Bizu Robert

Dinamica identiatii nationale in periada interbelica

Pornind de la o sumara definite aflam ca ,,Identitatea naţională a unui popor este

un dat istoric, adică o însuşire înnăscută, cuvenită în mod natural unei comunităţi
etnice. Ca urmare, aceasta nu se stabileşte la masa tratativelor şi nici nu poate fi
atribuită unui popor de către putere politică a momentului sau vreo organizaţie cu
vocaţie mai mult sau mai puţin universală.'' , prin urmare ne este evidentiat
carecterul evolutiv al acesteia.

Desi in perioada interbelica a Romaniei dinamica procesului de occidentalizare a

luat amploare, sunt de parere ca acesta nu influenteaza identitatea, ci doar
expune o ampla perspectiva, menita in a crea diversitate culturala.

Sorin Alexandrescu afirma in Paradoxul Roman ca ,, Românii şi-au creat propria lor
cultură, acceptînd un minim de elemente comune cu fiecare zonă vecină, minim
care făcea posibil contactul cu aceasta şi care a servit, în acelaşi timp, tocmai
pentru a o diferenţia de celelalte zone vecine.''

Consider ca pastrarea identitatii nationale nu este necesara, intrucat aceasta

aceasta are un caracter dinamic, evolutiv care se adapteaza atat la viata
contemporana cat si la necesitatile ei, occidentalizarea aducand doar un plus de
evolutie si dezvoltare intelectuala necesar.

Aceasta idee este sugerata si de catre scrierile lui Neagu Djuvara care atesta ca
occidentalizarea României s-a făcut "cu pasiune" ceea ce "ne distinge de vecinii
sârbi, bulgari şi albanezi”, fapt care intareste ipoteza progresului, fara a ne pierde
insa radacinile.