@ 2019 Theo Anghel

@ 2019 Quariturn Publishers

Regatul inocenfilor
Acest volum este g operl de ficliune.
Orice asemdnare cu persoane, locuri sau evenimente reale este
intdmpli,toare.
Este interzisi reprodugerea totali sau pa4iale a textelor, - cartea int6.i
pe orice suport, tipirit sau dightal, fbrl acordul delinitorului drep-
turilor de autor.

Quantum Publishers
www. quantumpublishers. ro THEO ANGHEL
VAnziri : v anzafi@ quantumpublishers. ro
Eniail: offi ce@quantumpublishers.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAniei

ANGHEL, THEO
Regatul inocenlilor / Theo Anghel. - Domneqti : Quantum Publishers,2019-

vol.
ISBN 978-606-8 862 -82-8
Cartea I : Regatul inocenlilor. - 2019. - ISBN 978-606-5862-79-8

827.t35.r

Tipirit in RomAnia

()I]AN TLI M
 .,i** fr","d:*t

era. Iar eu incepeam si simt gustul amar al ingelitoriei la c.fifros

nicicAteva clipe dupi ce consimlisem si fiu unul dintre
pionii ei esenliali.
Intrasem in salonul elfilor ca Nayan Toril, sperdnd si md 7
bucur de ultima cin6 alituri de gazdele noastre gi, printr-o
nebuneasci risucire a ilelor fatalitdlii, urma si ies ca Nayan
ryJ-H'
de Esrendell. Era zguduitor si simt ci nu cAqtigasem nimic, b2
ci pierdusem gi pufinul pe care il aveam. Ca Nayan Toril ryJ'H"
reprezentam ceva, ca Nayan de Esrendell, nimic.
Mullumiti firii incipifAnate moEtenite de la tata, Hb
clczniidejdea n-a apucat si mugte prea mult din mine, cici ryJ-H'
chipurile dragi ale pirintelui gi fralilor mei mi-au apirut
inaintea ochilor minfii. Trebuia sd-i salvez cu orice pref. -rrr.,
Irr suflctele mamei, Satyei gi al lui Ishaan nu aveau si-gi YJ'H"
girseasci linigtea pAni cdnd Nadas nu-qi didea ultima
suflare in chinuri.
Acea mami a tuturor zeIlor trebuia si-qi intoarci
yl'H, 273

odati privirile spre durerea Torililor, gi si-mi ingiduie si

rizbun tihna spulberati de strigoii care torturau inima
blestematului de Nadas.
Degetele mi s-au strins in pumn, iar unghiile mi-au
stripuns carnea podului palmei.
bine? mi cerceti Saelind cu luare aminte.
- EEti
Niciodati n-am fost mai bine, am mintit.
-

Cite;te continuarea in cartea a doua a seriei

354
 ryJ-H'

Familia mea nu se deosebea prea mult de celelalte din

Arnor. O duceam binigor, chiar daci in jurul mesei se
adunau de trei ori pe zi nicr mai mult, nici mai pufin de
paisprezece persoane: ma.rna, tata gi doisprezece copii.
Am spus ci familia mea nu se deosebea prea mult de
celelalte... Hrn! Aga imi plicea mie si cred, deqi vecinii
nogtri ii porecliseri pe pirinfii mei Iepurele gi lepuroaica,,
din motive evidente. Khalu, fratele meu mai mare, care acum
era departe de'noi, in serviciul regelui Samarth, la distanti'
de cinci state, ne spusese odati cd, din cdte igi amintea el, nu
trecuse anul firi ca mzuna si mai nasci inci un copil.
Ai mei se iubeau din cale-afari, gi nu spun asta doar
pentru cd aveau o casi plind de copii, ci pentru ci intre ei era
o comuniune ie m-a fbcut si-mi doresc ca atunci cAnd aveam
si mi cisitoresc si am acelagi tip de relaJie cu sortitul meu.
Pe vremuri, plrinlii lor - bunicii mei - se vizitau des gi,
cu timpul, intre cei doi tineri s-a infiripat o iubire tandr6, ce
nu gi-a pierdut din cdlduri nici dupd doudzeciqi gase de ani
de'cdsnicie. Umbli vorba ci primul lor copil, Khalu, fratele
meu cel mai mare, s-ar fi niicut la mai.pugin de noui luni
drrpi nunti,lucr-u nemaiauzit prin pn4ile locului, dar, cum
ai mei erau deja o familie, n-au mai fost luafi la intrebiri.
Toati lumea a inchis ochii, binecuvAntAndu-i gi dorindu-;
 oxy-7.yf ;'-.-.t,.JifJ. - "..aV1-ea i*7ai
-/,ei, l+4L
'. // lJ
^N-,

aplecat spre negustorie decit spre artarizboiului, a$a cum

le o viali plini. Bineinleles ci acum, cunoscdndu-i, nu mi erau majoritatea nobililor, se asigura cdr niciunuia dintre
miri deloc ci nu gi-au putut line hainele pe ei pAni dupi noi nu-i lipsea nimic. Aveam haine colorate gi strdlucitoare,
cd'sitorie. CAnd eram *ice, *i se pdrea dezgustitor si-l
a$a cum ne cerea statutul, cdliream armdsari focoqi qi, cdnd
vid pe Iata caprinzAnd talia mamei cu bralul siu puternic mergeam in viziti, trisura noastri somptuoasi era urmatd
Ei siiutAnd-o afectuos in spatele
urechii. Dar am crescut qi
de patru servitori purtdnd pe haine emblema casei Toril,
mi-a venit mintea la cap. Mi se par driguli.
trei cipilAni infioritoare de bestii cu ochi rogii, fiecare
Lui Khalu i-au urmat incd qapte biiefi, Chandan, Kalian,
privind in altd direcfie, sugerdnd cd Torilii sunt mereu pizili
Kiran, Bimal, Chaka, gemenii Aghor gi, cel care poarti cu
la Sud, Est gi Vest, pe cAnd Nordul se afla in grija a doui
mdndrie numele tatilui nostru, Ishaan, apoi, ca un fhcut,
sibii incrucigate; dindirdtul intregului desen aplteao coadi
Torilii s-au pricopsit cu patru fete, Gita, Yanti, eu - Nayan
ca de dragon care imbrifiga totul. Aceiaqi servitori ce-gi
gi mezina Satya.
dideau sufletul alergAnd in urma trisurii deveneau dintr-
Tata, boier Ishaan Toril, cum era cunoscut in oraq, avea
odati, dupi ce ne intorceam pe domeniul Toril, bucitari,
un statut neobiEnuit printre cele deja stabilite de rinduiala
fierari, croitori, seceritori, cameriste qi orice mai era nevoie'
regatului. Prin naEtere, era nobil, clasa conducitoare in
Uram din risputeri convenienlele in spatele cirora
Ainor, supus doar regelui Erfenorului, ins[, cu timpul, se ascundeau toli in orag, temAndu-se parci si se arate
familia i se mirise gi efortul de a hrlni atitea guri il adusese
a$a cum erau. De indati ce por{ile mari ale castelului se
periculos de aproape de pragul siriciei' Cum banul fiicea
inchideau in urma mea, separAndu-mi de superficialitatea
iegea prin linuiurile noastre, casa Ishaan a fost indepLttatS'
societifii, aruncam cAt colo rochiile din lesituri grele, imi
din cercul celor care lineau frdiele Arnorului, Asta nu l-a
descAlceam coafurile complicate pe care mama mi le frcea
deranjat cAtugi de pulin pe tata, ci, dimpotrivdL, i-a oferit
cu multi migali, il incilecam pe Abas, armisarul cu piele
mai mult timp pe care si-l petreaci ingrijindu-se de nevoile
ca de jiratec, diruit mie de bunicul Tanay, gi il dezlegam pe
familiei. Culmea, despre faptul ci am fi fost siraci aluzeam
Oscior, lupul cu care ne-am pomenit intr-o zi in bucdtirie
intotdeauna de la al1ii, fiindci noi nu ne consideram
rozdnd cu vioiciune la un os de viti pe care Yamal voia si-l
astfel. Eram mulpmili in universul nostru, alituri de
foloseasci la supiL, gi goneam pe cAmpurile silbiticite ale
pulinii slujitori pe care tata Ei-i mai putea permite 9i cei
domeniului, sanctuarul meu la fel de neimbldnzit ca mine.
ia1i"u prieieni de nndejde ai familiei, des invitali la mesele
Mama imi striga exasperati si mi intorc, promif6ndu-
copioa-se gltite de Yamal, cea mai priceputi bucitlreasi din
mi o bitaie buni dacd indrlzneam si n-o ascult. Nu mi
cinci stat!. intre zidurile castelului moqtenit de tata de la
lovise niciodatl, qi qtiam ci n-o s-o faci indiferent cdt de
bunicii Toril risunau cAt era ziua de lungiL, 9i uneori tdrzi's'
mult o exasperam cu impetuozitatea celor gaptesprezece
in noapte, vocile sufletelor ce-gi g[siseri aici un cimin'
ani pe care ii implinisem cu citeva luni in urmi, imi repeta
Mama, Brinda Tanay, devenit[ Brinda Toril dupi
de mai multe ori pe zi, sperdnd cumva ca ideile ei si se
cdsitorie, unica fiici a boierului Tanay, sfetnicul fostului
agafe de congtiinla mea, ci era vremea si mi mafi:lrizez, ch
rege, tatdl lui Samarth, actualul conducitor al Erfenorului'
in curdnd aveam si devin femeie, gi ci se cuvenea si mi
diiila treburile casnice cu mAnd de fier, in timp ce tata, mai
 oxy-7.yf ;'-.-.t,.JifJ. - "..aV1-ea i*7ai
-/,ei, l+4L
'. // lJ
^N-,

aplecat spre negustorie decit spre artarizboiului, a$a cum

le o viali plini. Bineinleles ci acum, cunoscdndu-i, nu mi erau majoritatea nobililor, se asigura cdr niciunuia dintre
miri deloc ci nu gi-au putut line hainele pe ei pAni dupi noi nu-i lipsea nimic. Aveam haine colorate gi strdlucitoare,
cd'sitorie. CAnd eram *ice, *i se pdrea dezgustitor si-l
a$a cum ne cerea statutul, cdliream armdsari focoqi qi, cdnd
vid pe Iata caprinzAnd talia mamei cu bralul siu puternic mergeam in viziti, trisura noastri somptuoasi era urmatd
Ei siiutAnd-o afectuos in spatele
urechii. Dar am crescut qi
de patru servitori purtdnd pe haine emblema casei Toril,
mi-a venit mintea la cap. Mi se par driguli.
trei cipilAni infioritoare de bestii cu ochi rogii, fiecare
Lui Khalu i-au urmat incd qapte biiefi, Chandan, Kalian,
privind in altd direcfie, sugerdnd cd Torilii sunt mereu pizili
Kiran, Bimal, Chaka, gemenii Aghor gi, cel care poarti cu
la Sud, Est gi Vest, pe cAnd Nordul se afla in grija a doui
mdndrie numele tatilui nostru, Ishaan, apoi, ca un fhcut,
sibii incrucigate; dindirdtul intregului desen aplteao coadi
Torilii s-au pricopsit cu patru fete, Gita, Yanti, eu - Nayan
ca de dragon care imbrifiga totul. Aceiaqi servitori ce-gi
gi mezina Satya.
dideau sufletul alergAnd in urma trisurii deveneau dintr-
Tata, boier Ishaan Toril, cum era cunoscut in oraq, avea
odati, dupi ce ne intorceam pe domeniul Toril, bucitari,
un statut neobiEnuit printre cele deja stabilite de rinduiala
fierari, croitori, seceritori, cameriste qi orice mai era nevoie'
regatului. Prin naEtere, era nobil, clasa conducitoare in
Uram din risputeri convenienlele in spatele cirora
Ainor, supus doar regelui Erfenorului, ins[, cu timpul, se ascundeau toli in orag, temAndu-se parci si se arate
familia i se mirise gi efortul de a hrlni atitea guri il adusese
a$a cum erau. De indati ce por{ile mari ale castelului se
periculos de aproape de pragul siriciei' Cum banul fiicea
inchideau in urma mea, separAndu-mi de superficialitatea
iegea prin linuiurile noastre, casa Ishaan a fost indepLttatS'
societifii, aruncam cAt colo rochiile din lesituri grele, imi
din cercul celor care lineau frdiele Arnorului, Asta nu l-a
descAlceam coafurile complicate pe care mama mi le frcea
deranjat cAtugi de pulin pe tata, ci, dimpotrivdL, i-a oferit
cu multi migali, il incilecam pe Abas, armisarul cu piele
mai mult timp pe care si-l petreaci ingrijindu-se de nevoile
ca de jiratec, diruit mie de bunicul Tanay, gi il dezlegam pe
familiei. Culmea, despre faptul ci am fi fost siraci aluzeam
Oscior, lupul cu care ne-am pomenit intr-o zi in bucdtirie
intotdeauna de la al1ii, fiindci noi nu ne consideram
rozdnd cu vioiciune la un os de viti pe care Yamal voia si-l
astfel. Eram mulpmili in universul nostru, alituri de
foloseasci la supiL, gi goneam pe cAmpurile silbiticite ale
pulinii slujitori pe care tata Ei-i mai putea permite 9i cei
domeniului, sanctuarul meu la fel de neimbldnzit ca mine.
ia1i"u prieieni de nndejde ai familiei, des invitali la mesele
Mama imi striga exasperati si mi intorc, promif6ndu-
copioa-se gltite de Yamal, cea mai priceputi bucitlreasi din
mi o bitaie buni dacd indrlzneam si n-o ascult. Nu mi
cinci stat!. intre zidurile castelului moqtenit de tata de la
lovise niciodatl, qi qtiam ci n-o s-o faci indiferent cdt de
bunicii Toril risunau cAt era ziua de lungiL, 9i uneori tdrzi's'
mult o exasperam cu impetuozitatea celor gaptesprezece
in noapte, vocile sufletelor ce-gi g[siseri aici un cimin'
ani pe care ii implinisem cu citeva luni in urmi, imi repeta
Mama, Brinda Tanay, devenit[ Brinda Toril dupi
de mai multe ori pe zi, sperdnd cumva ca ideile ei si se
cdsitorie, unica fiici a boierului Tanay, sfetnicul fostului
agafe de congtiinla mea, ci era vremea si mi mafi:lrizez, ch
rege, tatdl lui Samarth, actualul conducitor al Erfenorului'
in curdnd aveam si devin femeie, gi ci se cuvenea si mi
diiila treburile casnice cu mAnd de fier, in timp ce tata, mai
 r/4f, *n 7.'S "{ ;'.* - t u,/'l'?r .. dl:J aa i*S a}

prezintonorabil inaintea primului pelitor pe care tata urma atirndndu-i in guvile dezordonate pe ldngi obraji. CAteva
zlle n-a avut chef de vorbi, dar apoi, observdnd privirile
si-l primeascd penl"ru mine.
noastre suspicioase agdlate de chipul ei frumos, a redevenit
Gindul ci vreun tAnir nobil al oraEului ar fi fost atAt de
sufletul casei.
nitAng incAt si mi doreasci pe mine de so{ie md amuza'
Serios! Daci ag fi fost biiat, nu mi-ag fi dorit si am de-a
Totugi, in ciuda faptului ci
uitarea presirase impicare
face cu cineva ca mine. Surorile mele mai mari, Gita 9i
in sufletele tuturor, intre familia noastri qi a tAndrului Aro
Nadas s-a creat pe nesimfite o tensiune muti. De cAte ori
Yanti, reugiserd sl fenteze cu dibicie tentativele lui Adain,
ne intilneam prin orag sau la vreo petrecere, ne priveau cu
sfetnicul tatei, de a le cipitui gi de a le vedea duse la casele
o uri suculentl, cu adevirat infricoEitoare. La una dintre
lor. Nu le puteam blama. Pretendenlii ce-qi aqternuseri
seratele date de unul dintre prietenii de nidejde ai tatei, am
4 sufletele gi averile la picioarele lor erau cu tolii nigte mucoqi
avut ocazia si simt pe propria piele veninul frustrdrii lui Aro.
cu pretentii de bdrbaqi.
Cu picioarele umflate in pantofii nogtri noi, eu gi Yanti
imi amintesc o sceni teribili, petrecuti cu cAteva luni
ne-am retras pe teras5., cu gAndul si ne descillim gi si ne
in urmi. Aro, fiul nobilului Nadas, se prezentase la noi
ricorim tilpile pe piatra rece. Imediat, o gagci de patru tineri,
chiar in ziua c?nd Yanti a implinit optsprezece ani' PAni si
printre care l-am recunoscut Ei pe Aro, ne-a inconjurat.
deschidl gura, crezuser[m cu tolii ci avea $anse s-o dea pe
Am prins palma surorii mele mai mari gi am strdns-o
spate pe cea mai mofturoasd dintre Torili' dar, de indati ce
cu forli. Apucaserim deja si ne desc6l!5m gi, pentru ci
a ficut-o qi i-am perceput tonul superior, care insinua ci
era impotriva etichetei si faci aga ceva in public, am tras
familia sdrmani a unui nobil scipitat ar fi trebuit s[ se simti
onorati de perspectiva unei inrudiri cu el, s-a pornit haosul.
incillirile cu degetele picioarelor sub poalele lungi ale
rochiilor, apoi ne-am pozilionat deasupra lor ca nigte clogti
Yanti are o limbi asculiti gi un spirit antrenat asiduu
care igi protejau ouile.
in biblioteca familiei, astfel c[ i-a servit tAnirului o serie
de replici care l-au determinat si se roteasci pe cllcdie 9i - Ah! Ia te uiti! Fetele Iepuroaicei! exclami Aro cu un
licdr dugminos in ochii verzi.
si plriseasci domeniul roqu ca o pltldgici' Orice dubii
am fi avut ci sora mea fbcuse o greqeali respingAnduJ Mi se ridica pirul de pe ceafb cind auzeam pe cineva
atdt de categoric a dispirut cdnd tAnirul s-a plAns tatilui
vorbind astfel despre mama, dar de data aia, simlind
siu, iar acesta, lezat, a trimis vorbi regelui, solicitAndu-i primejdia in aer, mi-am mugcat obrajii qi mi-am inghilit
permisiunea de a-i cere satisfaclie tatei. Asta insemna duel, cuvintele. Am privit-o scurt pe Yanti, avertizdnd-o si-gi
pistreze sigefile de pe limbi pentru ea micar de data asta.
iar pirintele meu era genul care nu reugea sl impungi o
Sunteli sigure ci toli copiii Toril sunt ai boierului
finti din paie, complet imobili, nici daci era la jumitate de -
Ishaan? continui Aro, rAnjind.
metru distanli de nasul lui.
Se apropie de noi gi ne privi de aproape.
Habar nu am cum de lupta n-a mai avut loc, dar se
poate si fi avut legituri cu faptul ci mama a plecat intr-o - Yanti seamini cu boierul, dar tu, Nayan, nu. Culoarea
asta de pia ochii 6gtia cu luciri ca de aur. .. Ce zici, Nazul, se
dimineafi pe ascuns, iegind pe poarta servitorilor, qi s-a
intoarse Aro spre unul dintre inso{itorii sdi, parci seamini
intors &ry6 prinz, tulburati, cu fruntea palidi 9i cu pirul

ll
 r/4f, *n 7.'S "{ ;'.* - t u,/'l'?r .. dl:J aa i*S a}

prezintonorabil inaintea primului pelitor pe care tata urma atirndndu-i in guvile dezordonate pe ldngi obraji. CAteva
zlle n-a avut chef de vorbi, dar apoi, observdnd privirile
si-l primeascd penl"ru mine.
noastre suspicioase agdlate de chipul ei frumos, a redevenit
Gindul ci vreun tAnir nobil al oraEului ar fi fost atAt de
sufletul casei.
nitAng incAt si mi doreasci pe mine de so{ie md amuza'
Serios! Daci ag fi fost biiat, nu mi-ag fi dorit si am de-a
Totugi, in ciuda faptului ci
uitarea presirase impicare
face cu cineva ca mine. Surorile mele mai mari, Gita 9i
in sufletele tuturor, intre familia noastri qi a tAndrului Aro
Nadas s-a creat pe nesimfite o tensiune muti. De cAte ori
Yanti, reugiserd sl fenteze cu dibicie tentativele lui Adain,
ne intilneam prin orag sau la vreo petrecere, ne priveau cu
sfetnicul tatei, de a le cipitui gi de a le vedea duse la casele
o uri suculentl, cu adevirat infricoEitoare. La una dintre
lor. Nu le puteam blama. Pretendenlii ce-qi aqternuseri
seratele date de unul dintre prietenii de nidejde ai tatei, am
4 sufletele gi averile la picioarele lor erau cu tolii nigte mucoqi
avut ocazia si simt pe propria piele veninul frustrdrii lui Aro.
cu pretentii de bdrbaqi.
Cu picioarele umflate in pantofii nogtri noi, eu gi Yanti
imi amintesc o sceni teribili, petrecuti cu cAteva luni
ne-am retras pe teras5., cu gAndul si ne descillim gi si ne
in urmi. Aro, fiul nobilului Nadas, se prezentase la noi
ricorim tilpile pe piatra rece. Imediat, o gagci de patru tineri,
chiar in ziua c?nd Yanti a implinit optsprezece ani' PAni si
printre care l-am recunoscut Ei pe Aro, ne-a inconjurat.
deschidl gura, crezuser[m cu tolii ci avea $anse s-o dea pe
Am prins palma surorii mele mai mari gi am strdns-o
spate pe cea mai mofturoasd dintre Torili' dar, de indati ce
cu forli. Apucaserim deja si ne desc6l!5m gi, pentru ci
a ficut-o qi i-am perceput tonul superior, care insinua ci
era impotriva etichetei si faci aga ceva in public, am tras
familia sdrmani a unui nobil scipitat ar fi trebuit s[ se simti
onorati de perspectiva unei inrudiri cu el, s-a pornit haosul.
incillirile cu degetele picioarelor sub poalele lungi ale
rochiilor, apoi ne-am pozilionat deasupra lor ca nigte clogti
Yanti are o limbi asculiti gi un spirit antrenat asiduu
care igi protejau ouile.
in biblioteca familiei, astfel c[ i-a servit tAnirului o serie
de replici care l-au determinat si se roteasci pe cllcdie 9i - Ah! Ia te uiti! Fetele Iepuroaicei! exclami Aro cu un
licdr dugminos in ochii verzi.
si plriseasci domeniul roqu ca o pltldgici' Orice dubii
am fi avut ci sora mea fbcuse o greqeali respingAnduJ Mi se ridica pirul de pe ceafb cind auzeam pe cineva
atdt de categoric a dispirut cdnd tAnirul s-a plAns tatilui
vorbind astfel despre mama, dar de data aia, simlind
siu, iar acesta, lezat, a trimis vorbi regelui, solicitAndu-i primejdia in aer, mi-am mugcat obrajii qi mi-am inghilit
permisiunea de a-i cere satisfaclie tatei. Asta insemna duel, cuvintele. Am privit-o scurt pe Yanti, avertizdnd-o si-gi
pistreze sigefile de pe limbi pentru ea micar de data asta.
iar pirintele meu era genul care nu reugea sl impungi o
Sunteli sigure ci toli copiii Toril sunt ai boierului
finti din paie, complet imobili, nici daci era la jumitate de -
Ishaan? continui Aro, rAnjind.
metru distanli de nasul lui.
Se apropie de noi gi ne privi de aproape.
Habar nu am cum de lupta n-a mai avut loc, dar se
poate si fi avut legituri cu faptul ci mama a plecat intr-o - Yanti seamini cu boierul, dar tu, Nayan, nu. Culoarea
asta de pia ochii 6gtia cu luciri ca de aur. .. Ce zici, Nazul, se
dimineafi pe ascuns, iegind pe poarta servitorilor, qi s-a
intoarse Aro spre unul dintre inso{itorii sdi, parci seamini
intors &ry6 prinz, tulburati, cu fruntea palidi 9i cu pirul

ll
 r
/f{/€- r\{i!/r*!
cu taicl-tu. I-o fi tras-o Iepuroaicei?
Hohotele de rAs ale celorlalli m-au activat, in ciuda
efortului de a-mi linea firea.
TAmpitule! am explodat. Chandan are ochii 9i pdrul ca
- cum imi sfArAiau cilcAiele pe holurile cetilii cdnd il auzeam
al meu, gi amAndoi seminim cu bunicul Toril'
Yanti, de ce te obosegti? Trebuie
- Nayan, mi smuci
explici ceva prostinacului de Nadas? $i cAnd ml
lepadatura asta a indriznit si-mi ceari mina!
Ochii bliatului aruncari fulgere inspre sora mea, dupi
care, sub impulsul unui gAnd tainic, rdnji sardonic' Se
inv6rti in ceri, plimbAndu-qi privirile pe siluetele noastre
sufocate in corsetele rochiilor. Se opri in dreptul lui Yanti'
apropiindu-gi chipul de al ei atAt de mult, incAt virfurile
nasurilor mai aveau pulin 9i li se atingeau'
I - O si ave[i al treisprezecelea frllior in curAnd Ei o si
fie leit tata, mArAi, plin de satisfaclie. Nu v-a!i intrebat de ce
familia mea Ei-a retras pretenfia la duel? Pentru ci mama
voastrd i s-a oferit tatllui meu' De ce ar fi vrut-o tata pe
Iepuroaicd? Pentru c[ mai demult, cind era ea fecioari' a
cerut-o de la sfetnicul Tanay, dar el nu i-a dat-o, preferAndu-l
pe Toril in schimb. Dar acum Ei-a indeplinit visul de a o
iateri. $i qtii ce mi-a zis dupi asta: c[ n-a pierdut nimic'
fiindci m[-ta e largi cAt o g[leati tzatd.
Am vizut rog., in faga olhilor cAnd picituri de salivi din
botul turbat al lui Aro au aterizat pe buzele mele' Tocmai
cAnd mi pregiteam si mi infig in gdtul giliganului, l-am
vbzat pe'Ch-andan in uEa dubli a terasei, fixdndu-l pe
Aro cu pumnii incleqtali 9i cu o asemenea agresivitate in
posturi, inclt mi s-a ficut frici de el chiar 9i mie, surioara
lui preferati.
Ce-ai spus, Aro Nadas?! mirdi Chandan'
-Toate priviriie s-au lipit de umerii largi ai fratelui meu'
Al doilea niscut al familiei Toril, in vArsti de dou[zeci
cinci de ani, de obicei bldnd 9i imperturbabil, acum ardea
*u y..; -'f ;'-.".,,"J ;f.J, ". *71Sex ir.S*i
prins intr-o furie clocotitoare, prevestitoare de riu.
Cind Chandan se adresa cuiva pe care il cuno$tea cu
numele intreg, era semn ci respectivul avea si audi lucruri
grele gi avea si simtd forfa palmelor sale. Numai eu gtiu
urlAnd in urma mea: Nayan Toriiil! Unde egti? Mama se
si-i
gAndescci rrmuza teribil gi spunea ci, dupi un astfel de antrenament,
a; fi fost in stare sl-i intrec pe Abas gi pe Oscior intr-o cursi
plini la limita domeniului gi inapoi.
Din spatele lui Chandan se ivi capul cArlionlat al Satyei,
rrrczina Toril. Ochii ei mari alergard spre fiecare dintre cei
prczenti, incercind si-gi dea seama ce se Petrecea. Cind
i-am vizut qi pe Aghor gi Ishaan venind spre terasi, am gtiut
cii situalia avea si degenereze. De Aghor imi era cel mai
tcuni, fiindci limba lui era chiar mai ascu{iti decAt a lui
Yanti gi mai era gi iute la mAnie. Ishaan, care nu impirlea
cloar numele cu tata, ci qi firea blAndi, putea deveni, daci
crrr provocat, un bitluE feroce.
I{aportul de forle s-a schimbat brusc, iar Aro gi ai lui au
scsizat dezavantajll net in care conjunctura i-a plasat pe
rrcaEteptate. Se inrogise la fa!i, incircat cu toate riutilile pe
c:llre ar fi vrut si le spuni, dar pe care era nevoit si le inghitd
tlirci voia si scape negifonat dintre copiii Toril. insolitorii lui
s-au volatilizat de langi noi ca nigte umbre. Doar unul mai
cirpos i-a rimas aliLturi, dar gi acela a tulit-o ca un cilel cu
coacla intre picioare cind Kalian, al treilea niscut in casa
'lirril, a venit si vadl de ce ne adunaserdm ciorchine pe terasi.
Kalian a ridicat din sprAncene cdnd l-a observat pe Aro
intre noi, inlelegAnd totul.
Ce se petrece aici? a intrebat ca o formalitate.
- Pei, incepu Chandan, lmpreunAndu-gi brafele la piept,
-
Aro spunea ceva despre mama noastr[ gi tatil lui. Ia repeti,
puEtiule, sd audi gi frafii mei.
9i
Ochii tuturor s-au fixat pe chipul chinuit al lui Aro.
 r
/f{/€- r\{i!/r*!
cu taicl-tu. I-o fi tras-o Iepuroaicei?
Hohotele de rAs ale celorlalli m-au activat, in ciuda
efortului de a-mi linea firea.
TAmpitule! am explodat. Chandan are ochii 9i pdrul ca
- cum imi sfArAiau cilcAiele pe holurile cetilii cdnd il auzeam
al meu, gi amAndoi seminim cu bunicul Toril'
Yanti, de ce te obosegti? Trebuie
- Nayan, mi smuci
explici ceva prostinacului de Nadas? $i cAnd ml
lepadatura asta a indriznit si-mi ceari mina!
Ochii bliatului aruncari fulgere inspre sora mea, dupi
care, sub impulsul unui gAnd tainic, rdnji sardonic' Se
inv6rti in ceri, plimbAndu-qi privirile pe siluetele noastre
sufocate in corsetele rochiilor. Se opri in dreptul lui Yanti'
apropiindu-gi chipul de al ei atAt de mult, incAt virfurile
nasurilor mai aveau pulin 9i li se atingeau'
I - O si ave[i al treisprezecelea frllior in curAnd Ei o si
fie leit tata, mArAi, plin de satisfaclie. Nu v-a!i intrebat de ce
familia mea Ei-a retras pretenfia la duel? Pentru ci mama
voastrd i s-a oferit tatllui meu' De ce ar fi vrut-o tata pe
Iepuroaicd? Pentru c[ mai demult, cind era ea fecioari' a
cerut-o de la sfetnicul Tanay, dar el nu i-a dat-o, preferAndu-l
pe Toril in schimb. Dar acum Ei-a indeplinit visul de a o
iateri. $i qtii ce mi-a zis dupi asta: c[ n-a pierdut nimic'
fiindci m[-ta e largi cAt o g[leati tzatd.
Am vizut rog., in faga olhilor cAnd picituri de salivi din
botul turbat al lui Aro au aterizat pe buzele mele' Tocmai
cAnd mi pregiteam si mi infig in gdtul giliganului, l-am
vbzat pe'Ch-andan in uEa dubli a terasei, fixdndu-l pe
Aro cu pumnii incleqtali 9i cu o asemenea agresivitate in
posturi, inclt mi s-a ficut frici de el chiar 9i mie, surioara
lui preferati.
Ce-ai spus, Aro Nadas?! mirdi Chandan'
-Toate priviriie s-au lipit de umerii largi ai fratelui meu'
Al doilea niscut al familiei Toril, in vArsti de dou[zeci
cinci de ani, de obicei bldnd 9i imperturbabil, acum ardea
*u y..; -'f ;'-.".,,"J ;f.J, ". *71Sex ir.S*i
prins intr-o furie clocotitoare, prevestitoare de riu.
Cind Chandan se adresa cuiva pe care il cuno$tea cu
numele intreg, era semn ci respectivul avea si audi lucruri
grele gi avea si simtd forfa palmelor sale. Numai eu gtiu
urlAnd in urma mea: Nayan Toriiil! Unde egti? Mama se
si-i
gAndescci rrmuza teribil gi spunea ci, dupi un astfel de antrenament,
a; fi fost in stare sl-i intrec pe Abas gi pe Oscior intr-o cursi
plini la limita domeniului gi inapoi.
Din spatele lui Chandan se ivi capul cArlionlat al Satyei,
rrrczina Toril. Ochii ei mari alergard spre fiecare dintre cei
prczenti, incercind si-gi dea seama ce se Petrecea. Cind
i-am vizut qi pe Aghor gi Ishaan venind spre terasi, am gtiut
cii situalia avea si degenereze. De Aghor imi era cel mai
tcuni, fiindci limba lui era chiar mai ascu{iti decAt a lui
Yanti gi mai era gi iute la mAnie. Ishaan, care nu impirlea
cloar numele cu tata, ci qi firea blAndi, putea deveni, daci
crrr provocat, un bitluE feroce.
I{aportul de forle s-a schimbat brusc, iar Aro gi ai lui au
scsizat dezavantajll net in care conjunctura i-a plasat pe
rrcaEteptate. Se inrogise la fa!i, incircat cu toate riutilile pe
c:llre ar fi vrut si le spuni, dar pe care era nevoit si le inghitd
tlirci voia si scape negifonat dintre copiii Toril. insolitorii lui
s-au volatilizat de langi noi ca nigte umbre. Doar unul mai
cirpos i-a rimas aliLturi, dar gi acela a tulit-o ca un cilel cu
coacla intre picioare cind Kalian, al treilea niscut in casa
'lirril, a venit si vadl de ce ne adunaserdm ciorchine pe terasi.
Kalian a ridicat din sprAncene cdnd l-a observat pe Aro
intre noi, inlelegAnd totul.
Ce se petrece aici? a intrebat ca o formalitate.
- Pei, incepu Chandan, lmpreunAndu-gi brafele la piept,
-
Aro spunea ceva despre mama noastr[ gi tatil lui. Ia repeti,
puEtiule, sd audi gi frafii mei.
9i
Ochii tuturor s-au fixat pe chipul chinuit al lui Aro.
 ft': ytn? "'i{ ;"-' "'."1,{";' *t it'; *i
-,1-*.6r*"{*{ "'fJ "

Mirul lui Adam se migca spasmodic de-a lungul gAtlejului smintite, dar nu le puteam inlitura dinaintea ochilor minlii
cu niciun chip.
siu, si lin minte ci pentru cAteva secunde n-am putut privi
in altd parte decAt la ridicitura ce pirea captivi sub pielea Daci tata n-ar fi apdrut intre noi pe nepusi masi,
speriindu-ne de parci am fi vizut vreun demon iegind din
tAnirului Ei ciuta o cale si scape. Speram si nu-i treaci 9i
pimAnt, s-ar fi lisat cu pumni cu siguranfi. Faptul ci Aro
lui Aghor aceleagi lucruri prin cap, cici sunt siguri ci i s-ar
pdrea si dea inapoi nu calma nicidecum furia st6rniti in
fi ficut mili de bietul mir gi l-ar fi eliberat, crestAnd pielea
asudati a gAtului lui Aro. Cdnd fratele meu gi-a dus mAna
fralii mei de o presupunere atit de abjecti in legituri cu
onoarea mamei.
spre pumnalul ascuns sub haine, am strigat:
taici-su! Ne-am linut gurile ferecate in prezenla tatei gi ne-am
J - A zis ci mama s-a culcat cu
Mi-am dus palma spre guri, presindu-mi buzele, imprigtiat ca furnicile. Inimile ne-au rimas grele insi, gi
inciudati ci fusesem in stare sl repet calomnia lui Nadas. niciunul dintre cei implicafi n-a scos un sunet pe drumul
spre domeniul Toril. Kiran, Bimal, Chaka;i Gita - cea mai
Satya, Kalian, Aghor gi Ishaan au rimas stani de piatri.
mare dintre fete -, au ciripit tot drumul,llcAnd ca mufenia
Ochii mirifi Ei maxilarele cizute erau dovada ci ceea ce
noastri si treaci neobservati.
auziseri ii lovise in locul acela din creier responsabil cu
Gita, in special, proaspit trecuti devArsta de nouisprezece
inteligenla, clci aga au pirut pentru o vreme, prostili de-a
ani, se ariLta incAntati de atenlia unuia dintre fiii mai mari ai
dreptul. Aghor a fost primul care s-a adunat. A privit spre
nobilului Ofserin. M-am chinuit si-l depistez pe acela despre
Chandan, cerAndu-i parci siL confirme ci spusele mele erau
care pomenea Gita printre progeniturile boierului, fiindcd
adevirate.
avea vreo gase. StrAmbAnd din nas la gusturile indoielnice
Eram al naibii de curioasi si vid ce avea si spuni Aro,
ale surorii mele in materie de birbafi, am compus din minte
fiindci, de cAnd fralii mei aplruseri' pe terasi, chipul ii
imaginea lui Edhil. Tdnirul nu era urdfel, dar ardta a qoarece
fusese scildat in toate nuanlele de vinefiu, roqu 9i verde 9i
cle biblioteci, mereu mijind pleoapele ca un om cu vederea
avea aerul ci, dacd l-ar fi intrebat cineva cum il cheami,
slabi.
n-ar fi avut habar.
Uite, incepu nlrodul, a fost o prostie si spun asta.
- Uau! - Edhil s-ar potrivi cu Yanti, rAse Kiran din colpl lui,
inghesuit intre Satya gi Bimal. S-ar giugiuli printre tomuri
- Euieri Yanti ca o pisici furioasi. Primul semn de
prifuite si ar avea copii la fel de plictisitori ca ei. Au! exclamd
inteligenfi la unul din neamul Nadas!
cind palma lui Yanti ii pliciui sonor ceafa.
Poate ci nu era corect ca Yanti si amestece tofi Nadaqii
in acest conflict, dar nici Aro nu fusese mai breaz. Daci in - E adevirat ci imi place si citesc, dar n-ag putea siL
suport ca sotul meu si zacd printre cirli, aldturi de mine,
mintea lui necoapti igi imagina cd avea ceva de impirfit cu
cxplici ea gestul privirilor mustritoare ale mamei.
sora mea, si se arate lipsit de respect la adresa mamei era
intolerabil. Deqi, trebuie si mirturisesc, de cAnd cretinul - Daci vrei un zevzec bitiug, de ce l-ai refizat pe Aro?
nu se lisd Kiran, care n-a mai primit o noui palmi de la
ila spusese cl tatil lui o avusese pe mama' nu mi gAndeam
Yanti doar pentru ci privirile vigilente ale pirinlilor nogtri
decAt la diminea{a cAnd o vdzusem furigAndu-se in oraq
se agilaseri de ei doi.
pe poarta servitorilor. imi era ruqine de reflecliile mele

1I
 ft': ytn? "'i{ ;"-' "'."1,{";' *t it'; *i
-,1-*.6r*"{*{ "'fJ "

Mirul lui Adam se migca spasmodic de-a lungul gAtlejului smintite, dar nu le puteam inlitura dinaintea ochilor minlii
cu niciun chip.
siu, si lin minte ci pentru cAteva secunde n-am putut privi
in altd parte decAt la ridicitura ce pirea captivi sub pielea Daci tata n-ar fi apdrut intre noi pe nepusi masi,
speriindu-ne de parci am fi vizut vreun demon iegind din
tAnirului Ei ciuta o cale si scape. Speram si nu-i treaci 9i
pimAnt, s-ar fi lisat cu pumni cu siguranfi. Faptul ci Aro
lui Aghor aceleagi lucruri prin cap, cici sunt siguri ci i s-ar
pdrea si dea inapoi nu calma nicidecum furia st6rniti in
fi ficut mili de bietul mir gi l-ar fi eliberat, crestAnd pielea
asudati a gAtului lui Aro. Cdnd fratele meu gi-a dus mAna
fralii mei de o presupunere atit de abjecti in legituri cu
onoarea mamei.
spre pumnalul ascuns sub haine, am strigat:
taici-su! Ne-am linut gurile ferecate in prezenla tatei gi ne-am
J - A zis ci mama s-a culcat cu
Mi-am dus palma spre guri, presindu-mi buzele, imprigtiat ca furnicile. Inimile ne-au rimas grele insi, gi
inciudati ci fusesem in stare sl repet calomnia lui Nadas. niciunul dintre cei implicafi n-a scos un sunet pe drumul
spre domeniul Toril. Kiran, Bimal, Chaka;i Gita - cea mai
Satya, Kalian, Aghor gi Ishaan au rimas stani de piatri.
mare dintre fete -, au ciripit tot drumul,llcAnd ca mufenia
Ochii mirifi Ei maxilarele cizute erau dovada ci ceea ce
noastri si treaci neobservati.
auziseri ii lovise in locul acela din creier responsabil cu
Gita, in special, proaspit trecuti devArsta de nouisprezece
inteligenla, clci aga au pirut pentru o vreme, prostili de-a
ani, se ariLta incAntati de atenlia unuia dintre fiii mai mari ai
dreptul. Aghor a fost primul care s-a adunat. A privit spre
nobilului Ofserin. M-am chinuit si-l depistez pe acela despre
Chandan, cerAndu-i parci siL confirme ci spusele mele erau
care pomenea Gita printre progeniturile boierului, fiindcd
adevirate.
avea vreo gase. StrAmbAnd din nas la gusturile indoielnice
Eram al naibii de curioasi si vid ce avea si spuni Aro,
ale surorii mele in materie de birbafi, am compus din minte
fiindci, de cAnd fralii mei aplruseri' pe terasi, chipul ii
imaginea lui Edhil. Tdnirul nu era urdfel, dar ardta a qoarece
fusese scildat in toate nuanlele de vinefiu, roqu 9i verde 9i
cle biblioteci, mereu mijind pleoapele ca un om cu vederea
avea aerul ci, dacd l-ar fi intrebat cineva cum il cheami,
slabi.
n-ar fi avut habar.
Uite, incepu nlrodul, a fost o prostie si spun asta.
- Uau! - Edhil s-ar potrivi cu Yanti, rAse Kiran din colpl lui,
inghesuit intre Satya gi Bimal. S-ar giugiuli printre tomuri
- Euieri Yanti ca o pisici furioasi. Primul semn de
prifuite si ar avea copii la fel de plictisitori ca ei. Au! exclamd
inteligenfi la unul din neamul Nadas!
cind palma lui Yanti ii pliciui sonor ceafa.
Poate ci nu era corect ca Yanti si amestece tofi Nadaqii
in acest conflict, dar nici Aro nu fusese mai breaz. Daci in - E adevirat ci imi place si citesc, dar n-ag putea siL
suport ca sotul meu si zacd printre cirli, aldturi de mine,
mintea lui necoapti igi imagina cd avea ceva de impirfit cu
cxplici ea gestul privirilor mustritoare ale mamei.
sora mea, si se arate lipsit de respect la adresa mamei era
intolerabil. Deqi, trebuie si mirturisesc, de cAnd cretinul - Daci vrei un zevzec bitiug, de ce l-ai refizat pe Aro?
nu se lisd Kiran, care n-a mai primit o noui palmi de la
ila spusese cl tatil lui o avusese pe mama' nu mi gAndeam
Yanti doar pentru ci privirile vigilente ale pirinlilor nogtri
decAt la diminea{a cAnd o vdzusem furigAndu-se in oraq
se agilaseri de ei doi.
pe poarta servitorilor. imi era ruqine de reflecliile mele

1I
 *t: fal "{ ;*-.. - d/tt€.} ;*} *}
-|/ ' + ". / .{rur'/r-
/ /J
r "'-}'f:J*

ca ticiunele, mogtenifi de to{i copiii ei in afari de mine gi

Dar tu, Kiran? Ai douizeci 9i trei de ani, nu ai cerut
-
nicio fiici de nobil din oragul nostru. Nu crezi ci e vremea
Chandan, pielea albi gi talia sublire o ficeau pe Brinda Toril
una dintre cele mai frumoase femei ale Arnorului. Alituri
si te insori? il tachini Yanti pe Kiran, cu toate c[ fratele cle ea, tata, mAndru de familia lui frumoasi, pirea un sfinx,
nostru nu frcuse niciun secret din faptul ci gi-ar fi dorit si
gardian al bunistirii fiecdruia dintre Torili. Cei care nu ii
devini preot in templul cel mare al Erfenorului.
cunogteau firea bl6ndi, se l6sau intimidafi de masivitatea
Gita, nemullumitd ci disculia alunecase in altl direcfie
trupului gi de privirea sa incruntatd, crezindu-l brutal gi
decAt cea doriti de ea, interveni iritati.
rnorocinos. Daci mi-ar fi cerut cineva si gisesc un singur
Yanti, egti mereu atit de riuticioasi! $i nu te potolegti,
{ -
cu toate ci limba ta veninoasi ne bagi pe toli innecazuri'
cuvAnt care si-l descrie pe tata, acesta ar fi fost miere. Pdni
{ Cele doui surori ale mele, fiind apropiate ca virsti, mai ;i ochii ii erau ca mierea, ciprui auriu, cum vizusem eu
odati la un pui de ciprioard rlticit pe domeniul nostru
mari decdt mine Ei Satya, se comportau adesea de parci ar
clin Pidurea de Smarald ce strijuia moqia Toril gi separa
mai fi fost doud mucoase cu degetele incleqtate in poalele
doicii Nimak. Nici acum nu s-au dezminlit, inlepAndu-se [inuturile noastre de ale tirlmului Esrendell.
Seara aceea s-a terminat cu familia noastri servind o
gi reproqAndu-gi neinlelegeri din copilirie, scuipAndu-se ca
cini ugoari, care si completeze ce apucaserim si ciugulim
mAlele negre ale bucdtiresei Yamal.
ler petrecere, apoi cu fiecare mergind ln camera lui pentru
tata nla fbcut decAt si rosteasci numele amdndurora odihnl.
apdsat, Ei linigtea s-a agternut in spaliul aglomerat al trisurii
Multi vreme dupi aceea, fralii implicali in incidentul
noastre. Auzeam paEii celor patru servitori ce alergau in
cu Aro se mai adunau pe la colpri, ferindu-se de privirile
spate, copitele cailor frlmAntind pimAntul uscat ai drumului
a lui Siru - grijdarul
pirinfilor, clocind rizbuniri crunte, dar, aga cum se intAmpli
Ei, dit, cAnd in cAnd, vocea domoali mai mereu, trecerea timpului a tocit asculigul acelor gAnduri
devenit vizitiu din necesitate -, indemnAnd animalele'
ucigage gi, inlesniti gi de faptul ci fiul boierului Nadas nu
Daci Edhil va veni si ceari mAna Gitei, iar ea va
-
accepta, voi ceilalli il veli trata pe cumnatul vostru cu
nc-a mai iegit in cale de atunci, o binecuvintati uitare s-a
asternut peste uneltirile noastre criminale.
respectul cuvenit, spuse mama intr-un tt,rzilu-
Nlt t. ruga frumos, ci ne anunla cd' lucrurile se vor
petrece intocmai cum spunea ea. Nimeni n-a cricnit, iar
asta i-a adus mamei un zAmbet discret pe buze.
Urletul Satyei ne-a trezit intr-o dimineafi inainte de
O priveampe furig, minunAndu-mi de frumuselea atAtde
cirntatul cocogilor. Buimaci, luafi ca din oali, adormili qi
vie dupn ce ni'icuse gi crescuse doisprezece copii, unul mai
nesiguri pe picioare, am gonit cu mic cu mare in camera ei.
zvhpdiatca altul. Avea patruzeci 9i patru de ani, dar nimeni
Sora mea stitea agilatd de unul dintre pilonii din lemn de
rr i-ut fi dat mai mult de fteizecigi cinci. Pdrea sora noastri csenli tare ai baldachinului, cu picioarele dezvelite de sub
mai mare, nicidecum o femeie care iEi petrecuse mai mult
camas,a de noapte, privind innebuniti spre perne. Aghor a
de opt ani din viali cu burta la guri. Pirul ei brun strd'lucea
fbst primul care a descoperit ce o inspdimAntase pe mezina
in coada groasi' ce-i aluneca pe umirul stdng, ochii negri
 *t: fal "{ ;*-.. - d/tt€.} ;*} *}
-|/ ' + ". / .{rur'/r-
/ /J
r "'-}'f:J*

ca ticiunele, mogtenifi de to{i copiii ei in afari de mine gi

Dar tu, Kiran? Ai douizeci 9i trei de ani, nu ai cerut
-
nicio fiici de nobil din oragul nostru. Nu crezi ci e vremea
Chandan, pielea albi gi talia sublire o ficeau pe Brinda Toril
una dintre cele mai frumoase femei ale Arnorului. Alituri
si te insori? il tachini Yanti pe Kiran, cu toate c[ fratele cle ea, tata, mAndru de familia lui frumoasi, pirea un sfinx,
nostru nu frcuse niciun secret din faptul ci gi-ar fi dorit si
gardian al bunistirii fiecdruia dintre Torili. Cei care nu ii
devini preot in templul cel mare al Erfenorului.
cunogteau firea bl6ndi, se l6sau intimidafi de masivitatea
Gita, nemullumitd ci disculia alunecase in altl direcfie
trupului gi de privirea sa incruntatd, crezindu-l brutal gi
decAt cea doriti de ea, interveni iritati.
rnorocinos. Daci mi-ar fi cerut cineva si gisesc un singur
Yanti, egti mereu atit de riuticioasi! $i nu te potolegti,
{ -
cu toate ci limba ta veninoasi ne bagi pe toli innecazuri'
cuvAnt care si-l descrie pe tata, acesta ar fi fost miere. Pdni
{ Cele doui surori ale mele, fiind apropiate ca virsti, mai ;i ochii ii erau ca mierea, ciprui auriu, cum vizusem eu
odati la un pui de ciprioard rlticit pe domeniul nostru
mari decdt mine Ei Satya, se comportau adesea de parci ar
clin Pidurea de Smarald ce strijuia moqia Toril gi separa
mai fi fost doud mucoase cu degetele incleqtate in poalele
doicii Nimak. Nici acum nu s-au dezminlit, inlepAndu-se [inuturile noastre de ale tirlmului Esrendell.
Seara aceea s-a terminat cu familia noastri servind o
gi reproqAndu-gi neinlelegeri din copilirie, scuipAndu-se ca
cini ugoari, care si completeze ce apucaserim si ciugulim
mAlele negre ale bucdtiresei Yamal.
ler petrecere, apoi cu fiecare mergind ln camera lui pentru
tata nla fbcut decAt si rosteasci numele amdndurora odihnl.
apdsat, Ei linigtea s-a agternut in spaliul aglomerat al trisurii
Multi vreme dupi aceea, fralii implicali in incidentul
noastre. Auzeam paEii celor patru servitori ce alergau in
cu Aro se mai adunau pe la colpri, ferindu-se de privirile
spate, copitele cailor frlmAntind pimAntul uscat ai drumului
a lui Siru - grijdarul
pirinfilor, clocind rizbuniri crunte, dar, aga cum se intAmpli
Ei, dit, cAnd in cAnd, vocea domoali mai mereu, trecerea timpului a tocit asculigul acelor gAnduri
devenit vizitiu din necesitate -, indemnAnd animalele'
ucigage gi, inlesniti gi de faptul ci fiul boierului Nadas nu
Daci Edhil va veni si ceari mAna Gitei, iar ea va
-
accepta, voi ceilalli il veli trata pe cumnatul vostru cu
nc-a mai iegit in cale de atunci, o binecuvintati uitare s-a
asternut peste uneltirile noastre criminale.
respectul cuvenit, spuse mama intr-un tt,rzilu-
Nlt t. ruga frumos, ci ne anunla cd' lucrurile se vor
petrece intocmai cum spunea ea. Nimeni n-a cricnit, iar
asta i-a adus mamei un zAmbet discret pe buze.
Urletul Satyei ne-a trezit intr-o dimineafi inainte de
O priveampe furig, minunAndu-mi de frumuselea atAtde
cirntatul cocogilor. Buimaci, luafi ca din oali, adormili qi
vie dupn ce ni'icuse gi crescuse doisprezece copii, unul mai
nesiguri pe picioare, am gonit cu mic cu mare in camera ei.
zvhpdiatca altul. Avea patruzeci 9i patru de ani, dar nimeni
Sora mea stitea agilatd de unul dintre pilonii din lemn de
rr i-ut fi dat mai mult de fteizecigi cinci. Pdrea sora noastri csenli tare ai baldachinului, cu picioarele dezvelite de sub
mai mare, nicidecum o femeie care iEi petrecuse mai mult
camas,a de noapte, privind innebuniti spre perne. Aghor a
de opt ani din viali cu burta la guri. Pirul ei brun strd'lucea
fbst primul care a descoperit ce o inspdimAntase pe mezina
in coada groasi' ce-i aluneca pe umirul stdng, ochii negri