Rolul alimentelor în aportul proteic al

organismului

Student: Claudiu Melinte

Clasa 1 A, Grupa 2
Introducere

Corpurile noastre sunt alimentate doar de ceea ce mâncăm și bem. Totuși, de ce oamenii trebuie
să mănânce? Doar pentru că ni se face foame? Asta nu e tot. Oamenii primesc energie din
mâncare. Avem nevoie de energie tot timpul, când alergăm, sărim, cântăm și chiar și când
dormim. Creăm toată energia de care avem nevoie mâncând. Componentele structurilor care
alcătuiesc corpul uman, cum ar fi mușchii, organele și oasele, sunt, de asemenea, compuse din
nutrienții conținuți în alimente. Deci, prin mâncare obținem substanțele nutritive care
furnizează energia necesara zi de zi, dar si componentele necesare structurilor noastre
corporale. Înțelegem astfel ca hrana este astfel esențiala pentru susținerea vieții umane.

Obezitatea și comorbiditățile sale sunt în creștere la nivel global. Aportul caloric excesiv,
împreună cu un stil de viață sedentar, este un factor major care contribuie la creșterea obezității.
Prin urmare, înțelegerea factorilor care afectează pofta de mâncare, sațietatea și, de asemenea,
selecția alimentelor este extrem de importantă. Mecanismele asociate cu reglarea aportului
alimentar provin dintr-o secvență de interacțiuni complexe între tractul gastro-intestinal (GI) și
anumite zone ale creierului, în special hipotalamusul și trunchiul cerebral; așa-numita axa
creier-intestin. Aceste mecanisme de reglementare a sațietății pot fi clasificate pe termen scurt
și lung in funcție de mai mulți factori.

Din ce sunt compuse proteinele si ce rol au in organism

Proteinele sunt grupuri complexe de molecule (biomolecule sau macromolecule), care

îndeplinesc o mulțime de funcții in organism, de la constituirea firelor de par, a unghiilor,
oaselor, mușchilor, menținerea formei țesuturilor si a organelor, pana la funcționarea optima a
acestora (inclusiv recuperarea organismului după anumite traume). Concret, proteinele sunt
esențiale pentru sănătate.

Acestea sunt alcătuite din aminoacizi, ce reprezintă o parte importanta din componenta
celulelor, si nu întotdeauna organismul este capabil de a le produce singur sau a le stoca. Prin
urmare, este nevoie de o dieta echilibrata, prin care sa oferim corpului proteinele necesare. Iată
de ce este important sa cunoaștem rolul pe care acestea il au, de cate proteine avem nevoie
zilnic si in ce alimente le regăsim pe cele mai multe, precum si care sunt diferențele dintre
proteine, atât cele de origine animala cat si vegetala.

Din punct de vedere chimic, ele sunt alcătuite din lanțuri sau polimeri de aminoacizi, care sunt
compuși organici din carbon, hidrogen, azot, oxigen si sulf. In organismul uman se regăsesc
aproximativ 20.000 de proteine unice. Deși in natura exista sute de aminoacizi, numai 20 dintre
ei sunt necesari pentru crearea tuturor proteinelor din corpul nostru sau al altor forme de viată.
Este de menționat ca o proteina tipica poate fi formata din aproximativ 300 de aminoacizi si ca
numărul acestora sau al secvențelor pe care ei le formează sunt unice pentru fiecare proteina. 1

Ce sunt proteinele complete si cele incomplete

Aminoacizii sunt clasificați ca fiind esențiali sau neesențiali. După cum sugerează și numele,
aminoacizi esențiali nu pot fi produși de organism și prin urmare, trebuie să provină din dieta
noastră. Întrucât aminoacizii neesențiali pot fi produși de organism, prin urmare aceștia nu
trebuie să provină din dieta zilnica.

Aminoacizi esențiali Aminoacizi neesențiali.

alanina
leucina asparagina
isoleucina acidul aspartic
lisina acidul glutamic
metionina serina
fenil-alanina arginina*
treonina cisteina*
triptofan glutamina*
valina glicina*
histidina* tirozina*
prolina*

*Potrivit National Institutes of Health, aceștia sunt considerați aminoacizi esențiali

condiționali, in anumite circumstanțe, cum sunt perioadele de creștere, sarcina sau recuperare
după o anumita trauma fizica. 2

1
Biochemistry, Essential Amino Acids, National Center for Biotechnology Information Search database,
disponibil online la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK557845/
2
Ibidem.
Proteinele animale vs proteinele vegetale

Proteinele de origine animala diferă de cele vegetale din mai multe puncte de vedere, dintre
care cele mai importante sunt: 3

• distribuția si proporția aminoacizilor esențiali si neesențiali - in general, proteinele de

origine animala au o calitate superioara, pentru ca au in componenta lor mai mulți
aminoacizi esențiali; cele vegetale, deși pot conține toți cei 20 de aminoacizi, tind sa
aibă o cantitate mai mica din anumite tipuri de aminoacizi esențiali; prin urmare, daca
vrem sa urmam o dieta vegana sau vegetariana, este recomandat sa combinam
alimentele care pot oferi aminoacizi complementari; de pilda, putem consuma orez
(limitat in lisina, dar bogat in metionina) si boabe - linte, fasole, mazăre (limitate in
metionina, dar bogate in lisina);
• valoarea biologica - se refera la proporția din proteina care este absorbita sau care este
folosita ca sursa energetica după digestie; proteinele de origine animala tind sa aibă o
valoare biologica mai mare;
• digestia - arata cat de bine poate fi o proteina descompusa in aminoacizi, odată ce a fost
consumata; proteinele de origine animala tind sa fie mai ușor digerabile.

Cu toate ca proteinele vegetale par, la prima vedere, mai puțin valoroase decât cele de origine
animala, daca meniul nostru zilnic include surse variate de hrana, se poate crea un echilibru,
astfel încât organismul sa primească exact cantitatea de proteine de care are nevoie pentru a
funcționa corect.

Așadar, proteinele, fie ca sunt de origine animala, fie vegetala, sunt esențiale pentru viată,
pentru ca aminoacizii care intra in componenta lor contribuie substanțial la dezvoltarea celulara
si la întreținerea țesuturilor. Cantitatea de proteine necesara zilnic diferă de la persoana la
persoana, in funcție de vârsta si de stilul de viată. O dieta echilibrata, care include alimente
variate chiar si atunci când este vegana sau vegetariana, este foarte importanta, pentru a oferi
organismului suficiente proteine. Cum nu consumam nutrienți in sine, ci produse alimentare,
este recomandat sa le alegem pe acelea care conțin cat mai multe proteine.

3
What Protein Does for Your Body, WebMD, disponibil online https://www.webmd.com/diet/ss/slideshow-what-
protein-does-for-your-body
 Conform specialiștilor de la National Institute of Health, cele mai importante proteine sunt: 4

Exemplu Descrierea proteinei Funcția proteinei

proteina produsa de anumite celule ale sistemului imunitar (celule

plasmatice), ca răspuns la prezenta bacteriilor, virusurilor si a altor
imunoglobulina G
microorganisme; practic, ele recunosc particulele străine nocive si anticorp
(IgG)
acționează in consecința pentru a proteja organismul fata de acțiunea
acestora

proteina implicata in aproape toate reacțiile chimice care au loc in

fenilalanin-hidroxilaza celule; ea joaca un rol esențial si in formarea moleculelor noi, prin enzima
citirea informației genetice stocate in ADN

aceasta proteina are rol in formarea structurii celulelor si in

componenta
hormonul de creștere funcționarea lor; la o scara mai larga, acestea sunt esențiale in procesul
structurala
de motricitate

acest tip de proteina se leagă anumiți atomi sau de molecule mici, pe

feritina transport/stocare
care le transporta prin celule si prin întregul organism

Pentru a înțelege de ce este important sa avem o dieta echilibrata si sa consumam zilnic o

anumita cantitate de proteine, iată care sunt principalele funcții pe care acestea le au in
organism. 5

• sunt o sursa suplimentara de energie - in mod normal, carbohidrații si grăsimile sunt

sursele de energie pentru activitățile pe care le desfășuram, dar atunci când avem un
deficit de carbohidrați sau de lipide si depunem un efort susținut (sport de performanta,
de exemplu), proteinele contribuie la refacerea nivelului de energie de care avem
nevoie;

4
What are proteins and what do they do? U.S. National Library of Medicine, disponibil online
https://ghr.nlm.nih.gov/primer/howgeneswork/protein
5
What Protein Does for Your Body, WebMD, disponibil online https://www.webmd.com/diet/ss/slideshow-what-
protein-does-for-your-body
 • contribuie la dezvoltarea masei musculare - mărimea si forma mușchilor noștri depind
de cantitatea si calitatea proteinelor; de exemplu, atunci când ținem o dieta si scădem
in greutate, proteinele sunt cele care ne ajuta sa nu pierdem si masa musculara in același
timp cu lipidele;
• oferă suport pentru întărirea sistemului osos - exista numeroase studii care au
demonstrat ca o cantitate adecvata de proteine in meniul zilnic contribuie la susținerea
sistemului osos;
• ajuta la buna funcționare a sistemului imunitar - proteinele sunt formate din aminoacizi,
iar aceștia susțin componentele sistemului imunitar (cum sunt celulele T, B sau
anticorpii) sa identifice si sa elimine agenții patogeni înainte ca aceștia sa declanșeze o
infecție;
• susțin arderile depozitelor de grăsime - o dieta bogata in proteine - menționează
specialiștii de la WebMD - poate contribui la reglarea metabolismului (modul in care
organismul folosește caloriile), ceea ce înseamnă ca putem arde mai multe calorii într-
o zi, spre deosebire de un regim alimentar urmat, sărac in proteine;
• contribuie la o recuperare eficienta după traume fizice - proteinele joaca un rol esențial
in refacerea țesuturilor; ele contribuie, astfel, la recuperarea mai rapida după ce ne-am
rănit, de exemplu, pentru ca pot reduce inflamațiile si pot susține regenerarea tisulara;
• transporta nutrienții in organism - proteinele transporta vitamine, minerale, zaharuri,
colesterol, oxigen prin sistemul circulator către celule si țesuturi, astfel încât acestea sa
poată funcționa normal.

Cum integram proteinele in meniu. Doza zilnica recomandata

Proteinele, carbohidrații, grăsimile, vitaminele, mineralele, apa reprezintă nutrienții, iar fiecare
îndeplinește un rol specific in organism. Pentru ca nutrienții sa își îndeplinească funcțiile in
mod corect, este nevoie de o anumita cantitate din fiecare, ceea ce, in termeni de specialitate,
se traduce prin „necesarul de nutrienți”. Acesta variază in funcție de vârsta, sex, nivelul de
activitate fizica, statusul fiziologic (sarcina, de exemplu), obiceiurile alimentare si de factorii
genetici.

Autoritatea Europeana pentru Siguranța Alimentara (EFSA - European Food Safety Authority)
a stabilit valorile de referința in ceea ce privește macronutrientii; cat despre proteine, necesarul
mediu zilnic este de cel puțin 0,83 grame per kilogram de greutate corporala. Cu alte cuvinte,
unui adult de 70 de kg i se recomanda sa consume cel puțin 58 de grame de proteine in fiecare
zi. 6 Acesta este echivalentul proteinelor care se regăsesc in 200 de grame de piept de pui sau
240 de grame de mix de nuci. Reținem, însă, ca in perioadele de creștere, in timpul sarcinii sau
alăptării, de exemplu, necesarul de proteine este diferit. La fel in cazul vârstnicilor, este nevoie
de aceeași cantitate de proteine, dar mai puține calorii, pentru ca randamentul metabolismului
scade si viată este mai sedentara. 7

Potrivit EFSA 8, necesarul zilnic de proteine este calculat in funcție de mai mulți factori, cum
ar fi vârsta, sexul, greutatea corporala si nivelul de implicare in activitățile fizice. Prin urmare,
recomandările specialiștilor sunt:

• adulți (inclusiv persoanele in vârsta) - 0,83 g per kilogram de greutate corporala, zilnic;
• bebeluși, copii, adolescenți - intre 0,83 g si 1,31 g per kilogram de greutate corporala,
zilnic, in funcție de vârsta;
• femei însărcinate - 1 g, 9 g si respectiv 28 de g pe zi, pentru primul, al doilea, respectiv
al treilea trimestru;
• femei care alăptează - 19 g zilnic in primele 6 luni de lactație si 13 g zilnic, după aceea.

Toate aceste valori sunt de referința, fiecare organism fiind unic si având propriile nevoi.

O dieta echilibrata oferă cantitatea adecvata de nutrienți (proteine, carbohidrați, grăsimi,

vitamine, minerale, apa), pentru a menține o stare de sănătate satisfăcătoare. Prin urmare, orice
meniu zilnic am avea, acesta este recomandat sa conțină alimente variate, iar unele dintre ele
sa aibă in componenta lor si proteine. Mulți oameni considera ca proteinele se găsesc numai in
carne, dar, in realitate, exista o mulțime de alte alimente care furnizează organismului proteine
si care, prin urmare, nu ar fi indicat sa lipsească din dieta. Este bine sa recurgem la
recomandările medicilor sau ale nutriționiștilor înainte de a urma un anume regim alimentar,
pentru a ști care este necesarul de nutrienți de care avem nevoie. Este foarte important sa facem
acest lucru, pentru ca, in ceea ce privește proteinele, o cantitate prea mare sau insuficienta in
meniul zilnic poate avea consecințe nedorite. 9

Astfel, o alimentație care depășește cu mult si constant valorile indicate de specialiști poate
duce la depășirea nivelului normal al colesterolului, la formarea pietrelor la rinichi, la creșterea

6
What Are Proteins and What Is Their Function in the Body? EUFIC, disponibil online
https://www.eufic.org/en/whats-in-food/article/what-are-proteins-and-what-is-their-function-in-the-body
7
EFSA sets population reference intakes for protein, European Food Safety Authority, disponibil online
https://www.efsa.europa.eu/en/press/news/120209
8
ibidem
9
What Protein Does for Your Body, WebMD, disponibil online https://www.webmd.com/diet/ss/slideshow-what-
protein-does-for-your-body
in greutate sau la constipație. Pe de alta parte, un deficit de proteine poate duce la apariția
insomniei, a stărilor depresive sau de anxietate, a oboselii, a senzației de slăbiciune.

Aportul proteinelor in alimente

Recomandarea este sa includem in meniul zilnic atât proteine de proveniența animala, cat si
vegetala. Specialiștii de la Centrul de Cercetare si de Date al Serviciului Agricol al
Departamentului American al Agriculturii (USDA - U.S. Agricultural Research Service Food
Data Central) au realizat o lista a alimentelor care conțin cele mai multe proteine: 10

Aliment Cantitate Proteine

Carne

pulpa de pui la grătar (copan + coapsa + spate + pielita) 1 bucata 62 g

cotlet de porc (cu grăsime) 1 bucata 54,7 g

piept de pui (slab) gătit 170 g 54,5 g

piept de curcan la grătar 170 g 51,2 g

file ton roșu gătit 170 g 50,8 g

file de somon (gătit la abur) 170 g 46,5 g

Produse lactate si oua

lapte de vaca (2% grăsime) 450 ml 16,1 g

lapte integral 450 ml 15,4 g

iaurt (0% grăsime) 250 g 13 g

parmezan ras 250 g 41,6 g

mozzarella 100 g 31,7 g

ou mare (crud) 1 bucata 6,3 g

10
Nutrient Ranking Tool, MyFoodData, disponibil online https://tools.myfooddata.com/nutrient-ranking-
tool.php
 Legume, fructe

soia (semințe germinate) gătita la abur 100 g 13,1 g

fasole gătita 250 g 11,6 g

mazăre (semințe germinate) 250 g 10,6 g

mazăre gătita 250 g 8,6 g

spanac gătit 250 g 5,3 g

fructul pasiunii 250 g 5,2 g

mar 250 g 5,2 g

Semințe si nuci

semințe de cânepa 28 g 9g

semințe de dovleac 28 g 8,6 g

migdale 28 g 6g

semințe de floarea-soarelui 28 g 5,5 g

fistic 28 g 5,7 g

Concluzie

Literatura actuală susține ideea că proteinele, fie ca sunt de origine animala, fie vegetala, sunt
esențiale pentru viată, pentru ca aminoacizii care intra in componenta lor contribuie substanțial
la dezvoltarea celulara si la întreținerea țesuturilor. Cantitatea de proteine necesara zilnic diferă
de la persoana la persoana, in funcție de vârsta si de stilul de viată. O dieta echilibrata, care
include alimente variate chiar si atunci când este mixta sau vegetariana, este foarte importanta,
pentru a oferi organismului suficiente proteine. Cum nu consumam nutrienți in sine, ci produse
alimentare, este recomandat sa le alegem pe acelea care conțin cat mai multe proteine.