OBIECTELE RAPORTULUI JURIDIC

CIVIL
ALIONA CARA, DR. IN DREPT, CONF.UNIV.
 PLAN

• 1. NOTIUNEA DE BUN, PATRIMONIU

• 2. CLASIFICAREA BUNURILOR
• 3. BANII ȘI TITLURILE DE VALOARE
 LITERATURA, ACTE NORMATIVE

1. CODUL SILVIC NR. 887 DIN 21.06.1996

2. CODUL SUBSOLULUI NR.3 DIN 02.02.2009
3. LEGEA APELOR NR.272 DIN 23.12.2011
4. LEGEA NR. 440 DIN 27.04.1995 PRIVIND ZONELE ȘI FÎȘIILE DE PROTECȚIE A APELOR, RÎURILOR
5. LEGEA NR. 1538 DIN 22.02.1998 FONDUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE STAT
6. LEGEA NR. 1530 DIN 22.06.1993 OCROTIREA MONUMENTELOR
7. LEGEA NR. 130 DIN 08.06.2012 REGNUL ARMELOR ȘI MUNIȚIILOR CU DESTINAȚIE CIVILĂ
8. LEGEA NR. 42 DIN 06.03.2008 TRANSPLANTUL DE ORGANE, ȚESUTURI, CELULE UMANE
9. LEGEA NR. 171 DIN 11.07.2012 PRIVIND PIAȚA DE CAPITAL
 NOTIUNE OBIECT
• ORICARE RAPORT JURIDIC CIVIL PRESUPUNE - SUBIECT
- OBIECT
- CONȚINUT
NOTIUNE OBIECT – CONSTITUIE ACȚIUNILE, IACȚIUNILE SUBIECȚILOR ORIENTATE SPRE DOBÂNDIREA DE DREPTURIȘI OBLIGAȚII ADICĂ
COMPORTAMENTUL DE FACTO.
SPRE DEOSEBIRE DE CONȚINUT (DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE), ADICĂ PREVEDE UN COMPARTIMENT, OBIECTUL CONSTITUIE EXERCITAREA
NEMIJLOCITĂ A CONȚINUTULUI

OBIECT MATERIAL - BUNURILE CU PRIVIRE LA PERSOANELE CE DOBÂNDESC ȘI OBLIGAȚII.

NOȚIUNE DE BUN E INEGALĂ CU CEA DE LUCRU
IN NOTIUNE DE BUN SUNT INCLUSE LUCRURILE ȘI DREPTURILE PATRIMONIALE
 OBIECTELE RAPORTULUI JURIDIC CIVIL

• BUNURILE – OBIECTE ALE RAPORTULUI JURIDIC CIVIL.

•
PRIN OBIECT AL RAPORTULUI JURIDIC CIVIL ÎNŢELEGEM CONDUITA PĂRŢILOR, ADICĂ ACŢIUNEA SAU INACŢIUNEA LA CARE ESTE
ÎNDRITUIT SUBIECTUL ACTIV ŞI DE CARE ESTE ŢINUT SUBIECTUL PASIV.
• - OBIECTUL RAPORTULUI JURIDIC CIVIL NU TREBUIE CONFUNDAT CU CONŢINUTUL ACESTUI RAPORT, ACESTA DIN URMĂ CONSTÎND ÎN
DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR, ADICĂ ÎN POSIBILITĂŢILE JURIDICE ALE UNOR ACŢIUNI ŞI ÎN ÎNDATORIRILE JURIDICE
CORESPUNZĂTOARE. CU ALTE CUVINTE, POSIBILITATEA ŞI ÎNDATORIREA UNEI CONDUITE NU TREBUIE CONFUNDATĂ CU ÎNSĂŞI
CONDUITA. SPRE EXEMPLU, ÎN CADRUL CONTRACTULUI DE VÎNZARE – CUMPĂRARE, OBLIGAŢIA VÎNZĂTORULUI DE A PREDA LUCRUL
VÎNDUT ŞI DREPTUL CUMPĂRĂTORULUI DE A PRETINDE PREDAREA LUCRULUI INTRĂ ÎN NOŢIUNEA DE CONŢINUT AL RAPORTULUI JURIDIC
NĂSCUT DIN ACEST CONTRACT, ÎNSĂ ACŢIUNEA EFECTIVĂ DE PREDARE ŞI PRIMIRE A LUCRULUI VÎNDUT REPREZINTĂ CEEA CE NUMIM
OBIECT AL RAPORTULUI JURIDIC CIVIL.
• - ÎN RAPORTURILE JURIDICE PATRIMONIALE, CONDUITA PĂRŢILOR SE REFERĂ ADESEA LA LUCRURI, DAR ACESTEA NU POT FI INCLUSE ÎN
STRUCTURA RAPORTULUI JURIDIC CIVIL, ŢINÎND CONT DE CARACTERUL SOCIAL AL ACESTUI RAPORT. DE REGULĂ ÎNSĂ, LUCRUL ESTE
LUAT ÎN CONSIDERARE CA OBIECT DERIVAT AL RAPORTULUI JURIDIC CIVIL.
•
• OBIECTUL RAPORTULUI JURIDIC CIVIL ÎL FORMEAZĂ ACŢIUNILE SAU ABŢINERILE DE LA ANUMITE ACŢIUNI ALE
SUBIECTELOR ACESTUI RAPORT PRIN CARE APAR DREPTURI SUBIECTIVE ŞI OBLIGAŢII ALE ACESTOR SUBIECTE.

• PRIN OBIECT AL DREPTULUI CIVIL SE ÎNŢELEG INSTITUŢIILE DREPTULUI CIVIL, CA: RAPORTUL JURIDIC CIVIL; ACTUL
JURIDIC CIVIL; PRESCRIPŢIA EXTINCTIVĂ; SUBIECTELE DREPTULUI CIVIL; DREPTURILE REALE; SUCCESIUNEA;
DREPTUL DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ; OBLIGAŢIILE CIVILE; CONTRACTELE CIVILE; RĂSPUNDEREA CIVILĂ.
ALTFEL SPUS, OBIECTUL UNEI RAMURI DE DREPT REPREZINTĂ O CATEGORIE OMOGENĂ DE RELAŢII SOCIALE
CARE CAD SUB INCIDENŢA NORMELOR ACELEI RAMURI.

• PRIN OBIECT DE REGLEMENTARE AL DREPTULUI CIVIL SE ÎNŢELEG RELAŢIILE SOCIALE, PATRIMONIALE ŞI

PERSONALE NEPATRIMONIALE, REGLEMENTATE DE NORMELE DREPTULUI CIVIL. DUPĂ CUM SE POATE OBSERVA,
ÎNTRE OBIECTUL DREPTULUI CIVIL ŞI OBIECTUL DE REGLEMENTARE NU EXISTĂ MARI DEOSEBIRI. DIN ACESTE
CONSIDERENTE, UNII AUTORI SUSŢIN CĂ ÎNTRE ACESTE NOŢIUNI NU EXISTĂ DIFERENŢĂ, UTILIZÎNDU-LE CA
SINONIME.
 CORELAŢIA DINTRE BUNURI ŞI PATRIMONIU

• ÎN SENS LARG, PRIN BUNURI SE DESEMNEAZĂ ATÎT LUCRURILE, CÎT ŞI DREPTURILE PRIVITOARE LA
ACESTEA. ÎN SENS RESTRÎNS, PRIN BUNURI SE DESEMNEAZĂ NUMAI LUCRURILE ASUPRA
CĂRORA POT EXISTA DREPTURI PATRIMONIALE.
PUTEM DEFINI BUNUL, ÎN SENS RESTRÎNS, CA FIIND VALOAREA ECONOMICĂ CE ESTE UTILĂ
PENTRU SATISFACEREA NEVOILOR MATERIALE ŞI SPIRITUALE ALE OMULUI ŞI CARE ESTE
SUSCEPTIBILĂ DE APROPRIERE (ÎNSUŞIRE) SUB FORMA DREPTURILOR PATRIMONIALE. O ALTĂ
NOŢIUNE FRECVENT FOLOSITĂ ÎN DREPTUL CIVIL, CARE ESTE ÎN STRÎNSĂ LEGĂTURĂ CU ACEEA
DE BUNURI, ESTE CEA DE PATRIMONIU.
 PATRIMONIU

• PRIN PATRIMONIU SE ÎNŢELEGE TOTALITATEA DREPTURILOR ŞI OBLIGAŢIILOR PATRIMONIALE CARE

APARŢIN UNEI PERSOANE FIZICE SAU JURIDICE. PATRIMONIUL SE COMPUNE DIN DOUĂ LATURI,
ANUME, LATURA ACTIVĂ, FORMATĂ DIN DREPTURILE PATRIMONIALE, PRECUM ŞI LATURA PASIVĂ,
ALCĂTUITĂ DIN OBLIGAŢIILE PATRIMONIALE. AŞADAR, ÎNTRE NOŢIUNILE DE PATRIMONIU ŞI DE BUN
EXISTĂ O RELAŢIE DE TIPUL ÎNTREG-PARTE, CU PRECIZAREA CĂ BUNURILE POT FI PRIVITE FIE ÎN MOD
IZOLAT, UNUL CÎTE UNUL, FIE ÎN MOD GLOBAL, CA O UNIVERSALITATE JURIDICĂ APARŢINÎND UNEI
PERSOANE, ÎN ACEST DIN URMĂ CAZ REPREZENTÎND ÎNSĂŞI LATURA ACTIVĂ A PATRIMONIULUI
ACELEI PERSOANE.
ÎN SENS LARG, PRIN BUNURI SE DESEMNEAZĂ ATÎT LUCRURILE, CÎT ŞI DREPTURILE PRIVITOARE LA
ACESTEA.
 BUNUL –

• ÎN SENS RESTRÎNS, ESTE VALOAREA ECONOMICĂ CE ESTE UTILĂ PENTRU SATISFACEREA

NEVOILOR MATERIALE ŞI SPIRITUALE ALE OMULUI ŞI CARE ESTE SUSCEPTIBILĂ DE APROPRIERE
(ÎNSUŞIRE) SUB FORMA DREPTURILOR PATRIMONIALE.
• PATRIMONIU – TOTALITATEA DREPTURILOR ŞI OBLIGAŢIILOR PATRIMONIALE CARE APARŢIN UNEI
PERSOANE FIZICE SAU JURIDICE. PATRIMONIUL SE COMPUNE DIN DOUĂ LATURI, ANUME,
LATURA ACTIVĂ, FORMATĂ DIN DREPTURILE PATRIMONIALE ŞI LATURA PASIVĂ, ALCĂTUITĂ DIN
OBLIGAŢIILE PATRIMONIALE.
 CARACTERELE PATRIMONIULUI

1. CARACTER UNIVERSAL, DEOARECE CONȚINUTUL PATROMONIULUI ESTE O UNIVERSALITATE NELIMITATĂ,

INCLUZÂND TOATE DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE.
2. CARACTER PERSONAL: NU EXISTĂ NICI UN SUBIECT FĂRĂ PATRIMONIU, CHIAR DACĂ PASIVULACESTUIA,
DEPĂȘEȘTE ACTIVUL. ÎN CAZUL PERSOANELOR JURIDICE, ACESTA FIIND UN ELEMENT PREVĂZUT EXPRES DE COD
CIVIL
3. CARACTER OBLIGATOR – ORICE SUBIECT DE DREPT, INDEPENDENT DE CATEGORIE, DEȚIN UN OATRIMONIU
4. CARACTER UNIC - FIECARE SUBIECT DE DREPT ARE UN SINGUR PATRIMONIU, ACESTA LA RÎNDUL SĂU
CONINÂND PARTEA ACTIVĂ (DREPTURI) DAR ȘI PARTEA PASIVĂ (OBLIGAȚII)
5. CARACTER INALIENABIL -
 FUNCTIILE PATRIMONIULUI

• GAJ GENERAL AL CREDITORILOR CHIROGRAFARI

• SUBROGATIA REALA CU TITLU UNIVERSAL
• SUBROGATIA REALA CU TITLU PARTICULAR
• TRANSMISIUNEA UNIVERSALA SI CU TITLU UNIVEERSAL
 CLASIFICAREA BUNURILOR
PORNIND DE LA CONŢINUTUL ART. 455, BUNUL POATE FI DEFINIT CA LUCRU, FAŢĂ DE CARE POT EXISTA DREPTURI ŞI OBLIGAŢII PATRIMONIALE ŞI CARE
POATE FI FOLOSIT ÎN VIAŢA SOCIALĂ, PRECUM ŞI CA DREPT PATRIMONIAL.
UN LOC APARTE ÎN CODUL CIVIL ÎL OCUPĂ REGLEMENTĂRILE REFERITOARE LA ANIMALE. ART. 458 PREVEDE: „ANIMALELE NU SUNT LUCRURI. ELE SUNT
OCROTITE PRIN LEGI SPECIALE. ÎN PRIVINŢA ANIMALELOR SE APLICĂ DISPOZIŢIILE REFERITOARE LA LUCRURI, CU EXCEPŢIA CAZURILOR STABILITE DE
LEGE.
CODUL CIVIL, CLASIFICĂ BUNURILE DUPĂ CUM URMEAZĂ:
1. BUNURI AFLATE ÎN CIRCUIT CIVIL, BUNURI SCOASE DIN CIRCUIT CIVIL ŞI BUNURI LIMITATE ÎN CIRCUIT CIVIL (ART. 471);
2. BUNURI IMOBILE ŞI BUNURI MOBILE (ART. 459);
3. BUNURI DIVIZIBILE ŞI BUNURI INDIVIZIBILE (ART. 466);
4. BUNURI PRINCIPALE ŞI BUNURI ACCESORII (ART. 467);
5. BUNURI FUNGIBILE ŞI BUNURI NEFUNGIBILE (ART. 468);
6. BUNURI DETERMINATE INDIVIDUAL ŞI BUNURI DETERMINATE GENERIC (ART. 469);
7. BUNURI CONSUMPTIBILE ŞI BUNURI NECONSUMPTIBILE (ART. 470);
8. BUNURI ALE DOMENIULUI PUBLIC ŞI BUNURI ALE DOMENIULUI PRIVAT (ART. 471;
9. UNIVERSALITATE DE BUNURI(ART. 472);
10. PRODUSELE BUNURILOR/DOBÎNDIREA FRUCTELOR/ DREPTUL ACCESORIU LIMITAT / OBIECTELE DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ (473-476)
11. CONTINUTUL DIGITAL ȘI BUNUL DIGITAL (ART. 477 CC RM)
12. BANII (479 CC RM)
13. TITLURILE DE VALOARE (ART. 480, LEGEA PRIVIND SOCIETATILE PE ACTIUNI, LEGEA PRIVIND TITLURILE DE VALOARE)
14. BUNURILE CULTURALE MOBILE (ART. 481 CC RM)
PE LÂNGĂ ACESTE CATEGORII DE BUNURI, DOCTRINA CLASIFICĂ BUNURILE ÎN: BUNURI CORPORALE ŞI BUNURI INCORPORALE; BUNURI FRUGIFERE ŞI
BUNURI NEFRUGIFERE; BUNURI SESIZABILE ŞI BUNURI INSESIZABILE.
 DUPĂ REGIMUL JURIDIC AL BUNURILOR

• BUNURILE AFLATE ÎN CIRCUITUL CIVIL, BUNURILE SCOASE DIN CIRCUITUL CIVIL ŞI BUNURILE LIMITATE ÎN CIRCUITUL CIVIL
ART. 471 DIN CODUL CIVIL PREVEDE CĂ BUNURILE POT CIRCULA LIBER, CU EXCEPŢIA CAZURILOR CÂND CIRCULAŢIA LOR ESTE LIMITATĂ
SAU INTERZISĂ PRIN LEGE. ACEASTĂ NORMĂ INSTITUIE PREZUMŢIA CONFORM CĂREIA ORICE BUN POATE CIRCULA LIBER, ADICĂ POATE
FACE OBIECTUL ORICĂRUI ACT JURIDIC CIVIL, DACĂ NU EXISTĂ O INTERDICŢIE STABILITĂ DE LEGE. ESTE IMPORTANT CA LIMITAREA
CIRCULAŢIEI BUNURILOR, PRECUM ŞI INTERZICEREA CIRCULAŢIEI LOR SĂ FIE STABILITE DOAR PRIN LEGE.
TREI CATEGORII DE BUNURI DUPĂ REGIMUL CIRCULAŢIEI:
A) BUNURI CARE SE AFLĂ ÎN CIRCUITUL CIVIL GENERAL (ALIENABILE, PRESCRIPTIBILE, SESIZABILE);
B) BUNURI SUPUSE UNUI REGIM SPECIAL DE CIRCULAŢIE (MONUMENTELE, FAC PARTE DIN PATRIMONIU CULTURAL, ARMELE MUNIȚIILE,
MATERIALE EXPLOZIBILE, SUBSTANȚELE PRODUSELE PSIHOTROPE);
C) BUNURI CARE NU SE AFLĂ ÎN CIRCUITUL CIVIL.
BUNURILE CARE SE AFLĂ ÎN CIRCUITUL CIVIL GENERAL SUNT BUNURI CARE POT FI DOBÂNDITE ŞI ÎNSTRĂINATE PRIN ACTE JURIDICE. DUPĂ
CUM S-A SPUS, REGULA CONSTĂ ÎN FAPTUL CĂ BUNURILE SE AFLĂ ÎN CIRCUITUL CIVIL, PRIN URMARE LEGEA (ŞI NUMAI LEGEA) TREBUIE
SĂ PREVADĂ, ÎN MOD EXPRES, EXCEPŢIILE.
• BUNURILE AFLATE ÎN CIRCUITUL CIVIL SUNT TOATE BUNURILE ALIENABILE, CARE POT FI URMĂRITE DE CREDITORI ŞI SE
POT DOBÂNDI ŞI PIERDE PRIN PRESCRIPŢIE. ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILE, ŞI BUNURILE DIN DOMENIUL PRIVAT AL
STATULUI FAC PARTE DIN CELE CARE SE AFLĂ ÎN CIRCUITUL CIVIL. DIN CATEGORIA BUNURILOR AFLATE ÎN CIRCUITUL
CIVIL FAC PARTE BUNURILE DE CONSUM, BUNURILE DE UZ CASNIC ŞI GOSPODĂRESC ETC.
BUNURILE SUPUSE UNUI REGIM SPECIAL DE CIRCULAŢIE SUNT BUNURI CARE, DEŞI SE AFLĂ ÎN CIRCUITUL CIVIL, AU UN
REGIM SPECIAL DE CIRCULAŢIE, CU ALTE CUVINTE, AU O CIRCULAŢIE LIMITATĂ. BUNURILE LIMITATE ÎN CIRCUITUL CIVIL
POT FI DOBÂNDITE, DEŢINUTE, FOLOSITE ŞI ÎNSTRĂINATE ÎN CONDIŢIILE PREVĂZUTE DE LEGE.
• IN PRINCIPIU, RESTRICŢIILE CARE PRIVESC CIRCULAŢIA BUNURILOR SE POT REFERI LA SUBIECTELE DE DREPT, CARE LE POT
DOBÂNDI ŞI ÎNSTRĂINA, ORI LA CONDIŢIILE DE ÎNCHEIERE A ACTELOR JURIDICE CU ACESTE BUNURI. DE EXEMPLU,
CONFORM PREVEDERILOR LEGII PRIVIND REGIMUL ARMELOR ŞI AL MUNIŢIILOR CU DESTINAŢIE CIVILĂ ASUPRA
ARMELOR ŞI MUNIŢIILOR AFERENTE (ANUME ACESTEA AVÂND O CIRCULAŢIE LIMITATĂ) POATE FI DOBÂNDIT DE
PERSOANELE FIZICE CARE AU ATINS VÂRSTA DE 18 ANI ŞI CĂRORA NU LE ESTE CONTRAINDICATĂ, DIN PUNCT DE
VEDERE MEDICAL, MÂNUIREA ARMELOR. LA FEL AU CIRCULAŢIE LIMITATĂ MONUMENTELE, ADICĂ BUNURILE CE FAC
PARTE DIN PATRIMONIUL CULTURAL.
• BUNURILE CARE NU SE AFLĂ ÎN CIRCUITUL CIVIL SUNT BUNURI CARE NU POT FACE OBI¬ECTUL ACTELOR
JURIDICE. BUNURILE SCOASE DIN CIRCUITUL CIVIL SUNT INALIENABILE, ADICĂ NU POT FI ÎNSTRĂINATE. SUNT
SCOASE DIN CIRCUITUL CIVIL:
§ LUCRURILE CARE, PRIN NATURA LOR, NU SUNT SUSCEPTIBILE DE APROPIERE, SUB FORMA DREPTULUI DE
PROPRIETATE SAU A ALTOR DREPTURI REALE, CUM AR FI: AERUL, APELE CURGĂTOARE, SPAŢIUL COSMIC ETC;
§ BUNURILE DOMENIULUI PUBLIC ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILE ART. 471 ALIN. (1) DIN CODUL CIVIL;
§ ALTE CATEGORII DE BUNURI CARE, PRIN LEGE, SUNT SCOASE DIN CIRCUITUL CIVIL.
• BUNURILE DIN DOMENIUL PUBLIC SUNT INALIENABILE, INSESIZABILE, IMPRESCRIPTIBILE
• IN PROPRIETATEA STATULUI POT FI BUNURI DIN DOMENIU PUBLIC DAR ȘI DIN CEL PRIVAT: TERENURI,
CONSTRUCȚII ETC. CU PRIVIRE LA CARE POT FI ÎNCHEIATE ACTE JURIDICE DE ÎNSTRĂINARE.
 DUPĂ NATURA ȘI POSIBILITATEA MIȘCĂRII LOR
BUNURI MOBILE SI IMOBILE
• IMOBILE SUNT BUNURILE CARE AU O AŞEZARE FIXĂ ŞI STABILĂ ȘI PERMANENTĂ, CUM AR FI PĂMÂNTUL, CLĂDIRILE ŞI, ÎN GENERE, TOT
CEEA CE ESTE DURABIL LEGAT DE SOL.
MOBILE SUNT BUNURILE CARE NU AU O AŞEZARE FIXĂ ŞI STABILĂ, FIIND SUSCEPTIBILE DE DEPLASARE DE LA UN LOC LA ALTUL, FIE PRIN
EL ÎNSELE, FIE CU CONCURSUL UNEI FORŢE STRĂINE.
ELE POT FI 1. IMOBILE DUPĂ NATURA LOR (TERENURI, IZVOARE, PLANTAȚII CU RĂDĂCINI, CONSTRUCȚII)
• 2. IMOBILE DUPĂ DESTINAȚIA LOR (BUNURI MOBILE CARE FICTIV SUNT RECUNOSCUTE IMOBILE: CĂRĂMIZI, MATERIALE ADUSE PT
UTILIZAREA ÎN LOCUL CELOR VECHI)
• 3. IMOBILE PRIN OBIECTUL LA CARE SE APLICĂ (TOATE DREPTURILE CU PRIVIRE LA BUNURILE IMOBILE DOBÂNDESC CALIFICATIVUL DE BUN
IMOBIL, ȘI SE SUPUN REGIMULUI BUNURILOR IMOBILE)
• LA TRANSFERUL DREPTULUI DE PRORPIETATE, ACESTEA POT FI SUPUSE ÎNREGISTRĂRII OBLIGATORII ORGANULUI CADASTRAL
• CLASIFICAREA BUNURILOR ÎN IMOBILE ŞI MOBILE SE ÎNTEMEIAZĂ, ÎN PRINCIPIU, PE DIFERENŢA DE NATURĂ FIZICĂ EXISTENTĂ ÎNTRE
BUNURILE MOBILE ŞI CELE CARE SE CARACTERIZEAZĂ PRIN FIXITATE. SPUNEM ÎN PRINCIPIU, FIINDCĂ IMOBILE, DUPĂ NATURA LOR, SUNT
ÎN CEA MAI MARE PARTE DOAR BUNURILE ENUMERATE
 BUNURI MOBILE

• BUNURILE CARE SE DEPLASEAZĂ SINGURI POT FI STRĂMUTATE PRIN INTERMEDIUL TERȚEI FORȚE FĂRĂ A ÎȘI SCHIMBA
DESTINAȚIA ȘI VALOAREA
• ELE POT FI: 1. MOBILE PRIN NATURA LOR
• 2. MOBILE PRIN ANTICIPAȚIE (RECOLTA)
• 3. MOBILE PRIN LEGE (DREPTURILE CU PRIVIRE LA BUNURILE MOBILE)
•IMPORTANȚA CLASIFICĂRII:
•A) PENTRU A DELIMITA MODUL ȘI MOMENTUL TRANSMITERII DREPTULUI DE PROPRIETATE, ASTFEL ÎN CAZUL BUNURILOR IMOBILE, DREPTUL DE PROPRIETATE SE TRANSMITE DIN
MOMENTUL ÎNREGISTRĂRII LA CADASTRU, PE CÂND LA BUNURILE MOBILE DIN MOMENTUL REMITERII BUNULUI
•B) ÎN MATERIA DREPTULUI FAMILIEI, LA ÎNSTRĂINAREA BUNURILOR IMOBILE ESTE NECESARĂ ACORDUL EXPRES AL CELUILALT SOȚ, IAR ÎN CAZUL CELOR MOBILE – ACORDUL SE
PREZUMĂ
•C) ÎN MATERIE DE GARANȚII, DACĂ ÎN CALITATE DE GARANȚIE REALĂ A EXECUTĂRII OBLIGAȚIILOR SE TRANSMITE UN BUN IMOBIL, ACTUL JURIDIC E NUMIT IPOTECĂ, ÎN
CAZUL CELOR MOBILE – GAJ
•D) ÎN MATERIE PROCEDURALĂ – ÎN CAZUL ÎN CARE LITIGIUL SE REFERĂ LA UN BUN IMOBIL, VA FI APLICATĂ COMPETENȚA EXCEPȚIONALĂ. ACEASTĂ PROCEDURĂ SE REFERĂ
ȘI LA DREPTUL INTERNAȚIONAL PRIVAT.
 DUPĂ CORELAȚIA DINTRE ELE
BUNURI PRINCIPALE
BUNURI ACCESORII (ART. 467 CC)
• BUNURI PRINCIPALE – ACELE CARE POT EXISTA FĂRĂ IMPLICAREA ALTORA,
• BUNURI ACCESORII – ACELE BUNURI CARE SUNT DESTINATE ÎN MOD PERMANENT ÎNTREBUINȚĂRII ECONOMICE A
UNUI ALT BUN ȘI E LEGAT DE ACESTA PRIN DESTINAȚIE COMUNĂ.
• TOATE BUNURILE SUNT PRINCIPALE, DECÎT DOAR ÎN CAZUL ÎN CARE LEGEA SAU PRIN ACORDUL PĂRȚILOR ESTE
STABILIT ALTFEL.
• PENTRU A STABILI CORELAȚIA ÎNTRE ELE ESTE NECESARĂ ÎNTRUNIREA A TREI CARACTERE:
• A) EXISTENȚA UNEI LEGĂTURI ECONOMICE
• B) BUNUL ACESORIU E DESTINAT ÎN MOD PERMANENT ÎNTREBUINȚĂRII CELUI PRINCIPAL
• C) AMBELE TREBUIE SĂ APARȚINĂ ACELUIAȘI PROPRIETAR
 CORELAȚIA ÎNTRE BUNUL PRINCIPAL ȘI ACCESORIU E
DETERMINATĂ DE PRINCIPIUL - SOARTA BUNULUI
ACCESORIU URMEAZĂ SOARTA BUNULUI PRINCIPAL
• ÎN CAZUL ÎN CARE AR FI CORELATE DOUĂ BUNURI PRINCIPALE DINTRE CARE UNUL E IMOBIL, BUNUL PRINCIPAL
VA FI MEREU BUNUL IMOBIL
• ÎN CAZUL ÎN CARE CÂND SUNT DOUĂ BUNURI IMOBILE DINTRE CARE UNUL E TEREN, TERENUL AR FI BUN
PRINCIPAL.
• ACESTE REGULUI ÎNSĂ , PRIN ACORDUL LIBER EXPRIMAT AL PĂRȚILOR POATE FI MODIFICAT, ASTFEL ACESTEA
AVÂND DREPTUL SĂ DEROGE DE LA ELE STABILIND UN ALT REGIM.
• IMPORTANȚA:
• A) STABILIREA ȘI DETERMINAREA CU CLARITATE CARE AR FI SOARTA UNUI BUN DESTINAT UTILIZĂRII ALTUI BUN;
• B) ÎN MATERIA OBLIGAȚIILOR, ÎN CAZUL ÎN CARE O PERSOANA AR DATORA UN BUN PRINCIPAL, DE DATORIA LUI
ȚINE SĂ TRANSMITĂ ȘI BUNUL ACCESORIU
 DUPĂ POSIBILITATEA ÎMPĂRȚIRII
BUNURILE DIVIZIBILE ŞI BUNURILE INDIVIZIBILE ART. 466
CC RM
IMPORTANTA:
1. ÎN MATERIE DE PARTAJ, ÎN CAZUL ÎMPĂRȚIRII PROPRIETĂȚII COMUNE
2. ÎN CADRUL OBLIGAȚIILOR CU PLURALITATE DE SUBIECȚI – OBLIGATIILE SOLIDARE ȘI PE COTE PĂRȚI

A) ÎN CAZUL ÎN CARE OBLIGAȚIA DATORATĂ POATE FI DIVIZATĂ, EXECUTAREA POATE FI EFECTUATĂ PE

COTE PĂRȚI
ÎN CAZUL IMPOSIBILITĂȚII DIVIZĂRII OBLIGAȚIEI DATORATE VA FI UNA SOLIDARĂ, PUTÂND FI
EXECUTATĂ INTEGRAL DE UNU DINTRE DEBITORI, ACESTA ULTERIOR FIIND ÎN DREPT DE A ACȚIONA
CEILAȚI DEBITORI PRIN ACȚIUNI DE REGRES.
 DUPĂ DETERMINAREA BUNULUI
1. DE GEN (SE DETERMINĂ PRIN ÎNSUȘIRI COMUNE)
2. INDIVIDUALE (PRIN SEMNE CARACTERISTICE DOAR LOR)
BUNURI DE GEN POT FI – DE GEN PRIN NATURA LOC
COD CIVIL ADMITE SITUAȚIA CÂND PĂRȚILE AR PUTEA SCHIMBA REGIMUL JURIDIC AL LOR,
ATRIBUIND LA BUNURI DE GEN ȘI PE CELE INDIVIDUAL DETERMINATE ȘI INVERS
IMPORTANȚA:
• A) PRIVIND MOMENTUL DE TRANSMITERE DREPTULUI DE PROPRIETATE
• B) PRIVIND RISCUL PIEIRII FORTUITE. REGULA GENERALĂ – RISCUL PIEIRII FORTUITE MEREU ÎL
SUPORTĂ PROPRIETARUL. ÎN CAZUL BUNURILOR DE GEN RISCUL APARȚINE PERSOANEI CARE
ESTE OBLIGAT SĂ ÎL TRANSMITĂ CĂTRE CREDITOR.
 DUPĂ POSIBILITATEA CONSUMĂRII
A) CONSUMPTIBILE
B) INCOSUMPTIBILE
• IMPORTANȚA:
1. PENTRU A STABILI CĂROR CATEGORII DE CONTRACTE POT FI ATRIBUITE BUNULUI
2. ÎN CAZUL BUNURILOR CONSUMPTIBILE TRANSMISE ÎN FOLOSINȚĂ – CONTRACT DE
ÎMPRUMUT, ÎN CAZUL BUNURILOR INCONSUMPTIBILE – CONTRACT COMODAT (FOLOSINȚA
GRATUITA A BUNULUI CU RESTITUIREA ACELUIAȘI BUN)
 BANII
TITLURILE DE VALOARE
• LEGEA PRIVIND PIATA DE CAPITAL NR. 171 DIN 11.07.2012