci cnd temperatura nu este mai mare de 60C,
temperatur peste care devine sensibil la unii acizi tari concentrai sau la ac iunea unor
ageni oxidani

PE nu se folosete ca atare, ci n prezena unor plastifiani ncorporai n masa


polimerului care au rolul de protecie mpotriva radiaiilor UV. Se mai adaug coloran i, agenti
mpotriva mbtrniri.
Polietilen de joas densitate LDPE
LDPE se obine prin polimerizare la presiuni nalte cuprinse ntre 1000 3000 atmosfere
i la temperaturi ntre 100 350C, initiatorul reaciei fiind oxigenul.
LDPE este un material rezistent, uor trasparent care are bune proprieti mecanice:
-

rezisten la ntindere, rezisten la spargere, rezisten la lovire i rezisten la lovire.


Aceste proprieti mecanice se pstreaz pn la temperatura de -60 C. De aceea este o
barier excelent pentru ap i vapori de ap, dar nu la fel de bun pentru gaze.

are capacitatea de a se lipi de sine inasai la caldur, fapt care determin ob inerea unor
nchideri bune, rezistente, impermeabile.
LPDE este de 100C fapt care mpiedic folosirea acesteia pentru ob inerea de ambalaje

ce sufera sterilizare.
LDPE are o rezisten chimic excelent n special fa de acizi, baze i soluii
anorganice, dar este sensibil la uleiuri i grsimi pe care le absoarbe nmuindu-se. Nu ofer
suficient protecie fa de aciunea oxidant a oxigenului din aer asupra grsimilor. LDPE se
utilizeaz la obinerea ambalajlor flexibile: folii, pungi, saci i sacoe imprimate sau
neimprimate.
Polietilena liniara de joasa densitate LLDPE
LLDPE are urmatoarele avantaje:
-

distribuie mai uniform a masei moleculare comparativ cu LDPE

rezisten chimic mbuntait

rezisten ridicat la temperaturi ridicate i sczute

are luciu crescut al suprafeei

rezisten crescut la crpare n condiii dificile de mediu


Aceste avantaje au condus la nlocuirea LDPE sau HDPE cu LLDPE.
Polietilen de nalt densitate HDPE

HDPE prezint :
proprieti mecanice diferite de LDPE, astfel rezistena la ntindere i la plesnire sunt
mai mari, iar rezistena la oc i la rupere sunt mai mici dect ale LDPE.
rezistena chimic a HDPE este superioar celei a LDPE n special fa de uleiuri i
gaze.
HDPE este modelat prin suflare n butelii pentru diferite aplicaii n ambalarea
produselor alimentare dei este tot mai mult nlocuit de policlorura de vinil (PVC) i de
polietilen tereftalat (PET) care au proprieti barier mai bune. HDPE se utilizeaz pentru
obinerea ambalajelor rigide sau semirigide: butelii, flacoane, bidoane, butoaie, navete.
Foliile din aluminiu sunt netede sau gofrate, de diferite dimensiuni i grosimi , cu diferite
imprimeuri uneori i se folosesc pentru ambalarea de produse lactate, brnzeturi n general, unt,
margarin, fiind caracterizate de impermeabilitate la gaze i vapori, opalecen fa de radia iile
ultraviolete, putere de reflexie mare.

Biscuiii tip eugenia


Au fost timpuri cnd era printre puinele dulciuri de pe pia. Cu crem de cacao i arom de
rom, eugenia a fost i este un produs care, indiferent de epoc i de mod de alimentare, a
rezistat. Eugenia este numele dat unor biscuii dulci, de tip sandwich cu crem de cacao si
savoare de rom. Pentru c la momentul apariiei sale pe pia nu se gseau prea multe
sortimente de dulciuri, eugenia era printre preferatele copiilor i nu numai.
Ambalarea eugeniilor.
Ambalarea eugeniilor se realizeaz n:
pachete individuale
pachete Family (conin 7 pachete individuale)
display (conine 24 buci individuale)
cutie de 56 buci.
Tehnici de ambalare a eugeniilor
Ambalarea eugeniilor se poate realize astfel:

ambalarea colectiv
ambalarea porionat
ambalarea n cutii sau pungi
ambalarea aseptic
ambalarea prin nvelire
ambalarea n plicuri
Eugeniile se ambaleaz n folii din hrtie pergaminat, peliculizat, n pungi din folii
complexe sau n cutii de carton sau plastic.

Depozitarea biscuiilor
Dupa ambalare, biscuiii sunt supui operaiei de depozitare, scopul depozitrii n unit ile
de fabricaie fiind acela de a crea un stoc de produse care s asigure continuitatea
livrrii ctre reeaua comercial, n pri de sortimente asortate, pe msura
cerinelor de consum.
Pentru meninerea calitii biscuiilor n ceea ce privete gustul,
consistena, frgezimea, culoarea i forma, n timpul depozitrii trebuie
respectate o serie de condiii specifice.
Astfel pentru o bun conservare a biscuiilor trebuie s se in cont de
urmtorii factori:
umiditatea produselor
temperatura aerului din depozit
lumina i aciunea mecanic n timpul transporturilor interioare.
Dup ambalare, n primele ore umiditatea nu rmne constant, biscuiii
zaharoi pierznd din umiditate dup circa 3 ore. Pentru a minimaliza aceste
pierderi de umiditate s-a stabilit c umiditatea optim a aerului trebuie s fie
de 65-70%.
Temperatura aerului i lumina influeneaz de asemenea conservarea
biscuiilor deoarece grsimile folosite la fabricarea lor sunt instabile i pot
produce rncezirea lor. Pentru evitarea rncezirii biscuiii trebuie ferii de

aciunea aerului. Mai ales n cazul biscuiilor care nu au fost preambalai


umiditatea mai mare reduce frgezimea biscuiilor provocnd totodat
modificri ale gustului i culorii. Temperatura mrit accelereaz procesele
chimice i biochimice, n special rncezirea grsimilor. Astfel temperatura
aerului din depozit nu trebuie s depeasc 18-20 0C. Biscuiii care sunt
expui aciunii directe a luminii solare i pierd repede culoarea. Un alt factor
de care trebuie inut cont la depozitarea biscuiilor este acela c umiditatea
lor, fiind redus, sunt higroscopici i n cazul existenei n depozit a unor
materiale cu miros strin biscuiii absorb i rein aceste mirosuri.
Pentru a evita sfrmarea biscuiilor se va da o deosebit importan
transportului n interiorul depozitului, chiar dac lzile cu biscuii n vrac sau
cele cu biscuii n pachete sunt rigidizate prin introducerea n spaiile libere a
hrtiei, ocurile puternice, loviturile, zguduiturile i aruncarea lzilor cu
produse pot provoca rebutarea biscuiilor. Stivuirea lzilor cu biscuii se face pe loturi,
respectiv pe schimburi i zile de fabricaie, cu spaii libere ntre stive i ntre stive.

S-ar putea să vă placă și