Numele și Prenumele POENARU GABRIEL

Școala de maiștrii an II
Data 24.11.2021
FIŞĂ DE LUCRU I
Modul 15 TESTAREA ȘI DIAGNOSTICAREA
AUTOMOBILELOR
I. Răspundeți la următoarele întrebări: 6 x 1,5p = 9p
I.1. Care sunt parametrii de diagnosticare?
Parametrii de diagnosticare sunt urmatorii:
a) parametrii care tin de procesele de lucru fundamentale si care determina
functionabilitatea obiectului diagnosticarii.
Exemple: puterea motorului, consumul de combustibil, spatiu de franare, gradul de
patinare al ambreiajului, temperatura lichidului in sistemul de racire;
b) parametrii care deriva din fenomenele care insotesc procesele de lucru
fundamentale;
Exemple: vibratii, zgomote, modificari chimice
c) parametrii geometrici;
Exemple: cursa libera, jocul axial, jocul radial, coaxialitatea, paralelismul, diferite
unghiuri

I.2.Care sunt caracteristicile parametrii de diagnosticare?

Carasteristicile parametrilor de diagnosticare sunt:
a) univocitatea - unei valori a parametrului de stare S ii corespunde o singura
valoare a parametrului de diagnosticare D, in toata plaja de variatie a parametrului de
stare;
b) sensibilitatea unui parametru de diagnosticare reprezintă variaţia sa specifică
atunci când valoarea parametrului de stare s-a modificat elementar şi este dată de
valoarea absolută a raportului
c) informativitatea exprimă probabilitatea stabilirii diagnosticului tehnic exact,
prin folosirea acestui parametru
d) stabilitatea (repetabilitatea) parametrului de diagnosticare este determinată
de abaterea maximă a mărimii acestuia faţă de valoarea sa medie în cazul repetării
probelor, în aceleaşi condiţii de testare
e) economicitatea este caracteristica ce surprinde aspectele tehnico-economice ale
oportunităţii măsurării parametrului de diagnosticare respectiv: cheltuieli specifice
impuse de măsurare, tehnologia determinării parametrului, expeditivitatea, etc
II.3. Ce exprimă informativitatea?
Informativitatea exprimă probabilitatea stabilirii diagnosticului tehnic exact, prin
folosirea acestui parametru. Informativitatea este expresia complexităţii
legăturilor dintre parametrii de stare şi cei de diagnosticare. Ea este maximă în cazul
legăturilor simple, când valoarea unui parametru de diagnosticare D este
determinată de un singur parametru de stare
Informativitatea este mare şi atunci când un parametru de stare determină
valorile mai multor parametrii de diagnosticare:
Informativitatea este redusă atunci când mai mulţi parametrii de stare
influenţează:
 • acelaşi parametru de diagnosticare
• valorile mai multor parametrii de diagnosticare
Astfel de legături, care caracterizează parametrii de diagnosticare cu
informativitate slabă, sunt proprii ansamblurilor cu structuri complexe. În acest caz,
gradul cel mai înalt de informativitate îl va avea parametrul de diagnosticare care
atinge nivelul limită admisibil Dl, corespunzător valorii limită Sl a unui parametru de
stare, în cazul unei singure defecţiuni probabile, iar cea mai mică informativitate o
va avea acel parametru de diagnosticare care atinge valoarea limită în cazul tuturor
defecţiunilor posibile.
II.4.De ce sunt provocate modificările discrete ale parametrilor de stare?
Modificările discrete ale parametrilor de stare ai maşinilor sunt provocate fie de
acţiunea distructivă prilejuită de unele condiţii de
exploatare neglijentă (şocuri, izbiri), fie de existenţa unor defecte ascunse de
fabricaţie sau reparaţie. Căderile provocate de astfel de cauze nu respectă o lege
determinată, şi de aceea evoluţia lor nu poate fi expusă matematic, motiv pentru care
ele ies de sub incidenţa diagnosticării.
Exploatarea şi întreţinerea necorespunzătoare a maşinii (folosirea unor materiale de
întreţinere şi reparare improprii, nerespectarea periodicităţii operaţiunilor de
întreţinere tehnică şi de reparaţii curente, reglaje defectuoase, regimuri termice şi de
solicitare mecanică exagerat de înalte etc) imprimă o uzură accelerată a pieselor şi
subansamblurilor maşinii, dar cu caracteristici asemănătoare proceselor de uzură
normală.
Aşadar, atât în cazul uzurii normale, cât şi în cazul uzurii forţate, un parametru de
stare oarecare are o variaţie continuă, în timpul căreia el ia diferite valori. În
mulţimea acestora se disting trei niveluri, fiecare dintre ele corespunzând unei stări
caracteristice a automobilului.
I.4. Definiți metodele de testare
Metodele de testare reprezintă ansamblul de reguli, principii şi procedee folosite
pentru testarea automobilului şi stabilirea diagnosticului
Diagnosticarea motorului se poate face prin două categorii de metode:
• metode obiective sau invazive
• metode subiective sau neinvazive
I.5. Ce reprezintă sistemul de testare OBD?
OBD reprezintă prescurtarea de la "On Board Diagnostic" adică autodiagnosticare la
bordul autovehiculului.
Diagnosticarea la bord necesită echiparea motorului cu traductoare (senzori) şi
elemente de execuţie (actuatori) încorporate încă din fabricaţie, precum şi existenţa
unui calculator de bord.
I.6. Explicați noțiunea de cod de defect
Codul de defect localizează circuitul de unde provine defecţiunea. Prin circuit se
înţelege de exemplu un senzor, cablajul electric aferent şi unitatea de control
electronic.
Notă : Se acordă 1p din oficiu
Timp de lucru 50 min.