Managementul performantei

Analiza competitivitatii
sectorului de IMM din
Romania
Managementul performantei

2.1. Succinta caracterizare a sectorului IMM din Romania

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, la 31 decembrie 2009 numărul şi
structura operatorilor economici era următoarea:
- regii autonome: 110;
- societăţi comerciale pe acţiuni: 32.584, din care 845 nou înfiinţate, respectiv 8.394
operatori activi;
- societăţi cu răspundere limitata: 1.187.065, din care 104.234 nou înfiinţate,
respectiv 485.471 operatori activi;
- alte forme de organizare: 34.242, din care operatori activi 3.960;
- societăţi cooperatiste: 5.397, din care 1.918 operatori economici activi.
În continuare, analiza activităţii firmelor se va efectua dezvoltând informaţiile celor
617.405 firme care au depus şi le-au fost omologate situaţiile financiare pentru anul fiscal 2009.
Caracterizarea activităţii se va efectua: din punct de vedere al densităţii în teritoriu, după
mărime – în funcţie de numărul de salariaţi, după tipul activităţii, după forma juridică de
proprietate precum şi în funcţie de nivelul performanţelor economico-financiare.

2.1.1. Numărul şi densitatea întreprinderilor pe judeţe

Pentru început se va realiza o caracterizare a distribuţiei teritoriale a tuturor celor
617.405 firme, indiferent de mărime. Datele indică o puternică diversificare în teritoriu. Astfel,
se remarcă Bucureşti ca o zonă atipică, de mare concentrare cu 131.335 de firme (21,27% din
total), urmat la distanţă de Cluj (30.600 reprezentând 5%), Constanţa (25.655 firme ce deţin
4,00%), Timiş (26.667 - 4,32%) şi Braşov cu 3,78%. Aceste cinci diviziuni teritoriale deţin
cumulat aproape 39% din totalul firmelor. La polul opus, cu un număr redus de firme se
plasează: Giurgiu cu 4.385 unităţi (0,71%), Ialomiţa cu 4.523 firme (0,73%), Covasna cu 5.336
(1%) şi Călăraşi cu 5.180 firme (0,84%). Media numărului de firme pe un judeţ este de 14.700
unităţi, în creştere cu 13% faţă de anul anterior, dar amplitudinea indică o împrăştiere ridicată
(A = 131.335 - 4.385 = 126.950 întreprinderi), deci o omogenitate scăzută între judeţe.
Această situaţie este şi o expresie a mediului de afaceri puternic diferenţiat în teritoriul
naţional şi pune în evidenţă situaţia specială a Bucureştiului.
Datorită dimensiunii diferite a judeţelor, pentru creşterea gradului de comparabilitate,
se determină indicatorul „număr de întreprinderi la 1000 locuitori” [(Total
întreprinderi/locuitori)x1000], indicator ce exprimă intensitatea prezentei firmelor în fiecare
judeţ, ca expresie a atractivităţii mediului de afaceri. Numărul de locuitori este cel determinat
la data de 1 iulie 2009. După acest indicator pe primele locuri se situează Bucureşti (67,9‰),
Cluj (44,2‰), Braşov (39,2‰), Timiş (39,99‰), iar pe ultimele patru locuri: Vaslui (12,27‰),
Botoşani (11,14‰), Teleorman (13,28‰), Giurgiu (15,47‰)1.
Densitatea este puternic diferenţiată şi poate fi considerată o expresie a mediului de
afaceri mai mult sau mai puţin favorabil manifestării spiritului intreprenorial al populaţiei. În
afara celor 617.405 de agenţi economici activi, au depus situaţii financiare si un număr de 1.107
mari contribuabili. Detalii în figura 2.1.2

1
Pentru creşterea expresivităţii exprimarea s-a efectuat în promile, deci prin înmulţire cu 1000
2
Începând din 2006 operează noi criterii pentru încadrarea marilor contribuabili. Din punct de vedere spaţial
aceştia pot fi consideraţi non-teritoriali, fiind administraţi de către Direcţia Generală de Administrare a Marilor
Contribuabili din cadrul ANAF. Noile reglementari (OMFP 753/2006) stabilesc ca limita de încadrare cifra de
afaceri mai mare sau egala cu 70 milioane lei. Mai sunt încadraţi la aceasta categorie: BNR, societatile de investiţii
financiare, societăţi comerciale ce organizează jocuri de noroc de tip Cazino.
Managementul performantei

Figura 2.1. Densitatea judeţeană a firmelor

2.1.2. Repartiţia întreprinderilor pe regiuni de dezvoltare

Regiunile de dezvoltare, ca zone tipologice de evoluţie economică se diferenţiază şi din
punct de vedere al concentrării întreprinderilor. Astfel, regiunea Bucureşti-Ilfov cu cele
144.018 firme se detaşează ca densitate maximă (aproximativ 23,33% din numărul total), la
extrema cealaltă aflându-se regiunea Sud Vest cu 45.889 (sub 8%). Detalii în tabelul 2.1 şi
figura 2.2.

Tabelul 2.1
Repartiţia întreprinderilor pe regiuni de dezvoltare

Număr
Regiunea Procente
firme
1 - Nord Est 67.333 10,91
2 - Sud Est 71.585 11,59
3 - Sud 65.001 10,53
4 - Sud Vest 45.889 7,43
5 - Vest 58.745 9,51
6 - Nord Vest 88.315 14,30
7 - Centru 76.519 12,39
8 – Bucureşti - Ilfov 144.018 23,33
Total 617.405 100

Comparativ cu nivelul mediu de 77.177 firme pentru o unitate regională (în creştere cu
10% faţă de anul anterior), se înregistrează puternice diferenţieri. Astfel, de exemplu, regiunea
Bucureşti-Ilfov devansează de aproape 1,87 ori media naţională, fiind de 3,1 ori mai ridicată
comparativ cu regiunea Sud Vest. Aceste date indică o puternică diferenţiere a zonelor ţării din
punct de vedere al mediului intreprenorial.
De asemenea, comparativ cu anul 2001, au înregistrat creşteri de pondere regiunile
Bucureşti-Ilfov, Vest, Nord Vest şi Centru, în timp ce regiunile Nord Est, Sud Est, Sud, Sud
Vest au înregistrat scăderi ale ponderilor, fapt ce indică o accentuare a polarizării zonale din
punct de vedere economico-intreprenorial. Acest trend a fost înregistrat şi în 2009. Structura
regională a firmelor este prezentată în figura 2.2.
Managementul performantei

Figura 2.2. Structura firmelor pe regiuni de dezvoltare

Pentru a creşte gradul de comparabilitate şi a estompa diferenţele regionale din punct

de vedere demografic, utilizăm indicatorul „număr firme la 1000 locuitori” ca măsură a
intensităţii intreprenoriale. Regiunea Bucureşti-Ilfov (64,7 firme la 1000 locuitori) este urmată
la distanţă mare de Nord Vest (32,4 firme la 1000 locuitori). Pe ultimul loc se plasează Nord
Est (18,07 firme la 1000 locuitori), reprezentând doar 62% din valoarea mediei naţionale (29
firme la 1000 locuitori), în timp ce densitatea din regiunea Bucureşti este de 2,26 ori mai
ridicată decât această medie. Este şi aceasta o expresie a discrepanţelor economice dintre
zonele ţării. În figura 2.3 se prezintă valorile regionale ale indicatorului „intensitate
intreprenorială”.

Figura 2.3. Firme la 1000 locuitori pe regiuni de dezvoltare

Managementul performantei

2.1.3. Repartiţia întreprinderilor pe regiuni de dezvoltare şi clase de mărime

După dimensiunea întreprinderilor, exprimată prin numărul de salariaţi, preponderente
sunt microîntreprinderile cu 90,38% din total, cu unele mici diferenţe pe regiuni de dezvoltare.
Plaja valorilor este între Centru (89,70%) şi Sud Vest (91,40%).
Ponderea marilor întreprinderi este de 0,31% în totalul pe economie: 0,65% în regiunile
Bucureşti-Ilfov şi 0,19% în regiunea Sud-Vest.
În totalul celor 1.931 de mari întreprinderi ce funcţionează la nivelul economiei
naţionale, regiunea Bucureşti deţine 48,5%, iar Sud Vest doar 4,6% Detalii asupra distribuţiei
marilor întreprinderi pe regiuni de dezvoltare sunt prezentate în figura 2.4.
Este de semnalat faptul că, prin comparaţie cu anul 2001, ponderile tuturor regiunilor
în totalul marilor întreprinderi s-au diferenţiat.

Figura 2.4 Distribuţia structurii întreprinderilor cu peste 250 de salariaţi

pe regiuni de dezvoltare

Regiunea Sud Vest care în anul 2001 deţinea 6,1% din totalul întreprinderilor mari, mai
deţine în prezent 4,6%, în timp ce regiunea Bucureşti-Ilfov, de la 20,5% a ajuns la 48,4%.
Comparativ cu anul 2001, numărul total al întreprinderilor viabile (deci ca sold al celor
rămase active a sporit cu 52%, de la 405.932 la 617.405), cu diferenţieri semnificative în
teritoriu.
Dată fiind ponderea redusă a marilor firme în totalul firmelor active, precum şi scopul
şi destinaţia prezentei lucrări, în continuare se va analiza numai activitatea întreprinderilor din
categoria IMM-urilor.
Pe regiuni de dezvoltare „intensitatea intreprenorială” (firme la 1000 locuitori) a
evoluat astfel:

Tabelul 2.2.Intensitatea intreprenorială regională (‰)

Regiunea de Anul Dinamica 2009/2001
dezvoltare 2001 2009 (%)
1. Nord Est 12,4 18,03 145,4
2. Sud Est 18,4 25,24 137,2
Managementul performantei

3. Sud 13,5 19,65 145,6

4. Sud Vest 15,3 20,09 131,3
5. Vest 17,3 30,45 176
6. Nord Vest 19,5 32,35 165,9
7. Centru 18,5 30,25 163,5
8. Bucureşti-Ilfov 35,5 64,28 181,1

În intervalul 2001-2009, cea mai redusă creştere s-a înregistrat în regiunea Sud Vest
(+31,3 %), iar cele mai ridicate (peste +60%) în Bucureşti-Ilfov, Vest, Nord Vest şi Centru.

Tabelul 2.3.Firme pe regiuni şi clase de mărime

Grupe după numărul de salariaţi Ponderea micro

Nr.
Regiunea Peste Total Întreprinderilor
Crt. 0-9 10-49 50-249
250 (%)
0 1 2 3 4 5 6 7
1 Nord Est 60.649 5.479 1.060 145 67.333 90,07
(1)
2 Sud Est (2) 64.994 5.383 1.065 143 71.585 90,79
3 Sud (3) 58.561 5.164 1.120 156 65.001 90,09
4 Sud Vest (4) 41.948 3.248 604 89 45.889 91,41
5 Vest (5) 52.900 4.665 1.043 137 58.745 90,05
6 Nord Vest (6) 80.022 6.922 1.224 147 88.315 90,61
7 Centru (7) 68.627 6.406 1.306 180 76.519 89,69
8 Bucureşti (8) 130.320 10.336 2.428 934 144.018 90,49
9 TOTAL 558.021 47.603 9.850 1.931 617.405 90,38

Ponderea IMM-urilor în totalul firmelor este de 99,68% la nivel naţional cu plaja de

valori 99, 35% în Bucureşti şi 99,8% în Sud Vest.
Structura firmelor pe clase de mărime în funcţie de nivelul cifrei de afaceri se prezintă
în tabelul 1.4.

Tabelul 1.4.Firmele după numărul mediu de salariaţi şi cifra de afaceri (%)*

Categoria Grupe după numărul de salariaţi Ponderea

cifrei de Total micro
0-9 10-49 50-249 Peste 250
afaceri întreprinderilor
1 556.304 42.597 4.792 170 603.863 97,81
2 1.582 4.552 3.948 682 10.764 1,74
3 122 428 1.023 746 2.319 0,38
4 13 26 87 333 459 0,07
Total 558.021 47.603 9.850 1.931 617.405 100,00
*Cifra de afaceri pe categoriile reglementate: 1 - sub 2 mil. euro; 2 - între 2 şi 10 mil.
euro; 3 – între 10 şi 50 mil. euro; 4 – peste 50 mil. euro (conform BNR, cursul mediu de schimb
în 2009 a fost de 3,3373 lei/euro).

Din totalul celor 617.405 de întreprinderi active, un număr de 603.863, reprezentând

97,8%, realizează o cifră de afaceri de până la 2 milioane de euro şi numai 13.542 firme au o
cifră de afaceri mai mare de acest plafon. Din întreprinderile cu cifra de afaceri de până la 2
mil. euro, 92,12% sunt microîntreprinderi, având până la 10 salariaţi, iar 99,9% sunt IMM-uri.
Este un argument suplimentar pentru a dezvolta prin analiză datele bilanţiere ale IMM-urilor.
Managementul performantei

2.2. Metodologia cercetarii

2.2.1. Pregatirea cercetarii

Pentru a obţine o informaţie validă necesară întreprinzătorilor-manageri pentru buna
gestionare a resurselor umane, am procedat la efectuarea unei anchete de opinie în rândul
acestora.
Schematic, etapele cercetării au fost:
Proiectarea cercetarii – desfasurarea anchetei – masurarea variabilelor – analiza,
prelucrarea si interpretarea datelor – formularea concluziilor.
Ancheta a fost de tip aleator – după modul introducerii firmelor în eşantion – din
populaţia generală.
Sondajele care utilizează eşantioane aleatoare au cunoscut în decursul timpului
dezvoltari semnificative. În cazul sondajelor realizate la nivelul firmelor, instituţiilor etc.,
preocuparea majoră este de a limita cât mai mult sarcina respondenţilor. O caracteristică actuală
a cercetărilor prin sondaj este reprezentată şi de reculul frontierei calitativ-cantitativ. Tendinţa
manifestă de „cuantificare a calitativului”, în scopul obţinerii de analize obiective şi
îmbunătăţirii deciziilor în domeniile definite calitativ. Disoluţia frontierelor s-a realizat în
principal pe baza procedeului analizei lexicale – este cazul, în principal, al întrebărilor de
chestionar de tip „deschis”.
Ancheta s-a efectuat pe baza unui chestionar administrat întreprinzătorilor.
Din punct de vedere al proiectării, ancheta a reprezentat un hibrid între un sondaj
aleator, stratificat cu probabilităţi inegale, şi un sondaj semialeator dirijat – aspect dictat
de motive organizatorice ce ţin de restricţiile şi limitările obiective ale unei asemenea cercetări,
efectuate de o singură persoană.
Eşantionul poate fi considerat reprezentativ pentru barierele de iesire in IMM-urile din
Romania.

2.2.2. Eşantionul firmelor cercetate

Dată fiind multitudinea caracteristicilor urmărite prin anchetă, s-a procedat în primă
instanţă la stabilirea volumului pe baza caracteristicii liniare, în varianta nerepetat:

Z α2 xσ 2
n≥
Z 2 xσ 2
∆2x + α
N

unde Z α valorile variabilei Laplace pentru o probabilitate p=1-α, unde α este nivelul de
semnificaţie, în prezentul studiu α =1% (p=99%), iar Z 0 , 01 =3,09.

σ 2 - dispersia caracteristicii binare σ 2 =p (1-p), unde p este media; pentru creşterea

siguranţei, se utilizează dispersia maximă, deci se va proiecta eşantionul în cea mai
nefavorabilă situaţie σ 2 = (0.5)x(1-0.5) = 0.25
∆ x = eroarea probabilă stabilită de cercetător; în cazul de faţă am stabilit un nivel de
4%.
În final a rezultat:
3,09 x0,25
n= = 128 firme
2 3,09 x0,25
0.04 +
455.574
Managementul performantei

Aria geografică a anchetei a inclus judetele Iasi, Botosani, Neamt, Suceava, Bacau,
Vaslui.
Luând în considerare vârsta IMM-urilor, după cum se observă şi în figura 2.5, cea
mai mare parte dintre firmele care au făcut obiectul investigaţiei au sub 5 ani vechime
(36,81%), fiind urmate de întreprinderile cu vârsta cuprinsă între 5-10 ani (31,85%),
companiile mai vechi de 15 ani (19,47%) şi cele de 10-15 ani (11,87%).

19,47%
36,81%
11,87%

31,85% Sub 5 ani

5-10 ani
10-15 ani
Peste 15 ani

Figura 2.5. Structura eşantionului în funcţie de vârsta firmelor

Distribuţia întreprinderilor mici şi mijlocii pe regiunile de dezvoltare din România este

următoarea: regiunea Sud Vest – 25,73%, Bucureşti – 22,20%, regiunea Nord Est – 14,73%,
regiunea Nord Vest – 11,10%, regiunea Sud Est – 7,57%, regiunea Vest – 7,06%, regiunea
Centru – 5,95% şi regiunea Sud – 5,65%.

14,73% Nord Est

22,20%
Sud Est
7,57%
Sud

Sud Vest
5,95% 5,65%
Vest
11,10%
7,06% 25,73% Nord Vest

Centru

Bucuresti

Figura 2.6. Structura eşantionului pe regiuni de dezvoltare

Dacă încadrăm întreprinderile pe clase de mărime (figura 2.7), microfirmele reprezintă

52,68% din totalul IMM-urilor anchetate, cele mici au o pondere de 34,85%, iar companiile
mijlocii deţin un procent de 12,47%.
Managementul performantei

Microîntreprinderi
12,47%
34,85%
Întreprinderi mici

52,68% Întreprinderi mijlocii

Figura 2.7. Structura eşantionului în funcţie de dimensiunea IMM-urilor

În ceea ce priveşte forma de organizare juridică, 87,47% din firme sunt societăţi cu
răspundere limitată, 7,92% dintre IMM-uri au alte forme de organizare juridică şi 4,61% din
companii sunt societăţi pe acţiuni.

SRL

87,47%
SA

Altă formă de
4,61%
organizare

7,92%

Figura 2.8. Structura eşantionului în funcţie de forma juridică a IMM-urilor

Având în vedere ramurile de activitate, structura IMM-urilor este următoarea: 38,60%

dintre companii îşi desfăşoară activitatea în comerţ, 21,98% sunt din domeniul serviciilor,
21,05% sunt întreprinderi industriale, 10,43% activează în construcţii, 5,63% sunt din
transporturi şi 2,31% operează în turism. Multe dintre întreprinderi vizează mai multe domenii
de activitate, datorită faptului că se focalizează pe identificarea şi valorificarea oportunităţilor
de afaceri, care reprezintă o caracteristică de bază a IMM-urilor, atât în România cât şi în alte
ţări. Menţionăm că pentru fiecare firmă a fost luată în considerare activitatea principală,
respectiv activitatea care contribuie în cea mai mare măsură la valoarea adăugată a unităţii.
Reprezentarea grafică a repartiţiei întreprinderilor pe domenii de activitate este realizată în
figura 2.9.
Managementul performantei

Industrie
21,98% 21,05% Construcţii
5,63%
10,43% Comerţ
Turism
2,31%
Transporturi
38,60%
Servicii

Figura 2.9. Structura eşantionului pe domenii de activitate

Elementele prezentate evidenţiază principalele caracteristici ale eşantionului investigat,

care-l fac să fie reprezentativ pentru sectorul de IMM-uri din România.
Managementul performantei

Analiza si interpretarea rezultatelor

1. Accesarea unor fonduri structurale
Fondurile structurale sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană
acţionează pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul
realizării coeziunii economice şi sociale. Aceste fonduri vor fi alocate spre diverse proiecte
prin intermediul programelor de dezvoltare care conţin anumite direcţii de dezvoltare şi condiţii
de eligibilitate pentru a primi astfel de finanţări.
Având în vedere că România va beneficia până în anul 2013 de fonduri structurale de
circa 28-30 miliarde de euro din partea U.E., prezintă o deosebită importanţă cunoaşterea
stadiului în care se află IMM-urile româneşti în legătură cu accesarea acestor forme de finanţare.
Sondajul realizat în rândul întreprinzătorilor/managerilor din IMM-urile româneşti relevă că
numai 46,55% dintre aceştia intenţionează să acceseze fondurile structurale în 2009 sau 2010,
din care 64,52% sunt în stadiul de informare, 20,40% au contactat o firmă de consultanţă, un
patronat etc., 7,54% sunt în faza de elaborare a proiectului, 4,78% au depus proiectul, iar 2,76%
au primit aprobarea pentru proiectul depus.
Informare asupra lor

A fost contactată o firmă de consultanţă,

un patronat etc. pentru sprijin
64,52% 20,40%

Sunt în faza de elaborare a proiectului

7,54%
4,78% Proiectul a fost depus
2,76%

Proiectul depus a fost aprobat

Figura 3.1. Situaţia în care se află IMM-urile cu privire la accesarea

fondurilor structurale

După vârsta IMM-urilor, se constată următoarele aspecte semnificative: Organizaţiile

care au sub 5 ani vechime înregistrează cea mai mare proporţie a companiilor în care nu se
intenţionează accesarea fondurilor structurale (58,93%). Întreprinderile de peste 15 ani
vechime deţin ponderi mai ridicate de IMM-uri care se află în stadiul de elaborare a proiectului
(6,70%) şi au contactat o firmă de consultanţă/organizaţie patronală pentru asistenţă (16,27%).
Firmele de 10-15 ani ies în evidenţă prin procentele mai ridicate ale organizaţiilor care se
informează cu privire la fondurile structurale (33,58%), agenţilor economici care au depus
proiectul (2,92%) şi IMM-urilor care au primit aprobare pentru finanţare (2,19%).
Managementul performantei

Peste 15 ani 51,19% 48,81%

Intenţionează să
10-15 ani 51,09% 48,91% acceseze fonduri
structurale
5-10 ani 43,19% 56,81% Nu intenţionează să
acceseze fonduri
structurale
Sub 0-5 ani 41,07% 58,93%

0,00% 40,00% 80,00%

Figura 3.2. Intenţia întreprinzătorilor/managerilor de a accesa fonduri structurale în

funcţie de vârsta IMM-urilor

Tabelul 3.1. Diferenţierea stadiului în care se află IMM-urile cu privire la

accesarea fondurilor structurale în funcţie de vechimea acestora

Vârsta IMM-urilor:
Nr. Stadiul în care se află IMM-urile cu privire
5-10 10-15 Peste 15
crt. la accesarea fondurilor structurale: 0-5 ani
ani ani ani
1. Informare asupra lor 27,81% 26,67% 33,58% 24,40%
2. A fost contactată o firmă de consultanţă, 7,65% 8,99% 10,95% 16,27%
organizaţie patronală etc. pentru sprijin
3. Sunt în faza de elaborare a proiectului 1,53% 4,93% 1,46% 6,70%
4. A fost depus proiectul 2,55% 1,74% 2,92% 2,87%
5. Proiectul depus a fost aprobat 1,53% 0,87% 2,19% 0,96%
6. Nu intenţionează să acceseze fonduri 58,93% 56,81% 48,91% 48,81%
structurale

Bucureşti 27,17% 72,83%

Centru 69,49% 30,51%

Nord Vest 50,91% 49,09%

Intenţionează să
Vest 29,34% 70,66% acceseze fonduri
structurale
Sud Vest 58,96% 41,04% Nu intenţionează să
acceseze fonduri
Sud 33,84% 66,16%
structurale
Sud Est 41,56% 58,44%

Nord Est 48,13% 51,87%

0,00% 40,00% 80,00%

Figura 3.3. Intenţia întreprinzătorilor/managerilor de a accesa fonduri structurale în

funcţie de apartenenţa regională a IMM-urilor
Managementul performantei

Încadrarea IMM-urilor pe clase de mărime, evidenţiază următoarele:

- Proporţiile firmelor care intenţionează accesarea fondurilor europene, sunt în faza
de elaborare a proiectului, au intrat în contact cu alte organizaţii pentru asistenţă şi
au depus spre aprobare proiectul, cresc odată cu amplificarea mărimii IMM-urilor;
- Întreprinderile mijlocii deţin cele mai mari procentaje de unităţi economice care se
află în stadiul de informare (33,33%) şi au primit aprobare pentru proiectul depus
(2,22%).

Întreprinderi
67,72% 32,28%
mijlocii
Intenţionează să acceseze
fonduri structurale
Întreprinderi mici 55,28% 44,72%

Nu intenţionează să
Microîntreprinderi 33,28% 66,72% acceseze fonduri structurale

0,00% 40,00% 80,00%

Figura 3.4. Intenţia întreprinzătorilor/managerilor de a accesa fondurilor structurale în

funcţie de dimensiunea IMM-urilor

Tabelul 3.2. Diferenţierea situaţiei referitoare la accesarea fondurilor structurale în

funcţie de mărimea IMM-urilor
Stadiul în care se află IMM- Dimensiunea firmelor
Nr.
urile cu privire la accesarea Întreprinderi Întreprinderi
crt. Microîntreprinderi
fondurilor structurale: mici mijlocii
1. Informare asupra lor 22,41% 33,33% 33,07%
2. A fost contactată o firmă de 6,72% 13,33% 17,32%
consultanţă, organizaţie
patronală etc. pentru sprijin
3. Sunt în faza de elaborare a 2,24% 3,89% 7,87%
proiectului
4. A fost depus proiectul 1,21% 2,50% 7,87%
5. Proiectul depus a fost aprobat 0,69% 2,22% 1,57%
6. Nu intenţionează să acceseze 66,72% 44,72% 32,28%
fonduri structurale
Dacă grupăm IMM-urile după forma de organizare juridică, observăm că SA-urile
înregistrează cea mai ridicată proporţie a IMM-urilor în care se doreşte accesarea fondurilor
U.E.(59,18%).
Managementul performantei

Alte forme de
35,81% 64,19%
organizare
Intenţionează să
acceseze fonduri
structurale
SRL 44,89% 55,11%
Nu intenţionează să
acceseze fonduri
structurale
SA 59,18% 40,82%

0,00% 40,00% 80,00%

Figura 3.5 Intenţia întreprinzătorilor/managerilor cu privire la accesarea

fondurilor structurale în funcţie de forma de organizare juridică

Luând în considerare intenţiile de accesare a fondurilor structurale după domeniul în

care activează IMM-urile, se constată un interes mai mare în rândul firmelor din industrie
(57,45%) şi mai scăzut în cadrul companiilor din transporturi.

Servicii 41,60% 58,40%

Transporturi 36,07% 63,93%

Intenţionează să acceseze
Turism 40,00% 60,00% fonduri structurale

Comerţ 41,87% 58,13%

Nu Intenţionează să acceseze
Construcţii 48,68% 51,32% fonduri structurale

Industrie 57,45% 42,55%

0,00% 40,00% 80,00%

Figura 3.6. Intenţia întreprinzătorilor/managerilor de a accesa fondurilor structurale în

funcţie de domeniul în care activează IMM-urile

2. Optiunile managementului firmei

a. Elaborarea planurilor, politicilor şi strategiilor în cadrul IMM-urilor

Datorită faptului că funcţionalitatea şi eficacitatea organizaţiilor sunt strict dependente
de capacitatea acestora de a anticipa şi pregăti viitorul, reliefarea activităţilor de
planificare/previzionare desfăşurate în cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii din ţara noastră
are o importanţă primordialǎ pentru formarea unei imagini de ansamblu cu privire la sectorul
Managementul performantei

IMM-urilor din România. Rezultatele anchetei relevă că în 53,33% din totalul firmelor
investigate se realizează planuri şi politici anuale, în 13,59% dintre IMM-uri se
elaborează strategii pe 3-5 ani, iar în 35,61% dintre întreprinderi nu se desfăşoară
activităţi de planificare∗. Dacă luăm în considerare că - potrivit unui amplu studiu privind
întreprinderile mici şi mijlocii din ţările U.E - într-un IMM european din şase se elaborează şi
operaţionalizează strategii, constatăm că din punctul de vedere al frecvenţei abordărilor
strategice, firmele mici şi mijlocii din ţara noastră se apropie oarecum de omoloagele lor din
ţările dezvoltate, în pofida decalajului destul de mare care există sub aspectul competitivităţii.

60,00%

50,00%
53,33%
40,00%
Planuri şi politici anuale
30,00% 35,61%
Strategii (planuri) pe 3-5 ani
20,00%
Nu se elaborează planuri
10,00% 13,59%
0,00%

Figura 3.7. Structura IMM-urilor în funcţie de activităţile de previzionare

desfăşurate

Având în vedere anul înfiinţării IMM-urilor, observăm următoarele:

- procentul întreprinderilor în cadrul cărora nu se elaborează planuri creşte direct
proporţional cu vârsta IMM-urilor;
- companiile cu o vechime de peste 15 ani deţin ponderea cea mai mari de IMM-uri
în care se elaborează planuri/politici anuale (60,19%) datorită faptului că, o bună
parte dintre acestea au funcţionat în perioada caracterizată prin planificarea
excesivă impusă de economia socialistă şi sunt deprinse cu activităţile de
planificare;
- IMM-urile în vârstă de 5-10 ani elaborează strategii (planuri) pe 3-5 ani într-o
frecvenţă mai ridicată (15,88%);
- firmele înfiinţate în ultimii 5 ani înregistrează ponderi mai reduse ale unităţilor
economice unde se elaborează planuri anuale (50,13%) şi strategii pe 3-5 ani
(11,20%).

Tabelul 3.3. Diferenţierea activităţilor de previzionare în funcţie de

vârsta IMM-urilor
Vârsta IMM-urilor:
Nr. crt. În cadrul firmei se elaborează
Sub 5 ani 5-10 ani 10-15 ani Peste 15 ani
1. Planuri şi politici anuale 50,13% 53,53% 51,13% 60,19%
1. Strategii (planuri) pe 3-5 ani 11,20% 15,88% 12,03% 15,28%
2. Nu se elaborează planuri 39,20% 35,59% 36,84% 28,24%

∗
Suma procentelor IMM-urilor în care se realizează sau nu planur /politici anuale şi strategii nu trebuie să fie de
100%, întrucât există firme în cadrul cărora se elaborează atât planuri/politici anuale, cât şi strategii.
Managementul performantei

Analizând IMM-urile în funcţie de mărime, tragem concluzia că ponderea firmelor

în care se elaborează planuri, politici şi strategii creşte direct proporţional cu dimensiunea
acestora, deoarece odată cu amplificarea mărimii şi implicit a activităţilor, devine tot mai
stringentă necesitatea desfăşurării unor activităţi de planificare şi a fundamentării, elaborării şi
implementării de strategii.

Tabelul 3.5. Diferenţierea activităţilor de elaborare a planurilor/politicilor şi strategiilor

în funcţie de dimensiunea IMM-urilor
Dimensiunea firmelor
Nr. În cadrul firmei se
Întreprinderi Întreprinderi
crt. elaborează Microîntreprinderi
mici mijlocii
1. Planuri şi politici
42,47% 63,56% 76,23%
anuale
2. Strategii (planuri) pe 3-
10,83% 14,69% 23,77%
5 ani
3. Nu se elaborează
48,39% 23,73% 8,20%
planuri

Luând în considerare IMM-urile după forma lor de organizare juridică, constatăm că

în SA-uri se elaborează planuri/politici anuale şi strategii în proporţii mai ridicate (78,72% şi
21,28%), iar întreprinderile altfel organizate juridic înregistrează ponderea cea mai mare de
companii în cadrul cărora nu se planifică activităţile (44,00%).

Tabelul 3.6. Diferenţierea activităţilor de previzionare din IMM-uri în funcţie de forma

de organizare juridică

IMM-urile după forma de organizare juridică

Alte forme de
Nr. crt. În cadrul firmei se elaborează
SA SRL organizare
juridică
1. Planuri şi politici anuale 78,72% 52,38% 49,33%
2. Strategii (planuri) pe 3-5 ani 21,28% 13,44% 10,67%
3. Nu se elaborează planuri 8,51% 36,30% 44,00%

Dacă încadrăm întreprinderile mici şi mijlocii în funcţie de domeniile în care

activează, se remarcă următoarele:
- companiile din turism înregistrează cea mai mare pondere de firme în care se
elaborează strategii (16,67%);
- IMM-urile din comerţ deţin procentul cel mai ridicat de întreprinderi în cadrul
cărora nu se planifică activităţile (44,88%) şi cea mai mică pondere a unităţilor
economice în care se operaţionalizează planuri şi politici anuale (45,85%);
- firmele din sectorul construcţiilor se evidenţiază atât prin ponderea cea mai ridicată
a IMM-urilor unde se realizează planuri anuale (63,30%), cât şi prin procentajele
mai scăzute de întreprinderi în care se întocmesc planuri pe 3-5 ani/strategii
(10,09%) şi nu se derulează activităţi de planificare (26,61%).

Tabelul 3.7. Activităţile de elaborare a planurilor/politicilor şi strategiilor

IMM-urilor în funcţie de domeniul de activitate
Managementul performantei

Nr. În cadrul firmei IMM-urile pe ramuri de activitate

crt. se elaborează Industrie Construcţii Comerţ Turism Transporturi Servicii
1. Planuri şi politici
60,00% 63,30% 45,85% 50,00% 51,72% 57,83%
anuale
2. Strategii
(planuri) pe 3-5 15,45% 10,09% 11,95% 16,67% 15,52% 16,09%
ani
3. Nu se elaborează
28,18% 26,61% 44,88% 37,50% 32,76% 28,70%
planuri

b. Obiectivele întreprinderilor mici şi mijlocii

În ceea ce priveşte obiectivele IMM-urilor din România pentru următorii doi ani,
rezultatele cercetării relevă că în peste jumătate din firmele investigate (54,08%) a fost
stabilit drept obiectiv extinderea moderată a afacerii, în 34,93% dintre întreprinderi scopul
major îl constituie menţinerea afacerii la dimensiunile existente, în 6,85% din firme se doreşte
extinderea rapidă a afacerii, 2,91% dintre întreprinzători şi-au propus să vândă business-ul iar
1,22% intenţionează să închidă afacerea.

34,93%

2,91% extinderea moderată a afacerii

1,22% extinderea rapidă a afacerii

închiderea afacerii
6,85%
menţinerea afacerii la dimensiunile actuale

54,08%
vânzarea afacerii

Figura 3.8. Structura obiectivelor IMM-urilor pentru următorii doi ani

Analiza IMM-urilor în funcţie de vârstă, evidenţiază următoarele aspecte

semnificative:
- dacă avem în vedere întreprinderile în care se doreşte menţinerea afacerii la
dimensiunile prezente, cea mai ridicată pondere este înregistrată de întreprinderile
de 5-10 ani (37,69%), iar cea mai redusă proporţie o deţin IMM-urile nou înfiinţate
(31,75%);
- organizaţiile care au drept obiectiv extinderea moderată a afacerii înregistrează
proporţia cea mai mare în rândul întreprinderilor de 10-15 ani vechime (57,58%) şi
procentul cel mai scăzut în cadrul companiilor cu vârste cuprinse între 5-10 ani
(52,52%);
- luând în considerare unităţile economice în care se intenţionează extinderea rapidă
a activităţilor, ponderea cea mai mare este cosemnată de IMM-urile înfiinţate în
ultimii 5 ani (9,52%), iar cea mai mică la firmele cu o vechime mai mare de 15 ani
(3,96%);
- proporţia cea mai ridicată de companii care iau în considerare vânzarea business-
ului este deţinută întreprinderile de înfiinţate în ultimii 5 ani (3,70%);
- dacă ne referim la firmele în cadrul cărora se vizează închiderea afacerii, IMM-urile
mai vechi de 15 ani consemnează cel mai mare procent (1,98%), iar cele nou
înfiinţate deţin o pondere mai redusă (0,53%).
Managementul performantei

Tabelul 3.8. Diferenţierea obiectivelor pe care le au IMM-urile în

funcţie de vechime
Vârsta IMM-urilor:
Nr.
Obiectivul firmelor 5-10 10-15 Peste 15
crt. 0-5 ani
ani ani ani
Menţinerea afacerii la dimensiunile
1. 31,75% 37,69% 34,09% 36,63%
actuale
2. Extinderea moderată a afacerii 54,50% 52,52% 57,58% 54,46%
3. Extinderea rapidă a afacerii 9,52% 5,93% 5,30% 3,96%
4. Vânzarea afacerii 3,70% 2,37% 1,52% 2,97%
5. Închiderea afacerii 0,53% 1,48% 1,52% 1,98%

Încadrarea companiilor pe clase de mărime scoate în evidenţă următoarele aspecte:

- menţinerea activităţilor la aceleaşi nivel, extinderea rapidă a afacerii, vânzarea şi
închiderea afacerii sunt semnalate în frecvenţă invers proporţională cu mărimea
firmelor;
- extinderea moderatǎ a afacerii variază direct proporţional cu dimensiunea firmei,
fiind indicată într-o proporţie mai mică în cadrul microîntreprinderilor (50,62%) şi
într-o mai mare măsură în întreprinderile mijlocii (66,12%);
- IMM-urile de dimensiune medie nu consemnează firme în care să existe intenţia de
vânzare sau de închidere a afacerii.

Tabelul 3.9. Diferenţierea obiectivelor pe care le au IMM-urile în funcţie

de mărimea lor
Dimensiunea firmelor
Nr.
Obiectivul firmelor Micro Întreprinderi Întreprinderi
crt.
întreprinderi mici mijlocii
1. Menţinerea afacerii la
36,01% 33,90% 32,23%
dimensiunile actuale
2. Extinderea moderată a afacerii 50,62% 56,70% 66,12%
3. Extinderea rapidă a afacerii 8,56% 5,41% 1,65%
4. Vânzarea afacerii 3,21% 3,13% 0,00%
5. Închiderea afacerii 1,60% 0,85% 0,00%

Având în vedere IMM-urile după forma de organizare juridică constatăm că:

- SA-urile nu înregistrează nici o firmă în cadrul căreia să fie vizată vânzarea
business-ului;
- SRL-urile sunt mai numeroase, dacă ne referim la menţinerea afacerii la
dimensiunile actuale (34,99%), extinderea moderată (53,98%) şi rapidă a afacerii
(6,68%) sau vânzarea afacerii (3,29%);
- întreprinderile altfel organizate juridic nu consemnează IMM-uri în care există
intenţia vânzării afacerii şi înregistrează proporţia cea mai redusă de companii în
care se doreşte extinderea moderată a afacerii (50,00%).

Tabelul 3.10. Diferenţierea obiectivelor IMM-urilor în funcţie de forma

de organizare juridică
IMM-urile după forma de organizare juridică
Nr.
Obiectivul firmelor Alte forme de
crt. SA SRL
organizare juridică
1. Menţinerea afacerii la
32,61% 34,99% 35,53%
dimensiunile actuale
Managementul performantei

2. Extinderea moderată a
63,04% 53,98% 50,00%
afacerii
3. Extinderea rapidă a
2,17% 6,68% 11,84%
afacerii
4. Vânzarea afacerii 0,00% 3,29% 0,00%
5. Închiderea afacerii 2,17% 1,06% 2,63%

Luând în considerare IMM-urile după domeniul în care activează, observăm în

principal următoarele:
- organizaţiile din sectorul industrial deţin ponderi mai mari de IMM-uri care au drept
obiectiv menţinerea activităţilor la acelaşi nivel (38,25%) şi înregistrează cel mai
mic procent de întreprinderi unde se urmăreşte vânzarea afacerii (1,38%);
- firmele care activează în turism consemnează ponderi superioare de companii în
care sunt vizate dezvoltarea moderatǎ a business-ului (70,83%) şi vânzarea afacerii
(4,17%), dar şi cea mai redusă proporţie de agenţi economici care au ca obiectiv
menţinerea afacerii la dimensiunile actuale (20,83%);
- întreprinderile din construcţii şi turism nu au în vedere închiderea afacerii.

Tabelul 3.11. Diferenţierea obiectivelor vizate de IMM-uri

în funcţie de domeniul de activitate

Nr. IMM-urile pe ramuri de activitate

Obiectivul firmelor
crt. Industrie Construcţii Comerţ Turism Transporturi Servicii
1. Menţinerea afacerii la
38,25% 33,94% 37,23% 20,83% 31,03% 30,43%
dimensiunile actuale
2. Extinderea moderată a
53,92% 58,72% 49,39% 70,83% 60,34% 57,39%
afacerii
3. Extinderea rapidă a
5,53% 3,67% 7,79% 4,17% 5,17% 8,70%
afacerii
4. Vânzarea afacerii 1,38% 3,67% 3,65% 4,17% 1,72% 3,04%
5. Închiderea afacerii 0,92% 0.00% 1,95% 0.00% 1,72% 0,43%

3. Avantajele competitive detinute

Ţinând cont de faptul că avantajul competitiv pe care firmele şi-l creează în raport cu
piaţa condiţionează în mod decisiv performanţele şi funcţionalitatea acestora, este deosebit de
importantă reliefarea principalelor avantaje competitive pe care factorii de decizie din IMM-
uri consideră că le au faţă de concurenţă. Potrivit rezultatelor investigaţiei, 64,70% dintre
întreprinzători au indicat drept avantaj competitiv calitatea produselor/serviciilor oferite,
41,31% - raportul preţ calitate, 34,03% - preţul scăzut al produselor/ serviciilor oferite, 10,28%
- reputaţia firmei, 8,28% - pregătirea profesională a angajaţilor, 6,64% - canalele de distribuţie
utilizate, 6,01% - serviciile post-vânzare oferite clienţilor, 4,55% - capacitatea de inovare,
3,00% - calitatea managementului practicat, iar 2,82% - relaţiile cu mediul politic şi economic.
Se constată că majoritatea IMM-urilor sunt orientate către diferenţierea prin calitate a
produselor/serviciilor furnizate şi/sau spre comercializarea acestora la preţuri cât mai
convenabile pentru clienţi.
Managementul performantei

Calitatea produselor/serviciilor oferite

Raportul preţ - calitate

64,70%

41,31% Preţul scăzut al produselor/serviciilor

oferite
34,03% Reputaţia firmei

10,28%
Calitatea angajaţilor
8,28%
Canalele de distribuţie utilizate
6,64%

Serviciile post-vânzare oferite

6,01% clienţilor

4,55% Capacitatea de inovare

3,00%
Calitatatea managementului practicat

2,82%
Relatiile cu mediul politic si
economic

0% 20% 40% 60% 80%

Figura 3.9. Principalele avantaje competitive ale IMM-urilor

Studierea principalelor avantaje competitive ale IMM-urilor în funcţie de vârsta

firmelor, evidenţiem următoarele elemente semnificative:
- dacă avem în vedere calitatea produselor/serviciilor oferite, procentul cel mai
ridicat este înregistrat de firmele cu o vârstă de 5-10 ani (66,67%), iar ponderea cea
mai redusă aparţine companiilor care au peste 15 ani vechime (28,83%);
- IMM-urile de 10-15 ani deţin procentaje mai mari de firme care au drept avantaj
competitiv pregătirea corespunzătoare a angajaţilor (12,41%), relaţiile cu mediul
politic şi economic (3,65%) şi reputaţia firmei (16,06%);
- preţul redus al produselor/serviciilor este consemnat într-o frecvenţă superioară în
cadrul întreprinderilor de 5-10 ani vechime (37,10%) şi mai mică de către firmele
de peste 15 ani vechime (28,83%);
- referitor la competitivitatea obţinută prin utilizarea anumitor canalele de distribuţie,
constatăm că proporţia cea mai ridicată se înregistrează în rândul întreprinderilor
nou înfiinţate (7,91%), iar cea mai scăzută în cadrul agenţilor economici de 5-10
ani (5,22%);
- avantajul concurenţial reprezentat de serviciile post-vânzare oferite clienţilor şi
calitatea managementului practicat este semnalat în frecvenţă mai ridicată la IMM-
urile mai vechi de 15 ani (7,21%, respectiv 3,60) şi mai redusă la firmele de 5-10
ani (4,93%, respectiv 2,03%);
- în ceea ce priveşte relaţiile cu mediul politic şi economic întreprinderile cu o
vechime de peste 15 ani au înregistrat un procentaj mai scăzut (1,35%), iar firmele
de 10-15 ani au consemnat o pondere mai ridicată (3,65%).

Tabelul 3.12. Diferenţierea avantajelor competitive ale IMM-urilor în

funcţie de vârsta acestora

Avantaj competitiv Vârsta IMM-urilor:

Managementul performantei

Nr.
Sub 5 ani 5-10 ani 10-15 ani Peste 15 ani
Crt.
1. Preţul scăzut al produselor/serviciilor
35,71% 37,10% 29,93% 28,83%
oferite
2. Calitatea produselor/serviciilor oferite 66,33% 66,67% 59,85% 61,71%
3. Raportul preţ – calitate 39,03% 41,45% 38,69% 46,85%
4. Canalele de distribuţie utilizate 7,91% 5,22% 5,84% 7,21%
5. Serviciile post-vânzare oferite
6,12% 4,93% 6,57% 7,21%
clienţilor
6. Capacitatea de inovare 5,87% 4,06% 2,19% 4,50%
7. Calitatea angajaţilor 6,89% 9,57% 12,41% 5,86%
8. Relaţiile cu mediul politic si economic 3,06% 3,19% 3,65% 1,35%
9. Calitatea managementului practicat 3,57% 2,03% 2,92% 3,60%
10. Reputaţia firmei 6,12% 10,14% 16,06% 13,96%

Examinarea avantajelor competitive ale IMM-urilor în funcţie de mărimea lor,

reliefează următoarele aspecte mai importante:
- procentele firmelor care au drept avantaj concurenţial raportul preţ-calitate şi
reputaţia firmei cresc direct proporţional cu dimensiunea întreprinderilor;
- proporţiile în care IMM-urile sunt mai competitive datorită capacităţii de inovare,
pregătirii profesionale a angajaţilor, relaţiilor cu mediul politic şi economic, calităţii
managementului practicat, scade odată cu creşterea mărimii firmelor;
- avantajele competitive generate de raportul preţ-calitate sau canalele de distribuţie
utilizate sunt mai frecvent întâlnite la companiile de dimensiune mică;
- întreprinderile mici deţin ponderi superioare de unităţi economice care obţin avantaj
competitiv prin practicarea unui preţ scăzut, calitatea superioară a produselor
vândute sau serviciilor prestate şi prin calitatea serviciile post-vânzare oferite
clienţilor.

Tabelul 3.13. Diferenţierea avantajului competitiv al IMM-urilor

în funcţie de mărimea acestora
Dimensiunea firmelor
Nr.
Avantaj competitiv Întreprinderi Întreprinderi
Crt. Microîntreprinderi
mici mijlocii
1. Preţul scăzut al produselor/
35,95% 36,67% 17,32%
serviciilor oferite
2. Calitatea produselor/
59,97% 73,06% 63,78%
serviciilor oferite
3. Raportul preţ - calitate 39,71% 40,28% 51,97%
4. Canalele de distribuţie utilizate 7,68% 4,44% 7,87%
5. Serviciile post-vânzare oferite
5,56% 7,22% 4,72%
clienţilor
6. Capacitatea de inovare 4,74% 4,44% 3,94%
7. Calitatea angajaţilor 10,46% 5,56% 5,51%
8. Relaţiile cu mediul politic si
3,43% 2,22% 1,57%
economic
9. Calitatea
3,59% 1,94% 3,15%
managementului practicat
10. Reputaţia firmei 8,33% 9,17% 22,83%
Managementul performantei

Analiza IMM-urilor în funcţie de forma acestora de organizare juridică, relevă

următoarele:
- societăţile pe acţiuni deţin cele mai ridicate proporţii în ceea ce priveşte calitatea
produselor/serviciilor oferite (67,35%), raportul preţ-calitate (42,86%), canalele de
distribuţie utilizate (16,33%) şi reputaţia firmei (12,24%);
- SRL-urile se remarcă prin cel mai mic procent de firme în care se consideră drept
avantaje competitive serviciile post-vânzare oferite clienţilor (5,79%), relaţiile cu
mediul politic şi economic (2,58%) şi calitatea managementului practicat (2,48%);
- companiile care au alte forme juridice de organizare consemnează procentajele cele
mai mari, dacă luăm în considerare preţul redus al produselor/serviciilor (36,59%),
serviciile post-vânzare oferite clienţilor (8,54%), capacitatea de inovare (4,88%),
calitatea produselor/serviciilor (55,07%), capacitatea de inovare (2,90%) calitatea
superioară a forţei de muncă (8,54%), relaţiile cu mediul economic/politic (4,88%)
şi calitatea managementului practicat (8,54%).

Tabelul 3.14. Diferenţierea avantajului competitiv al IMM-urilor

în funcţie tipul de organizare juridică
IMM-urile după forma de
organizare juridică
Nr. Alte forme
Avantaj competitiv
Crt. de
SA SRL
organizare
juridică
1. Preţul scăzut al produselor/serviciilor oferite 22,45% 34,40% 36,59%
2. Calitatea produselor/serviciilor oferite 67,35% 64,77% 62,20%
3. Raportul preţ - calitate 42,86% 41,43% 39,02%
4. Canalele de distribuţie utilizate 16,33% 6,30% 4,88%
5. Serviciile post-vânzare oferite clienţilor 6,12% 5,79% 8,54%
6. Capacitatea de inovare 4,08% 4,55% 4,88%
7. Calitatea angajaţilor 4,08% 8,47% 8,54%
8. Relaţiile cu mediul politic si economic 4,08% 2,58% 4,88%
9. Calitatea
4,08% 2,48% 8,54%
managementului practicat
10. Reputaţia firmei 12,24% 10,43% 7,32%

Încadrând IMM-urile pe sectoare de activitate se constată următoarele:

- luând în considerare calitatea produselor/serviciilor oferite, cea mai mare proporţie
este înregistrată în rândul firmelor mici şi mijlocii din turism (72,00%), iar cea mai
redusă în cadrul IMM-urilor din domeniul comerţului (61,72%);
- în privinţa raportul dintre preţul şi calitatea produselor/serviciilor furnizate,
procentul cel mai ridicat este înregistrat de companiile din construcţii (46,90%), iar
cel mai scăzut de către întreprinderile din sectorul turismului (24,00%);
- dacă avem în vedere avantajul competitiv generat de preţul scăzut al
produselor/serviciilor se observă că proporţia cea mai mare a fost consemnată în
rândul întreprinderilor din turism (48,00%) şi cea mai redusă în cadrul IMM-urilor
din servicii (22,27%);
- competitivitatea generată de canalele de distribuţie utilizate a fost înregistrată în
proporţia cea mai ridicată la firmele care activează în turism (12,00%);
Managementul performantei

- procentajul cel mai mare în privinţa avantajului competitiv reprezentat de serviciile

post-vânzare este înregistrat la agenţii economici din construcţii (11,50%), iar cel
mai mic de către firmele din turism (3,78%);
- având în vedere capacitatea de inovare se constată că unităţile economice din
domeniul serviciilor deţin cel mai mare procent (8,82%), firmele din comerţ
înregistrează cea mai redusă proporţie (3,35%), iar în turism şi transporturi nu sunt
întâlnite companii care să inoveze;
- calitatea angajaţilor a fost indicată în proporţie mai ridicată în cadrul întreprinderilor
din transporturi (11,48%) şi mai redusă în firmele din turism (4,00%);
- în ceea ce priveşte calitatea managementului proporţiile cele mai ridicate sunt
sesizate la întreprinderile din domeniul industrial (3,95%), iar companiile din
sectorul turismului nu consemnează acest avantaj competitiv;
- relaţiile cu mediul politic şi economic reprezintă avantaj competitiv într-o mai mare
măsură pentru firmele din turism (4,00%) şi mai redusă pentru cele din industrie
(1,75%);
- dacă luăm în considerare reputaţia firmei, se observă un procentaj superior la
companiile din sectorul turismului (16,00%) şi mai redus la unităţile din comerţ
(6,94%).

4. Priorităţi manageriale în cadrul IMM-urilor

Performanţele firmelor sunt în mare mǎsurǎ condiţionate de priorităţile asupra cărora

se focalizează întreprinzătorii şi managerii lor. Potrivit rezultatelor cercetării, cele mai
frecvente priorităţi manageriale consemnate în cadrul IMM-urilor româneşti sunt: amplificarea
activităţii de marketing (în 58,14% din firme), diversificarea producţiei (41,95%), pregătirea
intensă a forţei de muncă (40,13%), achiziţia de tehnică nouă (36,31%), informatizarea
activităţilor (35,12%), introducerea sistemelor moderne de gestiune a calităţii (32,03%),
restructurările/modernizările manageriale (29,03%), acţiunile de combatere/limitare a poluării
(26,75%), construcţiile de clădiri (24,66%) şi înlocuirea utilajelor (21,57%). De remarcat că
aproape 30% din întreprinzători/manageri vizează restructurările şi modernizările manageriale,
ce reflectă faptul că aceştia conştientizează din ce în ce mai mult importanţa deosebită pe care
o au sistemele de management, metodele şi tehnicile manageriale utilizate în cadrul firmei.

Amplificarea activităţii de marketing 58,14%

Diversificarea producţiei 41,95%

Pregătire intensă a forţei de muncă 40,13%

Achiziţia de tehnică nouă 36,31%

Informatizarea activităţilor 35,12%

Introducerea sistemelor moderne de gestiune a calităţii 32,03%

Restructurări şi modernizări manageriale 29,03%

Combaterea/limitarea poluării 26,75%

Construcţii de clădiri 24,66%

Înlocuirea utilajelor 21,57%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%

Managementul performantei

Figura 3.10. Priorităţi strategice

Referindu-ne la priorităţile manageriale ale IMM-urilor în funcţie de grupele de
vârstă în care se încadrează acestea, se constată următoarele:
- cele mai ridicate proporţii în ceea ce priveşte construcţiile şi modernizările de
clǎdiri, achiziţia de tehnică nouă şi diversificarea producţiei se consemnează în
rândul întreprinderilor cu o vechime de peste 10 -15 ani (26,28%, 39,42%, respectiv
48,18%), iar înlocuirea utilajelor este cel mai frecvent indicată de IMM-urile cu
vârsta cuprinsă între 5 şi 10 ani (24,35%);
- luând în considerare organizaţiile în care se introduc sistemele moderne de gestiune
a calităţii şi care pun accent pe activităţile de combatere sau limitare a poluării,
întreprinderile cu vârsta de 10 - 15 ani înregistrează procentaje mai ridicate
(37,23%, respectiv 32,85%), iar firmele înfiinţate în ultimii 5 ani deţin proporţii mai
reduse (29,85%, respectiv 23,98%);
- amplificarea activităţilor de marketing şi acţiunile de restructurare şi modernizare
managerială sunt mai rar indicate în companiile cu o vechime de peste 5-10 ani
(56,81%, respectiv 25,51%);
- în ceea ce priveşte pregătirea intensă a forţei de muncă, ponderea cea mai crescută
este remarcată la întreprinderile cu o vechime de 10-15 ani (50,36%), iar frecvenţa
cea mai redusă este consemnată la companiile ce au peste 15 ani vechime (36,36%);
- informatizarea activităţilor se desfăşoară cel mai des în firmele nou înfiinţate
(37,50%) şi cel mai puţin frecvent în IMM-urile de 5-10 ani vechime (33,33%).
Se observă că întreprinderile cu vârste cuprinse între 10 şi 15 ani sunt cele mai evoluate
din punct de vedere managerial şi investiţional, desfăşurând acţiuni mai intense de amplificare
a activităţilor economice.

Tabelul 3.15. Diferenţierea priorităţilor de dezvoltare în funcţie de vârsta IMM-urilor

Vârsta IMM-urilor:
Nr. Măsuri pentru amplificarea activităţii
Sub 5 Peste 15
Crt. economice 5-10 ani 10-15 ani
ani ani
1. Înlocuirea utilajelor 18,37% 24,35% 23,36% 20,10%
2. Construcţii de clădiri 24,74% 23,77% 26,28% 25,36%
3. Achiziţia de tehnică nouă 35,97% 38,26% 39,42% 32,06%
4. Diversificarea producţiei 37,76% 42,61% 48,18% 45,45%
5. Amplificarea activităţii de marketing 58,93% 56,81% 56,93% 61,72%
6. Restructurări şi modernizări
29,34% 25,51% 33,58% 32,06%
manageriale
7. Introducerea sistemelor moderne de
29,85% 30,72% 37,23% 36,36%
gestiune a calităţii
8. Combaterea/limitarea poluării 23,98% 25,22% 32,85% 31,58%
9. Informatizarea activităţilor 37,50% 33,33% 33,58% 36,36%
10. Pregătire intensă a forţei de muncă 38,52% 41,16% 50,36% 36,36%
După cum se poate observa, impactul dimensiunii firmelor asupra acţiunilor de
dezvoltare a activităţilor este considerabil, evidenţiindu-se, de regulă, o amplificare a acestora
pe măsura creşterii mărimii IMM-urilor (doar achiziţiile de tehnică nouă şi activităţile de
combatere/limitare a poluării ce sunt indicate mai frecvent în rândul întreprinderilor mici).

Tabelul 3.16. Corelaţia dintre dimensiunea IMM-urilor şi intensitatea

priorităţilor de dezvoltare
Dimensiunea firmelor
Managementul performantei

Nr. Măsuri pentru amplificarea activităţii Întreprinderi Întreprinderi

Microîntreprinderi
crt. economice mici mijlocii
1. Înlocuirea utilajelor 17,41% 24,44% 33,07%
2. Construcţii de clădiri 20,00% 30,00% 31,50%
3. Achiziţia de tehnică nouă 29,83% 45,28% 44,09%
4. Diversificarea producţiei 32,76% 53,33% 53,54%
5. Amplificarea activităţii de marketing 54,31% 60,56% 67,72%
6. Restructurări şi modernizări manageriale 24,48% 31,94% 37,80%
7. Introducerea sistemelor moderne de gestiune
25,69% 38,06% 42,52%
a calităţii
8. Combaterea/limitarea poluării 23,28% 31,94% 29,92%
9. Informatizarea activităţilor 32,76% 36,11% 40,16%
10.Pregătire intensă a forţei de muncă 40,34% 37,22% 46,46%
Analiza priorităţilor de dezvoltare ale firmelor în funcţie de forma de organizare
juridică, relevă că SA-urile depun cele mai mari eforturi pentru amplificarea activităţii
economice, fiind urmate de societăţile cu răspundere limitată şi de firmele altfel organizate
juridic.

Tabelul 3.17. Diferenţierea priorităţilor de dezvoltare în funcţie de tipul de

organizare juridică a IMM-urilor
IMM-urile după forma de organizare juridică
Nr. Măsuri pentru amplificarea activităţii Alte forme de
crt. economice SA SRL organizare
juridică
1. Înlocuirea utilajelor 26,53% 21,07% 24,39%
2. Construcţii de clădiri 28,57% 24,79% 20,73%
3. Achiziţia de tehnică nouă 44,90% 36,16% 32,93%
4. Diversificarea producţiei 59,18% 41,74% 34,15%
5. Amplificarea activităţii de marketing 73,47% 58,57% 43,90%
6. Restructurări şi modernizări manageriale 34,69% 29,44% 20,73%
7. Introducerea sistemelor moderne de gestiune a
36,73% 32,33% 25,61%
calităţii
8. Combaterea/limitarea poluării 26,53% 27,17% 21,95%
9. Informatizarea activităţilor 44,90% 35,33% 26,83%
10.Pregătire intensă a forţei de muncă 30,61% 40,81% 37,80%

Dacă grupăm firmele în funcţie de domeniul de activitate, observăm următoarele

aspecte semnificative:
- IMM-urile din construcţii se situează pe primul loc în privinţa înlocuirii utilajelor
(20,97%), construcţiei de clădiri (36,28%) şi introducerii sistemelor performante de
gestiune a calităţii (47,79%) şi sunt mai puţin numeroase în ceea ce priveşte
informatizarea activităţilor (31,86%) şi pregătirea intensă a forţei de muncă
(38,05%);
- achiziţiile de tehnică nouă au fost înregistrate în procent mai mare la firmele din
turism (48,00%) şi procentaj mai redus la companiile din transporturi (31,15%);
- proporţia activităţilor de diversificare a producţiei este mai redusă în cadrul IMM-
urilor din sectorul serviciilor (31,93%) şi mai crescută la organizaţiile din sectorul
industrial (54,39%);
- amplificarea activităţii de marketing a fost indicată mai frecvent în cadrul
întreprinderilor din turism (68,00%) şi mai rar în IMM-urile din comerţ (53,11%);
Managementul performantei

- având în vedere restructurările şi modernizările manageriale, cea mai redusă

proporţie este înregistrată de către agenţii economici care activează în transporturi
(27,87%) şi cea mai mare la IMM-urile din turism (40,00%);
- luând în considerare introducerea sistemelor performante de gestiune a calităţii şi
combaterea/limitarea poluării, consemnăm procente inferioare la firmele din
servicii (22,27%, respectiv 15,55%);
- activităţile de informatizare a activităţilor şi pregătirea intensă a forţei de muncă au
fost evidenţiate mai rar la IMM-urile din construcţii (31,86%, respectiv 38,05%) şi
mai frecvent în rândul unităţilor din turism (56,00%, respectiv 48,00%).

Tabelul 3.18. Diferenţierea priorităţilor de dezvoltare în funcţie de domeniul de

activitate
Măsuri pentru IMM-urile pe ramuri de activitate
Nr.
amplificarea activităţii
crt. IndustrieConstrucţiiComerţ TurismTransporturiServicii
economice
1. Înlocuirea utilajelor 28,07% 30,97% 19,86% 20,00% 14,75% 15,97%
2. Construcţii de clădiri 23,68% 36,28% 26,56% 24,00% 19,67% 17,65%
3. Achiziţia de tehnică nouă 35,53% 46,02% 34,69% 48,00% 31,15% 35,71%
4. Diversificarea producţiei 54,39% 41,59% 42,34% 40,00% 34,43% 31,93%
5. Amplificarea activităţii de
61,40% 53,98% 53,11% 68,00% 60,66% 64,71%
marketing
6. Restructurări şi modernizări
28,07% 29,20% 29,67% 40,00% 27,87% 28,99%
manageriale
7. Introducerea sistemelor
moderne de gestiune a 36,40% 47,79% 31,82% 40,00% 22,95% 22,27%
calităţii
8. Combaterea/limitarea
33,33% 32,74% 27,75% 20,00% 31,15% 15,55%
poluării
9. Informatizarea activităţilor 34,65% 31,86% 35,89% 56,00% 37,70% 34,03%
10. Pregătire intensă a forţei de
38,60% 38,05% 39,95% 48,00% 47,54% 39,92%
muncă
Pe ansamblu, se constată o preocupare medie de focalizare a funcţionării şi dezvoltării
IMM-urilor pe anumite direcţii, cu un plus de intensitate în cadrul companiilor cu vârste
cuprinse între 10 - 15 ani, firmelor situate în regiunea Centru, întreprinderilor de mărime
mijlocie, societăţilor pe acţiuni şi agenţilor economici din sectoarele turismului şi
construcţiilor.

5. Piaţa IMM-urilor
Analiza pieţelor pe care IMM-urile îşi desfac produsele evidenţiază că 69,52% dintre
întreprinderi acţionează numai pe piaţa locală şi naţională, 39,22% din firme au în vedere
numai piaţa locală, 18,56% vizează piaţa Uniunii Europene, 6,28% îşi vând produsele/serviciile
în alte ţări europene, iar 3,46% dintre companii se orientează şi către pieţele unor ţări din afara
Europei. Observăm că aproape 40% din IMM-uri se focalizează în exclusivitate asupra pieţelor
locale, întrucât talia mai redusă nu le conferă forţa economică de a pătrunde şi pe alte pieţe.
Managementul performantei

100%
Pieţele unor ţări din afara Europei
69,52%
80%
Piaţa altor ţări europene
60% 39,22%
Piaţa UE
40%
18,56%
Numai piaţa locală
20% 6,28%
3,46%
Numai piaţa locală şi naţională
0%

Figura 3.11. IMM-urile în funcţie de piaţa pe care activează

Dacă grupăm IMM-urile în funcţie de vârstă, se remarcă următoarele aspecte:

- Odată cu creşterea vârstei firmelor, se diminuează proporţiile IMM-urilor care
produc doar pentru piaţa locală şi numai pentru piaţa locală şi naţională (de la
41,58%, respectiv 71,68% - companii nou înfiinţate la 33,78%, respectiv 60,81% -
întreprinderi cu vârsta de peste 15 ani);
- Ponderea societăţilor comerciale care produc pentru piaţa Uniunii Europene sau
pentru piaţa altor ţări europene este mai ridicată în rândul IMM-urilor ce au peste
15 ani vechime (26,13%, respectiv 10,36%) şi mai redusă la firmele în vârstă de 10-
15 ani (14,60%, respectiv 3,65%);
- Procentul mediu al pieţelor locale împreună cu procentul mediu al pieţei locale şi
naţionale în totalul pieţei firmelor cresc invers proporţional cu vârsta IMM-urilor.

Tabelul 3.19. Destinaţia producţiei IMM-urilor în funcţie de vârsta lor

Vârsta IMM-urilor:
Nr. crt. Destinaţia producţiei:
0- 5 ani 5-10 ani 10-15 ani Peste 15 ani
1. Numai piaţa locală 41,58% 39,42% 40,88% 33,78%
2. Numai piaţa locală şi naţională 71,68% 71,59% 71,53% 60,81%
3. Piaţa UE 16,84% 17,39% 14,60% 26,13%
4. Piaţa altor ţări europene 5,61% 5,51% 3,65% 10,36%
5. Pieţele unor ţări din afara Europei 2,55% 3,77% 5,11% 3,60%

Tabelul 3.20. Procentul mediu al pieţelor locale/locale şi naţionale în totalul pieţei

firmelor, în funcţie de vârsta lor
Vârsta IMM-urilor:
Nr.
Indicator 0- 5 5-10 10-15 Peste 15
crt.
ani ani ani ani
1. Procentul mediu al pieţei locale în totalul pieţei
65,29 61,32 62,81 57,91
firmelor
2. Procentul mediu al pieţei locale şi naţionale în
84,51 84,19 83,47 80,23
totalul pieţei firmelor

Având în vedere IMM-urile în funcţie de mărime, constatăm următoarele:

- pe măsura amplificării dimensiunii firmei se reduce proporţia IMM-urilor care
produc numai pentru piaţa locală şi a celor care au în vedere doar piaţa locală şi
naţională (de la 50,65% şi 77,29% - microîntreprinderi la 18,90% şi 49,61% -
companii mijlocii);
Managementul performantei

- odată cu mărirea dimensiunii întreprinderilor cresc şi procentele de IMM-uri care

produc pentru piaţa UE sau piaţa altor ţări din Europa;
- procentul mediu al pieţei locale în totalul pieţei IMM-urilor şi procentul mediu al
pieţei locale şi naţionale evoluează invers proporţional cu dimensiunea companiilor.

Tabelul 3.21. Destinaţia producţiei IMM-urilor în funcţie de mărimea lor

Dimensiunea firmelor
Nr.
Destinaţia producţiei Întreprinderi Întreprinderi
crt. Microîntreprinderi
mici mijlocii
1 Numai piaţa locală 50,65% 26,94% 18,90%
2 Numai piaţa locală şi naţională 77,29% 63,33% 49,61%
3 Piaţa UE 11,93% 23,33% 37,01%
4 Piaţa altor ţări europene 3,43% 8,06% 14,96%
5 Pieţele unor ţări din afara
2,12% 5,83% 3,15%
Europei
Luând în considerare piaţa întreprinderilor după ramurile în care acestea activează,
observăm că:
- agenţii economici din turism deţin ponderi mai reduse de IMM-uri care activează
doar pe piaţa locală şi naţională (20,00%), dar înregistrează procente superioare de
întreprinderi care vând produsele/serviciile numai pe piaţa locală (48,00%), pe piaţa
altor ţări europene (12,00%) şi pe piaţa unor ţări din afara Uniunii Europene
(8,00%);
- firmele din domeniul construcţiilor înregistrează procentaje mai mari ale unităţilor
economice care au în vedere numai piaţa locală şi naţională (35,40%) şi cele mai
mici ponderi de IMM-uri ce vizează piaţa UE (9,73%) şi nu se orientează către
pieţele unor state din afara Europei;
- organizaţiile din sectorul industrial se remarcă prin disponibilitatea ridicată către
piaţa altor ţări UE (29,39%) şi prin deschiderea mai redusă doar către piaţa locală
(24,12%);

Tabelul 3.22. Destinaţia producţiei IMM-urilor în funcţie de domeniul de activitate

Nr. Destinaţia IMM-urile pe ramuri de activitate
crt. producţiei Industrie Construcţii Comerţ Turism Transporturi Servicii
1. Numai piaţa
24,12% 42,48% 47,37% 48,00% 34,43% 34,45%
locală
2. Numai piaţa
locală şi 28,51% 35,40% 21,05% 20,00% 24,59% 25,63%
naţională
3. Piaţa UE 29,39% 9,73% 15,31% 24,00% 16,39% 18,91%
4 Piaţa altor ţări
8,77% 3,54% 5,50% 12,00% 3,28% 7,14%
europene
5. Pieţele unor ţări
din afara 4,39% 0,00% 2,63% 8,00% 3,28% 5,46%
Europei

Analiza IMM-urilor în funcţie de categoriile de clienţi, relevă că din totalul

întreprinderilor chestionate, 70,15% au drept clienţi persoanele fizice, 53,87% -
distribuitorii en–gross, 52,32% - firmele din alte sectoare de activitate, 51,71% - firmele
din industrie, 50,86% - distribuitorii en-detail, 43,59% - administraţia locală, 37,94% -
Managementul performantei

exportatorii, 36,12% - administraţia centrală. Surprinde în mod deosebit frecvenţa ridicată în

care firmele mici şi mijlocii româneşti derulează contracte cu entităţi ale statului.
Persoane fizice 70,15%

Distribuitori en-gros 53,87%

Alt Sector 52,32%

Industrie 51,77%

Distribuitori en - detail 50,86%

Administraţia locală 43,59%

Exportatori 37,94%

Administraţia centrală 36,12%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%

Figura 3.12. Structura IMM-urilor în funcţie de natura clienţilor

Având în vedere proporţiile în care IMM-urile înregistrează categoriile de clienţi

mai sus enumerate, se observă că:
- luând în considerare proporţiile de până la 30%, cei mai numeroşi clienţi sunt
reprezentaţi de administraţia centrală (client indicat de 79,60% din firme),
administraţia locală (73,07%), exportatori (68,59%) şi distribuitorii en-detail
(62,43%);
- în ceea ce priveşte procentajele de 30-60%, predomină companiile care au clienţi
din alte sectoare de activitate (33,04%), după care urmează IMM-urile ce au drept
clienţi firmele industriale (27,07%) şi distribuitorii en-detail (23,43%);
- referindu-ne la procentele de peste 60%, cea mai ridicată frecvenţă o au persoanele
fizice (48,12%), firmele din industrie (17,93%), distribuitorii en-gross (17,40%) şi
întreprinderile din alte sectoare de activitate (16,35%).

Tabelul 3.23. Proporţiile în care IMM-urile deţin diversele categorii de clienţi

Nr. IMM-uri în funcţie de ponderea clienţilor
Clienţi
Crt. 0 - 30 % 30 - 60 % 60 - 100 %
1. Distribuitori en-gross 61,99% 20,61% 17,40%
2. Distribuitori en-detail 62,43% 23,43% 14,13%
3. Firme din industrie 55,01% 27,07% 17,93%
4. Exportatori 68,59% 20,62% 10,79%
5. Firme din alte sectoare de activitate 50,61% 33,04% 16,35%
6. Administraţia locală 73,07% 18,37% 8,56%
7. Administraţia centrală 79,60% 14,86% 5,54%
8. Persoane fizice 33,07% 18,81% 48,12%
Gruparea IMM-urilor în funcţie de vechime, evidenţiază următoarele aspecte mai
importante:
- organizaţiile înfiinţate în ultimii 5 ani deţin cel mai mic număr de IMM-uri ce au
drept clienţi distribuitorii en-gross (52,30%) şi distribuitorii en-detail (49,49%), dar
consemnează şi procente superioare de întreprinderi care au clienţi firme din
industrie (54,85%), exportatori (40,31%) şi persoane fizice (71,43%);
Managementul performantei

- companiile care au vârsta cuprinsă între 5 şi 10 ani se remarcă prin procentaje mai
mari ale clienţilor din alte sectoare de activitate (54,49%) şi cei reprezentaţi de
administraţia locală (46,38%) şi administraţia centrală (37,68%);
- IMM-urile de 10-15 ani vechime consemnează ponderi superioare de întreprinderi
cu clienţi reprezentaţi de distribuitori en-gross (55,47%) şi en-detail (53,28%);
- întreprinderile cu vârsta de peste 15 ani deţin cele mai reduse proporţii de firme ce
au drept clienţi administraţia centrală (32,43%), administraţia locală (39,64%) şi
exportatorii (35,59%).

Tabelul 3.24. Structura IMM-urilor pe grupe de vârstă, în funcţie

de natura clienţilor
Vârsta IMM-urilor:
Nr.
Clienţi Peste
Crt. 0- 5 ani 5-10 ani 10-15 ani
15 ani
1. Distribuitori en-gross 52,30% 54,20% 55,47% 55,41%
2. Distribuitori en-detail 49,49% 51,01% 53,28% 51,80%
3. Firme din industrie 54,85% 51,30% 48,18% 49,55%
4. Exportatori 40,31% 37,68% 35,77% 35,59%
5. Firme din alte sectoare de activitate 53,32% 54,49% 48,18% 50,00%
6. Administraţia locală 43,62% 46,38% 43,07% 39,64%
7. Administraţia centrală 36,99% 37,68% 35,77% 32,43%
8. Persoane fizice 71,43% 70,72% 65,69% 69,37%
Pe clase de mărime se constată în principal că:
- procentele IMM-urilor care au drept clienţi distribuitori en-gross şi en-detail
variază direct proporţional cu mărimea companiilor;
- proporţiile întreprinderilor care vând către persoane fizice descresc odată cu mărirea
dimensiunii firmelor, întrucât de regulă acestea îşi diversifică clienţii pe măsura
amplificării dimensiunii şi implicit a activităţilor;
- firmele mici consemnează cele mai mari proporţii de IMM-uri care vând către firme
industriale (53,89%), exportatori (40,28%), organizaţii din alte sectoare de
activitate (55%), administraţia locală (44,72%) şi administraţia centrală (39,17%);

Tabelul 3.25. Structura IMM-urilor pe grupe de mărime, în funcţie de natura clienţilor

Dimensiunea firmelor
Nr.
Clienţi Micro Întreprinderi Întreprinderi
Crt.
întreprinderi Mici mijlocii
1. Distribuitori en-gross 49,35% 58,61% 62,20%
2. Distribuitori en-detail 47,22% 52,50% 63,78%
3. Firme din industrie 50,65% 53,89% 51,18%
4. Exportatori 37,42% 40,28% 33,86%
5. Firme din alte sectoare de activitate 51,47% 55,00% 48,82%
6. Administraţia locală 43,30% 44,72% 41,73%
7. Administraţia centrală 35,46% 39,17% 30,71%
8. Persoane fizice 76,96% 64,17% 54,33%
Examinarea întreprinderilor în funcţie de forma de organizare juridică relevă în
principal următoarele aspecte:
- SA-urile consemnează cele mai mari ponderi ale companiilor ce au drept clienţi
distribuitorii en-gross (63,27%), distribuitorii en-detail (55,10%), firmele din
industrie (57,14%), exportatorii (44,90%), întreprinderile din alte sectoare de
Managementul performantei

activitate (53,06%), administraţia locală (53,06%) şi administraţia centrală

(38,78%);
- IMM-urile altfel organizate juridic înregistrează proporţii inferioare în ceea ce
priveşte cvasimajoritatea categoriilor de clienţi - excepţie făcând clienţii
reprezentaţi de persoane fizice juridice;

Tabelul 3.26. Situaţia IMM-urilor după forma de organizare juridică şi

natura clienţilor
IMM-urile după forma de organizare juridică
Nr.
Clienţi Alte forme
Crt. SA SRL
de organizare juridică
1. Distribuitori en-gross 63,27% 54,24% 43,90%
2. Distribuitori en-detail 55,10% 51,34% 42,68%
3. Firme din industrie 57,14% 52,17% 43,90%
4. Exportatori 44,90% 37,91% 34,15%
5. Firme din alte sectoare de
53,06% 52,79% 46,34%
activitate
6. Administraţia locală 53,06% 43,60% 37,80%
7. Administraţia centrală 38,78% 36,05% 35,37%
8. Persoane fizice 57,14% 70,66% 71,95%
Luând în considerare ramurile în care îşi desfăşoară activitatea IMM-urile, se
remarcă următoarele aspecte relevante:
- companiile din domeniul serviciilor deţin ponderile cele mai ridicate de IMM-uri
care au drept clienţi organizaţii din industrie (56,30%), exportatori (42,86%), firme
din alte sectoare de activitate (62,61%) şi administraţia centrală (41,18%);
- IMM-urile din turism înregistrează în procentaje mai scăzute clienţii en-
gross(48,00%), en-detail (36,00%), firmele din industrie (44,00%), şi exportatorii
(28,00%), dar deţin cea mai mare proporţie de clienţi-persoane fizice (92,00%);
- întreprinderile mici şi mijlocii din industrie au consemnat în cea mai mare proporţie
clienţi reprezentaţi de distribuitori en-detail (56,58%) şi deţin cele mai reduse
procente ale companiilor care au în portofoliu firme din alte sectoare (46,05%),
persoane fizice (59,21%) şi entităţi ale administraţiei locale (36,84%)/centrale
(29,82%).

Tabelul 3.27. Structura IMM-urilor pe ramuri de activitate în funcţie de natura

clienţilor
Nr. IMM-urile pe ramuri de activitate
Clienţi
Crt. Industrie Construcţii Comerţ Turism Transporturi Servicii
1. Distribuitori
54,82% 57,52% 55,02% 48,00% 52,46% 51,68%
en-gross
2. Distribuitori
56,58% 45,13% 50,48% 36,00% 47,54% 51,26%
en-detail
3. Firme din
50,00% 53,98% 50,48% 44,00% 55,74% 56,30%
industrie
4. Exportatori 35,53% 35,40% 37,56% 28,00% 42,62% 42,86%
5. Firme din alte
sectoare de 46,05% 59,29% 48,80% 52,00% 52,46% 62,61%
activitate
6. Administraţia
36,84% 48,67% 44,50% 44,00% 42,62% 47,48%
locală
Managementul performantei

7. Administraţia
29,82% 37,17% 36,36% 36,00% 39,34% 41,18%
centrală
8. Persoane fizice 59,21% 69,03% 73,21% 92,00% 72,13% 71,85%

6. Investitiile in resursele umane

Rezultatele anchetei relevă o evoluţie ascendentă în 2010 faţă de 2009, atât a
angajărilor, cât şi a numărului mediu de salariaţi din IMM-uri. Astfel, în medie au fost angajate
pe firmă 4,93 persoane, au părăsit organizaţia 3,66 persoane (rezultând un spor mediu de
personal de 1,27 pe companie), iar procentual, raportat la numărul mediu de salariaţi,
personalul angajat a crescut cu 1,16%. Majoritatea IMM-urilor au angajat sub 5 persoane
(81,09%), 7,39% dintre întreprinderi au încadrat în muncă între 6-10 persoane, 7,68% din firme
au angajat 11-20 de persoane, iar 3,84% dintre unităţile economice au angajat mai mult de 20
de persoane. Această situaţie demonstrează că sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii din
România îşi aduce în continuare aportul la crearea de noi locuri de muncă în economie.

3,84%
7,39% Mai puţin de 5 persoane
7,68%
6 - 10 persoane

11 - 20 de persoane

Peste 20 de persoane
81,09%

Figura 3.13. Situaţia numărului de persoane nou angajate în IMM-uri

în 2010 faţă de 2009

Dacă luăm în considerare IMM-urile după vechime, se observă în principal că numărul

mediu de persoane nou angajate se amplifică proporţional cu vârsta firmelor.

Tabelul 3.28. Evoluţia angajărilor şi sporul mediu de salariaţi din IMM-uri, în funcţie
de vârsta firmelor
Vârsta IMM-urilor:
Nr. crt. Indicator
0-5 ani 5-10 ani 10-15 ani Peste 15 ani
1. Numărul mediu de persoane
4,04 4,34 4,67 8,18
nou angajate
2. Sporul mediu de personal 2,05 1,28 0,18 1,98
Pe clase de mărime se constată că numărul mediu de noi angajaţi şi sporul mediu de
personal cresc direct proporţional cu dimensiunea companiilor. Dacă avem în vedere creşterea
procentuală a numărului mediu de personal, situaţia se prezintă exact invers, respectiv pe
primul loc se situează microîntreprinderile, cu 17,56%, fiind urmate de firmele mici (7,97%)
şi întreprinderile mijlocii (5,16%).
Managementul performantei

Întreprinderi mijlocii 21,09

Întreprinderi mici 5,34

Microîntreprinderi 1,53

0 5 10 15 20 25

Figura 3.14. Diferenţierea numărului mediu de persoane nou angajate

în funcţie de dimensiunea IMM-urilor

Întreprinderi mijlocii 5,24

Întreprinderi mici 1,83

Microîntreprinderi 0,63

0 1 2 3 4 5 6

Figura 3.15. Diferenţierea sporului mediu de personal în funcţie

de mărimea IMM-urilor

0% 5% 10% 15% 20%

Microîntreprinderi 17,56%

Întreprinderi mici 7,97%

Întreprinderi
5,16%
mijlocii

Figura 3.16. Diferenţierea procentului de creştere a numărului mediu de

salariaţi în funcţie de mărimea IMM-urilor

În funcţie de forma de organizare juridică se constată că: firmele altfel organizate

juridic înregistrează cea mai mică creştere a numărului mediu de salariaţi (40,37%), SRL-urile
Managementul performantei

cel mai ridicat spor mediu de personal (1,81 angajaţi), iar SA-urile deţin prima poziţie în ceea
ce priveşte numărul mediu de persoane nou angajate (16,08) şi consemnează un spor mediu de
negativ.

Tabelul 3.29. Evoluţia angajărilor şi sporul mediu de salariaţi din IMM-uri, în funcţie
de forma de organizare juridică
Nr. IMM-urile după forma de organizare juridică
Indicator
crt. SA SRL Alte forme de organizare juridică
1. Numărul mediu de
16,08 4,63 3,26
persoane nou angajate
2. Sporul mediu de personal -2,41 1,81 0,85

Analiza IMM-urilor în funcţie de domeniile de activitate relevă următoarele aspecte

mai importante:
- în ceea ce priveşte numărul mediu de persoane nou angajate, firmele din industrie
ocupă primul loc (8,25), iar cele din servicii înregistrează valoarea minimă (3,29);
- sporul mediu de personal este mai ridicat în turism (3,48) şi mai redus în sectorul
comercial (1,06);
- dacă luăm în considerare evoluţia procentuală a numărului mediu de persoane
salariate, firmele din comerţ deţin prima poziţie (16,49%), iar întreprinderile din
industrie se situează pe ultimul loc (4,36).

Tabelul 3.30. Evoluţia angajărilor şi sporului mediu de salariaţi din IMM-uri, în funcţie
de ramura de activitate a IMM-urilor
Nr. IMM-urile pe ramuri de activitate
Indicator
crt. Industrie Construcţii Comerţ Turism Transporturi Servicii
1. Numărul
mediu de
8,25 7,38 3,68 6,68 5,00 3,29
persoane nou
angajate
2. Sporul mediu
1,44 2,91 1,06 3,48 2,26 1,57
de personal
3. Evoluţia
procentuală a
numărului 4,36% 10,79% 16,49% 15,69% 15,77% 16,21%
mediu de
salariaţi

7. Investitiile in inovare
Analiza IMM-urilor din punctul de vedere al procentului din investiţii dedicat inovării
în produse, procese sau organizare, relevă faptul că în cea mai mare parte dintre întreprinderile
supuse investigaţiei (20,27%) nu s-a acordat atenţie activităţilor inovative. Urmează firmele în
care au fost destinate inovării între 0-5%, 10-20% şi 5-10% din sumele investite (cu ponderi
de 19,69%, 18,43%, respectiv 17,56%), companiile în care s-a investit între 20 şi 50%
(15,71%), iar pe ultimul loc se situează agenţii economici în cadrul cărora s-a fost alocat
inovării peste jumătate din fondul de investiţii (cu o pondere de 8,34% în totalul IMM-urilor).
Se observă că în cea mai mare parte din IMM-uri se efectuează - într-o măsură mai mare sau
mai mică - investiţii cu caracter inovativ, care fac practic diferenţa între firme, generând avantaj
competitiv.
Managementul performantei

8,34% 0%

20,27% 0-5%
15,71%
5-10%
18,43% 19,69%
10-20%

20-50%

17,56% Peste 50%

Figura 3.l7. Intensitatea investiţiilor dedicate inovării în cadrul IMM-urilor

Luând în considerare vârsta IMM-urilor, se remarcă în principal următoarele:

Companiile înfiinţate în ultimii 5 ani ies în evidenţă atât prin procentul superior de întreprinderi
care alocă peste 50% din investiţii pentru inovare (9,29%%), cât şi prin ponderea redusă de
IMM-uri care dedică inovării între 0-5% (16,67% din totalul firmelor investigate). Unităţile
economice în vârstă de 10-15 ani consemnează cea mai mare pondere a firmelor care alocă
inovării 5-10% (24,00%), iar companiile care au o vechime de peste 15 ani înregistrează cele
mai mari proporţii de întreprinderi care atribuie acţiunilor de inovare între 1-5%, 10-20% sau
20-50% (23,79%, 19,90%, respectiv 17,96%).

Tabelul 3.31. Diferenţierea investiţiilor destinate inovării în funcţie de vârsta IMM-

urilor
Vârsta IMM-urilor:
Nr. Ponderea din investiţii dedicată
5-10 10-15 Peste 15
Crt. inovării 0-5 ani
ani ani ani
1. 0% 21,58% 21,75% 18,40% 16,50%
2. 0-5% 16,67% 19,94% 21,60% 23,79%
3. 5-10% 17,21% 17,82% 24,00% 13,59%
4. 10-20% 17,76% 18,43% 17,60% 19,90%
5. 20-50% 17,49% 14,80% 9,60% 17,96%
6. Peste 50% 9,29% 7,25% 8,80% 8,25%

În funcţie de dimensiunea firmelor, se constată că: IMM-urile de mică dimensiune

deţin cele mai mari ponderi ale firmelor în care procentele investiţiilor inovative sunt de 0-5%,
5-10%, 10-20% şi 20-50% (19,88%, 21,93%, 21,64%, respectiv 20,18%). Proporţia
companiilor care nu inovează scade odată cu amplificare taliei întreprinderilor, situaţie datorată
diferenţelor de potenţial economic. Dacă ne referim la investiţiile masive în inovare, de peste
50%, întreprinderile mijlocii deţin procentajele mai ridicate (15,97%), iar firmele mici
consemnează procente mai reduse (6,43%).

Tabelul 3.32. Diferenţierea investiţiilor în inovare după mărimea IMM-urilor

Dimensiunea firmelor
Nr. Ponderea din investiţii
Microîntreprinderi Întreprinderi Întreprinderi
crt. dedicată inovării
mici mijlocii
1. 0% 29,12% 9,94% 7,56%
2. 0-5% 19,65% 19,88% 19,33%
3. 5-10% 15,26% 21,93% 15,97%
4. 10-20% 15,96% 21,64% 21,01%
5. 20-50% 12,11% 20,18% 20,17%
Managementul performantei

1. Peste 50% 7,89% 6,43% 15,97%

Gruparea întreprinderilor după forma de organizare juridică, evidenţiază că: SA-
urile înregistrează cele mai ridicate ponderi ale companiilor care alocă procente de 0-5%, 20-
50% şi peste 50% din fondurile de investiţii inovării (31,11%, 17,78%, respectiv 17,78%), dar
şi cele mai mici procentaje de firme unde nu se investeşte în inovare (6,67%) şi se alocă sub
5%, între 5-10% şi 10-20% (6,67%, 8,89%, respectiv 17,78%). IMM-urile cu alte forme de
organizare juridică deţin cele mai reduse proporţii de firme care dedică 20-50% şi peste 50%
din investiţii pentru activităţi de natură inovativă (cu ponderi de 12,86% şi respectiv 5,71%),
dar şi cel mai mare număr de întreprinderi care atribuie inovării 10-20% (18,57%) şi care nu
investesc în inovare (22,86%).

Tabelul 3.33. Diferenţierea investiţiilor alocate inovării în funcţie de forma juridică de

organizare a IMM-urilor
IMM-urile după forma de organizare juridică
Nr. Ponderea din investiţii dedicată
Alte forme de organizare
crt. inovării SA SRL
juridică
1. 0% 6,67% 20,74% 22,86%
2. 0-5% 31,11% 18,56% 27,14%
3. 5-10% 8,89% 18,34% 12,86%
4. 10-20% 17,78% 18,45% 18,57%
5. 20-50% 17,78% 15,83% 12,86%
6. Peste 50% 17,78% 8,08% 5,71%
Dacă încadrăm IMM-urile pe ramuri de activitate economică, observăm următoarele:
- Companiile care au dedicat peste 50% din fondul de investiţii inovării înregistrează
un procent mai mare în turism (16,67%) şi o proporţie mai scăzută în sectorul
transporturilor (3,57%);
- În ceea ce priveşte IMM-urile care nu au alocat în ultimul an nici un procent din
investiţii pentru activităţi inovative, cea mai mare pondere este deţinută de firmele
din domeniul comerţului (25,38%), iar cea mai redusă de către companiile din
industrie (10,43%);
- Organizaţiile din turism consemnează un procentaj mai mare de agenţi economici
care investesc în inovare 10-20%, 20-50 şi peste 50% (25,00%, 25,00%, respectiv
16,67%) şi proporţii mai reduse de IMM-uri care dedică inovării 5-10% din
investiţii (4,17%).

Tabelul 3.34. Diferenţierea investiţiilor în inovare ale IMM-urilor grupate pe ramuri

de activitate
Nr. Ponderea din investiţii dedicată IMM-urile pe ramuri de activitate
crt. inovării IndustrieConstrucţiiComerţ TurismTransporturiServicii
1. 0% 10,43% 18,87% 25,38% 12,50% 23,21% 20,09%
2. 0-5% 19,91% 15,09% 25,38% 16,67% 19,64% 12,05%
3. 5-10% 18,01% 20,75% 17,26% 4,17% 17,86% 17,41%
4. 10-20% 24,64% 21,70% 11,68% 25,00% 12,50% 25,00%
5. 20-50% 17,54% 17,92% 13,20% 25,00% 23,21% 14,73%
6. Peste 50% 9,48% 5,66% 7,11% 16,67% 3,57% 10,71%
Managementul performantei

Bibliografie
1. Botero, J. et al. 2004. “The Regulation of Labor.” Quarterly Journal of Economics
119(4): 1339-1382.
2. Gastil, R.D. 1990. “The Comparative Survey of Freedom: Experiences and
Suggestions.” Studies in Comparative International Development 25(1): 25-50.
3. Hatton, T. 1995. “A Model of U.K. Emigration, 1870-1913.” Review of Economics
and Statistics 77(3): 407-415.
4. Kaufmann, D., A. Kraay, and M. Mastruzzi. 2005. Governance Matters IV, World
Bank Working Paper. Washington. D.C: The World Bank.
5. Knack, S. and P. Keefer. 1995. “Institutions and Economic Performance: Cross-
Country Tests Using Alternative Institutional Measures.” Economics and Politics
7: 207-27.
6. Krugman, P. and M. Obstfeld. 2002. International Trade. New York: Prentice Hall.
7. Manning, C. 2001. The East Asian Economic Crisis and Labour Migration: A Set-
Back for International Economic Integration? Australian National University
Working Paper. Canberra: Australian National University.
8. McKenzie, D. 2005. “Paper Walls are Easier to Tear Down: Passport Costs and
Legal Barriers to Emigration.” World Bank Working Paper. Washington, D.C.: The
World Bank.
9. Miyagiwa, K. 1991. “Scale Economies in Education and the Brain Drain Problem.”
International Economic Review 32(3): 743-759.
10. Sala-i-Martin, X. 1997. “I Just Ran Two Million Regressions.” American Economic
Review Papers and Proceedings, May.
11. Stahl, C. 1982. “Labor Emigration and Economic Development.” International
Migration Review 16(4): 869-899
12. Tirtosudarmo, R. 2000. The Political Dimensions of International Migration:
Indonesia and its Neighbouring Countries. Manuscript, UNESCO.
13. World Bank. 2008. World Development Indicators. CD ROM. Washington, DC,
United States: World Bank