ortodoxia

r e v i s t ~ a p at r i a r h i e i r o m @ n e

Seria a II-a, Anul XI, nr. I, Ianuarie - Martie, 2020

bucure$ti
 colegiul de redac%ie

Preşedinte: † Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Membri: Pr. prof. dr. Emanoil Băbuş, Bucureşti (Bizantinologie); Pr. conf. dr.
Daniel Benga, Bucureşti (Istoria Bisericească Universală); Pr. prof. dr. Ştefan
Buchiu, Bucureşti (Teologie Dogmatică); Pr. prof. onor. Ioan Caraza, Bucureşti
(Patrologie); Pr. prof. dr. Constantin Coman, Bucureşti (Noul Testament);
Pr. prof. dr. Vasile Gordon, Bucureşti (Catehetică - Omiletică); Arhid. prof. dr.
Ioan I. Ică jr, Sibiu (Spiritualitate Ortodoxă); Pr. prof. dr. Alexandru Moraru,
Cluj-Napoca (Istoria Bisericii Ortodoxe Române); Pr. prof. dr. Gheorghe Popa,
Iaşi (Teologie Morală); Pr. prof. dr. Constantin Rus, Arad (Drept bisericesc).

Colaboratori: ierarhii, cadrele didactice din învăţământul teologic preuniversitar

şi universitar, doctorii în teologie, doctoranzii, masteranzii, preoţii şi studenţii.

Redactor şef: Drd. Nicuşor Deciu

Redactor: Ştefan Voronca
corectură: Constantin Spăimuş
trad. lb. engleză: Ștefan Voronca

Tehnoredactare: Laura - Raluca Cristea

Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă

Director: Pr. Mihai Hau, Consilier patriarhal coordonator

Tipografia Cărţilor Bisericeşti a Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă

DIRECTOR general tehnic: Pr. Costel Ursu, Consilier patriarhal

Coperta şi concepţia grafică a revistei: Doina Dumitrescu

Redacţia: Intr. Miron Cristea, nr. 6, cod. 040162, sector 4, Bucureşti, România,
Tel. (004) 021. 305.21.04/int. 311
e-mail: redactia@revistaortodoxia.ro, www.revistaortodoxia.ro

Materialele trimise la redacţie nu se înapoiază.

Redacţia îşi rezervă dreptul de a opera modificările necesare atât asupra formei, cât
şi asupra conţinutului materialelor trimise spre publicare şi roagă să fie respectate
recomandările postate electronic la următoarea adresă web: www.revistaortodoxia.ro
– la rubrica „Condiţii de publicare”.
 cuprins

Editorial
Anul omagial al pastorației părinților și copiilor
și Anul comemorativ al filantropilor ortodocși români�������������������������������� 7

Studii
Pr. prof. Dumitru Popescu,
Familia în cultura secularizată
(articol preluat din Ortodoxia nr.1-2/2002, pp. 7-13)�������������������������������� 12
Arhim. conf. Vasile Miron,
Virtuțile preotului, condiții absolut necesare calității sale de slujitor
al lui Dumnezeu și păstor sufletesc al credincioșilor���������������������������������� 22
Arhim. Athanasie Mythilineos,
Cateheza întâi la cartea Facerii,
(traducere din limba neogreacă de Nicușor Deciu)����������������������������������� 72
Pr. drd. Alexandru Nicodim,
The Christian Century in Japan (1549-1637)
The Beginnings of the Catholic Mission in the Land of the Rising Sun������ 85

Ortodoxia în dialog
Festivalul - Concurs Naţional de Muzică Bisericească
„Lăudaţi pe Domnul”! - Ediția a XII-a, 2019����������������������������������������������� 98
Prof. Nicolae Teodoreanu,
Pentru o Teologie a Muzicii Sacre (III)������������������������������������������������������ 142

Orthodoxia patristica
Sfântul Ioan Gură de Aur,
Omilia a III-a la Faptele Apostolilor a Sfântului Ioan Gură de Aur,
(traducere din limba greacă veche de Pr. Viorel Dincă)��������������������������� 172

Ortodoxia contemporană
Richard Barrett,
„Toată grija cea lumească să o lepădăm”.
Heruvicul în cultul bizantin și tainele lui,
(traducere din limba engleză de Ștefan Voronca)����������������������������������� 184
3
 cuprins
Însemnări despre cărți şi reviste
Ieronim Sinaitul - Episcop Vicar Patriarhal,
Comuniunea de credință, mărturie a vieții în Hristos
și însușire fundamentală a Bisericii,
Editura Basilica a Patriarhiei Române, Bucureşti, 312 pp.,
(de Bogdan Cândea)�������������������������������������������������������������������������������� 202
Patriarhul Miron Cristea,
Eminescu - viaţa şi opera -
Bucureşti, Ed. Basilica, 2019, 112 pp., (de Bogdan Cândea)�������������������� 210
Pr. Constantin Galeriu,
Vocația pascală a Creației: înviere și transfigurare,
Editura Basilica, Bucureşti, 2019, 412 pp., (de Bogdan Cândea)������������� 215

4
editorial
 editorial

Editorial

ANUL OMAGIAL AL PASTORAȚIEI PĂRINȚILOR ȘI COPIILOR

ȘI ANUL COMEMORATIV AL FILANTROPILOR ORTODOCȘI ROMÂNI

După cum bine se știe anul în curs, 2020, a fost declarat în Patriarhia
Română drept „Anul omagial al pastorației părinților și copiilor și Anul come-
morativ al filantropilor ortodocși români”. În acest sens, am selectat, în acest
prim număr, materiale care să exprime specificul acestui an omagial, dar și alte
teme de interes teologic general, care se regăsesc în literatura de specialitate din
întreaga lume ortodoxă. Astfel, rubrica Studii se deschide cu articolul Pr. acad.
Dumitru Popescu, „Familia în cultura secularizată” (articol preluat din Ortodoxia
nr.1-2/2002). Familia creștină și provocările la care este ea supusă astăzi, repre-
zintă teme contemporane de maximă importanță în contextul creșterii numă-
rului de divorțuri, a scăderii natalității și a diversificării „opțiunilor” sexuale
sugerate sau legiferate de societatea seculară, tot mai potrivnică familiei firești,
tradiționale. În acest context, părintele Dumitru Popescu readuce în atenție
antropologia biblico-patristică, singura care a reușit să ofere viziunea coerentă
atât spirituală, cât și socială de dăinuire sau dezvoltare armonioasă a societății,
pe toate planurile, de-a lungul veacurilor. Urmează Arhim. Vasile Miron, cu arti-
colul „Virtuțile preotului, condiții absolut necesare calității sale de slujitor al lui
Dumnezeu și păstor sufletesc al credincioșilor”. Preotul zilelor noastre este cata-
lizatorul și punctul de reper care normalizează și orientează viața religioasă a
credincioșilor pe drumul desăvârșirii morale. Nu în zadar s-a spus că „viața cle-
ricilor este evanghelia laicilor”, pentru că faptele sunt mai convingătoare decât
vorbele, iar exemplul vieții morale a preotului întrece în eficacitate cel mai încân-
tător discurs despre importanța și frumusețea virtuții. Pentru a fi „lumina lumii”
și „sarea pământului” (cf. Matei 5, 13-14) preotul trebuie să fie, în primul rând,
un pios trăitor al virtuților creștine. Viața sa impecabilă trebuie să devină în ochii
tuturor pildă vie de credință, de evlavie, de bunătate, de blândețe, de smerenie,
de răbdare, de iertare, de bunăvoință, de sinceritate și ospitalitate pentru ca,
în felul acesta, preotul să reprezinte chipul ideal al slujirii lui Hristos în lume.
În continuare, este prezent Arhim. Athanasie Mythilineos, cu materialul intitu-
lat Cateheza întâi la cartea Facerii, (traducere din limba neogreacă de Nicușor
Deciu). Părintele Athanasie Mythilineos, deși mai puțin cunoscut în România,
este socotit în Grecia „Noul Gură de Aur”, având la activ în jur de patru mii de
7
 editorial
omilii, la care încă se lucrează pentru transcrierea și traducerea lor. Prin aborda-
rea sa, cel puțin în interpretarea Facerii, el depășește atât „epidemia” citatelor
patristice, vădită atât în pietatea populară, cât și în teologia stearpă academică,
dar și trendul ce voiește a pune de acord, cu orice preț, știința și religia. Rubrica
se încheie cu studiul în limba engleză al Pr. Alexandru Nicodim, „The Christian
Century in Japan (1549-1637). The Beginnings of the Catholic Mission in the
Land of the Rising Sun”. Articolul se concentrează, în special, pe marcarea înce-
puturilor Creștinismului din Țara Soarelui Răsare (secolul al XVI-lea), care a fost
la început tolerat, dar care, în scurtă vreme, a devenit obiectul unei cumplite
prigoane care a continuat până la mijlocul secolului al XIX-lea.
Rubrica Ortodoxia în dialog cuprinde partiturile câștigătoare de la Festivalul
- Concurs Naţional de Muzică Bisericească „Lăudaţi pe Domnul”! - Ediția a XII-
a, 2019. Tot în cadrul acestei rubrici prezentăm și cea de-a treia și ultima parte
a studiului Prof. Nicolae Teodoreanu, „Pentru o Teologie a Muzicii Sacre”. Ca o
continuare logică a primelor două părți, autorul a scris și o a treia parte, ultima,
a „pledoariei” sale, anume despre muzica laică, în general, și despre legăturile
ei, acolo unde sunt, cu muzica sacră și cu cea ortodoxă, în mod special. Reiterăm
faptul că autorul nu a încercat o „sumă” finală a temelor, motivele fiind clare
din chiar pledoaria sa: bibliografia deficitară (izvoare, studii, atât bisericești, cât
și laice care, chiar și în prezent, sunt greu de găsit), lipsa unor colaboratori în
domeniu. Un alt aspect important e acela al validității aserțiunilor și concluzi-
ilor sale care, din păcate, nu sunt întotdeauna cele așteptate. Deși, în esență,
viziunea sa este una ortodoxă, autorul se vădește subtil influențat și de conclu-
ziile unor cercetători (muzicologi, compozitori etc.) străini de ethosul ortodox;
iar datorită acestora, el a putut emite și câteva concluzii discutabile. În ciuda
acestor lucruri, demersul său are meritul de a fi abordat probleme pe care mulți
din cei datori să le trateze (teologi, dascăli de muzică, psalți, muzicieni etc.), din
motive necunoscute, nu o fac. De aceea, aceste materiale ale prof. Teodoreanu
pot constitui binevenite puncte de pornire pentru noi studii.
Rubrica Orthodoxia patristica cuprinde „Omilia a II-a la Faptele Apostolilor”
a Sfântului Ioan Gură de Aur, tradusă din limba greacă veche de Pr. Viorel Dincă.
Omilia este centrată pe explicarea a cincisprezece versete din Faptele Apostolilor,
anume 1, 12 - 1, 26, pasaj în care este relatat discursul lui Petru și alegerea lui
Matia în locul lui Iuda Iscarioteanul. În partea a doua a omiliei, Sfântul Ioan Gură
de Aur abordează tema demnității și lucrării episcopului în Biserică, relația sa cu
credincioșii și modul cum este privit episcopul de oamenii din cetate.
Rubrica Ortodoxia contemporană găzduiește articolul lui Richard Barrett,
intitulat „Toată grija cea lumească să o lepădăm. Heruvicul în cultul bizan-
tin și tainele lui”, (traducere din limba engleză de Ștefan Voronca). Heruvicul

8
 editorial
este cântarea ce se interpretează în cadrul Vohodului Mare [Marii Intrări] al
Rânduielii Bizantine [a Bisericii Ortodoxe de Răsărit]. El a fost discutat în felurite
chipuri: ca element teatral [dramatic] al Dumnezeieștii Liturghii (White, 2006 et.
al.), în termeni muzicologici (Raasted, 1986 et. al.) și ca „sinecdocă” a întregii
Liturghii Euharistice (Taft, 1995). Acest articol caută să discute Heruvicul prin
prisma modului în care el a fost înțeles în Antichitatea Târzie, adică ca cel care
arată lucrarea liturgică ca experiere mistică. Textul cântat regulat, în duminici,
are în vedere pe închinători ca pe unii care „în-chip-uiesc [iconizează/repre-
zintă] tainic [mistic] (μυστικῶς εικονίζοντες) heruvimii; textul pentru Sfânta și
Marea Joi descrie Euharistia ca „Cina cea de taină [mistică] (Τοῦ Δείπνου σου τοῦ
μυστικοῦ)”; iar textul pentru Liturghia Darurilor înainte sfințite din cursul zilelor
de rând ale Postului Mare se referă la „jertfa de taină [mistică] (θυσία μυστική)”.
Primul număr din anul 2020 al revistei se încheie cu rubrica Însemnări
despre cărți şi reviste, care cuprinde un număr de trei recenzii, în următoa-
rea ordine: prima, Ieronim Sinaitul - Episcop Vicar Patriarhal, Comuniunea de
credință, mărturie a vieții în Hristos și însușire fundamentală a Bisericii, Editura
Basilica a Patriarhiei Române, Bucureşti, 312 pp., semnată de Bogdan Cândea; a
doua, Patriarhul Miron Cristea, Eminescu - viaţa şi opera -, Bucureşti, Ed. Basilica,
2019, 112 pp., semnată de Bogdan Cândea și cea de-a treia, Pr. Constantin
Galeriu, Vocația pascală a Creației: înviere și transfigurare, Editura Basilica,
Bucureşti, 2019, 412 pp., semnată de Bogdan Cândea.