Test de evaluare inițială

Centrul de Excelență - Clasele a IX-a și a X-a

Înainte de a răspunde la cerințele formulate, citește cu atenție următoarele precizări:

● Toate subiectele sunt obligatorii.
● Eseurile sau răspunsurile nu vor fi precedate de titlu și/sau motto.
● Timpul de lucru este de 50 de minute.
● Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (dacă aceasta respectă regulile de
exprimare, ortografie, punctuație, de așezare în pagină, lizibilitate, precizările privind limita
de cuvinte) şi 10 puncte din oficiu. Punctajul pentru redactarea întregii lucrări se acordă
numai dacă sunt abordate toate subiectele.

Citește, cu atenție, următoarele texte și răspunde tuturor cerințelor formulate mai jos:
A. „Sunt o persoană care nu sare în ochi, o prezență anonimă pe un fundal și mai anonim;
dacă tu, cititorule, n-ai putut să nu mă observi printre ceilalți călători care coborau din tren și să nu
mă urmărești în acest du-te vino al meu între bar și telefon este numai pentru că mă numesc «eu», și
e singurul lucru pe care îl știi despre mine; dar e suficient ca tu să te simți împins să investești o
parte din tine însuți în acest eu necunoscut. Autorul nu are nicio intenție să vorbească despre sine
însuși și a hotărât să numească «eu» personajul, aproape pentru a-l sustrage vederii, pentru a nu
trebui să-l numească sau să-l descrie; orice altă denumire sau atribut l-ar fi definit mai mult decât
acest simplu pronume; totuși, din cauză că a scris «eu», el se simte obligat să pună în acest «eu» un
pic din sine însuși, din ceea ce simte sau își imaginează că simte. Nimic mai ușor decât să se
identifice cu mine; deocamdată, comportamentul meu exterior e cel al unui călător care a pierdut o
legătură, situație ce face parte din experiența tuturor; dar o situație care se întâmplă la începutul
unui roman trimite întotdeauna la altceva, la ceva care s-a întâmplat, sau este pe cale să se întâmple,
și acest altceva face riscantă identificarea cu mine, atât pentru tine, cititorule, cât și pentru el,
autorul; și cu cât mai cenușiu, comun, nedeterminat și oarecare este începutul acestui roman, cu atât
mai mult tu și autorul simțiți o umbră de pericol crescând deasupra acelei fracțiuni de «eu»,
investită cu nepăsare în «eul» unui personaj, despre care nu știți ce poveste târăște cu el, la fel cu
valiza de care ar vrea așa de mult să se dezbare. Să mă descotorosesc de valiză trebuia să fie prima
condiție pentru a restabili situația de dinainte: dinainte de a se fi petrecut tot ceea ce s-a petrecut mai
târziu. La asta mă gândesc când spun că aș vrea să parcurg timpul în sens invers: aș vrea să șterg
consecințele anumitor evenimente și să restabilesc o condiție inițială. Dar fiece moment al vieții
mele aduce cu sine o acumulare de fapte noi, iar fiecare dintre aceste fapte noi trage după sine
propriile consecințe; de aceea, cu cât caut să mă-ntorc la momentul zero, de unde am plecat, cu atât
mă îndepărtez de el; deși toate acțiunile mele urmăresc să șteargă consecințele actelor precedente,
reușind chiar să obțin rezultate apreciabile în această eliminare, care-mi încălzesc inima cu speranța
unei alinări imediate, trebuie să țin seama că orice mișcare a mea de a elimina evenimentele
precedente provoacă o avalanșă de noi evenimente, care complică situația mai rău decât înainte și
pe care va trebui să le elimin la rândul lor. Trebuie, deci, să calculez bine fiece mișcare, încât să
obțin maximum de eliminare cu minimum de recomplicare.”

(Italo Calvino, Dacă într-o noapte de iarnă un călător)

B. „În anul 1800, având ceva bani, m-am hotărât să călătoresc, și asta nu pentru a afla ceva ce nu
știam deja, ci fiindcă mă găseam după boală, având trupul și mintea sleite. Mi-am cumpărat o
Biblie, mi-am făcut o boccea din cele câteva lucruri pe care le aveam și, într-o dimineață caldă și
1
senină, am pornit la drum. Eram la începutul unei toamne frumoase, timp tocmai bun pentru
călătorie.

Nu mi-am ales un drum anume și nici acum nu aș putea spune pe ce poartă a Bucureștiului
am ieșit, într-atât de puțin îmi păsa de aceasta. Eram numai fericit că plec și că nu am nicio grijă în
urma mea și că nicio grijă nu mă așteaptă pe drumul pe care plecasem. Într-o vreme am cules un băț
mai gros și, folosindu-l ca toiag, mi-a fost tovarăș bun, multă vreme.

Prima zi a călătoriei mele s-a scurs în liniștea și lumina aurie a acelei toamne. Aveam un
codru de pâine și, cum marginea drumului era plină de pruni nealtoiți, nu a trebuit să mă opresc
pentru a mânca. Niciodată nu mi-aș fi închipuit că pâinea și prunele pot fi o masă atât de
îmbelșugată. Spre seară, mi-am făcut culcuș într-o căpiță și în amurgul acelei zile, am deschis Biblia
și am citit aceste cuvinte: «Doamne, inima mea nu e trufașă și ochii mei nu știu ce e îngâmfarea, nu
năzuiesc la lucruri care sunt prea grele și prea înalte pentru mine. Dimpotrivă! Am liniștit și am
domolit inima mea! Precum copilul înțărcat stă lângă maică-sa, așa, ca un copil înțărcat, este
sufletul meu în mine. Israile, pune-ți nădejdea în Domnul acum și de-a pururi».

Și o mare pace a coborât peste mine odată cu întunericul. Și, deasupra mea, peste câmpie,
puzderia de stele mi s-a arătat blândă și plină de un înțeles tainic și preafericit. După o vreme am
adormit. Nu știu cât am dormit sau cât o fi fost ora când m-am trezit înfrigurat. O lună ca un vierme
gras se ridicase peste cerul acelei nopți. Mi-era frig și sete. M-am sculat în capul oaselor și am
privit. Era o noapte ca un os bine lustruit, în care poposisem aiurea.”

(Ștefan Agopian, Manualul întâmplărilor)

Subiectul I (pre-lectură/pre-text) 25 puncte

1. Scrie câte o definiție metaforică a noțiunilor următoare: frontieră, busolă. (10 puncte)

2. Imaginează-ți că pornești în aventura vieții tale, lumea te așteaptă nerăbdătoare să-ți

împărtășească din experiența ei. Scrie un text de minimum 50 de cuvinte cuvinte, în care să
precizezi trei lucruri pe care vrei să le înveți de la viață. (15 puncte)

Subiectul al II-lea (lectură) 40 puncte

1. Transcrie două repere spațiale și două repere temporale identificate în textele date. (10 puncte)

2. Ilustrează două caracteristici ale descrierii literare, apelând la exemple din textul B. (10
puncte)

3. Comentează, în 50-100 de cuvinte, semnificația fragmentului: „Și o mare pace a coborât peste
mine odată cu întunericul. Și, deasupra mea, peste câmpie, puzderia de stele mi s-a arătat blândă și
plină de un înțeles tainic și preafericit.”. (10 puncte)

4. Interpretează, în 50-100 de cuvinte, relația dintre titlu și text, utilizând unul dintre textele suport.
(10 puncte)

Subiectul al III-lea (post-lectură/dincolo de text) 25

puncte

2
 Redactează un text de minimum 100 de cuvinte care să reprezinte continuarea textului B.
Folosește persoana I, identificându-te cu personajul.