Capitolul 5. Actele administrativ-fiscale.

Stabilirea
obligaţiilor fiscale prin titlul de creanţă fiscal

Curcean Bazil-Cristian
Drept, anul III, grupa 2

1. Definiţi noţiunea de act administrativ fiscal.

Răspuns: prin act administrativ fiscal înțelegem acel act emis de organul
fiscal în exercitarea atribuțiilor de administrare a taxelor, impozitelor și
contribuțiilor sociale, pentru stabilirea unei situații individuale ți în scopul de a
produce efecte juridice față de cel căruia îi este adresat.
2. Definiţi noţiunea de titlu de creanţă fiscală.
Răspuns: prin titlu de creanță fiscală înțelegem acel act prin care, potrivit
legii, se stabilește și se individualizează creanța fiscală.
3. Enunţaţi şi explicaţi trăsăturile titlului de creanţă fiscală.
Răspuns: a) caracterul legal – decurge din lege (prevăzut în lege)
b) caracterul declarativ – se confirmă drepturi subiective cu caracter
retroactive. Are ca efect consolidarea între părți a unor drepturi preexistente
c) caracter executoriu – este posibilă punerea în executare silită a creanței
d) posibilitatea de a fi atacat sau contestat pe cale administrative și
judecătorească
4. Enunţaţi clasificarea titlurilor de creanţă fiscală şi daţi exemple de
categorii de titluri de creanţă fiscală.
Răspuns:
a) decizii de impunere – privind soluționarea cererilor de rambursare de TVA
și cele privind soluționarea cererilor de restituiri de creanțe fiscal, referitoare la
bazele de impozitare, la obligații fiscale accesorii și privind nemodificarea bazei
de impozitare (art. 98 Cod de Procedură Fiscală)
 b) declarații fiscale – privind impozitele, taxele și contribuțiile sociale
datorate, în cazul în care, obligația calculării revine
contribuabilului/plătitorului; impozitele, taxele și contribuțiile sociale colectate,
în cazul în care plătitorul are obligația de a calcula, de a reține și de a plăti sau
de a colecta și de a plăti impozitele, taxele și contribuțiile sociale; bunurile și
veniturile impozabile, alte elemente ale bazei de impozitare, dacă legea prevede
declararea acestora.
5. Decizia de impunere şi declaraţia fiscală: asemănări şi deosebiri.
Răspuns:
Asemănări: ambele sunt titluri de creanță fiscală. În situația în care legea nu
prevede obligația de calculare a impozitului, declarația de impunere este asimilată
unei decizii referitoare la baza de impozitare. Declarația de impunere întocmită
potrivit art. 102 alin. (2) Codului de Procedură Fiscală este asimilată cu o decizie
de impunere, sub rezerva unei verificări ulterioare, și produce efectele juridice ale
înștiințării de plată de la data depunerii acesteia. Decizia de impunere se emite,
dacă este necesar, și în cazul în care nu s-a emis decizie referitoare la baza de
impozitare potrivit art. 99 Cod de Procedură fiscală
Deosebiri: decizia de impunere este întocmită de organul fiscal competent,
declarația fiscală este întocmită de contribuabil/plătitor. Organul fiscal emite
decizie de impunere ori de câte ori acesta stabilește sau modifică baze de
impozitare ca urmare a unei verificări documentare, a unei inspecții fiscale ori a
unei verificări a situației fiscale personale, efectuale în condițiile legii. Declarația
fiscal este actul întocmit de contribuabil/plătitor în condițiile și situațiile prevăzute
de lege, reprezentând declarația de impunere și declarația informative.

Întrebari de evaluare

1. Actul administrativ fiscal emis pe suport hârtie cuprinde următoarele

elemente:
a) denumirea organului fiscal emitent;
b) data la care a fost emis și data de la care își produce efectele;
c) datele de identificare a contribuabilului și, dacă este cazul, datele de identificare
a persoanei împuternicite de contribuabil;
d) obiectul actului administrativ fiscal;
e) motivele de fapt;
f) temeiul de drept;
g) numele și calitatea persoanelor împuternicite ale organului fiscal, potrivit legii;
h) semnătura persoanelor împuternicite ale organului fiscal, potrivit legii, precum
și ștampila organului fiscal emitent;
i) posibilitatea de a fi contestat, termenul de depunere a contestației și organul
fiscal la care se depune contestația;
j) mențiuni privind audierea contribuabilului.
Răspuns: toate (a,b,c,d,e,f,g,h,i,j)

2. Actul administrativ fiscal emis pe suport hârtie poate fi comunicat:

a) prin poștă;
b) prin remitere la domiciliul fiscal al contribuabilului ori împuternicitului sau
curatorului acestuia;
c) prin remitere la sediul organului fiscal;
d) prin publicitate.
Răspuns: toate (a,b,c,d)

3. Nulitatea actului administrativ fiscal se produce în una din următoarele

situații:
a) dacă actul este emis cu încălcarea prevederilor legale privind competența;
b) dacă actul nu cuprinde unul dintre elementele acestuia referitoare la numele,
prenumele și calitatea persoanei împuternicite a organului fiscal, numele și
prenumele ori denumirea contribuabilului, a obiectului actului administrativ sau a
semnăturii persoanei împuternicite a organului fiscal (cu excepția actelor emise în
formă electronica), precum și organul fiscal emitent;
c) dacă actul este afectat de o gravă și evidentă eroare.
Răspuns: toate (a,b,c)

4. Actul administrativ fiscal poate fi modificat în una din următoarele situaţii:

a) ca urmare a îndreptării erorilor materiale;
b) dacă se constată nulitatea actului administrativ fiscal;
c) dacă se dovedeşte că titularul dreptului de proprietate asupra bunului sau valorii
supuse impozitării este altă persoană decât cea indicată prin actul administrativ
fiscal;
d) ca urmare a modificării deciziei de impunere sub rezerva verificării ulterioare;
e) în cazul în care intervine îndreptarea actului de executare ori a titlului executoriu
contestat ca urmare a soluţionării de către instanţa competentă a contestaţiei la
executarea silită;
f) dacă se pronunţă de către un organ fiscal sau o instanţă judecătorească
desfiinţarea parţială a actului administrativ, ca urmare a unei contestaţii formulate
de către contribuabil;
g) dacă s-au stabilit în mod eronat creanţe fiscale accesorii, indiferent dacă au fost
sau nu contestate de către contribuabil.
Răspuns: toate (a,b,c,d,e,f,g)

5. Emiterea unui alt act administrativ fiscal ca urmare a desfiinţării celui

dintâi este posibilă:
a) dacă nu s-a împlinit termenul de prescripție prevăzut de lege;
b) dacă viciile care au condus la anularea actului administrativ fiscal nu se referă la
fondul actului;
c) dacă organul fiscal emitent al actului desfiinâat este competent material şi
teritorial să emită un nou act.
Răspuns: c

6. Actul administrativ fiscal emis pe suport electronic nu va cuprinde (prin

comparaţie cu cel emis pe suport de hârtie) următoarele elemente:
a) antetul;
b) semnăturile;
c) data şi ora la care a fost emis.
Răspuns: b

7 Comunicarea actelor administrativ fiscale este obligatorie, deoarece:

a) îşi produce efectele de la data comunicării.
b) faptul necomunicării actului este socotit de lege drept contravenţie;
c) nu este obligatorie.
Răspuns: a

8. Actul administrativ fiscal emis în formă electronică se comunică:

a) prin publicitate;
b) prin mijloace electronice de transmitere la distanță;
c) prin remitere la sediul organului fiscal.
Răspuns: b

9.Sunt titluri de creanţă fiscală explicite:

a) decizia de impunere
b) declaraţia fiscală.
c) Procesul verbal de constatare şi sancţionare contravenţională..
Răspuns: toate (a,b,c)
10. Decizia de impunere se întocmeşte de către:
a) Contribuabil sau împuternicitul acestuia;
b) Organul fiscal al statului;
c) Organul fiscal local.
Răspuns: b și c (organul fiscal competent)