MP - Cilieni Piata

AMENAJARE PIATA AGROALIMENTARA IN COMUNA CILIENI, JUDETUL OLT
ANEXA 5.E din LEGEA 292/2018
AMENAJARE PIATA AGROALIMENTARA IN COMUNA CILIENI, JUDETUL

OLT
1
I. Denumirea proiectului:
II. Titular:
COMUNA CILIENI
Judetul Olt
Adresa: comuna Cilieni
telefon Tel/Fax: 0249-534 002, email: contact@primariacilieni.ro
III. Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect:

a) Rezumat al proiectului;
Comuna Cilieni este partener in Grupul de Actiune Locala “Ecoleg Olt Dunare” fapt
fapt pentru care va putea accesa masura 06/6B - Dezvoltare locala si sustenabila in interes
colectiv a comunitatilor din teritoriul GAL
Pe raza comuneiCilieninu exista o piata agroalimentara conform standardele Uniunii
Europene care sa asigure cetatenilor comunei Cilieni, infrastructura necesara pentru a
comercializa produsele agroalimentare in conditii igienico-sanitare normale.
Lipsa fondurilor din bugetul local pentru a dezvolta o astfel de investitie pe raza
comunei Cilieni si necesitatea accesarii fondurilor europene a dus la necesitatea corelarii
investitiei cu obtinerea si amenajarea pietei agroalimentare
Terenul este situat în intravilanul localitatii Cilieni, proprietatea publica a comunei

Cilieni, conform Hotararii de consiliu nr. 1 / 31.01.2018 privind inventarul bunurilor care
apartin domeniului public al comunei.
 Suprafata teren =11911 [mp];

 Suprafata teren amenajat = 1100 [mp];
 Suprafata construita = 262,37 [mp];
 Suprafata desfasurata = 262,37 [mp];
 Suprafata utila = 247,63 [mp];
 P.O.T = 2,20 %
 C.U.T. = 0.022
2
Sistematizarea verticala este executata in vederea indepartarii apelor provenite din

precipitatii, de langa cladire si dirijarea acestora catre santuri si rigole.
asigurarea utilităţilor necesare funcţionării obiectivului;
Alimentarea cu apa se va face prin bransarea la reteaua existenta in zona.

Deversarea apelor menajere se face in reteaua de canalizare existenta in zona.
Alimentarea cu energie electrica se va face conform solutiei data de furnizorul de energie
electrica.
Gunoaiele menajere vor fi depuse in pubele, acestea fiind depozitate pe platforma de gunoi
existenta.
soluţia tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic,
funcţional-arhitectural şi economic, a principalelor lucrări pentru investiţia de bază, corelată
cu nivelul calitativ, tehnic şi de performanta ce rezulta din indicatorii tehnico-economici
propusi;
Principalii indicatori spatiali ai cladirii sunt:
o suprafata construita (Sc) 262,37 [mp];

o suprafata desfasurata (Sd) 262,37 [mp];
o suprafata utila ( Su) 247,63 [mp];
o inaltimea libera 4.90[m] (3.00 [m] sub ferma metalica);
Structura: structura de rezistenta mixta compusa din stalpi si centuri din beton armat pe care
reazema un acoperis de tip sarpanta metalica cu invelitoare metalica din panouri sandwich.
Infrastructura va fi alcatuita din fundatii izolate sub stalpii din b.a prin grinzi de echilibrare
din beton armat cu sectiunea de 30 x 60 [cm].
Grinzile de echilibrare vor fi armate longitudinal cu cate 4 bare din PC52 de diamatru
Φ=16*mm+ atat la partea de sus cat si la partea de jos si transversal cu etrieri din OB37 de
diamatru Φ=8 *mm+ dispusi la 15 *cm+.
Fundatiile vor respecta atat adancimea minima, de inghet cat si prevederile normativului
NP112-2004 legate de conditii constructive pentru fundatii izolate.
Fundatiile stalpilor sunt alcatuite dintr-un cuzinet cu dimensiunile de 80x80 [cm] armat cu
bare independente de diametru Φ=14 *mm+ din PC52 dispuse la 10 *cm+ pe ambele directii si
un bloc de beton simplu cu dimensiunile 180x150 [cm].
3
Adancimea de fundare este de -2.45 [m].
Placa pardoselii va fi separata de restul structurii prin rosturi de tasare.
Pardoseala va avea grosimea de 15 [cm] si va fi armata cu plase de Φ=8 *mm+ dispuse la

10[cm] din PC52 dispuse atat la partea de jos cat si la partea de sus.
Suprastructura va fi realizata din stalpi din beton armat cu inchideri din zidarie portanta de
B.C.A. avand grosimea de 25 [cm]. Pe stalpi reazema ferme metalice rezultand astfel o
structura mixta.
Stalpii vor avea sectiunea de 35 x 35 [cm] si vor fi armati longitudinal cu 8 bare de diametru
Φ=16 *mm+ din PC52 iar transversal cu etrieri de diametru Φ=8 *mm+ dispusi la 10*cm+ din
OB37.
La partea superioara a fiecarui stalp vor fi prevazute 4 buloane pentru fixarea placutei
metalice pe care reazema ferma metalica.
Ferma metalica se va realizata din profile duble de tip cornier cu aripi egale, avand o
singura deschidere de 10 [m].
Tapla inferioara a fermei va avea sectiunea de 2L60x60x6, talpa superioara 2L60x60x5 iar
diagonalele si montantii 2L50x50x5.
Pentru limitarea lungimii de flambaj a talpii inferioare vor fi dispuse contrafise cu sectiunea
de TP 60x6.
Ferma metalica va sustine in dreptul nodurilor panele de acoperis realizate din europrofile
de tip IPE160.
Contravantuirile orizontale vor fi realizate din profile 2L50x50x5.
Piata agroalimentara are un are regim de inaltime parter, iar din punct de vedere functional,
asigura spatii pentru:
(i) spatiu lactate-branzeturi pentru 8 mese, cu o suprafata utila de 46,52 [mp];

(ii) spatiu vanzare exterior, pentru 46 de mese, cu o suprafata utila de 190 [mp];
(iii) grupuri sanitare diferentiat pe sexe cu o suprafata utila de 11,11[mp].
Cladirea se incadreaza in clasa de importanta IV, conform P100-1/2006.
4
Inchiderile exterioare sunt realizate din blocuri b.c.a. de 25 [cm] grosime, cu termosistem din
polistiren expandat de 5 [cm] grosime; compartimentarile se vor realiza gips - carton.
Blocurile din b.c.a. vor fi de calitatea I si va fi folosit mortar de zidarie marca M 50-z.
Tamplaria exterioara si interioara este din pvc , cu geam termoizolator.
Finisajele sunt in concordanta cu destinatia de piata agroalimentara.
Interior :
o tencuieli obisnuite cu zugraveli lavabile pe glet de ipsos la pereti;

o lambriu de lemn, pe H = 1.5 [m] perimetral;
o placaj din faianta : h = 1,8 [m] la grupurile sanitare;
o pardoseli din gresie antiderapanta
Exterior:
o tencuieli pe termosistem, cu zugraveli lavabile de culoare crem;

o tencuiala decorativa pentru socluri culoarea maron.
Acoperisul este de tip sarpanta metalica in doua ape cu pante mici.
Invelitoarea, este din panouri pentru acoperis cu spuma poliuretanica (sandwich) cu

grosimea de 50 mm, tabla exterior de otel galvanizata la cald si vopsita in camp electrostatic,
tabla interior de otel galvanizata si vopsita in camp electrostatic.
Jgheaburile si burlanele au forma simpla fara nici un fel de decoratiuni.
Elementele de coama sunt de asemenea fara decoratiuni.
S-a propus a se executa cai de acces in suprafata de 200 metri patrati avand urmatoarea
structura rutiera:
 4 cm imbracaminte de mixtura asfaltica BA16;

5
 6 cm binder din mixtura asfaltica tip BAD22,4;

 10 cm macadam din pietris concasat;
 20 cm fundatie Balast sortat spalat de mal 0-63 nn
Gunoaiele menajare vor fi depuse in pubele. Evacuarea gunoiului se va face la un interval de
2-3 zile.
Sistematizarea verticala este executata in vederea indepartarii apelor pluviale de langa

cladire si dirijarii spre zonele de descarcare. Deoarece terenul este mai jos decat nivelul
drumului DJ642,se vor executa umpluturi de pamant bine compactat de 1,00m inaltime.
b) justificarea necesităţii proiectului;

Necesitatea proiectului a pornit factori dintre care cei mai importanţi sunt:
- Dezvoltarea agriculturii şi implicit creşterea cantităţii de cereale la nivel local;
- Disponibilitatea materiei prime la nivel local;
- Insuficienta conexare a producătorilor de legume, cereale şi a procesatorilor în lanţul
valorii adăugate;
Realizarea obiectivului proiectului este necesară din următoarele puncte de vedere:
* Contribuie la dezvoltarea producătorilor locali şi încurajează activităţilor legate de
producţia legumicola;
* Contribuie la valorificarea superioară a materiilor prime agricole;
* Contribuie la dezvoltarea economică a unităţii, a localităţii şi a zonei, cu impact asupra
populaţiei;
* Capacitatea de depozitare propusă conform ultimelor cerinţe din domeniu va asigura
calitatea produselor stocate şi va creşte profitul şi competitivitatea pe piaţa de profil;
* Asigură o compatibilitate mai bună între cererea procesatorilor şi producţia agricolă
disponibilă;
* Se vor crea noi locuri de muncă.
Oportunitatea investiţiei a fost determinată de:
* Existenţa numărului mare de producători din zonă, a variaţiei condiţiilor climatice şi
producţiilor agricole, face ca piata de gross să fie utile şi în situaţiile când terţe persoane fizice
şi juridice, producători agricoli, au nevoie de spaţii de desfacere suplimentare;
* Tendinţele actuale pe piaţa de profil de a creşte valoarea adăugată a produselor agricole;
* Posibilitatea accesării de fonduri nerambursabile pentru susţinerea investiţiei propuse.
c) valoarea investiţiei;
6
Valoarea totala a obiectului de investitii cu TVA si, respectiv, fara TVA, din care constructii-montaj
(C+M), in conformitate cu devizul general, in RON/EURO la cursul BCE din data 24/07/2018, 1
EURO = 4.6398 LEI
Valoarea (fara T.V.A.) T.V.A. Valoarea (inclusiv T.V.A.)

Nr. crt.
LEI EURO LEI LEI EURO

1 2 3 4 5 6
TOTAL GENERAL 427260.43 92085.94 80468.02 507728.44 109428.93
Din care C+M 340413.77 73368.20 64678.62 405092.39 87308.16
Cheltuieli eligibile 278467.18 60017.06
Cheltuieli neeligibile cu TVA: 229261.26 49411.87
Cheltuieli neeligibile TVA: 80468.02 17342.99
e) planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafaţă de

teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi amplasamente);
Sunt ataşate prezentului memoriu planuri de amplasament şi planuri de situaţie.
f) o descriere a caracteristicilor fizice ale întregului proiect, formele fizice ale proiectului
(planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcţie şi altele).
a) soluţia tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv,
tehnic, funcţional-arhitectural şi economic, a principalelor lucrări pentru investiţia
de bază, corelată cu nivelul calitativ, tehnic şi de performanta ce rezulta din
indicatorii tehnico-economici propusi;

7
Pardoseala va avea grosimea de 15 *cm+ si va fi armata cu plase de Φ=8 *mm+ dispuse la

structura mixta.
OB37.
de TP 60x6.
de tip IPE160.
8
(iv) spatiu lactate-branzeturi pentru 8 mese, cu o suprafata utila de 46,52 [mp];

(v) spatiu vanzare exterior, pentru 46 de mese, cu o suprafata utila de 190 [mp];
(vi) grupuri sanitare diferentiat pe sexe cu o suprafata utila de 11,11[mp].
Interior :

Exterior:

9

structura rutiera:

2-3 zile.

- racordarea la reţelele utilitare existente în zonă;
Pentru realizarea investitiei nu sunt necesare devieri ale utilitatilor insa se vor lua masuri
pentru protejarea acestora.
Amplasamentele obiectelor se vor corela cu cele ale celorlalte utilitati existente. In
urma obtinerii avizelor si acordurilor finale, de la detinatorii acestor retele, se va definitiva si
pozitia exacta in teren a acestor obiecte. Daca in urma obtinerii avizelor vor fi identificate
intersectii cu retelele existente, acestea vor fi protejate conform solicitarilor si conditiilor
impuse de institutiile si companiile detinatoare ale acestor retele .
Pe terenul de amplasament nu se afla nici o categorie de utilitati. Pentru functionarea
obiectivului se va solutiona necesarul de utilitati dupa cum urmeaza:
Alimentarea cu energia electrica
10
Necesarul de energie electrica va fi asigurat prin intermediul unui bransament la reteaua

electrica existenta din incinta.
Sursele de apa, energie electrica cat si utilitatile igienico- sanitare sunt asigurate prin
bransament la cele existente in incinta.
Alimentarea cu apa
Alimentarea cu apa se va face prin bransarea la reteaua existenta.
Canalizarea:
Deversarea apelor menajere se face in reteaua de canalizare existenta.
Energia termica
Pe amplasament nu se vor afla centrale termice si nu se propun bransamente pentru
aceasta. In spatiile interioare ale pietei nu este nevoie de incalzire.
Alimentare cu gaze naturale

Nu se prevede alimentarea cu gaze naturale.
- se prezintă elementele specifice caracteristice proiectului propus: profilul şi capacităţile de

producţie;
Investiția propusă prin studiul de fezabilitate urmărește crearea și dezvoltarea

serviciilor de bază pentru populația rurală, fiind esentială pentru asigurarea unui nivel de
trai decent, pentru creșterea gradului de confort material și psihologic, aducând beneficii
sociale și economice.
Beneficiar direct al investiției este considerata comuna Cilienicu o populatie totala de

4807 locuitori conform Recensamantului populatiei si locuintelor din anul 2011, Anexa 6,
pozitia 11548.
Prin hotărîrea consiliului local nr. fost aprobată realizarea investiției “ AMENAJARE
PIATA AGROALIMENTARA IN COMUNA CILIENI, JUDETUL OLT“
Investiția respectivă urmărește crearea și dezvoltarea serviciilor de bază pentru

populația rurală, fiind esențială pentru asigurarea unui nivel de trai decent, pentru creșterea
gradului de confort material și psihologic aducând beneficii sociale si economice
11
Implementarea proiectului ” AMENAJARE PIATA AGROALIMENTARA IN

COMUNA CILIENI, JUDETUL OLT“ reprezintă nu doar o investiție prin care sunt
valorificate toate punctele forte specifice ale zonei.
- descrierea instalaţiei si a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (după caz)

Nu este cazul, fiind o investiţie noua.
- descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus:

1. Prpiectul propus prevede realizarea unei piete agroalimentare pentru comercializarea
- descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia

investiţiei;
Pentru prevenirea, reducerea şi minimizarea efectelor adverse semnificative asupra

mediului se vor efectua următoarele lucrări directe:
- lucrări de nivelare a terenului (unde este cazul);
- terenul ocupat de lucrări provizorii va fi curăţat;
- lucrări de însămanţare cu gazon;
- lucrări de delimitare cu borduri.
Organizarea de şantier şi managementul lucrărilor au în vedere afectarea suprafeţei de teren
numai în limitele arealului construit. Respectarea normelor de întreţinere şi reglare a
parametrilor tehnici de funcţionare a echipamentelor utilizate în construcţii limitează
impactul acestora asupra mediului.
- căi noi de acces sau schimbări ale celor existente;
La intrarea în incintă accesul se va face controlat, prin identificarea şi restricţionarea

accesului persoanelor neautorizate. Pe suprafeţele neocupate de construcţii sunt prevăzute să
fie amenajate alei pentru circulaţia mijloacelor de transport şi auto, platforme de manevră, alei
de acces pietonal, spaţii verzi. Pentru accesul auto în incintă va fi amenajat drumul,
platformele de manevră, în completarea celor existente. Drumurile se vor execută cu lăţimi şi
raze de curbură corespunzătoare traficului auto specific destinaţiei de silozuri de depozitare
cereale.
- resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare;

12
Resursele energetice necesare pentru construcţie şi apoi pentru funcţionare sunt reprezentate
de combustibilii necesari la alimentarea utilajelor.
Resursele fizice sunt reprezentate de balast, nisip, aditivi folositi in constructii, bitum, metale
feroase si neferoase, materiale plastice.
- metode folosite în construcţie/demolare;
Metodele folosite in constructie sunt cele clasice, cu respectarea normativelor de construire si

a legislatiei conditiilor de munca . Constructia va fi supravegheata de un diriginte de santier
autorizat.
- planul de execuţie, cuprinzând faza de construcţie, punerea în funcţiune, exploatare,
refacere şi folosire ulterioară;
Planul de executie
Lucrările de construcţie vor incepe imediat după obţinerea autorizaţiei de construcţie si a
altor acte de reglementare, urmând ca durata de execuţie sa fie de pana la 24 luni.
- relaţia cu alte proiecte existente sau planificate;
In zona de amplasament al noului proiect mai sunt in funcţiune următoarele tipuri de

activităţi:
- Cultivarea cerealelor;
- Zona rezidenţiala.
Noua investiţie va asigura complementaritatea activităţilor existente/propuse in zona,
astfel incat nu va exista un efect cumulativ al impactului asupra factorilor de mediu.
- detalii privind alternativele care au fost luate în considerare;
Pentru analiza scenariilor/optiunilor propuse, analiza financiară şi economică sunt

instrumente esentiale pentru estimarea beneficiilor economice ale proiectului. In cadrul lor se
evaluează impactul proiectului din următoarele puncte de vedere: financiar, economic,
social, de mediu etc. Obiectivul analizei este de a identifica si de a cuantifica toate
impacturile posibile, pentru a determina costurile si beneficiile proiectului – ulterior,
rezultatele se aduna (beneficiile nete) si se concluzioneaza daca proiectul este oportun si
merita sa fie pus in aplicare. Costurile si beneficiile sunt evaluate pe o baza diferentiala,
13
luand in considerare diferenta dintre scenariul „cu proiect” si scenariile alternative in lipsa
implementarii proiectului.
Au fost analizate urmatoarele variante de interventie:
Varianta 0 – optiunea fara investitie
In varianta fara investitie, nu exista cheltuieli si venituri, implicit nu exista un flux de

numerar, in aceasta varianta nu se pot calcula indicatori financiari.
Varianta I. – optiune cu investitie :
Pentru Varianta I, in cadrul Studiul de fezabilitate s-au studiat doua scenarii de

interventie:
SCENARIUL 1 :Se propune acoperis de tip sarpanta metalica cu invelitoare din tabla,
si realizarea cailor de acces cu sitem rutier flexibil. Restul terenului aferent investitiei va fi
amenajat ca spatiu verde.
SCENARIUL 2 :Se propune acoperis de tip sarpanta din lemn ecarisat din brad si
invelitoare din tigla si acoperirea in intregime a terenului aferent investitiei cu un sitem
rutier flexibil
- alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de
agregate, asigurarea unor noi surse de apă, surse sau linii de transport al energiei,
creşterea numărului de locuinţe, eliminarea apelor uzate şi a deşeurilor);
Nu se întrevăd alte activitati de genul celor enumerate.

- alte autorizaţii cerute pentru proiect.
Certificat de urbanism
Autorizaţie de construire
Notificare sănătate publică pentru proiect
Notificare sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentară pentru proiect
Aviz de mediu/autorizaţie de mediu pentru proiect
IV. Descrierea lucrărilor de demolare necesare:

Nu se executa lucrari de demolare, terenul fiind liber de constructii.
14
V. Descrierea amplasării proiectului:

- distanţa faţă de graniţe pentru proiectele care cad sub incidenţa Convenţiei privind
evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25
februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001, cu completările ulterioare;
Distanta fata de cea mai apropiata granita , cea cu Bulgaria este de peste 40 km.
- localizarea amplasamentului în raport cu patrimoniul cultural potrivit Listei

monumentelor istorice, actualizată, aprobată prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor
nr. 2.314/2004, cu modificările ulterioare, şi Repertoriului arheologic naţional prevăzut de
Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea
unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare;
Utilizarea existenta a terenului-terenul aferent proiectului de investiţie corespunde

categoriei de folosinţa mai puţin sensibila, folosinţa actuala este de curți-construcții conform
Certificatului de Urbanism nr 37/14.08.2018 emis de primaria comunei Cilieni . In zona de
amplasament a proiectului nu exista resurse naturale sau zone protejate prin legislaţia in
vigoare.
- hărţi, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informaţii privind caracteristicile
fizice ale mediului, atât naturale, cât şi artificiale, şi alte informaţii privind:
• folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament, cât şi pe zone
adiacente acestuia;
• politici de zonare şi de folosire a terenului;
• arealele sensibile;
- coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului, care vor fi prezentate sub

formă de vector în format digital cu referinţă geografică, în sistem de proiecţie naţională
Stereo 1970;
- detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare.
15
VI. Descrierea tuturor efectelor semnificative posibile asupra mediului ale proiectului,
în limita informaţiilor disponibile:
A. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în

mediu:
a) protecţia calităţii apelor:

- sursele de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul;
- staţiile şi instalaţiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevăzute;
Condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească sunt cele aferente pentru construirea
unor spaţii de comercializare legume si cereale.
o Instalaţiile trebuie să menţină potabilitatea apei în limitele parametrilor
prevăzuţi în STAS
1342-91 Alimentarea cu apă potabilă pentru agricultură.
16
o Instalaţiile vor fi soluţionate astfel încât să se realizeze gruparea

consumatorilor şi poziţionarea ghenelor pentru coloane în vederea restrângerii
zonelor traversate.
o Instalaţiile se vor amplasa în aşa fel încât se elimină riscul transmiterii prin
intermediul lor a contaminării cu agenţi infecţiosi sau poluanţi, de la o
categorie de spaţiu la altă categorie.
o Toate trecerile conductelor prin pereţi şi plansee se vor etanşa pentru a nu
permite trecerea insectelor sau rozătoarelor.
Orice investiţie care are drept scop construirea unui obiectiv nou sau modificarea unui
obiectiv existent are două etape:
- realizarea proiectului;
- punerea în exploatare a obiectivului.
Emisii de poluanţi în apă în perioada de execuţie
Se estimează valori ale concentraţiilor de poluanţi evacuaţi în apele de suprafaţă în

perioada de execuţie a lucrărilor de realizare a acestui obiectiv sub valorile limită precizate
de NTPA 001/2005. Activităţile desfăşurate în timpul lucrărilor specifice proiectului nu
constituie o sursă de risc major pentru calitatea apei.
Depozitele temporare de materiale de construcţie vor fi amplasate în condiţii de siguranţă
în aşa fel încât particulele fine de materiale de construcţie, să nu fie antrenate de apele
meteorice.
Operaţiile efectuate pentru realizarea execuţiei construcţiei şi instalaţiilor din cadrul pietei,
nu vor afecta pânza freatică, săpăturile efectuate fiind de suprafaţă.
Activităţile desfăşurate în timpul lucrărilor specifice proiectului nu constituie o sursă de
risc major, pentru calitatea apei de suprafaţă-subterană din zonă.
Emisii de poluanţi în apă în perioada de exploatare a obiectivului

Modul de folosire a apei
Regimul de funcţionare a folosinţei de apă este permanent.
Alimentarea cu apă. In vederea alimentarii cu apa va fi realizat cu ajutorul unui
bransament la reteaua de alimentare cu apa existenta.
Consumul de apă pentru activitatea nouă este dat de :
- Consumul de apă menajeră
- Consum de apă tehnologică
- Pierderi
17
Costurile cu apa se calculează cu următoarele date:

Apa şi canalizare
Consum apa menajera mc/pers/z 0,06
Consum apa tehnologica mc/zi
i 0,01
Consumuri neprevăzute estimate % 3%
Creşterea anuala estimata a preţului la % 0%
Preţ
apa apa lei/mc 2,62
Creşterea anuala estimata a preţului de % 1%
Preţ canalizare
canalizare lei/mc 1,49
Consum anual cu apa = 0,06 * 3* 365 + (0,06 * 3* 365)3% = 68 mc

Costul apei = 68 * 2,62 lei/mc = 177 lei
Canalizarea
Costuri canalizare: 1,49 lei/mc*68 mc=101 lei (In anul I; creşte progresiv)
- La canalizare s-a presupus o creştere de 1% anual şi se înmulţeşte cu costul canalizării
Emisii poluanţi
După darea în exploatare a noii construcţii, nu vor apărea probleme de poluare a apelor.
Apele uzate vor fi dirijate prin coloane verticale şi colectoare orizontale spre canalizarea
propusa. Apele uzate colectate de la grupurile sanitare vor fi evacuate direct la reţeaua din
incintă. Deversarea apelor uzate se va face în reteaua de canalizare. Apele pluviale vor fi
colectate prin reţeaua de rigole şi dirijate către spaţiile verzi din incintă.
Apele uzate menajere sunt dirijate la reteaua de canalizare. Din activitatea propusă nu vor
rezulta ape uzate tehnologice. In silozurile nou construite nu se produc procese tehnologice
pe baza de produse petroliere, chimice, pulverulente, care pot polua pânza de apă freatică
sau cursurile de apă.
Debitele de ape uzate evacuate din incinta pietei reprezintă 95% din debitul total de consum
de apă (tabelul Apă şi canalizare).
Deşeurile recuperabile din activitatea curentă vor fi depozitate şi transportate în vederea
evacuării, reciclării sau reutilizării.
b) protecţia aerului:
- sursele de poluanţi pentru aer, poluanţi, inclusiv surse de mirosuri;

- instalaţiile pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă;
Emisii de poluanţi în atmosferă în perioada de execuţie
18
Execuţia construcţiei constituie, pe de o parte, o sursă de emisii de praf, iar pe de altă parte o
sursă de emisie a poluanţilor specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere
distilate) în motoarele utilajelor necesare efectuării lucrărilor specifice şi ale mijloacelor de
transport folosite.
Construcţia implică o serie de operaţii diferite, fiecare având propriile durate şi
potenţiale de generare a prafului.
Emisiile de praf care apar în timpul execuţiei construcţiei sunt asociate lucrărilor de
excavare, de manevrare şi nivelare a pământului şi a materialelor de construcţie, altor lucrări
specifice.
Emisiile atmosferice de pulberi în suspensie şi sedimentabile provin din manipularea
materialelor de construcţie, aprovizionarea cu materiale şi pregătirea utilajelor etc. Principala
arie de emisie a poluanţilor în atmosferă este amplasamentul clădirilor noi. Caracteristicile
surselor şi geometria obiectivului înscriu sursa, în ansamblu, în categoria surselor antropice
punctuale, difuze la sol sau în apropierea solului. Se consideră că nu va fi depăşită
concentraţia maximă admisă pentru poluanţii specifici.
Surse mobile
Utilajele tehnologice şi mijloacele de transport folosite în activitatea de construcţii sunt
acţionate cu motoare termice cu aprindere prin compresie (MAC). Transportul materialelor
ca şi utilajele utilizate funcţionează cu motoare Diesel, gazele de eşapament evacuate în
atmosferă conţinând întregul complex de poluanţi specific arderii interne a motorinei: oxid
de azot (NOx), compuşi organici volatili nonmetalici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon
(CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi
aromatici policiclici (HAP), bioxid de sulf (SO2). In plus apar ca poluanţi specifici fumul şi
mirosul neplăcut. Ele corespund arderii unei cantităţi de motorină: 13-26 l/h pentru operaţiile
de construcţie.
Complexul de poluanţi organici şi anorganici emişi în atmosfera prin gazele de eşapament
conţine substanţe cu diferite grade de toxicitate. Emisiile corespund executării construcţiilor
şi au o durată globală egală cu intervalul de timp dintre începutul şi finalizarea lucrărilor.
Poluanţii specifici se înscriu de regulă în limita toleranţelor admise deoarece utilajele
lucrează în regimuri medii de funcţionare (sarcini medii).
Pentru evitarea depăşirii nivelului noxelor se are în vedere:
- reglarea corectă a regimurilor de funcţionare ale utilajelor;
- reglarea sistemului de alimentare (echipamentul de injecţie şi poziţia injectoarelor);
menţinerea în limitele normale a stării tehnice a motoarelor.
Emisiile de noxe în faza de execuţie se încadrează în limitele de toleranţă admise, riscul
potenţial asupra calităţii aerului putând fi considerat neglijabil. Se estimează valori ale
19
concentraţiilor de poluanţi în atmosferă în perioada de execuţie a lucrărilor sub valorile

limită stabilite de Ordinul nr. 592/2002 si/ sau STAS 12.574/87.
Dat fiind că debitele maxime totale orare de particule emise în atmosferă sunt mai mici decât
debitul maxim orar (500 g/h) de la care Ordinul M.A.P.P.M. nr. 462/1993 normează emisiile
(pentru surse dirijate) se apreciază că sursele sunt minore. Riscul potenţial asupra calităţii
aerului poate fi considerat minor.
Emisiile de poluanţi atmosferici datorate activităţilor din amplasamentul organizării de
şantier sunt nesemnificative, valorile concentraţiilor fiind situate sub pragul de alertă
conform Ordinului MAPPM nr. 756/1997.
Emisii de poluanţi în aer în perioada de exploatare a obiectivului
In timpul exploatării, sursele de poluare pot fi datorate mijloacelor de transport ce deservesc
obiectivul sau personalul.
.
c) protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor:

- sursele de zgomot şi de vibraţii;
- amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor;
Pentru prezentarea corectă a diferitelor aspecte legate de zgomotul produs de diferite surse
fixe, mobile, problema trebuie abordată privind nivelul de zgomot în faza de execuţie a
lucrărilor şi în faza de exploatare a obiectivului.
Nivelul de zgomot în faza de execuţie
Pentru prezentarea corectă a diferitelor aspecte legate de zgomotul produs de diferite surse,
problema trebuie abordată la 3 niveluri de observare:
• zgomot la sursă
• zgomot în câmp apropiat
• zgomot în câmp îndepărtat.
Zgomote în faza de şantier.
Ca urmare a activităţii utilajelor şi mijloacelor de transport pe baza emisiilor acustice
caracteristice fiecărui tip, valorile nivelurilor sonore pe teritoriul acestuia sunt în intervalul
65 - 85 dB(A).
Pentru faza de şantier, având în vedere numărul de utilaje folosit şi a gradului de folosire a
acestora în timp, la limita incintei se estimează niveluri echivalente de zgomot în limita a 65
dB (A) - conform STAS 10.009/1988, pentru nivelul de presiune sonoră echivalent continuu.
Având în vedere cele prezentate mai sus, se poate concluziona că activitatea desfăşurată în
timpul lucrărilor nu va afecta zona de locuinţe din punctul de vedere al poluării sonore.
Nivelul de zgomot în faza de exploatare a obiectivului
20
Zgomotul în faza de exploatare a obiectivului va proveni de la transportul auto.

Nivelul de zgomot în timpul exploatării se va încadra în limitele prevăzute de normativele în
vigoare.
Nivelul acustic echivalent pentru "zone industriale", la limita zonei funcţionale este de 70
dB(A), curba Cz 60, conform STAS 10 009/1988, actualizat in 2017.
d) protecţia împotriva radiaţiilor:

- sursele de radiaţii;
- amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva radiaţiilor;
Pe durata lucrărilor de execuţie nu exista procese tehnologice care folosesc substanţe
radioactive, iar după punerea în funcţiune a silozurilor nu se utilizează procese tehnologice
care folosesc substanţe radioactive.
De asemenea, în zona de lucru nu sunt depozitate şi nu se manipulează produse care să
genereze instantaneu radiaţii sau care să aibă impact negativ asupra omului sau mediului
înconjurător
e) protecţia solului şi a subsolului:

- sursele de poluanţi pentru sol, subsol, ape freatice şi de adâncime;
- lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi a subsolului;
- se vor asigura condiţii pentru depozitarea în siguranţă a materialelor de construcţie şi se
vor lua măsuri pentru îndepărtarea de pe teren a deşeurilor rezultate în urma lucrărilor;
- depozitarea materialelor de construcţie se va face astfel încât să nu blocheze căile de acces
(carosabil, trotuare, drumuri laterale) şi să nu poată fi antrenate de vânt sau de apele
pluviale.
- pe amplasamentul proiectului, conductele de colectare a apelor uzate sunt construcţii
subterane care conduc către fosa vidanj abilă;
- nu se fac descărcări directe de ape uzate în ape de suprafaţă;
Suprafeţele neocupate de construcţii vor fi acoperite cu platforme betonate de acces, spaţii
verzi.
f) protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice:

- identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect;
- lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversităţii, monumentelor naturii şi
ariilor protejate;
Amplasamentul proiectului se afla in vecinatatea sitului Natura 2000 ROSPA0107 Valea

Oltului Inferior si in interiorul sitului ROSCI0376 Raul Olt intre Maruntei si Turnu Magurele
21
Pe durata lucrărilor ce se execută nu există procese tehnologice ce pot afecta ecosistemele

acvatice şi terestre.
In apropierea zonei de lucru nu există monumente ale naturii şi arii protejate (conform Natura
2000), zone ce ar putea fi afectate de execuţia lucrărilor.
Impactul produs de lucrările specifice proiectului asupra vegetaţiei locale va fi foarte redus,
noxele produse de diversele utilaje folosite, fiind uşor de dispersat în atmosferă, datorită
mişcării destul de frecvente şi rapide a maselor de aer.
g) protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public:

- identificarea obiectivelor de interes public, distanţa faţă de aşezările umane, respectiv
faţă de monumente istorice şi de arhitectură, alte zone asupra cărora există instituit un regim
de restricţie, zone de interes tradiţional şi altele;
- lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezărilor umane şi a obiectivelor protejate
şi/sau de interes public;
Având în vedere că realizarea proiectului se realizează pe terenul propriu al societăţii, se vor
avea în vedere menţinerea traseelor căilor de acces şi adăugarea de alei acolo unde este
necesar fără a modifica însă cadrul natural.
Se vor executa lucrări, dar riscul de afectare a aşezărilor umane sau a obiectivelor de interes
public (respectiv monumentele istorice şi de arhitectură) este unul redus pentru că
poziţionarea silozurilor este în spaţiul extravilan al comunei Izbiceni, asigurând în acest fel
protecţia aşezărilor umane.
Poziţionarea fermei asigură protecţia aşezărilor umane aflate în vecinătate, fiind respectate
prevederile Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 119/2014, privind Normele de igienă
referitoare la mediul de viaţă al populaţiei (minimum 200 m - pentru depozite de cereale).
h) prevenirea şi gestionarea deşeurilor generate pe amplasament în timpul realizării

proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea:
- lista deşeurilor (clasificate şi codificate în conformitate cu prevederile legislaţiei europene
şi naţionale privind deşeurile), cantităţi de deşeuri generate;
- programul de prevenire şi reducere a cantităţilor de deşeuri generate;
- planul de gestionare a deşeurilor;
Deşeuri rezultate din faza de execuţie a obiectivului:
Implementarea proiectului va implica derularea unor activităţi care vor genera
inevitabil o serie de categorii de deşeuri. Categoriile de activităţi generatoare de deşeuri sunt
reprezentate de :
22
• lucrări de excavare;
• lucrări de construcţie;
• reparaţii curente ale utilajelor;
• organizarea de şantier.
Implementarea proiectului va implica derularea unor activităţi care vor genera o cantitate de
deşeuri recuperabile şi nerecuperabile.
Deşeurile rezultate în perioada de execuţie vor proveni în special din operaţiile de
construcţie.
Utilajele implicate în desfăşurarea lucrărilor se vor repara în cadrul unităţi or service
specializate.
Uleiurile, acumulatorii şi anvelopele uzate nu se vor depozita pe amplasament şi astfel zona
analizată nu va fi afectată.
Referitor la deşeurile menajere, acestea vor fi constituite din hârtie, pungi/folii de polietilenă,
ambalaje PET, materii organice (resturi alimentare) rezultate de la personalul de execuţie.
Deşeurile menajere se vor depozita în pubele închise ermetic într-un spaţiu special amenajat
situat în incinta amplasamentului, urmând a fi preluate de serviciul de urbanism al orasului.
Eventualele reziduuri (uleiuri arse) provenite din întreţinerea utilajelor au un regim special
de colectare, conform HG nr. 662/ 2001, inclus în sistemul de organizare al echipelor de
service specializate în acest scop.
Deşeurile metalice şi PVC vor fi transportate în bazele beneficiarului pentru reutilizare sau
valorificarea acestora prin societăţi specializate.
Echipamentul uzat şi alte componente ce nu vor fi reutilizate în cadrul lucrărilor, se vor
evacua şi transporta în condiţii de siguranţă în bazele beneficiarului şi/sau elimina în
condiţiile prevăzute de legislaţia de mediu.
Categoria de deşeuri nerecuperabile rezultate în urma executării lucrărilor este pământul
excavat (170504 - Cod cf. H.G. 856/2002) rezultat în urma săpăturilor se va reutiliza la
lucrare, iar cel considerat necorespunzător reprezintă un deşeu şi va trebui eliminat ca atare
la un depozit de deşeuri inerte. Pentru pământul considerat deşeu, se propun următoarele
variante :
• transportarea în depozite de deşeuri existente, pe zone mlăştinoase unde se vor
prevedea şi lucrări de fertilizare sau va fi folosit la îmbunătăţirea părţii carosabile a
drumurilor de pământ locale - pământ;
• folosirea ca material de acoperire (straturi de 30 cm) în depozitele de deşeuri, pe măsură
ce se realizează umplutură de gunoi, astfel încât elementele uşoare să nu fie luate de
vânt, să se reducă emisiile în atmosferă, să se împiedice accesul animalelor şi chiar al
oamenilor la deşeurile menajere.
23
Deşeurile recuperabile din activitatea de construcţie vor fi depozitate şi transportate în

vederea evacuării, reciclării sau reutilizării.
Deşeuri rezultate din faza de exploatare a obiectivului
Deşeurile menajere se vor depozita în pubele închise ermetic, într-un spaţiu special
amenajat situat în incinta amplasamentului, urmând a fi preluate de serviciul urban.
Din activitatea rezultă deşeuri menajere de la salariaţii ce vor lucra în fermă,
cantitatea de deşeuri va fi de maxim 10 g/zi (circa 300 kg/lună) inclusiv deşeuri rezultatea
din asigurarea curăţeniei în incintă. Deşeurile menajere se depozitează în containere de tip
EUROPUBELE, de unde vor fi preluate şi transportate în zona de gunoi a incintei,
societatea urmând a contacta serviciul de salubritate.
Nr. crt. Tipul deşeului Mod de gospodărire
1 Deşeuri de la ambalaje: carton, Depozitare temporară în pubele de

pahare sau caserole, folie polietilenă, material plastic, prevăzute cu capac,
capace deteriorate amplasate la locul de muncă.
Evacuate odată cu deşeurile menajere.
2 Deşeuri menajere Depozitare temporară în containere
amplasate în spaţii special amenajate.
i) gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase:
- substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi/sau produse;

- modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi asigurarea
condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei.
În timpul executării lucrărilor de construcţie specifice proiectului, în conformitate cu
tehnologia de lucru, nu este prevăzută folosirea de substanţe toxice sau periculoase propriu-
zise (explozivi, substanţe toxice, alte substanţe).
B. Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei şi a

biodiversităţii.
VII. Descrierea aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod semnificativ de
proiect:
- impactul asupra populaţiei, sănătăţii umane, biodiversităţii (acordând o atenţie specială

speciilor şi habitatelor protejate), conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei
24
sălbatice, terenurilor, solului, folosinţelor, bunurilor materiale, calităţii şi regimului cantitativ

al apei, calităţii aerului, climei (de exemplu, natura şi amploarea emisiilor de gaze cu efect de
seră), zgomotelor şi vibraţiilor, peisajului şi mediului vizual, patrimoniului istoric şi cultural
şi asupra interacţiunilor dintre aceste elemente. Natura impactului (adică impactul direct,
indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu şi lung, permanent şi temporar,
pozitiv şi negativ);
- extinderea impactului (zona geografică, numărul populaţiei/habitatelor/speciilor
afectate);
- magnitudinea şi complexitatea impactului;
- probabilitatea impactului;
- durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului;
- măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului;
- natura transfrontalieră a impactului.
Caracteristicile impactului potenţial:
- In etapa de execuţie se identifica ca surse potenţiale de poluare a solului: depozitarea
materialelor de construcţii, depozitarea deşeurilor, mijloacelor de transport. Constructorul va
aplica proceduri de lucru specifice si va adopta masuri tehnice pentru protecţia solului in
vederea prevenirii producerii de poluări accidentale pe parcursul realizării lucrărilor
propuse.
In etapa de execuţie impact redus asupra mediului.
Surse potenţiale de poluare
Surse de poluanţi pentru ape:
- ape uzate menajere.
Reţea de canalizare ape menajere cu racord la reteaua de canalizare a localitatii.
Surse de poluanţi pentru aer:
- mijloacelor de transport ce deservesc obiectivul sau personalul;
Surse de poluanţi pentru sol:
- produse petroliere si uleiuri minerale;
- depozitarea deşeurilor menajere.
Extinderea impactului - local, numai in zona de lucru, pe perioada execuţiei si funcţionarii

obiectivului.
Mărimea si complexitatea impactului: impact redus pe perioada de efectuare a lucrărilor
propuse si a funcţionarii obiectivului.
Probabilitatea impactului: este redusa, numai pe perioada funcţionarii obiectivelor
aferente proiectului de investiţie.
25
Durata, frecventa si reversibilitatea impactului - nu este cazul.

Natura transfrontiera a impactului - execuţia lucrărilor de construcţie si funcţionarea
obiectivului nu au efecte transfrontiere.
VIII. Prevederi pentru monitorizarea mediului - dotări şi măsuri prevăzute pentru

controlul emisiilor de poluanţi în mediu, inclusiv pentru conformarea la cerinţele privind
monitorizarea emisiilor prevăzute de concluziile celor mai bune tehnici disponibile
aplicabile. Se va avea în vedere ca implementarea proiectului să nu influenţeze negativ
calitatea aerului în zonă.
Monitorizarea se va efectua prin două tipuri de acţiuni:
- Supravegherea din partea organelor abilitate şi cu atribuţii de control;
- Automonitorizare. Automonitorizarea are următoarele componente:
• monitorizarea emisiilor şi calităţii factorilor de mediu;
• monitorizarea tehnologică/monitoringul variabilelor de proces;
Automonitorizarea emisiilor în faza de exploatare (urmărirea concentraţiilor de poluanţi)
are ca scop verificarea conformării cu condiţiile impuse de autorităţile competente.
IX. Legătura cu alte acte normative şi/sau planuri/programe/strategii/documente de

planificare:
A. Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative

naţionale care transpun legislaţia Uniunii Europene:
 Directiva 2010/75/UE (IED) a Parlamentului European şi a Consiliului din 24
noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al
poluării),
 Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 iulie 2012
privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanţe
periculoase, de modificare şi ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a
Consiliului, Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23
octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei,
 Directiva-cadru aer 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21
mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa,
 Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie
2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, şi altele).
Investiția propusă prin studiul de fezabilitate urmărește crearea și dezvoltarea serviciilor de
bază pentru populația rurală, fiind esentială pentru asigurarea unui nivel de trai decent,
26
pentru creșterea gradului de confort material și psihologic, aducând beneficii sociale și

economice.
Beneficiar direct al investiției este considerata comuna Cilienicu o populatie totala de 4807
locuitori conform Recensamantului populatiei si locuintelor din anul 2011, Anexa 6, pozitia
11548.
Prin hotărîrea consiliului local nr. fost aprobată realizarea investiției “ AMENAJARE PIATA
AGROALIMENTARA IN COMUNA CILIENI, JUDETUL OLT“
Investiția respectivă urmărește crearea și dezvoltarea serviciilor de bază pentru populația
rurală, fiind esențială pentru asigurarea unui nivel de trai decent, pentru creșterea gradului
de confort material și psihologic aducând beneficii sociale si economice
Implementarea proiectului ” AMENAJARE PIATA AGROALIMENTARA IN COMUNA
CILIENI, JUDETUL OLT“ reprezintă nu doar o investiție prin care sunt valorificate toate
punctele forte specifice ale zonei.
Obiective propuse:
Obiectivul general îl constitue îmbunătățirea condițiilor de viață pentru populație și a
conditiilor de comercializare a produselor agroalimentare, deasemenea a relațiilor
interumane de calitate prin facilitarea interacțiunilor în spațiul public.
Acțiunile pe care le avem în vedere sunt legate de amenajarea unui spațiu adecvat
comercializarii de produse agroalimentare la standarde impuse de Uniunea Europeana.
Obiectivele specifice pe care le avem în vedere sunt:
 dezvoltarea de activitatilor de anteprenoriat;
 asigura accesul la produse agroalimentare de stricta necesitate pentru locuitorii

comunei Cilieni
 asigura o piata de desfacere pentru producatorii de produse agroalimentare
 asigura conditiile igienico-sanitare necesare pentru desfasurarea in conditiile normale

a activitatilor in cadrul pietei
 facilitarea interacțiunii interumane și creșterea capitalului social în spațiul public
 realizarea unei dezvoltări durabile pentru comuna Cilieni si deasemenea pentru

spatiul GAL ECOLEG OLT DUNARE
Totodată, pornind de la faptul ca localitatea Cilieni este una dintre marile producatoare de
legume la nivel national, este necesara amenajarea unui spatiu adecvat pentru o mai buna
valorificare a muncii populatiei din comuna Cilieni
In conluzie, acesti proiect este o necesitate si o oportunitate de dezvoltare durabila pentru
comuna Cilienisi restul teritoriului GAL ECOLEG OLT DUNARE.
27
Oportunitatea
Pentru asigurarea produselor agroalimentare de stricta necesitate, in special pentru cetatenii
localitatiiCilienicare nu au posibilitati de a transporta produsele agroalimentare catre alte
piete pentru a-si procura sau comercializa aceste produse, consideram ca fiind oportuna
constructia unei piete agroalimentare pe teritoriul comunei Cilieni.
Precizam ca in momentul de fata in comuna Cilieniexista o piata cu destinata comercializarii
produselor agroalimentare, ce consta in niste mese de beton fara conditii igienice optime
pentru activitatile specifice unei piete. De aceea se impune constructia unei piete
agroalimentare noi care sa corespunda normelor actuale de igiena. Iar ideea implementarii
proiectului „ AMENAJARE PIATA AGROALIMENTARA IN COMUNA CILIENI JUDETUL
OLT” este sustinuta de intreaga comunitate locala.
Proiectul de investitie se incadreaza si in cadrul strategiei de dezvoltare la nivelul comunei
Cilieni.
Comuna Cilienieste partener in cadrul Asociatiei Grup de Actiune Locala „Ecoleg Olt
Dunare” fapt pentru care va putea accesa masura 06/6B - Dezvoltare locala si sustenabila in
interes colectiv a comunitatilor din teritoriul GAL, prin amenajarea unei piete
agroalimentare.
Comuna Cilieninu dispune de fondurile necesare pentru a dezvolta o astfel de investitie pe
raza comunei Cilieni de aici rezultand si necesitatea accesarii fondurilor europene
prin programul LEADER 2014 – 2020 in cadrul Strategiei Asociatiei Grup de Actiune
Locala „Ecoleg Olt Dunare”.
În acest context, elementele care vin să confirme faptul că investiția este una necesară și
oportună, sunt urmatoarele:
Cresterea accesului populatiei din teritoriul GAL ECOLEG OLT DUNARE la infrastructura
locala si servicii;
Asigurarea conditiilor de sanatate, protectia mediului, accesibilitate, educatie si cultura,
reducandu-se astfel migrarea populatiei catre mediul urban;
Asigurarea premiselor pentru dezvoltarea unei economii durabile competitive;
Dezvoltarea unitara si coerenta a teritoriului GAL ECOLEG OLT DUNARE.
Oportunitatea rezulta si din posibilitatea de a putea aplica pe un Program de finanțare
Europeană Nerambursabilă prin programul LEADER 2014 – 2020 in cadrul Strategiei
Asociatiei Grup de Actiune Locala „Ecoleg Olt Dunare” prin proiectul „AMENAJARE
PIATA AGROALIMENTARA IN COMUNA CILIENI, JUDETUL OLT”.
În acest context, elementele care vin să confirme faptul că investiția este una necesarăși
oportună, sunt:
28
 asigurarea accesului la produse agroalimentare de stricta necesitate pentru

locuitorii comunei Cilieni;
 asigurarea unei piete de desfacere pentru producatorii de produse agroalimentare
 asigurarea conditiilor igienico-sanitare necesare pentru desfasurarea in conditii

normale a activitatilor in cadrul pietei;
 cresterea ofertei de produse agroalimentare echivalenta cu nevoile locuitorilor

comunei Cilieni;
 realizarea unei dezvoltări durabile atat pentru Comuna Cilieni cat si pentru
teritoriul GAL ECOLEG OLT DUNARE.
B. Se va menţiona planul/programul/strategia/documentul de programare/ planificare din

care face proiectul, cu indicarea actului normativ prin care a fost aprobat.
Politici:
Pentru investiția propusă politicile actuale aplicate sunt:

Masura 06/6B – „Dezvoltare locala si sustenabila in interes colectiv a comunitatilor din
teritoriul GAL” implementata in cadrul in cadrul Strategiei de Dezvoltare Locala a ,,
ASOCIATIEI GRUP DE ACTIUNE LOCALA “ ECOLEG OLT DUNARE“ care se incareaza
in axa LEADER 2014-2020.
Surse de finanţare
Pentru o astfel de investitie sursa de finantare va fi :
- Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală
- Programul Național de Dezvoltare Rurală - P.N.D.R. 2014 -2020 , AXA LEADER
2014 - 2020
Descrierea generală a măsurii, inclusiv logica de intervetie si contributia la DI si

obiectivele transversale:
Măsura va contribui la crearea, îmbunătăţirea sau extinderea serviciilor locale de bază
destinate populației rurale, inclusiv a celor de agrement și culturale, vizand satisfacerea unor
nevoi ale comunității locale, dezvoltarea socio-economică a teritoriului și crearea unor noi
locuri de muncă.
29
Dezvoltarea socio-economică a spaţiului rural este indispensabil legată de existența și

accesibilitatea serviciilor de bază, inclusiv a celor de agrement și culturale. Îmbunătăţirea şi
dezvoltarea infrastructurii de agrement, culturale, a serviciilor de baza reprezintă o cerinţă
esenţială pentru creşterea calităţii vieţii și care pot conduce la incluziune socială, inversarea
tendințelor de declin economic, social și de depopulare a zonelor rurale.
În ceea ce priveste asigurarea serviciilor de baza pentru mediul rural din teritoriul
GAL ECOLEG OLT DUNARE, perspectivele de dezvoltare a spatiului rural sunt afectate
negativ de infrastructura slab dezvoltata si ineficienta. Drept urmare, dezvoltarea unei
infrastructuri materiale si sociale rurale, care sa o apropie cel putin de nivelul celei din
mediul urban, va facilita infiintarea de activitati agricole/neagricole in spatiul rural, care sa
genereze crearea de noi locuri de munca permanente sau temporare.
Principalul scop al masurii este modernizarea satelor din teritoriul GAL ECOLEG
OLT DUNARE prin oferirea unui nivel decent de trai, educatie si ingrijire a copiilor,
pastrand totodata identitatea si specificul traditional care reprezinta o importanta sursa de
dezvoltare locala..
Principalul scop al masurii vizeaza imbunatatirea infrastructurii si a serviciilor de

baza neadecvate care constituie principalul element ce mentine decalajul dintre mediul rural
si cel urban si reprezinta un impediment in calea egalitatii de sanse si a dezvoltarii socio-
economice.
Conform nevoilor identificate in teritoriu, infrastructura de baza este subdezvoltata,

impiedicand cresterea economica si ocuparea fortei de munca.
Obiectivele acestei masuri sunt reprezentate de:
 Cresterea accesului populatiei din teritoriul GAL ECOLEG OLT DUNARE la

infrastructura locala si servicii;
 Asigurarea conditiilor de sanatate, protectia mediului, accesibilitate, educatie si
cultura, reducandu-se astfel migrarea populatiei catre mediul urban;
 Asigurarea premiselor pentru dezvoltarea unei economii durabile competitive;
 Dezvoltarea unitara si coerenta a teritoriului GAL ECOLEG OLT DUNARE.
O alta componenta a vietii sociale, vizata de aceasta masura, este si cea culturala care
poate contribui la cresterea gradului de atractivitate a teritoriului GAL ECOLEG OLT
DUNARE pentru populatia tanara. Avand in vedere starea de degredare a spatiilor in care ar
putea fi desfasurate activitati care sa duca la conservarea patrimoniului cultural imaterial
este necesara reabilitarea, modernizarea si dotarea acestora.
30
Actiunile implementate in teritoriu vor avea caracter inovativ si un rol deosebit in

intelegerea si asumarea unor angajamente privind protectia mediului, precum si a unor
actiuni de adaptare la efectele schimbarilor climatice, prin promovarea de practici si
tehnologii cu emisii reduse de gaze nocive, metode de anvelopare a cladirilor si identificarea
de noi surse de energie regenerabila. Se acorda o importanta deosebita eficientizarii
energetice a investițiilor prin economisirea energiei, acesta fiind un criteriu de selecție.
Strategii:
Comuna Cilienieste partenera in cadrul Grupului de Actiune Locală “ ECOLEG OLT
DUNARE ”, exprimandu-si adeziunea la planul de dezvoltare propus si asumat de catre
acesta. Astfel, pentru valorificarea tuturor punctelor forte specifice zonei, si, implicit, pentru
o dezvoltare echilibrata a teritoriului, investitia “AMENAJARE PIATA
AGROALIMENTARA IN COMUNA CILIENI, JUDETUL OLT” se incadreaza in
prioritatile in jurul carora se centreaza actiunile ASOCIATIEI GRUP DE ACTIUNE LOCALA
“ ECOLEG OLT DUNARE” prevazute in cadrul Strategiei de Dezvoltare Locala.
Submasura M 06/6B – „Dezvoltare locala si sustenabila in interes colectiv a

comunitatilor din teritoriul GAL” implementata in cadrul in cadrul Strategiei de Dezvoltare
Locala a ,, ASOCIATIEI GRUP DE ACTIUNE LOCALA “ ECOLEG OLT DUNARE” se
incareaza in axa LEADER 2014-2020.
Investitia “AMENAJARE PIATA AGROALIMENTARA IN COMUNA CILIENI
JUDETUL OLT” este in corelare cu Strategia de dezvoltare a judetului Olt pentru perioada
2014 – 2020 , aprobata prin Hotararea consiliului judetean Olt, nr. 122 din 28.08.2014 si cu
Strategia de dezvoltare a comunei Cilieni aprobata prin HCL nr. 13 din 29.04.2016.
- Imbunatatirea accesibilitatii in mediul rural

- Dezvoltarea sociala a comunitatilor rurale
- Dezvoltarea economiei rurale si cresterea competitivitatii acesteia
Activitatile propuse in prezentul proiect sunt orientate astfel incat sa corespunda cat mai
multor obiective ale PNDR:
- Dezvoltarea infrastructurii de bază şi a serviciilor în zonele rurale;
- Crearea de locuri de muncă în mediul rural;
- Reducerea gradului de sărăcie si a riscului de excluziune socială;
Legislaţie:
- Art. 20 din Regulamentul (UE) Nr. 1305/2013 al Parlamentului European şi al
Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol
31
pentru dezvoltare rurală (FEADR) si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al

Consiliului.
- Studiul de Fezabilitate a fost întocmit conform metodologiei stipulate in HG

907/29.11.2016 şi a legislatiei care reglementează proiectarea din punct de vedere al:
rezistentei si stabilitatii, sigurantei in exploatare, al sanatatii populatiei, protectiei muncii
s.a.
X. Lucrări necesare organizării de şantier:

- descrierea lucrărilor necesare organizării de şantier;
- localizarea organizării de şantier;
- descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de şantier;
- surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în
mediu în timpul organizării de şantier;
- dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu.
XI. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente

şi/sau la încetarea activităţii, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile:
- lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de
accidente şi/sau la încetarea activităţii;
- aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de poluări
accidentale;
- aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalaţiei;
- modalităţi de refacere a stării iniţiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a
terenului.
Pentru prevenirea, reducerea şi minimizarea efectelor adverse semnificative asupra
mediului se vor efectua următoarele lucrări directe:
- lucrări de nivelare a terenului (unde este cazul);
- terenul ocupat de lucrări provizorii va fi curăţat;
- lucrări de însămanţare cu gazon;
- lucrări de delimitare cu borduri.
Organizarea de şantier şi managementul lucrărilor au în vedere afectarea suprafeţei de teren
numai în limitele arealului construit. Respectarea normelor de întreţinere şi reglare a
parametrilor tehnici de funcţionare a echipamentelor utilizate în construcţii limitează
impactul acestora asupra mediului.
32
XII. Anexe - piese desenate:
1. planul de încadrare în zonă a obiectivului şi planul de situaţie, cu modul de planificare a

utilizării suprafeţelor; formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale
de construcţie şi altele); planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv
orice suprafaţă de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi
amplasamente);
2. schemele-flux pentru procesul tehnologic şi fazele activităţii, cu instalaţiile de depoluare;
3. schema-flux a gestionării deşeurilor;
4. alte piese desenate, stabilite de autoritatea publică pentru protecţia mediului.
Piesele desenate sunt atașate la prezentul memoriu de prezentare.
XIII. Pentru proiectele care intră sub incidenţa prevederilor art. 28 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, memoriul va fi completat cu
următoarele:
a) descrierea succintă a proiectului şi distanţa faţă de aria naturală protejată de

interes comunitar, precum şi coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului
proiectului. Aceste coordonate vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu
referinţă geografică, în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970, sau de tabel în format
electronic conţinând coordonatele conturului (X, Y) în sistem de proiecţie naţională Stereo
1970;
33
Obiectivul general îl constitue îmbunătățirea condițiilor de viață pentru populație si

asigurarea unui spatiu adecvat conform normelor igienico-sanitare pentru comercializarea
produselor agroalimentare, deasemenea si imbunatatirea relatiei cerere-oferta prin ceea ce
presupune o piata conform standardelor europene.
Obiectivele specifice pe care le avem în vedere sunt:
 asigurarea accesului la produse agroalimentare de stricta necesitate pentru locuitorii

comunei Cilieni;
 asigurarea unei piete de desfacere pentru producatorii de produse agroalimentare
 asigurarea conditiilor igienico-sanitare necesare pentru desfasurarea in conditii
normale a activitatilor in cadrul pietei;
 cresterea ofertei de produse agroalimentare echivalenta cu nevoile locuitorilor
comunei Cilieni;
34
 realizarea unei dezvoltări durabile atat pentru Comuna Cilienicat si pentru teritoriul
GAL ECOLEG OLT DUNARE.
Regimul juridic : terenul este proprietatea comunei Cileni dupa cum reiese din
inventarul bunurilor care apartin Domeniului Public al comunei, conform HCL. Nr. 1 /
31.01.2018.
Prin proiect se propune construirea unei piete acoperite in totalitate ce va fi inchisa

perimetral doar in zona de vanzare lactate si la administrativ si va fi dotata conform
normelor igienice sanitare in vigoare.
Constructia va avea regim de inaltime Parter avand:

 Sc =262,37[mp];
 Sd =262,37 [mp];
 Su =247,63 [mp].
Scenariile identificate prezinta o analiza atat din punct de vedere tehnic, cat si
financiar privind doua solutii posibile de realizare a investitiei in comuna Cilieni, judetul Olt.
Scenariul 1
Ca prim scenariu a fost analizata posibilitarea realizarii realizarii pietei
agroalimentare cu acoperis de tip sarpanta metalica cu invelitoare metalica din panouri
sandwich , realizarea cailor de acces cu sitem rutier flexibil, restul terenului aferent investitiei
fiind amenajat ca spatiu verde.
Inchiderile exterioare si compartimentarile se vor realiza din zidarie cu blocuri de b.c.a. de

25 [cm] grosime si 10 cm.
La exterior se va aplica un termosistem din polistiren expandat de 5 [cm] grosime.
Zidariile se vor realiza din b.c.a. calitatea I si se va folosi mortar de zidarie marca M 50-z.
Tamplaria interioara si exterioara este confectionata din pvc cu geam termoizolator.
Finisajele interioare si exterioare vor fi in concordanta cu destinatia cladirii.
structura rutiera elastica:
35


existenta.
precipitatii, de langa cladire.
Se vor asigura hidroizolatii si termoizolatii adecvate.
Scenariul 2
In scenariul numarul doi se prezinta posibiltatea realizarii pietei agroalimentare cu
acoperis de tip sarpanta din lemn ecarisat din brad si invelitoare din tigla si acoperirea in
intregime a terenului aferent investitiei cu un sitem rutier flexibil.
Inchiderile exterioare si compartimentarile se vor realiza din zidarie cu blocuri de b.c.a. de

25 [cm] grosime si 10 cm.
La exterior se va aplica un termosistem din polistiren expandat de 5 [cm] grosime.
Zidariile se vor realiza din b.c.a. calitatea I si se va folosi mortar de zidarie marca M 50-z.
Tamplaria interioara si exterioara este confectionata din pvc cu geam termoizolator.
Finisajele interioare si exterioare vor fi in concordanta cu destinatia cladirii.
S-a propus a se executa doua cai de acces si o platforma amenajata in suprafata de 1100,0
[mp] avand urmatoarea structura rutiera:
Ddd
S-a propus amenajarea terenului aferent ca si platforma, in suprafata de 1100 metri patrati
avand urmatoarea structura rutiera elastica:

36

existenta.
precipitatii, de langa cladire.
Se vor asigura hidroizolatii si termoizolatii adecvate.
Comuna Cilieni este partener in Grupul de Actiune Locala “Ecoleg Olt Dunare” fapt
fapt pentru care va putea accesa masura 06/6B - Dezvoltare locala si sustenabila in interes
colectiv a comunitatilor din teritoriul GAL
Pe raza comunei Cilieni nu exista o piata agroalimentara conform standardele Uniunii
Europene care sa asigure cetatenilor comunei Cilieni, infrastructura necesara pentru a
comercializa produsele agroalimentare in conditii igienico-sanitare normale.
Lipsa fondurilor din bugetul local pentru a dezvolta o astfel de investitie pe raza
comunei Cilieni si necesitatea accesarii fondurilor europene a dus la necesitatea corelarii
investitiei cu obtinerea si amenajarea pietei agroalimentare
Terenul este situat în intravilanul localitatii Cilieni, proprietatea publica a comunei

Cilieni, conform Hotararii de consiliu nr. 1 / 31.01.2018 privind inventarul bunurilor care
apartin domeniului public al comunei.
 Suprafata teren =11911 [mp];

 Suprafata teren amenajat = 1100 [mp];
 Suprafata construita = 262,37 [mp];
 Suprafata desfasurata = 262,37 [mp];
 Suprafata utila = 247,63 [mp];
 P.O.T = 2,20 %
 C.U.T. = 0.022
precipitatii, de langa cladire si dirijarea acestora catre santuri si rigole.
asigurarea utilităţilor necesare funcţionării obiectivului;
Alimentarea cu apa se va face prin bransarea la reteaua existenta in zona.

Deversarea apelor menajere se face in reteaua de canalizare existenta in zona.
37
Alimentarea cu energie electrica se va face conform solutiei data de furnizorul de energie

electrica.
existenta.
soluţia tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic,
funcţional-arhitectural şi economic, a principalelor lucrări pentru investiţia de bază, corelată
cu nivelul calitativ, tehnic şi de performanta ce rezulta din indicatorii tehnico-economici
propusi;

Pardoseala va avea grosimea de 15 *cm+ si va fi armata cu plase de Φ=8 *mm+ dispuse la

38
structura mixta.
OB37.
de TP 60x6.
de tip IPE160.
(vii) spatiu lactate-branzeturi pentru 8 mese, cu o suprafata utila de 46,52 [mp];

(viii) spatiu vanzare exterior, pentru 46 de mese, cu o suprafata utila de 190 [mp];
(ix) grupuri sanitare diferentiat pe sexe cu o suprafata utila de 11,11[mp].
39
Interior :

Exterior:


structura rutiera:

2-3 zile.
40

- echiparea şi dotarea specifică funcţiunii propuse.

Constructia propusa se va dota conform standardelor in vigoare cu mese,cantare,virtine
frigorifice
b) numele şi codul ariei naturale protejate de interes comunitar;
Raul Olt intre Maruntei si Turnu Magurele
Situl de importanta comunitara ROSCI0376 Raul Olt intre Maruntei si Turnu Magurele este
situat pe teritoriul judeţelor Olt (58%) şi Teleorman (42%), în regiunea biogeografică
continental, între coordonatele N 43º 53' 25''si E 24º 41' 2''. Altitudinile sunt cuprinse intre 16
m (inaltimea minima), 50 m (inaltimea medie) si 126 m (inaltimea maxima).
41
importanta sitului:
Situl este important in special pentru specii de mamifere precum Lutra lutra, Spermophilus
citellus dar şi reptile şi amfibieni precum Emys orbicularis, Triturus dobrogicus, Triturus
cristatus, Bombina bombina.
In cele ce urmează prezentăm speciile de interes comunitar prezente în situl ROSCI0376 Râul
Olt între Mărunţei şi Turnu Măgurele aşa cum sunt menţionate în Formularul Standard
Natura 2000 al sitului.
Tipuri de habitate prezente in sit

În cuprinsul acestui sit protejat de importanţă comunitară, conform Formularului standard
Natura 2000 (Ordin nr. 1.964/ 2007, modificat si completat prin Ordin nr. 2.387/ 2011) nu sunt
menţionate habitate de interes comunitar.
Specii de mamifere enumerate in anexa a II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Specii de mamifere prezente in sit conform Formularului Standard Natura 2000.
Cod Specie Populatie Reprod Sit.pop. Conserv. Izolare Globa

rezidenta ucere l
1355 Lutra lutra C C B C B
42
1335 Spermophilus P C B C B
citellus
Din datele prezentate in tabelul de mai sus, se poate observa ca cele două specii de mamifere
de interes comunitar sunt rezidente in situl ROSCI0376 Râul Olt între Mărunţei şi Turnu
Măgurele, având o mărimea şi o densitate relativă a populaţiei în sit în raport cu populaţia la
nivel naţional raportată la 2>=p>0% (C). Conservarea trăsăturilor habitatulelor importante
pentru existenţa acestor specii este considerată bună (B), iar din punct de vedere al izolării
populaţiei în sit în raport cu aria de răspândire normală a speciilor s-a apreciat că populaţia
este neizolată cu arie extinsă de răspândire (C).
Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa a II a Directivei Consiliului

92/43/CEE
Specii de amfibieni de interes comunitar prezente in sit conform Formularului Standard Natura 2000.
Cod Specie Populatie Pasaj Sit.pop. Conserv. Izolare Global

rezidenta
1166 Triturus C C B C B
cristatus
1188 Bombina C C B C B
bombina
1220 Emys P C B C A
orbicularis
1963 Triturus P C B C A C
dobrogicus
Din datele prezentate in tabelul de mai sus, se poate observa ca toate cele patru specii de
amfibieni si reptile de interes comunitar sunt rezidente in situl ROSCI0376 Râul Olt între
Mărunţei şi Turnu Măgurele. Mărimea şi densitatea relativă a populaţiei fiecărei specii din
sit în raport cu populaţia la nivel naţional este intre 0%-2% (C) în cazul speciilor Triturus
cristatus, Bombina bombina , Emys orbicularis şi între 2%-15% (B) – în cazul speciei Triturus
dobrogicus.
Conservarea trăsăturilor habitatulelor importante pentru existenţa acestor specii este

considerată bună (B) în cazul primelor 3 specii din tabel şi redusă (C) în cazul speciei Triturus
43
dobrogicus. Din punct de vedere al izolării populaţiei fiecărei specii în sit în raport cu aria de
răspândire normală a speciilor s-a apreciat că populaţia primelor trei specii enumerate în
tabel este neizolată cu arie extinsă de răspândire (C), iar în cazul speciei Triturus dobrogicus,
populaţia acestuia este izolată (A).
Specii de Pesti enumerate in anexa a II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Specii de pesti de interes comunitar prezente in sit conform Formularului Standard Natura 2000.
Cod Specie Populatie Pasaj Sit.pop. Conserv. Izolare Global

rezidenta
1124 Gobio C C B C B
albipinnatus
1134 Rhodeus P C B C B
sericeus
amarus
Din datele prezentate in tabelul de mai sus, se poate observa ca speciile de pesti de interes
comunitar sunt rezidente in situl ROSCI0376 Râul Olt între Mărunţei şi Turnu Măgurele,
sunt rezidente în sit.
Mărimea şi densitatea relativă a populaţiei speciilor în sit în raport cu populaţia la nivel

naţional este raportată la 0%-2% (C). Conservarea trăsăturilor habitatulelor importante
pentru existenţa acestor specii este considerată bună (B), iar din punct de vedere al izolării
populaţiilor speciilor în sit în raport cu aria de răspândire normală a speciilor populaţiile
sunt neizolate cu arie extinsă de răspândire (C).
Prezentarea sitului Natura 2000 Valea Oltului Inferior (ROSPA0106) aflat in imediata
vecinatate a proiectului analizat:
1. IDENTIFICAREA SITULUI
Tip J
Codul sitului ROSPA0106
Data completării 200612
Data actualizării 201101
44
Legături cu alte situri Natura 2000:

 ROSCI0266 (Valea Olteţului)
 ROSCI0166 (Pădurea Reşca Hotărani)
 ROSCI0376 (Râul Olt între Mărunţei şi Turnu Măgurele)
 ROSCI0354 (Platforma Cotmeana)
Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Valea Oltului Inferior
Datele indicării și desemnării/clasificării sitului
Data confirmării ca sit SPA 200710
2. LOCALIZAREA SITULUI
Longitudine 24.311111
Latitudine 44.462222
Suprafață (ha) 52 785,60
Altitudine (m)
Minimă 21.00
Maximă 288.00
Medie 96.00
Regiunea administrativă
Județ Pondere (%)
RO044 - Olt 66.00
RO037 - Teleorman 17.00
RO045 – Vâlcea 17.00
Regiunea biogeografică
Continentală
3. INFORMATII ECOLOGICE
Specii de păsări enumerate în anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE
Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă
Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă
Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A -
(aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-
izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C –
considerabilă
45
Cod Nume Populație Evaluarea sitului

Residentă Migratoare Popul Conser Izola Evaluare
Reproducere Iernat Pasaj ație vare re globală
A021 Botaurus >6 i D
stellaris
A022 Ixobrychus 40-50 p C B C B
minutus
A027 Egretta alba 30-50 i C B C C
A031 Ciconia ciconia 70-82 p 700-800 C B C B

i
A038 Cygnus cygnus 240-310 B B C B
i
A068 Mergus albellus 1000- A B C B
2000
A082 Circus cyaneus 20-40 i C B C C
A132 Recurvirostra 8-10 p C B C C

avosetta
A133 Burhinus 30-60 p B B C B
oedicnemus
A151 Philomachus 1200- C B C B
pugnax 2000 i
A177 Larus minutus 300-800 C B C B
i
A231 Coracias 10-30 p C B C C
garrulus
A339 Lanius minor 30-90 p D
Specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în anexa I la Directiva Consiliului

79/409/CEE
Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă
Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă
Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A -
(aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-
izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C –
considerabilă
Cod Nume Populație Evaluarea sitului

Residen Migratoare Popula Conser Izolar Evaluare
tă Reproducere Iernat Pasaj ție vare e globală
A004 Tachybaptus 150-200 i D
ruficollis
A005 Podiceps 30-80 i D
cristatus
A017 Phalacrocorax 1500-2500 i D
carbo
A028 Ardea cinerea 30-50 p 120-200 i D
46
A036 Cygnus olor 790-950 i D

A041 Anser 20000-30000 i B B C B
albifrons
A048 Tadorna 30-50 i D
tadorna
A050 Anas penelope 1500-2000 i D
A051 Anas strepera 100-130 i D
A052 Anas crecca 1500-3000 i D
A053 Anas 8000-20000 i D
platyrhynchos
A054 Anas acuta 10-50 i D
A058 Netta rufina 5-10 i D
A059 Aythya ferina 20000-50000 i D
A061 Aythya 2000-4000 i D
fuligula
A067 Bucephala 3000-5000 i C B C B
clangula
A070 Mergus 80-200 i C B C B
merganser
A086 Accipiter nisus 50-100 i D
A087 Buteo buteo 30-50 i D
A125 Fulica atra 60000-100000 D
i
A149 Calidris alpina 50-100 i D
A179 Larus 200-300 p 5000-8000 D
ridibundus i
A182 Larus canus 500-1000 i D
A198 Chlidonias 300-500 i D
leucopterus
A212 Cuculus R D
canorus
A221 Asio otus R D
A230 Merops 10-15 p D
apiaster
A232 Upupa epops C RC D
A247 Alauda RC D
arvensis
A249 Riparia riparia C C D
A251 Hirundo RC C B B B
rustica
A253 Delichon C D
urbica
A256 Anthus C D
trivialis
A257 Anthus RC D
pratensis
A259 Anthus C D
spinoletta
A260 Motacilla flava C C D
A261 Motacilla R D
cinerea
A262 Motacilla alba C C D
A266 Prunella C D
modularis
47
A269 Erithacus C D
rubecula
A271 Luscinia C D
megarhynchos
A273 Phoenicurus RC D
ochruros
A274 Phoenicurus RC D
phoenicurus
A275 Saxicola C D
rubetra
A276 Saxicola C D
torquata
A277 Oenanthe C D
oenanthe
A283 Turdus merula C D
A284 Turdus pilaris C D
A285 Turdus C D
philomelos
A286 Turdus iliacus R D
A287 Turdus R D
viscivorus
A291 Locustella R D
fluviatilis
A292 Locustella C D
luscinioides
A295 Acrocephalus C D
schoenobaenus
A296 Acrocephalus R D
palustris
scirpaceus
arundinaceus
A308 Sylvia curruca C D
A310 Sylvia borin C D
A311 Sylvia C D
atricapilla
A314 Phylloscopus C D
sibilatrix
A315 Phylloscopus C D
collybita
A316 Phylloscopus RC D
trochilus
A317 Regulus RC D
regulus
A319 Muscicapa RC D
striata
A337 Oriolus oriolus C D
A340 Lanius R C D
excubitor
A351 Sturnus C C D
vulgaris
A359 Fringilla C D
coelebs
48
A360 Fringilla RC D
montifringilla
A363 Carduelis RC C D
chloris
carduelis
spinus
cannabina
A372 Pyrrhula C D
pyrrhula
A373 Coccothraustes C D
coccothraustes
A383 Miliaria C D
calandra
A459 Larus 5000-6000 i D
cachinnans
4. DESCRIEREA SITULUI
Caracteristici generale ale sitului
Clase de habitat pondere in %
N04 - Dune de coastă, plaje cu nisip, machair 5.00
N06 - Ape dulci continentale (stătătoare, curgătoare) 25.00
N12 - Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotație cu 33.00
dezmiriștire)
N14 - Pajiști ameliorate 12.00
N15 - Alte terenuri arabile 6.00
N16 - Păduri caducifoliate 16.00
N26 - Habitate de păduri (păduri in tranziție) 3.00
TOTAL SUPRAFATA HABITAT
Alte caracteristici ale sitului In sit sunt incluse un numar de 7 lacuri de acumulare de pe raul
Olt : Rm. Valcea, Raureni, Govora, Babeni, Ionesti, Zavideni, Dragasani. Urmare instalarii in
acest bazin hidrografic a unor conditii favorabile cuibaritului si hranei multor specii de
pasari de apa s-a putut observa de la an la an o crestere semnificativa de pasari atat ca
diversitate cat si ca numar de indivizi in perioada de vara si de iarna.
Calitate si importanță SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de
BirdLife International: C1, C2, C3, C4, C6. Acest sit gazduieste efective importante ale unor
specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii
din anexa 1 a Directivei Pasari: 14 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele
Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 81 c) numar de specii periclitate la nivel
49
global: 2 Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Aythya nyroca Ciconia
ciconia Ixobrichus minutus Burhinus oedicnemus Coracias garrulus Mergus albellus Cygnus
cygnus Phalacrocorax pygmeus Philomachus pugnax Situl este important pentru iernat
pentru urmatoarele specii: Pelecanus crispus Mergus albellus Cygnus cygnus Phalacrocorax
pygmeus Anser albifrons toate speciile de raţe In perioada de migratie situl gazduieste mai
mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil canditat ca sit RAMSAR.
Vulnerabilitate Activităţile care pot avea impact asupra populaţiilor de păsări pe raza
Judetului Valcea ar putea fi : tratarea culturilor agricole cu diferite substante fitosanitare de
pe terenurile agricole invecinate sitului si in interiorul acestuia, ar putea afecta populatiile de
pasari ; zone care au un impact negativ asupra mediului datorita impurificarii cu poluati a
apei, solului si panzei freatice: - Batalurile de depozitare deseuri chimice periculoase
provenite de la S.C, Oltchim S.A.si U.S.G. S.A. (zona Stuparei dreapta tehnic a raului Olt in
apropierea cursului de apa), deversarile de ape reziduale cu incarcare de poluanti anorganici
si organici; - Depozitul de cenusa al S.C. CET S.A. (stanga tehnic al Raului Olt, zona Bercioiu
-Cremenari).
Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) Prin HG
2151/2004 a fost instituit regimul de arie de protectie speciala avifaunistica pentru lacurile de
acumulare Strejesti si Slatina, iar pentru lacul de acumulare Ipotesti s-a obtinut avizul
favorabil cu nr 820/CJ/08.08.2005 al Academiei Romane Comisia Monumentelor Naturii zone
care fac parte din acest sit
Tip de proprietate Forma de proprietate pentru acest sit este in proportie de 45% proprietate
publica si 55% proprietate privata
Documentație Agentia pentru Protectia Mediului Olt - ASPA Strejesti si ASPA Slatina
Documentatie necesara instituirii regimului arie speciala de protectie avifaunistica.
Observatii efectuate de Joszef Szabo, Fantana Ciprian, Stefanescu Dragos membri ai
Societatii Ornitologice Romane
6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA
Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată
Activități și consecințe în interiorul sitului
Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-
) - negativă
Cod Intensitate % din sit Influență
100 - Râuri si plaje de nisipa C 30.00 0
140 - Păşunatul C 20.00 0
50
160 - Managementul silvic B 10.00 -

170 - Creşterea animalelor C 5.00 0
210 - Pescuitul comercial B 30.00 -
220 - Pescuitul recreativ C 10.00 0
sportiv
230 - Vânătoarea A 100.00 -
300 - Extragerea de balast A 20.00 -
502 - Străzi, autostrăzi C 1.00 0
511 - Linii electrice B 10.00 0
870 - Îndiguirea, B 30.00 0
consolidarea malurilor,
plaje artificiale
411 - Fabrici şi uzine A 1.00 -
420 – Depozite de deşeuri A 1.00 -
422 - Depozit de deşeuri A 1.00 -
industriale
421 - Depozit de deşeuri C 1.00 0
menajere
440 - Depozitare de C -
materiale
Activități și consecințe în jurul sitului
Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-
) - negativă
Cod Intensitate % din sit Influență
100 – Râuri si plaje de nisipa C 80.00 0
140 - Păşunatul C 30.00 0
160 - Managementul silvic B 2.00 0
502 – Străzi, autostrăzi C 1.00 0
411 - Fabrici şi uzine A -
Managementul sitului
Organismul responsabil pentru managementul sitului in zona de implementare a proiectului
este SC ROMDECA SRL Craiova
Planuri de management al sitului a fost Realizat in cadrul Proiectului SINCRON al Agentiei

Nationale pentru Protectia Mediului
7. HARTA SITULUI
Hartă fizică
 Numar național hartă L35-97 Scara 100000 Proiecție Stereo70
51

 Numar național hartă K35-2 Scara 100000 Proiecție Stereo70
Harta Sitului Natura 2000 Valea Oltului Inferior

Proiectul nu va realiza nici una din amenintarile actuale asupra ariei naturale
protejate(conform Planului de management), amenintari ce ar duce la mortalitati in rândul
celor trei specii de insecte protejate. Proiectul se refera strict la depozitarea de cereale .
d) se va preciza dacă proiectul propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar
pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar;
In acest moment nu exista Planuri de Management aprobate pentru toate ariile

naturale protejate vizate de proiect, proiectul propus nu are legătură directă sau nu este
necesar pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar
e) se va estima impactul potenţial al proiectului asupra speciilor şi habitatelor din aria
naturală protejată de interes comunitar;
52
Noua investiţie nu va avea impact asupra biodiversităţii zonei si asupra speciilor protejate.
Integritatea Sitului de Importanţă Comunitară „ROSCI0376 Raul Olt intre Maruntei ai Turnu
Magurele”nu este afectată de proiectul prezentat, atât în etapa de construcţie cât şi în etapa
de funcţionare deoarece amplasamentul proiectului este situat in vecinatate sitului.
În etapa de construcţie cât şi în etapa de funcţionare, pentru realizarea proiectului nu sunt
utilizate resurse naturale din acest sit; emisiile pe aer sunt nesemnificative pentru habitate şi
speciile de floră şi faună sălbatică; emisiile pe sol sunt evacuate, depozitate şi valorificate
conform normelor legale în vigoare; tehnologia utilizată în timpul funcţionării, va respecta
normele Uniunii Europene.
În concluzie, realizarea proiectului nu afectează integritatea Sitului de Importanţă
Comunitară „ROSCI0376 Raul Olt intre Maruntei ai Turnu Magurele” deoarece:
- nu reduce suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă comunitară;
- nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă comunitară;
- nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării favorabile de
conservare a
ariei naturale protejate de interes comunitar;
- nu influenţează realizarea obiectivelor pentru conservarea ariei naturale protejate de
interes
comunitar;
- nu produce modificăriale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apă sau floră şi faună, care
definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar
f) alte informaţii prevăzute în legislaţia în vigoare.
Mentionam faptul ca prezentul Memoriu a fost elaborat conform continutului cadru al

memoriului de prezentare anexa 5E din Legea Nr. 292/2018 din 3 decembrie 2018 privind
evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.
XIV. Pentru proiectele care se realizează pe ape sau au legătură cu apele, memoriul va fi
completat cu următoarele informaţii, preluate din Planurile de management bazinale,
actualizate:
1. Localizarea proiectului:
- bazinul hidrografic
Delimitarea spaţiului hidrografic
Bazinul hidrografic Olt, este situat în partea centrală şi de sud a ţării, învecinându
53
-se cu bazinele Siret, Ialomiţa-Buzău şi Argeş-Vedea la est, Dunărea la sud, bazinul Mureş la
nord şi bazinul Jiu la vest.
Din punct de vedere administrativ, bazinul hidrografic Olt cuprinde teritoriul a 10 judeţe,
respectiv: integral sau aproape integral judeţele Vâlcea (100%), Braşov (93%), Covasna (81%)
şi partial judeţele Harghita(39%), Sibiu (48,4%), Olt (60,3%), Dolj (11,9%), Argeş (11%), Gorj
(1,6%) şi Teleorman (0,7%).
Populaţia totală este de circa 2.080.523 loc., densitatea populaţiei fiind de 86 loc./km2.
Principalele aglomerări urbane sunt: Harghita, Bălan, Sf.Gheorghe, Târgu Secuiesc, Covasna,
Baraolt, Braşov, Făgăraş, Codlea, Zărneşti, Râşnov, Victoria, Predeal, Sibiu, Avrig, Cisnădie,
Agnita, Râmnicu Vâlcea, Drăgăşani, Călimăneşti, Băbeni, Brezoi, Slatina, Caracal, Balş,
Corabia, Drăgăneşti-Olt.
Hidrografie
Suprafaţa totală a bazinului hidrografic Olt este de 25387,89km2 reprezentând o pondere de

10,65% din suprafaţa ţării. Reţeaua hidrografică cuprinde un număr de 622 cursuri de apă
cadastrate, cu o lungime totală de 9.872 km şi o densitate medie de 0,41 km/km2. Pe teritoriul
României, bazinul hidrografic Olt cuprinde subbazinele Râul Negru, Cibin, Lotru, Olteţ cu
un număr de 211 cursuri de apă cadastrate.
Relief
Relieful bazinului geografic Olt este caracterizat de următoarele forme geomorfologice:

munţi, depresiuni, câmpii piemontane, dealuri si câmpie.
Utilizarea terenului
Modul de utilizare a terenului bazinului hidrografic Olt este influenţat de condiţiile fizico-
geografice, cât şi de factorii antropici, și prezintă următoarea distribuţie 34% păduri, 10%
păşuni, 35% terenuri arabile, 2% luciu de apă
- cursul de apă: denumire şi codul cadastral

Bazinul Hidrografic Olt reprezintă aproximativ 10% din teritoriul României și
străbate un număr de șase județe principale, respectiv: Harghita, Covasna Brașov, Sibiu,
Vâlcea și Olt. Râul Olt, cod cadastral VIII.I are o lungime totala de 615 Km, izvorând din
Hășmașul Mare(Harghita) cu punctul de vărsare în fluviul Dunărea Izlaz(Olt).
Suprafața totala a bazinului hidrografic Olt este de 24,050Km.2
54
Din punct de vedere hidrografic, amplasamentul studiat este situat în:
 Bazin hidrografic Olt, subbazinul de ordinul 1 al cursului de apă Olt, cod cadastral
VIII 1.150., afluent de dreapta al râului Olt (se varsă în acumularea Băbeni).
Lungimea totală a cursului de apa Olt este de 50 km și are următoarele caracteristici:
 Altitudinea amonte 1.905 m;

 Altitudinea aval 198 m, se varsă în râul Olt, Acumularea Băbeni ce are N.N.R. =
198,00 mdMN;
 Panta medie a cursului de apa este 34‰;
 Panta medie a cursului de apa în zona studiata este 2,3‰;
 Suprafața bazinului hidrografic al cursului de apa Olt este S = 355 km2;
- corpul de apă (de suprafață și/sau subteran): denumire şi cod

Pe teritoriul administrat de ABA Olt au fost identificate, delimitate şi escrise un număr de 14
corpuri de apă subterană (Bretotean et al.,2006)
Faţă de primul plan de management, corpurile de apă subterană ROOT01
-Depresiunea Ciucului, ROOT02
-Depresiunea Braşov şi ROOT08
-Lunca şi terasele
Oltului inferior, atribuite ABA Olt, au fost redelimitate ţinând cont de informaţiile
actualizate.
Din cele 14 corpuri de apă subterană identificate, 9 aparţin tipului poros, acumulate în
depozite de vârstă cuaternară, pleistocen inferior-romaniană, sarmaţiană, 4 corpuri aparţin
tipului fisural-carstic, dezvoltate în depozite de vârstă cretacică şi unul mixt, fisural –poros,
dezvoltat în depozite de vârstă neogen-precambrian superioară.
Cele mai multe corpuri de apă subterană şi anume 9 (ROOT01, ROOT02,
ROOT03, ROOT04, ROOT05, ROOT06, ROOT07, ROOT08, ROOT09) au fost delimitate în

zonele de lunci şi terase ale Oltului şi afluenţilor săi fiind dezvoltate în depozite aluvial-
proluviale, poros-permeabile, de vârstă cuaternară. Fiind situate aproape de suprafaţa
terenului, ele prezintă nivel liber.
Trei corpuri de apă subterană şi anume ROOT03 (Munţii Perşani), OOT04 (Munţii Bârsei) şi
ROOT14 (Vânturariţa-Buila) se dezvoltă în zone montane şi sunt de tipul fisural -carstic,
fiind dezvoltate în roci dure (calcare şi conglomerate).
55
Este de subliniat faptul că un corp, şi anume ROOT13 (Vestul Depresiunii Valahe), dezvoltat
atât în spaţiul hidrografic Jiu cât şi Olt, a fost atribuit pentru administrare ABA Olt, datorită
dezvoltării sale predominante în spaţiul hidrografic Olt.
Toate caracteristicile semnificative privind corpurile de apă subterană din cadrul spaţiului
hidrografic Olt cum sunt caracteristicile geologice şi hidrogeologice, gradul de protecţie,
modul de utilizare a apei, carac
terul transfrontalier şi ţara.
Dintre cele 14 corpuri de apă subterană, 7 corpuri sunt freatice, 3 corpuri sunt mixte (freatic
+adâncime), iar 4 sunt corpuri de adâncime.
2. Indicarea stării ecologice/potențialului ecologic și starea chimică a corpului de apă de suprafață;

pentru corpul de apă subteran se vor indica starea cantitativă și starea chimică a corpului de apă.
Se menţionează că există un număr de 161 aglomerări umane (mai mari de 2000 l.e.) care nu
au încă dotare cu staţii de epurare, iar din numărul total de staţii de epurare de 102, 0 se
conformează cerinţelor legislative. De asemenea, un număr de 159 aglomerări umane (mai
mari de 2000 l.e.) e nu au încă dotare cu sisteme de colectare.
În bazinul hidrografic Olt există un număr de 12 aglomerări umane (cu mai putin de 2000
l.e.) care sunt dotate cu sisteme de colectare în sistem centralizat şi un număr de 12
aglomerări umane (cu mai putin de 2000 l.e.) cu staţii de epurare.
Se precizează că pe parcursul perioadelor cu ploi intense, s-au înregistrat evenimente de

depăşire a capacităţii sistemelor de colectare a apelor zate şi pluviale, în cazul a 8 rețele de
canalizare.
Categoriile principalele de surse de poluare difuze sunt reprezentate de:

a. Aglomerările umane/localităţile care nu au sisteme de colectare a apelor uzate sau sisteme
corespunzătoare de colectare şi eliminare a nămolului din staţiile de epurare, precum şi
localităţile care au depozite de deşeuri menajere neconforme.
b. Agricultura: ferme agrozootehnice care nu au sisteme corespunzătoare de stocare/utilizare
a dejecţiilor, comunele identificate că fiind zone vulnerabile sau potenţial vulnerabile la
poluarea cu nitraţi din surse agricole, unităţi care utilizează pesticide şi nu se conformează
legislaţiei în vigoare, alte unităţi/activităţi agricole care pot care pot conduce la emisii difuze
semnificative.
c. Industria: depozite de materii prime, produse finite, produse auxiliare, stocare de deşeuri
neconforme, unităţi ce produc poluări accidentale difuze, situri industriale abandonate.
56
3. Indicarea obiectivului/obiectivelor de mediu pentru fiecare corp de apă identificat, cu precizarea

excepţiilor aplicate şi a termenelor aferente, după caz.
Acest proces de evaluare al presiunilor antropice şi al impactului acestora la nivelul
corpurilor de apă conduce la identificarea acelor corpuri de apă care riscă să nu atingă
obiectivele Directivei Cadru, având în vedere parcurgerea următoarelor etape importante
• Identificarea activităţilor şi a presiunilor;
• Identificarea presiunilor semnificative;
• Evaluarea impactului;
• Evaluarea riscului neîndeplinirii obiectivelor de mediu.
la evaluarea riscului neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă s-a ţinut cont
de presiunile semnificative identificate (sub-capitolul 3.4), precum şi de evaluarea impactului
acestora. Pentru evaluarea riscului s-au luat în considerare următoarele categorii de risc:
- poluarea cu substanţe organice;
- poluarea cu nutrienţi;
- poluarea cu substanţe periculoase;
- alterări hidromorfologice.
Având în vedere, ca aceste 4 categorii de presiuni au fost identificate, atât la nivelul
Districtului Internaţional al Dunării, cât şi la nivel naţional, ca fiind cele mai importante
probleme de gospodărirea apelor.
Riscul ecologic este definit de cele 3 categorii de risc: poluarea cu substanţe organice,
poluarea cu nutrienţi, precum şi de alterările hidromorfologice. Pentru riscul ecologic,
evaluarea realizată pe baza elementelor biologice are un rol primordial, însă în lipsa unor
corelaţii exacte dintre presiune/masuri şi impact, s-au utilizat şi parametrii abiotici (elemente
fizico-chimice şi hidromorfologice). Riscul ecologic se cuantifică având în vedere cea mai
proastă situaţie regăsită în categoriile de risc (poluarea cu substanţe organice, poluarea cu
nutrienţi, precum şi de alterările hidromorfologice).
Riscul chimic (riscul de a nu atinge starea chimică bună) este definit de o singură categorie şi
anume poluarea cu substanţe prioritare şi cu alţi poluanţi, considerând valorile prag propuse
Directiva 2008/105/EC privind standardele de calitate pentru mediu în domeniul politicii
apei şi care amendează Directiva Cadru a Apei.
Riscul total este compus din riscul ecologic şi riscul chimic, iar evaluarea este data de cea mai
proasta situaţie regăsita la cele 2 categorii de risc. În această etapă, se precizează că evaluarea
riscului a fost realizată numai pentru a fi utilizată la:
 caracterizarea stării ecologice/potenţialului ecologic şi a stării chimice (cap. 6.2), în
condiţiile în care pentru unele corpuri de apă nu au existat metode şi/sau date de
57
monitoring conforme cu Directiva Cadru Apă, iar gruparea corpurilor de apă nu a

putut fi realizată (confidenţă scăzută);
 stabilirea măsurilor suplimentare;
 aplicarea analizei cost – eficienta şi cost – beneficiu;
 aplicarea excepţiilor de la atingerea obiectivelor de mediu.
XV. Criteriile prevăzute în anexa nr. 3 la Legea nr292/2018 privind evaluarea impactului
anumitor proiecte publice şi private asupra mediului se iau în considerare, dacă este cazul,
în momentul compilării informaţiilor în conformitate cu punctele III - XIV.
Nu este cazul
58
Piese desenate
59
Harta plan amplasament
60
61
62
63

MP - Cilieni Piata

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MP - Cilieni Piata

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AMENAJARE PIATA AGROALIMENTARA IN COMUNA CILIENI, JUDETUL OLT

ANEXA 5.E din LEGEA 292/2018

AMENAJARE PIATA AGROALIMENTARA IN COMUNA CILIENI, JUDETUL

AMENAJARE PIATA AGROALIMENTARA IN COMUNA CILIENI, JUDETUL OLT

III. Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect:

Terenul este situat în intravilanul localitatii Cilieni, proprietatea publica a comunei

 Suprafata teren =11911 [mp];

Sistematizarea verticala este executata in vederea indepartarii apelor provenite din

asigurarea utilităţilor necesare funcţionării obiectivului;

Alimentarea cu apa se va face prin bransarea la reteaua existenta in zona.

Principalii indicatori spatiali ai cladirii sunt:

o suprafata construita (Sc) 262,37 [mp];

Adancimea de fundare este de -2.45 [m].

Placa pardoselii va fi separata de restul structurii prin rosturi de tasare.

Pardoseala va avea grosimea de 15 [cm] si va fi armata cu plase de Φ=8 *mm+ dispuse la

(i) spatiu lactate-branzeturi pentru 8 mese, cu o suprafata utila de 46,52 [mp];

Cladirea se incadreaza in clasa de importanta IV, conform P100-1/2006.

Tamplaria exterioara si interioara este din pvc , cu geam termoizolator.

Finisajele sunt in concordanta cu destinatia de piata agroalimentara.

o tencuieli obisnuite cu zugraveli lavabile pe glet de ipsos la pereti;

o tencuieli pe termosistem, cu zugraveli lavabile de culoare crem;

Acoperisul este de tip sarpanta metalica in doua ape cu pante mici.

Invelitoarea, este din panouri pentru acoperis cu spuma poliuretanica (sandwich) cu

Jgheaburile si burlanele au forma simpla fara nici un fel de decoratiuni.

Elementele de coama sunt de asemenea fara decoratiuni.

 4 cm imbracaminte de mixtura asfaltica BA16;

 6 cm binder din mixtura asfaltica tip BAD22,4;

Sistematizarea verticala este executata in vederea indepartarii apelor pluviale de langa

b) justificarea necesităţii proiectului;

Valoarea (fara T.V.A.) T.V.A. Valoarea (inclusiv T.V.A.)

LEI EURO LEI LEI EURO

e) planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafaţă de

o suprafata construita (Sc) 262,37 [mp];

Placa pardoselii va fi separata de restul structurii prin rosturi de tasare.

Pardoseala va avea grosimea de 15 *cm+ si va fi armata cu plase de Φ=8 *mm+ dispuse la

(iv) spatiu lactate-branzeturi pentru 8 mese, cu o suprafata utila de 46,52 [mp];

Cladirea se incadreaza in clasa de importanta IV, conform P100-1/2006.

Tamplaria exterioara si interioara este din pvc , cu geam termoizolator.

Finisajele sunt in concordanta cu destinatia de piata agroalimentara.

o tencuieli obisnuite cu zugraveli lavabile pe glet de ipsos la pereti;

o tencuieli pe termosistem, cu zugraveli lavabile de culoare crem;

Acoperisul este de tip sarpanta metalica in doua ape cu pante mici.

Invelitoarea, este din panouri pentru acoperis cu spuma poliuretanica (sandwich) cu

Jgheaburile si burlanele au forma simpla fara nici un fel de decoratiuni.

Elementele de coama sunt de asemenea fara decoratiuni.

 4 cm imbracaminte de mixtura asfaltica BA16;

Sistematizarea verticala este executata in vederea indepartarii apelor pluviale de langa

- racordarea la reţelele utilitare existente în zonă;

Alimentarea cu energia electrica

Necesarul de energie electrica va fi asigurat prin intermediul unui bransament la reteaua

Alimentare cu gaze naturale

- se prezintă elementele specifice caracteristice proiectului propus: profilul şi capacităţile de

Investiția propusă prin studiul de fezabilitate urmărește crearea și dezvoltarea

Beneficiar direct al investiției este considerata comuna Cilienicu o populatie totala de

Investiția respectivă urmărește crearea și dezvoltarea serviciilor de bază pentru

Implementarea proiectului ” AMENAJARE PIATA AGROALIMENTARA IN

- descrierea instalaţiei si a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (după caz)

- descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus:

- descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia

Pentru prevenirea, reducerea şi minimizarea efectelor adverse semnificative asupra

- căi noi de acces sau schimbări ale celor existente;

La intrarea în incintă accesul se va face controlat, prin identificarea şi restricţionarea

- resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare;

Pardoseala va avea grosimea de 15 cm+ si va fi armata cu plase de Φ=8 mm+ dispuse la