Costumul vrâncean

Cuprins
 informații despre zona aleasă - geografic, climă
 componență costum popular
 modele decorative specifice zonei
 simboluri folosite in decorarea costumului popular

Costumul vrâncean
Pe harta României,judeţul Vrancea poate fi identificat în zona sud-est, la
curbura Carpaţilor Orientali, reprezentînd o veritabilã verigã de legãturã
între cele trei mari provincii istorice –Moldova, Ţara Româneascã şi
Transilvania. Vrancea a fost un ţinut al transhumanţei, fapt de necontestat
care şi explicã caracterul    sãu pãstoresc şi tradiţiile etnofolclorice. În
Vrancea, la Soveja a fost culeasã balada “Mioriţa”. Clima este continentalã,
influenţatã de masele de aer venite din estul, nordul şi sudul Europei.

Costumul femeiesc

Găteala capului

În ceea ce priveşte modelul de aranjare a părului reţinem faptul că fetiţele

şi adolescentele purtau, de regulă, codiţe libere, pe spate, sau sub forma
unei cununi.

A umbla cu capul descoperit era un semn al fecioriei. Pentru a marca

trecerea către altă etapă a vieţii exista obiceiul dezhobodatului(care mai
poate fi regăsit şi astăzi în datinile de nuntă din România), prin care nuna
mare pieptăna mireasa şi îi punea ştergarul, pe care urma să-l poarte toată
viaţa.

Ştergarul era un element deosebit de important în ţinuta femeiască, el fiind

confecţionat din bumbac sau borangic,iar ţesătura una remarcabilă.
Podoabele

Salbele si cerceii din monede, pe lângă eleganță,semnalau şi statutul

persoanei care le purta. Mărgelele preferate erau cele din sticlă, în general
de culoare aurie,formate din 3 rânduri (baza gâtului, deasupra pieptului şi
peste piept).După perioada interbelică,se va renunţa la salbe,cerceii vor
putea fi cumpăraţi din târg,iar mărgelele vor fi dispuse pe un singur rând.

Cămaşa

Reprezentativă pentru comunitatea vrânceana este cămaşa cu mâneca

răsucită, atestată încă din Antichitate. Ea avea un caracter festiv, prin
urmare era destul de rară, ceea ce sporea valoarea sa.Aspectul
mânecilor,de o mare simplitate, obţinut prin tehnici speciale, dă o notă de
eleganță vestimentaţiei. Alte elemente care individualizează cămaşa
vrânceană sunt gherdanul, găitanul şi puricelul.

În perioada interbelică apar elemente noi, precum mânecile largi sau

volanul prin strângerea acestora în partea inferioară. Se foloseşte din ce în
ce mai mult albastrul, iar broderia va fi umbrită de paiete.
Costumul bărbătesc

Găteala capului

Aici lucrurile sunt mai simple decât în cazul femeilor,deoarece,bărbaţii

obişnuiau să-şi lase părul lung şi să poarte barbă, exceptând cazurile în
care trebuia să onoreze serviciul militar.

Cămaşa

În general, piesele vestimentare ale portului bărbătesc sunt mai sărace în

ornamente, dar şi mai puţine ca număr pentru că participarea bărbaţilor la
evenimente săteşti era una mai redusă decât în cazul femeilor. Cămaşa cu
“mâneca largă” utilizată în zilele de sărbătoare va fi înlocuită de cămaşa cu
“brăţări” care se va dovedi mai practică, deoarece reduce atât munca
femeilor, cât şi amploarea mânecilor. Uneori, la sărbători erau purtate
ambele tipuri de cămaşă.

Iţarii

Iţarii, pot fi de două feluri: “fără faţă” sau “cu o singură faţă”. Legat de
aceste elemente vestimentare trebuie menţionat faptul că în zona
vrânceană cămaşa era purtată pe sub iţari, şi nu invers, cum se întâlneşte
în alte zone.

În perioada postbelică, din ce în ce mai puţini bărbaţi vor fi văzuţi purtând

costumul tradiţional, acest lucru justificându-se prin legăturile mai strânse
cu oraşul, în urma practicării comerţului.
Elemente comune în portul femeiesc şi în cel bărbătesc

Gluga are un statut diferit în spaţiul vrâncean deoarece îndeplineşte un

dublu rol: ferea capul de ploaie sau ninsoare, dar mai putea fi folosită şi ca
traistă.

Sarica era purtată de fruntaşii satului în zilele de sărbătoare.

Pe suprafaţa pieptarului se regăsesc forme ale decorului vegetal.Opincile şi

ciubotele erau confecţionate din piele de porc, şi purtate atât în zilele de
sărbătoare, cât şi în zilele obişnuite de muncă.
Bibliografie:
1. https://www.agrotara.ro/portul-popular-vrancean-
tezaur-de-creatie-romaneasca/
2. http://vranceaaltfel.ro/de-ce-era-unica-ia-straveche-
de-vrancea/
3. http://www.traiesteromaneste.ro/portul-popular-
vrancean/
4. https://ro.pinterest.com/pin/550776229405768517/