Punctele care sunt cel mai mult folosite în acupunctură sunt cele localizate pe braţe de la degete la cot

şi pe picioare de la tălpi la genunchi, iar acestea sunt numite puncte antice.

Punctele antice includ punctele celor cinci elemente (punct Jing „fântână”, punct Ying „izvor”, punct
Shu „pârîiaş”, punct Jing „râu”, punct He „mare”), punctele Yuan „sursă”, punctele Luo „conexiune” (între
meridiane), punctele Xi „fisură”, punctele inferioare He „mare”, punctele Hui „reuniune” (între cele opt
meridiane extraordinare), punctele Mu „de alarmă”, punctele Shu „asociate”.

Punctele celor cinci elemente pornesc de la degete în susul extremităţilor. În meridianele yin primul
punct corespunde elementului Lemn. Apoi conform ciclului de generare sheng urmează punctele
elementelor următoare: Foc, Pământ, Metal, Apă, ultimul punct de Apă fiind localizat la cot sau genunchi.

În meridianele yang primul punct corespunde elementului Metal. Apoi conform ciclului de generare
sheng urmează punctele elementelor următoare: Apă, Lemn, Foc, Pământ, ultimul punct de Pământ fiind
localizat la cot sau genunchi.

De exemplu pe meridianul plămânului şi intestinului gros avem:

Lemn Foc Pământ Metal Apă

P11 P10 P9 P8 P5
Shao Shang Yu Ji Tai Yuan Jing Qu Chi Ze

Metal Apă Lemn Foc Pământ

IG1 IG2 IG3 IG5 IG11
Shang Yang Er Jian San Jian Yang Xi Qu Chi

Dacă privim vertical, observăm că perechile de puncte de pe meridianele yin şi yang sunt legate prin
ciclul de control ke astfel că metalul taie lemnul, apa stinge focul, lemnul acoperă pământul, focul topeşte
metalul, pământul absoarbe apa. Ciclul de control ke: Metal, Lemn, Pământ, Apă, Foc, nu este un ciclu de
distrugere sau antagonist, ci este unul benefic într-o persoană sănătoasă, deoarece menţine între anumite
limite elementul asociat din pereche.

Maestrul ne-a vorbit de relaţiile dintre semeni care trebuie să fie armonioase. Aceste relaţii sunt pe
larg descrise şi explicate în qigong-ul confucianist. Ceea ce nu se precizează sau nu se înţelege este că
relaţii armonioase asemănătoare există şi între cele cinci elemente. De aceea dacă le aplicăm în sfera
umană, le putem extinde apoi peste tot unde avem energii ale diferitelor tipuri de elemente.

Relaţia soţ-soţie yang-yin. Relaţia de cuplu, cea mai importantă, descrie atât relaţia dintre soţ-soţie,
cât şi dintre yin şi yang. De exemplu, efectul zhuang-ului este echilibrul yin-yang, pe care îl considerăm ca
echilibrul între corpul fizic, partea yang şi corpul energetic, partea yin; sau între organe zang şi fu, pline şi
cavitare; sau între meridianele yang şi yin; sau între energia cerului şi pământului; sau între energia aerului
zong qi şi energia alimentelor gu qi; sau între Kan şi Li, Foc şi Apă. Lista poate continua la nesfârşit. Dar
mai există şi sfera afectivă legată de echilibrarea emoţiilor, care ne pot rezolva problemele de sănătate
datorită legăturii emoţiilor cu organele interne, dar şi relaţiile de cuplu soţ-soţie. Înaintarea doar cu un pas în
înţelegerea acestor inter-relaţii energetice conduce la o înţelegere şi deschidere multidimensională: în sfera
sănătăţii, a familiei, socială, profesională.

De aceea nu ar trebui să ne mire că relaţia soţ-soţie este şi o relaţie între perechea de organe interne
pline zang (yin) şi cavitare fu (yang) sau între meridianele yin şi yang.
 Relaţia părinte-copil de generare. A doua relaţie importantă este între părinţi şi copii. În cadrul
ciclului de generare shen, elementele sunt legate printr-o relaţie de tip părinţi-copii. De exemplu, Lemnul
generează Focul la fel cum părinţii crează şi îşi cresc copiii. Acţionând asupra punctului Shao Shang P11
Lemn putem influenţa acţiunea Focului în punctul Yu Ji P10.

Relaţia bunic-nepot de control. A treia relaţie importantă este între bunici şi nepoţi. În cadrul
ciclului de control ke, elementele sunt legate printr-o relaţie de tip bunic-nepot. Poate că astăzi bunicii sunt
prea îngăduitori cu nepoţii, iar părinţii sunt prea ocupaţi ca să aibă timp de copii. Aceste relaţii sunt cele din
vechea familie clasică, tradiţională, în care cele trei generaţii locuiau împreună, iar bunicii erau ascultaţi şi
respectaţi de cei mai tineri pentru experienţa lor de viaţă. De exemplu, observăm că în diagrama celor cinci
elemente, Pământul şi Apa sunt despărţite de Metal, adică avem trei generaţii Pământul-bunicii, Metalul-
părinţii şi Apa-copiii. Pământul limitează acţiunea Apei în cadrul relaţiei de control. Această relaţie este
valabilă şi între punctele legate printr-o relaţie de control ke. Bătând zona Shou San Li (IG10) putem
armoniza relaţia „de cuplu” sau control ke între punctele Qu Chi (IG11) şi Chi Ze (P5), între Pământ şi Apă.

Un exemplu interesant de relaţie de control este şi cel între vulpile arctice, care vânează preponderent
iepuri arctici în Canada. S-a observat că numărul de iepuri creşte şi scade periodic în decursul anilor.
Acelaşi lucru se întâmplă şi cu numărul de vulpi. Se ştie că iepurii se pot înmulţi foarte repede, dacă
numărul lor nu ar fi limitat de vulpi. Cu cât iepurii se dezvoltă mai repede, vulpile au hrană din belşug şi
numărul lor creşte. Când numărul vulpilor creşte prea mult, ele nu mai au ce vâna pentru că numărul de
iepuri este insuficient, iar atunci şi natalitatea vulpilor scade. Dar când numărul de vulpi scade, atunci
numărul de iepuri începe să crească din nou. Observăm această relaţie de control care limitează atât
creşterea, cât şi scăderea exagerată, stabileşte un echilibru dinamic, care reglează în permanenţă sistemul.

Aceleaşi relaţii de control pot fi descoperite în nenumărate alte domenii, de exemplu în economie, în
ciclurile de recesiune şi avânt economic, în creşterea şi descreşterea unor companii cunoscute. Dacă
înţelegem proprietăţile acestor cicluri, chiar în perioadele de criză economică vom ştii cum să urmăm
curgerea naturală a lucrurilor.

Cele cinci puncte de transport. Punctele celor cinci elemente sunt legate şi printr-o altă
relaţie, datorată fluxului sau transportului de energie prin ele. În acest caz, cele cinci puncte sunt numite
puncte de transport sau wu shu xue. Cele cinci puncte sunt: punct Jing „fântână”, punct Ying „izvor”, punct
Shu „pârîiaş”, punct Jing „râu”, punct He „mare”. Această caracterizare descrie intensitatea şi calitatea qi-
ului din acel punct.

De exemplu la meridianul plămânului şi intestinului gros avem:

Punctele celor cinci elemente pornesc de la degete în susul extremităţilor. În meridianele yin primul
punct corespunde elementului Lemn. Apoi conform ciclului de generare sheng urmează punctele
elementelor următoare: Foc, Pământ, Metal, Apă, ultimul punct de Apă fiind localizat la cot sau genunchi.

În meridianele yang primul punct corespunde elementului Metal. Apoi conform ciclului de generare
sheng urmează punctele elementelor următoare: Apă, Lemn, Foc, Pământ, ultimul punct de Pământ fiind
localizat la cot sau genunchi.

De exemplu pe meridianul plămânului şi intestinului gros avem:

Lemn Foc Pământ Metal Apă

P11 P10 P9 P8 P5
Shao Shang Yu Ji Tai Yuan Jing Qu Chi Ze
Jing Ying Shu Jing „râu” He „mare”
„fântână” „izvor” „pârîiaş”
Metal Apă Lemn Foc Pământ
IG1 IG2 IG3 IG5 IG11
Shang Yang Er Jian San Jian Yang Xi Qu Chi

Punctul Jing „fântână” are atât de multă energie încât chiar dacă luăm o parte din ea este ca şi cum am
lua cu găleata apă dintr-o fântână: acea apă este imediat înlocuită cu alta şi nivelul din fântână rămâne
neschimbat. Nivelul de energie nici nu creşte, nici nu scade, ci rămâne constant. Energia poate fi doar
„luată” din acel punct.

Punctul Ying „izvor” este ca un izvor din care apa curge de la sine. Spre deosebire de fântână unde
trebuie să facem un efort pentru a scoate apa, în acest punct apa nu trebuie nici pompată şi nici scoasă. Dar
apa nu este adâncă şi debitul este mic.

Punctul Shu „pârîiaş” este ca un pârâiaş ce transportă o cantitate substanţială de apă (mai mare decât
fântâna şi izvorul) şi o direcţie bine definită.

Punctul Jing „râu” este ca un râu care este mai puternic, mai larg şi poate transporta şi mai multă apă.

Punctul He „mare” este un punct în care apa se răspândeşte ca într-o deltă şi se uneşte cu marea. Tot
aşa qi-ul se răspândeşte şi se uneşte cu qi-ul întregului corp. În acest punct se pot folosi rezervele energetice
extensive ale corpului şi se poate regla funcţionarea sa ca întreg.

Masarea degetelor este un exerciţiu simplu şi uşor de făcut în orice împrejurare. În timp poate
determina dispariţia treptată a schimbărilor energetice bruşte interne. Este destul de clar că vom putea
utiliza aceste puncte ca începători doar ca medicină preventivă, ca profilaxie. Motivul este că, chiar dacă nu
simţim energia, acest exerciţiu ne ajută. Pentru a ne vindeca nu este necesar să ştim cum şi de ce s-a
întâmplat asta. Dar dacă suntem atât de curioşi şi dorim să ştim asta este necesar să simţim energia.

Dacă simţim energia, este necesar să o simţim suficient de detaliat pentru a putea pune un diagnostic
corect conform medicinii tradiţionale chineze. Fiecare stagnare a energiei, surplus sau deficienţă de energie,
dezechilibru energetic pe organe specifice poate conduce la o gamă foarte variată de boli cum sunt
clasificate în sistemul occidental. De aceea este inutil să învăţăm qigong-ul terapeutic la fel ca un student la
medicină. Din punct de vedere intelectual este bine să înţelegem imaginea de ansamblu, apoi putem vedea
cum se leagă lucrurile între ele şi putem treptat adăuga detaliile.

Practicând qigong ne putem mări sensibilitatea în a recepta energia. În diferite tehnici qigong se
folosesc degetele: degetele-sabie în zhuang, degetele apropiate de la cele două mâini în primul exerciţiu din
Yi Jin Jing, degetele mari (punctele Shao Shang) punctând spre genunchi în al optulea exerciţiu din Yi Jin
Jing, baterea cu degetele a „tobei cereşti”, baterea cu pumnul sau palma a corpului implicând degetele.
Acestea sunt doar câteva exerciţii în care putem observa efectul folosirii terminaţiilor degetelor şi punctelor
active Jing.

Punctele Jing „fântână” sunt folosite pentru tratarea infecţiilor acute, dureri severe bruşte, schimbări
emoţionale bruşte.
 Punctul Shao Shang P11 de pe degetul mare şi Shang Yang IG1 de pe arătător sunt folosite pentru
eliberarea sau drenarea căldurii excesive din plămâni, intestinul gros şi stomac. Cauza poate fi ingerarea
unei cantităţi prea mari de mâncare fierbinte şi picantă. Apare un disbalans energetic între organele zang şi
fu, iar căldura, în loc să coboare, urcă. Aceasta produce o inflamare a gâtului, urmată de umflare şi
dificultatea de a înghiţi.

Punctele Zhong Chong Pc9 de pe degetul mijlociu şi Guan Chong TI1 de pe inelar sunt folosite în
cazul pierderii bruşte a energiei yang, de exemplu în hipotermie.

Punctele Shao Chong I9 şi Shao Ze IS1 de pe degetul mic curăţă şi liniştesc inima.

Punctele Yin Bai SP1 şi Da Dun F1 de pe degetul mare de la picior sun folosite la tratarea
hemoragiilor deoarece splina controlează sângele, iar ficatul îl depozitează. Aceste puncte sunt tonificate, se
introduce energie, deoarece hemoragia semnifică o absenţă a acesteia.

Punctele Yin Bai SP1 de pe degetul mare şi Qiao Yin S45 de pe al doilea deget de la picior calmează
spiritul şi elimină coşmarele.

Punctul Zu Qiao Yin VB44 de pe al patrulea deget de la picior este utilizat la insomnie.
 Punctul Zhi Yin VU67 de pe degetul mic de la picior ajută la ajustarea poziţiei fetusului şi la o
uşurare a unei naşteri dificile. Acest punct este tonificat, se aduce energie. Se ştie că Vezica urinară este
într-o relaţie de cuplu cu Rinichii care sunt formaţi atât din rinichi, cât şi din organele genitale.

Punctul Yong Quan R1 din talpă este folosit când energia curge în direcţia greşită.

Punctele He „Mare” reglează şi echilibrează funcţiile fiziologice ale organelor interne, în special dacă
problema se datorează unei alimentări neregulate sau a stresului ce cauzează o digestie neadecvată. În bolile
digestive, Zu San Li S36, Yin Ling Quan SP9, Qu Chi IG11 combinate măresc puterea de digerare,
metabolismul şi capacitatea de a respira eficient. Ele întăresc corpul şi îmbunătăţesc sănătatea. Yin Ling
Quan SP9 se află de partea opusă a genunchiului faţă de Zu San Li şi poate fi activat prin baterea
genunchilor şi a părţii interioare a picioarelor după zhuang.

Qu Chi P11 este în vecinătatea punctului Shou San Li IG10 şi poate fi activat prin baterea punctelor
Shou San Li. Qu Chi este utilizat la tratarea bolilor organelor cavitare Fu. Elimină vântul şi uşurează
suprafaţa. Reglează curgerea de qi. Cercetările ştiinţifice au arătat că stimularea pucntelor Qu Chi măreşte
numărul de celule albe, mărind capacitatea imună a corpului, asigurând o acţiune antibiotică şi anti-
inflamatorie.

Cel mai puternic punct He „mare” este punctul Zu San Li, acesta reglează qi-ul şi sângele în toate
meridianele şi întăreşte splina şi stomacul. Este unul din punctele majore ale corpului prin care putem
suplimenta energia internă şi care are capacitatea de a rezolva o serie de probleme de sănătate. Baterea
punctelor Zu San Li linişteşte spiritul shen şi dacă este făcută constant şi perseverent, creşte vitalitatea şi
îmbunătăţeşte sănătatea. Deoarece aduce un aport de enrgie Rinichilor, îmbunătăţeşte vedera şi auzul.

Cercetările ştiinţifice arată că Zu San Li poate creşte sau scădea motilitatea stomacului, poate creşte
sau scădea tensiunea arterială, poate creşte sau scădea numărul de celule albe din sânge şi limfă. Această
funcţie de reglare a punctului Zu San Li îl face deosebit de eficient într-o mulţime de afecţiune datorate
desechilibrului energetic.

În cazul în care mâncăm prea mult, mâncarea stagnează în stomac. Atunci qi-ul, sângele şi gazele nu
mai au un trafic corespunzător. Abdomenul se umfolă şi apar crampele digestive. De asemenea din cauza
stresului sau enervării după masă, digestia se poate opri şi mâncarea rămâne în stomac. Baterea punctelor
Zu San Li măreşte secreţia de acid clorhidric, reglează circulaţia de qi, dizolovă mâncaea şi o elimină din
stomac. Deoarece măreşte conţinutul de acid clorhidric, Zu Sa Li nu este folosit în tratarea ulcerului. În
cazul persoanelor prea slabe sau anorexice, restabileşte apetitul şi puterea.

Noţiuni de bază despre punctele active (I)

Miriam Lee

Braţele şi picioarele au nevoie de energie pentru a putea munci şi a deplasa corpul dintr-un loc în
altul, de aceea fluxul de energie în ele este maxim. În schimb, organele interne conservă energia şi o pot
furniza membrelor în caz de nevoie. Fluxul de energie creşte cu cât ne apropiem de extremităţile
membrelor. De aceea punctele care sunt cel mai mult folosite în acupunctură sunt cele localizate pe braţe de
la degete la cot şi pe picioare de la tălpi la genunchi. Tot aceste puncte sunt preponderent bătute şi folosite
şi în qigong. Aceste puncte sunt numite colectiv puncte antice. Subliniem încă o dată că cu cât aceste puncte
sunt mai depărtate de corp, cu atât sunt parcurse de mai multă energie. Acest surplus de energie existent în
extremităţi poate fi folosit prin tehnicile qigong pentru a vindeca corpul.
 Sus-jos. Cel mai simplu mod de a ne aminti de mişcarea energiei la nivel superficial, nu intern (dacă
nu o simţim) este să ne uităm la o persoană cu mâinile ridicate. Atunci prin meridianele yin energia este
ascendentă, iar în meridianele yang este descendentă. În meridianele picioarelor energia yin urcă de la tălpi
la piept, iar în meridianele mâinilor de la cap la degete. În meridianele picioarelor energia coboară de la cap
la tălpi, iar în meridianele mâinilor de la degete la piept.

Energetica corpului este controlată de sistemul Inimă-Rinichi (Foc-Apă). Qi-ul inimii ar trebui să
coboare să încălzească mâinile şi picioarele. Dacă extremităţile sunt reci, qi-ul inimii este probabil slab sau
se duce în cap fiind folosit excesiv într-un gândit care nu conduce la nicio acţiune şi prin urmare nu este
redirecţionat spre restul corpului. Dacă pulsul este rapid, există gânduri care ne disturbă, suntem nervoşi,
avem insomnie, toate acestea sunt semnale că focul inimii controlează creierul.

Rareori se acţionează direct pe meridianul inimii. În loc de asta se acţionează pe meridianul

pericardului sau pe rinichi folosind interacţiunea Inimă-Rinichi. Dacă qi-ul inimii ar trebui să coboare
pentru a încălzi membrele, qi-ul rinichilor ar trebui să urce pentru a umezi şi răci creierul, calmând şi
hrănind spiritul. În această interacţiune dintre cele două qi-uri, fiecare o controlează pe cealaltă, acestea
rămânând în echilibru. Dacă focul a ieşit de sub control, cea mai bună metodă este de a folosi apa pentru a
restabili echilibrul pierdut.

Faţă-spate. Meridianele picioarelor de tip yin urcă în faţă, iar cele de tip yang coboară prin spate
(numai meridianul vezicii). O excepţie este meridianul stomacului de tip yang care coboară prin faţă.
Meridianul vezicii biliare de tip yang are o ramură secundară care coboară prin spate, dar ramura principală
coboară prin partea antero-laterală.

Meridianele extraordinare se comportă diferit: Du Mai guvernor, de tip yang urcă în spate, iar Ren
Mai de concepţie, de tip yin coboară în faţă.

Punctele Mu „de alarmă” sunt în faţă şi sunt primele care semnalizează bolile chiar dacă acestea sunt
încă doar la nivel energetic. Acestea se rezolvă acţionând pe spate în punctele Shu asociate.

Partea internă-externă. Meridianele yin se află în interior, cele yang în exterior. Meridianele yin ale
braţelor, ale plămânului, pericardului, intestinului subţire sunt în partea internă a braţelor, ferite de corp.
Meridianele yin ale picioarelor, ale splinei, ficatului, rinichilor, sunt în partea internă a picioarelor, ferite de
celălalt picior. Meridianele yang ale braţelor, ale intestinului gros, triplului încălzitor, inimii, sunt în partea
exterioară a mâinii. Meridianele yang ale picioarelor, ale stomacului, vezicii biliare, vezicii urinare sunt în
partea exterioară a piciorului.

Este util să ştim la care deget se termină meridianele. Motivul este că în medicina tradiţională
chineză, meridianele yin ale mâinii şi cele yang ale piciorului sunt cele mai yin şi yang la extremităţile
membrelor, adică la degete. Punctele terminale ale canalelor de la degete sunt cele mai instabile şi radicale
în acţiunea lor, deoarece la degete energia unui canal se schimbă de la polaritatea sa la cea opusă,
corespunzătoare canalului următor. De exemplu energia yin din meridianul plămânului când iasă din
degetul mare trece în energia yang din meridianul intestinului gros când reintră prin arătător. Această
energie extrem de puternică aflată în vecinătatea degetelor şi palmei este folosită atât la diagnosticare, cât şi
la extragerea Bing Qi-ului. Punctele de pe degetele mari au cel mai mare efect, efectul lor reflexologic fiind
binecunoscut.

Mână

Yin Yang Yin Yang Yin şi Yang

Deget mare Arătător Deget Inelar Deget mic
mijlociu
Plămân Intestin gros Pericard Triplu Inimă
încălzitor
Intestin
subţire

Picior

Yin Yang Yin Yang Yin şi Yang

Deget mare Al doilea Talpă Al patrulea Deget mic
deget deget
Splină Stomac Rinichi Vezica biliară Vezica
urinară
Ficat

Stânga-dreapta. Multe exerciţii de qigong se execută simetric spre stânga şi dreapta. Dar corpul
nostru este simetric doar în exterior. Structura internă şi dispunerea spaţială a organelor interne nu este
simetrică (cu excepţia rinichilor care au un rol esenţial în energetica internă). Plămânii nu sunt simetrici, cel
stâng este mai mic pentru a face loc inimii. Nici cele două emisfere cerebrale nu au o funcţionare simetrică.
Ţine de folclor faptul că emisfera dreaptă este intuitivă, iar cea stângă este raţională. De aceea executarea
unei acţiuni spre stânga nu este o simplă repetare a acţiunii făcute spre dreapta. Este o operaţie complexă de
armonizare a energiilor din interiorul corpului.

De asemenea răsucirile sau mişcările circulare utilizează muşchi diferiţi când se fac într-un sens sau
în cel contrar. Prin urmare şi activitatea mentală este diferită.

Pentru a trata problemele de sănătate din partea stânga se bat punctele active sau se acţionează
meridianele din partea dreaptă şi invers.

Interior-exterior. Psihologic din start pentru noi nu este totuna dacă doar simţim o mână sau un
picior „din interior” sau îl vedem sau îl pipăim „în exterior” cum facem cu toate obiectele exterioare
corpului nostru. Respiraţia este de asemenea supusă acestei dualităţi, inspirăm aer şi avem o curgere de qi
spre interior şi expirăm aer şi avem o curgere de qi spre exterior. Chiar şi fără activitate mentală există o
anumită conştientizare remanentă din partea corpului şi un flux de energie. De obicei armonizăm activitatea
mentală cu respiraţia şi cu mişcarea pentru a întări fluxul de energie. Când depărtăm membrele de la corp,
de obicei expirăm, iar când le apropiem, de obicei inspirăm. Când inspirăm de obicei există o mişcare
ascendentă, datorită urcării energiei prin meridianul Du Mai prin spate şi când expirăm de obicei există o
mişcare descendentă prin meridianul Ren Mai prin faţă. Aceste fluxuri de energie dacă sunt percepute pot fi
întărite prin mişcarea corpului, respiraţie şi activitate mentală.

Circulaţia qi-ului

Circulaţia qi-ului în organism şi Astrologia chineză

Teoria Zi Wu Liu Zhu

Prin observarea fenomenelor naturale – mişcarea soarelui şi lunii, sosirea şi plecarea anotimpului cald
şi rece, apariţia zorilor şi venirea amurgului, fluxul şi refluxul mareelor – s-a descoperit că acestea urmează
o schimbare continuă şi repetitivă, conformă cu anumite legi.

Omul este într-o strânsă legătură cu mediul şi fiziologia sa se modifică după aceleaşi legi universale.
Conform Medicinii Tradiţionale Chineze (MTC) corpul energetic uman are organe pline Zang şi cavitare Fu
care sunt în corespondenţă cu organele materiale. Aceste organe Zang şi Fu sunt într-o relaţie Ying-Yang.
În MTC aceste organe sunt un ansamblu de funcţii fiziologice, grupate împreună.
 Organul Rinichi se referă la funcţiile fiziologice produse de un qi specific numit Yuan Qi (qi-ul
originar), care provine de la tată şi mamă. Deşi ne este mai simplu să înţelegem că Yuan Qi este
înmagazinat în Rinichi (format din organele rinichi şi organe genitale) şi circulă prin întregul corp, este bine
să reţinem că este un mod occidental de a privi lucrurile, în care izolăm diferite organe ale corpului şi de-
abia după aceea studiem interacţiunea lor. Suntem prea cultivaţi şi „citiţi” pentru a ne mai încrede în
propriile noastre senzaţii fiziologice. Simţim cu toţii că atunci când suntem copii debordăm de energie, ca
tineri ne simţim plini de vitalitate, iar cu cât înaintăm în vârstă la cel mai mic efort ne simţim obosiţi.
Aceasta este manifestarea fiziologică a qi-ului Rinichilor, care este folosit de organism şi se împuţinează pe
parcursul vieţii. În momentul în care s-a terminat acest qi survine moartea, doar dacă nu avem un procedeu
de „reumplere”.

Qigong-ul este acest procedeu natural care ne încarcă bateriile. Când după jumătate de oră de exerciţii
începem să ne simţim tot mai plini de vitalitate înseamnă că se petrece ceva în interiorul organismului
nostru. Acel ceva este chiar o reumplere a qi-ului Rinichilor. Dar mintea nostră va remarca că nu cunoaşte
cazuri de practicanţi de qigong care să nu fi decedat până la urmă. Cu toate acestea trebuie să remarcăm că,
chiar dacă nu putem ştii dacă viaţa poate fi prelungită prin acest procedeu, pentru că nu ştim cât vom trăi,
toţi practicanţii de qigong care au practicat constant şi-au îmbunătăţit calitatea vieţii şi acesta deja este un
beneficiu incontestabil. Totuşi există această speranţă, în special la persoanele mai în vârstă, că şi-ar putea
prelungi viaţa prin qigong. Din păcate această speranţă se împleteşte cu îndoiala că poate nu este o metodă
suficient de eficientă şi chiar această confuzie mentală ne scurtează viaţa. Speranţa se bazează pe o anumită
simţire fiziologică pe care însă o suprimăm cu raţiunea noastră limitată. E bine să rămânem deschişi la
anumite lucruri pe care nu le înţelegem cu raţiunea.

Probabil că ne-am întrebat de multe ori de ce trebuie să pierdem o treime de viaţă dormind. Ce rol
fiziologic îndeplineşte această odihnă nocturnă? Înţelegem intuitiv că dacă alergăm foarte mult ne simţim la
un moment dat obosiţi şi trebuie să ne odihnim. Când facem Zhuang-ul degetelor sabie simţim la un
moment dat că trebuie să terminăm exerciţiul. Simţim seara că suntem obosiţi şi ne gândim că dormind
organele interne se vor relaxa şi se vor odihni. Simţim intuitiv că trebuie să existe o ciclicitate în
funcţionarea organelor interne de tipul efort-relaxare. În timpul zilei fiecare organ intern când funcţionează
cheltuieşte energie. Pentru a executa o funcţie fiziologică primeşte de energie. De unde? Din partea sa
energetică. De exemplu stomacul primeşte qi-ul Stomacului. Fiecare organ intern este în corespondenţă cu
un „organ energetic” care însă nu este localizat spaţial. Sau putem spune că însăşi funcţia fiziologică este de
fapt un transfer şi o circulaţie de qi. Când organul intern cheltuieşte întreaga energie îşi încetează activitatea
şi trimite un semnal: sunt obosit! În momentul în care se relaxează şi „organul energetic” corespunzător se
odihneşte şi primeşte energie de undeva, dacă are de unde.

La sfârşitul zilei energia „organelor energetice” este diminuată considerabil pentru că ele se descarcă
mai repede decât reuşesc să se reîncarce şi atunci nu simţim doar o febră musculară sau o oboseală
localizată, ci una generală a întregului corp. Noaptea când dormim, corpul se relaxează şi „organele
energetice” – mici rezervoare de energie – la rândul lor preiau energia dintr-un rezervor de energie mai
mare numit Rinichi. De fapt din unicul rezervor de energie care le stă la dispoziţie. Prin qigong ne putem
vitaliza, adică putem avea acces la energia Rinichilor nu numai pe timpul nopţii, ci ori de câte ori intrăm în
starea qigong. Dar, dacă nu ne schimbăm modul de viaţă, putem să ne cheltuim foarte rapid rezervele de
energie originară. Din fericire pentru noi, natura grijulie s-a gândit la noi şi de aceea practica qigong şi
ajustarea organismului se face pas cu pas, printr-o creştere naturală, ca a unui fruct care se coace, pentru a
permite corpului să se obişnuiască cu o circulaţie tot mai mare de qi prin el. În momentul în care reuşim să
cheltuim mai puţină energie, avem acces la mai multă energie din Rinichi. Este asemănător cu relaţia dintre
un client şi o bancă. Unui client sărac banca nu-i oferă un credit prea mare pentru că nu-l poate înapoia, în
schimb unui client bogat, care nu are nevoie de bani pentru că ştie să-i administreze, îi stă întotdeauna la
dispoziţie. Dar orice client, dacă are la dispoziţie doar o sumă finită şi nu are de undeva o sursă de câştig,
îşi va epuiza la un moment dat resursele. Vom vedea puţin mai târziu cum putem „câştiga” qi, dar înainte de
asta trebuie să înţelegem ciclicitatea qi-ului în meridiane şi modul cum funcţionează şi se relaxează acestea.

„Organele energetice” sunt conectate prin meridianele energetice, la fel cum organele materiale sunt
legate prin intermediul sistemul circulator şi limfatic. Meridianele energetice sunt de obicei indicate prin
anumite trasee externe la suprafaţa corpului, care au pe parcursul lor anumite puncte energetice.
Reprezentarea cu ajutorul traseelor externe este asemănătoare unei hărţi de metrou care ne indică staţiile de
intrare şi pentru oricine este evident că linia de metrou nu este la nivelul străzii de la suprafaţă. Tot aşa
trebuie să înţelegem că în realitate un meridian energetic este în profunzimea corpului nostru, prin
„profunzime” înţelegând nu numai aspectul spaţial, ci şi cel de nivel subtil. Când suntem la nivelul corp-
minte studiem realitatea la nivelul străzii, când suntem la nivelul qi-stare qigong putem fi la nivelul
metroului cu diferite grade de profunzime. În orice oraş mare există un inel de centură, principal, al
metroului cu care se conectează celelalte linii de metrou. În corpul uman Micul Circuit Ceresc, format din
Ren Mai şi Du Mai joacă rolul de inel principal, la care se conectează cele 12 meridiane principale, formând
Marele Circuit Ceresc. Acestea pot fi conectate între ele de linii de importanţă secundară, dar esenţiale şi
ele, numite canale Luo.
 Schimbările fiziologice urmează schimbările mediului natural, reflectat parţial în ciclul zi-noapte. Zi
(miezul nopţii) şi Wu (amiaza) reflectă creşterea şi declinul qi-ului de tip yin şi yang. Dacă ne uităm la
diagrama Tai Ji a transformării Yin-Yang şi considerăm un ciclu de 24 ore (ne gândim la un cadran de
ceas), observăm că la perioada Zi la miezul nopţii, între orele 23-1, qi-ul Yin îşi atinge extremul. Într-
adevăr, pe direcţia orei 12, în partea superioară de pe cadranul de ceas, avem culoarea neagră cu un mic
cerc alb semnificând transformarea excesului de Yin într-un început de Yang. În perioada Wu, la amiază,
între orele 11-13, qi-ul Yang este la extremul său, după care îşi începe declinul, în timp ce qi-ul Yin începe
să crească. Într-adevăr, pe direcţia orei 6, în partea inferioară de pe cadranul de ceas, avem culoarea albă cu
un mic cerc negru semnificând transformarea excesului de Yang într-un început de Yin. În acest fel, Zi şi
Wu sunt perioadele centrale ale creşterii şi declinului zilei şi nopţii, şi ale Yin-ului şi Yang-ului.

Teoria circulaţiei qi-ului în interiorul nostru şi în natură se numeşte teoria Zi Wu Liu Zhu. Am
explicat semnificaţia cuvintelor Zi şi Wu. În ce priveşte cuvintele Liu Zhu, acestea se traduc prin reflux şi
flux, cu înţelesul iniţial de circulaţie a apei, legat de proprietatea ei de a se disipa şi de a se aduna împreună.
Prin exerciţiile de qigong, când acţionăm asupra unui meridian pe anumite puncte vom tonifica (flux) şi
dispersa (reflux) qi-ul din acele zone pentru a elimina blocajele din meridiane.

Există o circulaţie continuă a qi-ului în organismul nostru, la fel ca fluxul şi refluxul apei mărilor şi
oceanelor, pe care o putem percepe dacă intrăm în starea qigong. Circulaţia qi-ului determină o activare
energetică treptată a organelor interne, acestea având un maxim de funcţionare în anumite perioade. Nu
trebuie să considerăm că la anumite ore qi-ul se află numai în anumite organe şi meridiane, ci la fel ca la
fluxul mareelor, unde apa rămâne în mare, dar se extinde şi pe uscat, qi-ul se află în toate meridianele, dar
are o activitate crescută în anumite meridiane. Tratamentul organelor interne este mai eficace când acestea
sunt într-un minim de activitate (similară perioadei de reflux), adică în perioada de două ore care urmează
imediat după maximul de funcţionare.

În dinastia Yuan, Hua Bo Ren scria: „Meridianul Jing Mai serveşte ca traseu pentru qi şi sânge şi pe
el circulă qi-ul Yin şi Yang şi irigă întregul corp. Qi-ul porneşte din Triplul încălzitor mijlociu şi de acolo
trece în meridianul mâinii Tai Yin şi Yang Ming. Acest qi aparţine timpului ‘Ping Dan’, când roua cade în
zori. Qi-ul circulă zi şi noapte, ajunge la un sfârşit şi începe din nou”.

Astrologia chineză împarte cele 24 de ore în 12 perioade, numite ramurile terestre, iar acestea
corespund anumitor animale din Zodiacul chinezesc. Prima ramură terestră este perioada Şobolanului Zi,
care începe la miezul nopţii, între 23-1, când începe un nou ciclu de creştere a qi-ului în toate fiinţele vii. În
acest moment qi-ul produce un maxim de activitate în meridianul Vezicii biliare. Apoi, în perioada Caprei
Chou, între 1-3, qi-ul produce un maxim de activitate în meridianul Ficatului. Prin intermediul Micului
Circuit Ceresc, format din meridianele conceptor Ren Mai şi guvernor Du Mai, meridianul Ficatului este
conectat cu meridianul Plămânului şi qi-ul produce un maxim de activitate în meridianul Plămânului.
 Perioada numită în antichitate ‘Ping Dan’ corespunde la denumirea modernă a perioadei Tigrului
Yin, a treia ramură terestră, între orele 3-5. În această perioadă qi-ul şi sângele „pornesc” (cum am precizat
înainte, această formulare nu trebuie luată ad litteram, ci înţeleasă ca un aflux sporit de qi) din Triplul
încălzitor mijlociu şi pătrund în meridianul Plămânului Tai Yin. Următoarea diagramă este utilă pentru a
descrie maximul de circulaţie a qi-ului în meridiane la anumite perioade:

Plămân-> Intestin gros->Stomac->Splină->Inimă->Intestin subţire – >

3-5 Yin 5-7 Mao 7-9 Chen 9-11 Ji 11-13 Wu 13-15 Wei

Tigru Iepure Dragon Şarpe Cal Oaie

Vezica ->Rinichi->Pericard->Triplu încălzitor->Vezică biliară-> Ficat

urinară

15-17 Shen 17-19 You 19-21 Shu 21-23 Hai 23-1 Zi 1-3 Chou

Maimuţa Cocoş Câine Porc Şobolan Capră

Putem acum înţelege de ce este atât de eficientă practica qigong între orele 5-7, pentru că are eficienţă
maximă asupra meridianului Plămânului, care se află într-un minim de activitate. În momentul în care
respirăm vom fi mai eficienţi în schimbul de qi cu mediul. De asemenea, deoarece respiraţia joacă un rol de
intermediar între minte şi corp, vom reuşi să ne concentrăm mai bine şi să producem efecte benefice în
corp. Pe partea energetică, ascunsă sau yin, a respiraţiei, qi-ul care intermediază shen-ul şi jing-ul, ne va
face mai înţelepţi şi mai plini de vitalitate. Începerea zilei cu un anumit ritm respirator se poate menţine pe
tot parcursul zilei cu efecte foarte bune.

Dacă dorim să avem o imagine sintetică a poziţiei acestor meridiane este utilă următoarea diagramă:

Meridian Ying Yang Yang Ying

Piept -> Mână -> Cap – > Picior –> Piept

Metal Plămân Intestin gros Stomac Splină Pământ

Foc Inimă Intestin subţire Vezica urinară Rinichi Apă

……….Pericard Triplu încălzitor Vezică biliară Ficat Lemn

Meridianele Ying ale Plămânului, Inimii şi Pericardului pornesc din piept, coboară pe partea
interioară a braţului şi se termină în mână, iar meridianele Yang ale Intestinului gros, Intestinului subţire şi
Triplului încălzitor pornesc din mână, urcă pe faţa exterioară a braţului şi se termină în cap.

Meridianele Yang ale Stomacului, Vezicii biliare şi Vezicii urinare pornesc din cap şi coboară pe faţa
exterioară a piciorului, terminându-se în degetele piciorului, iar Meridianele Ying ale Splinei, Rinichilor şi
Ficatului pornesc din picior, urcă pe partea interioară a piciorului, pe faţa anterioară a corpului şi se termină
în piept.

Meridianul Stomacului coboară pe faţa anterioară a corpului, Meridianul Vezicii biliare coboară pe
partea laterală a corpului şi Meridianul Vezicii urinare coboară pe faţa posterioară a corpului.
 Pe această diagramă am indicat şi apartenenţa meridianelor la cele cinci elemente: Plămânul şi
Intestinul gros sunt asociate cu Metalul, Stomacul şi Splina cu Pămîntul, Inima şi Intestinul subţire cu
Focul, Vezica urinară şi Rinichii cu Apa şi Vezica Biliară şi Ficatul cu Lemnul.

Triplul încălzitor şi Pericardul nu sunt nici organe Zang, nici Fu, şi ele nu sunt asociate cu niciun
element. La fel ca sistemul circulator şi limfatic, ele nu au o localizare cum o au organele obişnuite. Triplul
încălzitor coordonează cele trei „încălzitoare”: superior, compus din Inimă, Plămâni şi Pericard; mijlociu,
compus din Splină, Stomac, Ficat şi Vezică biliară; inferior, compus din Intestinul subţire şi gros, Rinichi şi
Vezica urinară. Pericardul, deşi poartă numele ţesutului anatomic care înveleşte inima, este de fapt organul
intern al Triplului încălzitor şi se află într-o relaţie Ying-Yang cu acesta.

Cunoaşterea anumitor puncte pe aceste meridiane şi stimularea lor permite tratarea meridianelor pe
care se află. Astfel, stimularea Nei Guan, la încheietura mâinii, activizează qi-ul în meridianul Pericardului.
Diferenţa dintre tratamentul în qigong faţă de cel din acupunctură constă în faptul că în qigong într-o tratare
de bază, zilnică, se pot stimula mai multe meridiane. Baterea punctului Nei Guan activează nu numai
meridianul Pericardului, ci toate meridianele Ying ale mâinii. Dacă dorim o tratare specifică numai a
meridianului Pericardului putem bate punctul Nei Guan preponderent în perioada Hai, între orele 21-23,
când Pericardul se află într-un minim de activitate. Sau putem masa degetul mijlociu.

În general este indicat să echilibrăm Yin-ul cu Yang-ul, adică dacă batem punctul Nei Guan, activând
meridianele Yin, este bine să batem şi punctul Shou San Li (aflat pe meridianul Intestinului gros), lângă cot,
pentru a activa şi meridianele Yang ale mâinii.

Pentru a activa meridianele specifice din mână putem masa degetele mâinii, conform diagramei:

Deget mare Arătător Deget mijlociu Inelar Deget mic

Plămân Intestin Pericard Triplu Inimă

… …………… gros încălzitor Intestin subţire

Deoarece meridianul Plămânului şi Intestinului gros au un rol important în respiraţie amintim punctul
Zhong Fu de pe meridianul Plămânului sub claviculă, deasupra subsuorii, pe care îl activăm la baterea
pieptului, şi Lie Que, aflat în dreptul lui Nei Guan pe partea laterală a mâinii, în continuarea degetului mare,
pe care îl activăm rotind uşor mâna când batem Nei Guan. Când masăm degetele ne putem aminti să masăm
punctul He Gu de pe meridianul Intestinului gros, între degetul mare şi arătător. În acest mod cunoaştem
deja două puncte, He Gu şi Shou San Li pe meridianul Intestinului gros.
 Simpla menţinere a degetelor sabie în Zhuang determină o anumită activitate mentală care acţionează
asupra meridianelor Intestinului gros şi Pericardului. Respiraţia îmbunătăţită de Intestinul gros fortifică
sistemul imunitar şi sistemul defensiv al inimii datorită Pericardului. Punctul Lao Gong de pe meridianul
Pericardului este binecunoscut de la poziţia de receptivitate, diagnosticare şi emisia de qi. Prin urmare şi
pentru meridianul Pericardului cunoaştem două puncte utile pentru tratament, Nei Guan şi Lao Gong.

În ce priveşte meridianele din picioare, baterea punctului Zu San Li, lângă genunchi, activează nu
numai meridianul Stomacului Yang Ming, dar şi celelalte meridiane Yang, meridianul Vezicii urinare şi
Vezicii biliare.

Pentru a activa meridianele specifice din picior putem bate degetele piciorului, conform diagramei:

Deget mare Al doilea deget Talpă Al patrulea deget Deget mic

Splină Stomac Rinichi Vezica Vezica

Ficat biliară urinară

 Prin baterea degetelor piciorului, vom stimula următoarele puncte importante: Gong Sun pe
meridianul Splinei, la câteva degete pe partea laterală a degetului mare, Tai Chong pe meridianul Ficatului,
dacă urcăm câteva degete pe despărţitura dintre degetul mare şi al doilea deget, Zu Lin Qi pe meridianul
Vezicii biliare, dacă urcăm câteva degete pe despărţitura dintre degetul mic şi al patrulea deget, Shen Mai
pe meridianul Vezicii urinare, dacă ne batem sub rotula exterioară. Meridianul Vezicii urinare poate fi
activat şi prin baterea punctului Wei Zhong, în pliul dintre coapsa şi gambă, din spatele genunchiului.

Meridianul Rinichi poate fi activat prin tehnica Ridicării rinichilor sau prin Mersul qigong prin
acţiunea pe punctul Yong Quan din talpă, similar cu Lao Gong din palmă. De asemenea, în multe exerciţii
în picioare este folosită poziţia călăreţului Ma Bu, în care se activează meridianul Rinchilor.

Pentru a înţelege mai bine importanţa teoriei Zi Wu Liu Zhu o vom aplica hipertensiunii. Studiile
medicale au arătat că hipertensiunea produce valori ridicate ale presiunii arteriale între orele 15-21, care
corespund la trei perioade când activitatea este maximă în Meridianele Vezicii urinare, Rinichilor şi
Pericardului. În Medicina Tradiţională Chineză se consideră că una din cauzele hipertensiunii este deficitul
de qi al Rinichilor. Rinichii şi Vezica urinară au interconexiuni Luo (canalele energetice Luo sunt în aceeaşi
relaţie cu meridianele precum sunt capilarele cu arterele şi venele) între meridianele lor şi de aceea există o
relaţie strânsă între activităţile lor. Spunem că există o relaţie de tip Yin-Yang pentru meridianele
aparţinând aceluiaşi element, în cazul de faţă Apa. Funcţionarea defectuoasă a Rinichilor va afecta în timp
funcţionarea Vezicii urinare şi va apare un deficit de Yin şi o creştere de Yang în perioada funcţionării
Vezicii urinare, adică între orele 15-17. Conform legilor de inhibiţie a celor cinci elemente, Apa inhibă
Focul, adică o funcţionare corectă a Rinichilor inhibă o hiperfuncţie a Inimii. Când Rinichii funcţionează
defectuos, Inima are o creştere Yang care produce hipertensiunea. Conform legilor de generare a celor
cinci elemente, Apa generează Lemnul, care generează Focul, adică o funcţionare corectă a Rinichilor
întreţine o funcţionare corectă a Vezicii biliare şi Ficatului, care vor întreţine funcţionarea corectă a Inimii.
Dacă Rinichii funcţionează defectuos prin deficit, este slăbită Vezica biliară şi Ficatul şi ulterior Inima. Este
semnificativ că cele mai multe infarcte datorate hipertensiunii se produc între orele 23-1, când avem un
maxim de activitate al Vezicii biliare. Putem spune că hipertensiunea este o relaţie defectuoasă momentană
de inhibiţie Apă- >Foc în timp ce infarctul este o relaţie defectuoasă care se stabileşte în timp datorită
inhibiţiei Apă- >Foc şi generării Apă – >Lemn – >Foc.
 Inima

Qigong-sfaturi şi tehnici

Iată câte ceva din spusele Maestrului Lin Kai Ting referitoare la principiile orientale ale sănătăţii şi
longevităţii: «După părerea mea, ar fi deosebit de important să li se aducă la cunoştintă tuturor oamenilor
învăţămintele tradiţionale chineze de menţinere a sănătăţii. In Tratatul de Medicină Internă al Împăratului
Galben se afirmă faptul că tratarea bolii după apariţia ei este ca şi cum ai începe să sapi o fântână după ce ţi
s-a făcut sete, iar acest procedeu este considerat ca fiind un tip de medicină inferioară. In timpurile
străvechi, oamenii urmau legile naturii şi se spune că de aceea corpurile lor nu cunoşteau bolile, pentru că
supunerea la legile Universului înseamnă viată adevărată. Tot ceea ce este contrar armoniei înseamnă
nesupunere şi rebeliune fată de Natură. De aceea, înţelepţii din vechime îi instruiau pe cei sănătoşi,
prevenind astfel posibila îmbolnăvire. In acest sens aş dori să vă dau câteva sfaturi.

Puţini dintre dvs. ştiu că ar trebui să trăim în armonie nu numai cu noi înşine, unii cu alţii, ci chiar şi
cu anotimpurile.

De exemplu, în timpul primăverii, care este perioada începutului şi dezvoltării vieţii, când se spune că
„respiraţia Cerului şi Pământului sunt pregătite să dea naştere”, oamenii trebuie să se scoale devreme
dimineata, să facă plimbări şi să nu se extenueze fizic. „Cei ce nu se supun legilor primăverii vor fi
pedepsiţi prin vătămarea ficatului.”
 In perioada verii, „cea a creşterii luxuriante, când respiraţia Cerului este amestecată cu respiraţia
Pământului”, oamenii trebuie să se scoale dis-de-dimineaţă, să nu se obosească în toiul zilei (în plină arşiţă)
şi, după spusele celor din vechime, să nu îngăduie minţii lor să se supere, ci ar trebui să permită celei mai
bune părţi a lor să se dezvolte, să iubească totul, nerespectarea acestor reguli atrăgând după sine vătămarea
inimii.

Toamna, denumită perioada de conducere liniştită, oamenii ar trebui să se culce devreme, să se scoale
la răsăritul soarelui, să aibă minţile liniştite şi să nu dea frâu liber dorinţelor lor. Cei ce nu se supun legilor
toamnei vor fi pedepsiti prin vătămarea plămânilor, iarna le va aduce indigestie şi diaree, având astfel prea
puţină energie pentru a suporta tre-cerea acestui ultim anotimp.

Cele trei luni ale iernii sunt cunoscute sub numele de „perioada închiderii şi înmagazinării”. Oamenii
trebuie să se culce devreme, să se scoale târziu dimineaţa, aşteptând răsăritul soarelui, trebuie să-şi reprime
dorintele, să scape de frig şi să caute căldură, fără însă a transpira. Dacă aceste reguli nu sunt respectate vor
fi vătămaţi rinichii, iar primăvara va aduce impotenţă. Majoritatea afecţiunilor pot fi prevenite şi tratate prin
respectarea acestor sfaturi.

Qigong-ul nu se invaţă din cărţi, ci din practică, după cum starea noastră de încredere şi echilibrul
interior sunt mai degrabă consecinţe ale „experimentării”, decât ale asimilărilor intelectuale.

Si câteva dintre conceptele Medicinei Tradiţionale Chineze…

Teoria ce stă la baza Medicinei Tradiţionale Chineze (MTC) poartă denumirea de Teoria Celor Cinci
Elemente, aceste elemente simbolice, fiind: Foc, Pământ, Metal, Apă, Lemn. Conform MTC şi teoriei sus-
menţionate, în orga-nism există 5 reţele de meridiane energetice (corespunzătoare) asociate organelor
inteme: inimă, splină, plămân, rinichi şi ficat. Aceste cinci reţele conlucrează, interacţionează unele cu
altele, fiind într-o strânsă corelaţie şi având funcţii fiziologice bine determinate; în acelaşi timp, însă, ele
sunt considerate a avea şi alte funcţii, caracteristici şi atribute, pe care vom încerca să vi le prezentăm pe
scurt, In cele ce urmează.

INIMA — Monarhul…

Conform MTC, inima conţine esenţa, natura pură a Focului. Ea emană căldură şi lumină: căldura unei
bune circulaţii sangvine şi lumina conştiinţei. Inima pompează siringele în organism, dar tot ea este cea care
cuprinde spiritul în sine, menţinând starea de conştienţă. Această curgere continuă a sângelui prin vase
hrăneşte corpul, servind în acelaşi timp drept vehicul pentru realizarea comunicării (transmiterii informaţiei)
între diferitele părţi ale sale, căci sângele vine in contact cu fiecare celulă a organismului. Tot aşa cum
Soarele asigură căldură şi lumină pentru întreaga creaţie, inima răspăndeşte în interior (intregul omanism)
conştienţă, senzaţie şi simţire.

Inima cuprinde (găzduieşte) şi învăluie spiritul. In tradiţia chineză, în Medicina Tradiţională Chineză
şi în Qigong, spiritul (shen) nu trebuie confundat cu preceptele religioase occidentale referitoare la suflet!
Sub acest aspect, noţiunea de Shen, adică Spirit, semnifică totalitatea forţei vitale a unei persoane la un
moment dat şi reprezintă manifestarea exterioară integrală a Qi-ului (energiei) prin intermediul
personalităţii sale. Un spirit puternic se recunoaşte printr-o expresie emoţională vie, prezenţă de spirit, ochi
strălucitori şi ten luminos. Când inima funcţionează optim, mintea este liniştită şi clară, memoria foarte
bună, simţurile treze, iar somnul odihnitor. A nu fi indiferent (lipsa de indiferenţă), sensibilitatea,
seninătatea şi liniştea sunt calităţi ce ţin de natura inimii asemeni unui monarh care nu conduce prin forţă, ci
aduce bucurie celor din jur, menţinând — în acelaşi timp — şi stabilind comunicarea. Sentimentul fiinţei
unice, individualizate, dar totodată acela al uniunii cu ceilalţi (n.r. ca parte dintr-un întreg, creaţia)
constituie puterea inimii. Inima lucrează bine atunci când este liniştită şi protejată. Când este agitaţie, iar
odihna lipseşte, (inimii) îi este dificil să reacţioneze cum se cuvine (potrivit) la stimulii senzoriali. Aceasta
îi aduce inimii nesiguranţă şi generează un sentiment de anxietate. În condiţii de stres, circulaţia sângelui nu
mai este normală, iar gândirea devine dezordonată şi confuză. Surpriza care şochează, tristeţea copleşitoare
sau bucuria peste măsură pot obstrucţiona funcţi ile (functionarea) inimii, având influenţe negative asupra
circulaţiei sângelui, producând blocaje şi întreruperi în starea de conştienţă.

Adaptare după “Between Heaven and Earth, A Guide to Chinese Medicine”, de H. Beinfield & E.
Korngold

Conform Medicinii Traditionale Chineze (MTC), există 5 retele de organe în corpul uman: inimă,
splină, plămâni, rinichi şi ficat. Aceste retele interactionează şi nu numai că au functii fiziologice, ci sunt
considerate a avea şi alte caracteristici şi atribute. In continuare vom explora rolui ficatului şi al splinei în
contextul MTC.

FICATUL. Comandantul militar

Asemeni unui comandant militar, care creează strategii şi tactici, ficatul îşi exercită autoritatea în
colectarea şi direcţionarea sângelui. Cum sângele nu este niciodată staţionar, ci în continuă mişcare
(circulaţie) şi cum Qi-ul curge inseparabil alături de sânge prin corp, ficatul distribuie toate resursele in mod
echitabil asigurând menţinerea unui flux continuu, fără impedimente. Forţa ficatului mişcă în sus şi spre în
afară, ridicând sângele şi Qi-ul către cele mai indepărtate părţi ale corpului, spre cap şi extremi

tatea membrelor. Prin această acţiune, ficatul facilitează munca inimii şi a splinei, aceea de a hrăni
adecvat corpul cu sânge şi substanţe nutritive.

Ficatul poartă responsabilitatea Yin – a stocării, a depozitării şi rolul Yang – al distribuirii sângelui.
Sângele hrăneşte ţesuturile corpului şi este sursa sau “mama” Qi-ului. Prin sarcina păstrării şi eliberării
sangelui, ficatul răspândeşte Qi-ul. Acest proces determină cantitatea şi presiunea sângelui in corpul fizic,
precum şi echilibrul emoţional şi consecvenţa comportamentală ce îşi au sediul in corp.

Inabilitatea de a răspândi Qi-ul în mod echilibrat decurge dintr-un dezechilibru in capacitatea ficatului
de a depozita şi a elibera sângele. Aceasta se manifestă printr-o activitate neregulată în interiorul corpului şi
un temperament instabil. De exemplu, migrenele apar atunci când ficatul nu poate depozita, descărca şi
distribui adecvat sângele către ochi, urechi şi creier: capul devine fierbinte şi congestionat, în timp ce
mâinile şi picioarele devin reci.

Sângele de la ficat este responsabil pentru hrănirea tendoanelor, ligamentelor, muşchilor, articulaţiilor
şi ochilor. Când ficatul nu poate depozita bine sângele, apar simptome precum spasme musculare, ameţeli,
amorţeală in membre şi uscăciune a ochilor. Dacă debitul de sânge nu este bine reglat de către ficat, muşchii
şi nervii ajung cu uşurinţă să obosească şi produsele metabolice reziduale nu pot fi eliminate eficient.
Sarcina reţelei meridianelor energetice ale Ficatului este de a monitoriza curgerea sângelui şi Qi-ului,
menţinerea echilibrului emoţional şi a clarităţii gândirii, dând graţie şi flexibilitate atât corpului fizic, cât şi
celui mental. Când ficatul funcţionează optim, gândirea şi luarea deciziilor sunt fără cusur, viziunea este
clară şi acţiunea fermă. Întărirea ficatului dezvoltă iniţiativa, capacitatea de a conduce, adaptabilitatea,
mărirea capacităţii de a face faţă greutăţilor (vicisitudinilor) vieţii.

SPLINA. Ministrul agriculturii

Precum un ministru al agriculturii, splina supravegheaza producerea şi distribuirea resurselor fermei,

oferă hrana care susţine organismul. Mâncarea şi experienţa ca materii prime sunt ingerate, digerate şi
asimilate pentru a da combustibilul necesar vieţii corpului şi minţii. Acest combustibil numit Esenţa
Hrănitoare este extras şi transformat într-o abundenţă de Qi şi sânge.
 Splina reglează metabolismul. Ea reglează cantitatea de fluid pur, Esenţă care este rafinată prin
digestie şi eliberată in circulaţie. Aşa cum un baraj hidroelectric asigură o producţie de putere pe care te poţi
baza prin controlarea cantităţii de apă care curge prin turbine, splina reglează câtă Esenţă este transformată
in Qi şi Sânge – aceasta înseamnă următorul fapt: cantitatea de combustibil metabolizată determină câtă
energie se produce.

Distribuirea Umidităţii este o altă funcţie a splinei. Prin procesul de acumulare şi eliberare de
Umiditate, splina reglează vâscozitatea sângelui şi a fluidelor care circulă prin sistemul vascular limfatic,
densitatea muşchilor şi masa totală a corpului. Diseminarea Umidităţii afectează greutatea, forma şi tonusul
ţesuturilor, precum şi ungerea articulaţiilor şi a mucoaselor membranelor. Splina guvernează extragerea
fizică a nutrienţilor din mâncare şi încorporarea ideilor şi informaţiilorde către minte. Capacitatea de
concentrare, de formare a ideilor, amintirea şi reflexia emană de la splină care face mintea să se
concentreze. Intenţia este un mijloc de prindere a momentului necesar pentru a transforma voinţa de a face
ceva, impuls venit de la rinichi, in acţiune, iniţiativa ficatului. Reglarea metabolismului, ajustarea
distribuirii Umidităţii, ţinerea laolaltă a ţesuturilor, conservarea verticalităţii muşchilor şi intestinelor şi
facilitarea proceselor mentale de nivel ridicat constituie un mijloc prin care splina menţine homeostaza şi
asigură adaptare şi echilibru.

Splina ocupă poziţia de pivot, punctul de echilibru prin care se face tranziţia. Splina transportă Esenţa
Hrănitoare – baza Qi-ului şi a sângelui prin organism, formând şi reformând sinele şi ţesuturile, dându-ne
un sentiment de substanţia-litate şi teritorialitate. Aşa cum o chilă grea asigură stabilitatea unei nave, splina
furnizează balastul.

Plămânul şi rinichii

Adaptare după „Between Heaven and Earth, A Guide to Chinese Medicine” de H. Beinfield & E.
Korngold

Medicina Tradiţională Chineză (MTC) este în mare parte bazată pe Teoria celor cinci Elemente,
aceste elemente simbolice fiind: Foc, Pământ, Metal, Apă, Lemn, fiecăruia fiindu-i asociat câte un organ
intern (inimă, splină, plămâni, rinichi, ficat) şi câte un rneridian energetic. Aceste 5 organe se află într-o
strânsă corelaţie şi au funcţii fiziologice binecunoscute; totuşi, conform MTC şi teoriei mai sus-menţionate,
ele sunt considerate a avea şi alte funcţii, caracteristici şi atribute, pe care vom continua să vi le prezentăm
în cele ce urmează…

Plămânul. Ministrul Afacerilor de Stat

La nivelul plămânilor, Qi-ul Cerului (aer), se contopeşte cu Qi-ul Pământului (extras din alimente)
formând Qi-ul care dă viaţă, energia vitală. Asemeni unui ministru care dirijează afacerile de stat şi
delimitează graniţele teritoriale, Plămânul guvernează relaţia dintre interior şi exterior fixând limite şi
protejând graniţele. Plămânul extrage esenţa din aer combinând-o cu esenţa extrasă din hrană ce este trimisă
de splină, distilează şi rafinează totul, obţinând astfel energia pură, esenţială – energia vieţii. Trimite apoi,
această esenţă pură şi o dirijează de sus în jos, începând de la cap spre piept şi abdomen şi din interior spre
exterior către muşchi, piele şi extremităţi.

De vreme ce Plămânul ordonă Qi-ului , iar Inima îi comandă sângelui, cele două organe se află într-o
strânsă interdependenţă. Axioma: „acolo unde este energia, acolo vine şi sângele” semnifică faptul că
mişcarea Qi-ului (energiei) guvernează mişcarea sângelui. Ritmul bătăilor inimii ţine pasul cu respiraţia, iar
sângele urmează Qi-ul când se reintoarce către inimă.

Activitatea respiratorie are rolul de a conduce Qi-ul prin tot corpul. Continua pulsaţie a pieptului şi a
abdomenului stabileşte (setează) formula ritmică de bază a tuturor funcţiilor din organism (şablonul ritmic
la care se acordează toate funcţiile din organism). Pentru a primi aer, plămânul se goleşte, încetinind
mişcarea Qi-ului, iar când pieptul se umple, curgerea Qi-ului se accelerează. Odată cu inspiraţia şi expiraţia,
pieptul se bombează şi apoi se retrage, definind astfel limitele contracţiei şi expansiunii, polarităţile
fundamentale ale lui Yin şi Yang. O respiraţie completă are două părţi distincte: inspiraţia şi expiraţia –
între cele două există un scurt interval, un moment de nemişcare, de linişte, care partiţionează evenimentele,
care rnarchează începuturile şi sfarşiturile.

Plămânul este sensibil, delicat, maleabil, deschis şi rafinat, îndeplinindu-şi rolul său de a dirija
(conduce) Qi-ul , furnizând formă, structură şi definire. Când plămanul este viguros şi putemic, pielea este
netedă, suplă şi elastică, corpul manifestă o forţă fizică deosebită şi o imunitate superioar. Plămânul este
izvorul inspiraţiei – el crează spaţiul deschis, golul (vidul) în care noile idei şi emoţii prind formă (se
conturează).

Rinichiul. Ministrul de Interne

Rinichii consolidează şi stochează Qi-ul (energia) care generează viaţa şi o menţine. Asemeni unui
ministru de interne care conservă (păstrează, are în grija sa) resursele naturale, depozitând materiile prime
esenţiale pentru a fi utilizate în perioadele de dezvoltare, de criză sau tranziţie, rinichiul conservă ceea ce
este vital, esenţa vieţii umane. Ca izvor al longevităţii, rinichiul este, de fapt, germenele (sămânţa)
intelectului şi al creativităţii, adăpostind, totodată, instinctul nostru de procreere şi supravieţune.

Încă dinainte de a ne naşte, părinţii noştri ne înzestrează cu qi- esentă (energie esenţială), care după
naştere este fortificat (întărit) de qi–ul extras din aer de către plămâni, precum şi de qi-ul hranei (extras din
aceasta) furnizat de splină. Ambele tipuri de energie – qi moştenit şi acumulat – sunt colectate şi depozitate
în rinichi; astfel, rinichiul reprezintă un adevărat rezervor de energie al organismului, de unde aceasta va fi
distribuită în funcţie de necesităţi. A spune că rinichiul deţine (conţine) esenţa, înseamnă că el generează şi
înmagazinează substanţa materială primordială care formează elementele de bază ale tuturor ţesuturilor,
căci el conţine miezul, sâmburele din care răsare această mlădiţă – Viaţa. Esenta aflată in rinichi poate fi
asemuită infonnaţiei genetice codificate ADN – macheta destinului biologic – care împreună cu proteinele
structurale de bază formează hormioni şi enzime, ce dirijează metabolismul celular.

Aşa cum rădăcinile puietului se duc adâncime pentru a suge seva pământului, în timp ce rămurelele
cu frunze absorb aerul şi lumina soarelui, tot aşa rinichii asigură vigoarea, seva organismului (Yin) şi
distribuie totodată căldura necesară (Yang). Yin-ul rinichiului, asemeni sistemului de rădăcini, hrăneşte şi
fumizează apă, în timp ce Yang-ul acestora încălzeşte şi activează. Chiar dacă rinichiul este organul cel mai
Yin din întregul organism (aparţine elementului Apă), el conţine sămânţa Yang a opusului său – Focul.

Rinichiul guvemează sistemul de reproducere. Când qi-ul rinichiului este abundent, viaţa sexuală şi
capacitatea de reproducere sunt viguroase şi de durată. Odată epuizată rezerva de qi moştenit (primordial),
firul vieţii ajunge către capătul său.

Toate celelalte organe depind de rinichi, care asigură, pe de o parte, regenerarea şi necesand de apă
din organism – aspectul Yin, furnizând în acelaşi timp căldură şi însufleţire – aspectul Yang. Yang-ul
rinichilor este cel. care dă scânteia, aprinde procesele metabolice.

În timp ce Yang-ul luminos şi scânteietor al inimii licăreşte, urcând (în drumul său) spre suprafaţă
pentru a apărea sclipirea ochdor, Yang-ul rinichilor se afundă mai jos de ombilic, în Dan Tian-ul inferior,
acolo unde căldura poate fi simţită, dar nu şi văzută, asemeni inimii de magmă a planetei noastre. Yang-ul
rinichilor furnizează scânteia necesară pentru a pune în funcţiune organismul, încălzeşte corpul şi animă
spiritul. Dacă qi-ul rinichiului este extrem de robust, omul va avea o rezistenţă ridicată la răceli, o digestie
optimă, precum şi virilitate, vigoare şi potenţă pe parcursul întregii sale vieţi.
 Ba Chu sau Cele opt senzaţii energetice principale

Primul pas în qigong este cel de a percepe qi-ul. Pentru asta este necesară focalizarea atenţiei pe o
parte a corpului. Cu cât reuşim să ne focalizăm mai bine şi să eliminăm gândurile parazit, cu atât senzaţia
va fi mai intensă şi mai limpede. Procesul focalizării atenţiei este asemănător concentrării razelor de lumină
de către o lentilă convergentă, cu cât lentila are mai multe dioptrii şi este sticla mai curată, cu atât imaginea
este mai mare şi mai clară.

După ce dobândim primele senzaţii energetice, de obicei cel de a percepe cu mâinile qi-ul corpului
propriu sau al unor plante, se poate trece la o diferenţiere a acestor senzaţii.

În qigong se consideră că există 8 senzaţii energetice principale sau primare, din care derivă cele mai
complexe şi mai subtile. Acestea se grupează perechi: senzaţia de răcoare şi căldură, senzaţia de contracţie
şi dilatare, senzaţia de uşurinţă şi greutate, senzaţia de mâncărime şi de furnicături.

Senzaţia de răcoare şi căldură. De obicei prima senzaţie percepută este cea de căldură. Ea nu se
datorează contracţiei musculare deoarece poate fi obţinută printr-o simplă meditaţie când corpul este imobil,
iar muşchii relaxaţi. De exemplu, în cazul practicării Micului Circuit Ceresc încă de la început majoritatea
persoanelor, inclusiv cele care n-au fost la cursurile lui Master, încep să simtă cum se încălzesc uşor pe
punctele şi traiectoria Micului Circuit Ceresc. Senzaţia este cel mai evidentă în cazul punctului Xia Dantian
pe care se face cultivarea preliminară a energiei de o jumătate de oră. Practicând se poate încălzi orice parte
a corpului doar prin focalizarea gândului pe acea parte.

Se poate dobândi o măiestrie înaltă după cum o atestă documentarele care ne arată călugării tibetani
dormind o noapte întreagă în zăpadă sau uscând iarna cearceafuri ude puse direct pe piele. Aceasta nu se
datorează unei rezistenţe native mai mari a localnicilor tibetani, ci unei practici asidue zilnice. Orice
practicant de qigong de la noi din ţară poate confirma că după 1-2 ani de practică este mult mai rezistent la
frig şi scăderile rapide de temperatură, are o circulaţie periferică îmbunătăţită şi este practic imun la răceli şi
viroze. Pentru a înţelege acest fenomen, trebuie să ştim că la orice perturbaţie externă perversă organismul
uman reacţionează punând în mişcare energia de apărare Wei Qi care provine din energia originară Yuan
Qi depozitată în rinichi. Prin exerciţiile de qigong această energie originară este acumulată şi conservată.
Energia Wei Qi circulă la nivelul pielii prin meridianele tendino-superficiale care sunt cele mai expuse
acţiunii energiilor externe. În cazul acţiunii frigului scade temperatura şi metabolismul local. Energia
Wei Qi ajunsă în partea corpului afectată de frig intervine prin vasoconstricţie superficială, prin creşterea
nivelului metabolic şi alte procese care au rolul de a contracara efectele frigului.

Dacă aceste procese de contracarare nu sunt eficiente, modificările induse de frig persistă şi se
instalează energia perversă a frigului urmată de bolile specifice. Prin exerciţiile de qigong se realizează atât
acumularea de energie originară Yuan Qi care cum am văzut stă la baza producerii energiei de apărare Wei
Qi, cât şi curăţarea meridianelor în scopul unei mai bune circulaţii a energiei Wei Qi spre zona afectată.
Bineînţeles că dacă energia perversă a frigului depăşeşte resursele energetice ale organismului, chiar şi
un practicant avansat de qigong se va îmbolnăvi. Scopul qigongului nu este cel de a căuta cu lumânarea o
boală pentru a vedea dacă corpul a devenit suficient de rezistent, ci cel de a armoniza cât mai natural
organismul uman cu schimbările climaterice survenite în natură. Practicantul începe să simtă curgerea
firească a qi-ului în natură şi intuieşte paşii ce trebuie urmaţi pentru a fi în acord cu ea.

Motivul senzaţiei de căldură se datorează deblocării meridianelor energetice deoarece se ştie că

mişcarea qi-ului este dependentă de temperatură. Cu cât mişcarea qi-ului este mai intensă cu atât căldura
degajată este mai mare, dar relaţia are loc şi în sens invers, cu cât căldura corporală este mai ridicată
(uneori din motive climatice) cu atât mişcarea qi-ului este mai rapidă. Mişcarea qi-ului prin meridiane poate
fi pusă în evidenţă şi prin metode electrice, termografice sau radioizotopice. Migrarea qi-ului în cazul
efectuării unor exerciţii de qigong sau unui tratament de acupunctură are loc după aproximativ 3-5 minute
la persoanele sănătoase şi între 50 secunde-6 minute la persoanele cu afecţiuni pe meridianul pe care se
acţionează. Viteza qi-ului este mai rapidă în cazurile patologice şi este în jurul valorii de 18 cm/ minut. De
obicei locul în care simţim căldură se datorează unui blocaj sau unei stagnări a energiei în acel segment al
meridianului. La practicanţii avansaţi apare senzaţia complexă a “atacării focarului de infecţie de către qi” –
în cazul unei afecţiuni locale se simte o căldură intensă în acea regiune, o senzaţie de mişcare a substanţei şi
pulsaţia sângelui.

În medicina tradiţională chineză senzaţia de căldură este legată de prezenţa energiei yang qi care
revigorează corpul şi îmbunătăţeşte funcţionarea lui. Energia yang qi reprezintă elementul foc care se
acumulează la nivelul inimii (organul inimă şi sistemul circulator). Într-adevăr inima poate fi percepută
energetic ca un organ cald.

Senzaţia de răcoare survine după o perioadă de practică mai îndelungată şi este legată de acumularea
energiei yin qi în organism. Asta înseamnă că are loc o stabilizare şi reglare a funcţiilor organismului prin
exerciţiile de qigong care se manifestă printr-o modificare structurală a acestuia. A avut loc o deblocare
cvasi-totală a meridianelor principale, energia circulă nestânjenit, iar organele interne sunt energizate. Iniţial
senzaţia de răcoare se percepe pe traseul meridianelor principale deblocate, în special pe
meridianul rinichiului. În zhung, este posibil să simţiţi ca şi cum a-ţi ţine în gură mentă, senzaţie foarte
plăcută în timpul unei veri călduroase. În medicina tradiţională chineză senzaţia de răcoare este legată
de elementul apă care se acumulează la nivelul rinichilor. Aceştia sunt percepuţi ca energetic reci-răcoroşi.

Corpul energetic şi senzaţii energetice

Citim în cărţi, reviste şi pe internet despre qi şi corpul energetic uman. Acestea sunt prezentate ca o
realitate obiectivă, există atlase conţinând meridianele energetice principale şi punctele energetice
importante. Dar spre deosebire de utilitatea unui atlas anatomic cu care putem identifica uşor oasele şi
muşchii din corpul nostru, utilitatea unui atlas energetic ni se pare îndoielnică dacă nu putem face acelaşi
lucru asupra corpului nostru energetic. Deci problema principală ce se pune este ce şi cât de mult putem
simţi din corpul nostru energetic. De asemenea ce putem face pentru a ne îmbunătăţi claritatea percepţiilor.

Ce poate simţi un începător în practica qigong? Ce este rezonabil să se aştepte să simtă? Pentru ca să
putem manipula şi conduce energia din corpul nostru este necesar să o simţim. Dacă nu o simţim nu avem
nici o reacţie de răspuns asupra a ceea ce facem. Dar ce anume trebuie să simţim? Aici este problema.
Orice. Putem simţi orice. Atunci cum de ştim că ceea ce simţim este o senzaţie energetică şi nu doar o
senzaţie fiziologică? Nu putem ştii şi nu putem decela la început.

Cele cinci simţuri sunt ferestre pentru a percepe realitatea fizică din jurul nostru şi din corp. De la
aceste ferestre putem percepe un peisaj extrem de complex. Dar nu se ştie din ce motiv, atenţia ne este
atrasă doar de anumite elemente din peisaj, pe celelalte le ignorăm complet, deşi nu ne sunt ascunse
percepţiei. Atenţia noastră este atât de absorbită doar de o parte din peisaj, pe care o cunoaşte, încât chiar
dacă vede elemente străine, necunoscute, le va interpreta în termenii vederii înguste.

Partea yang a peisajului este cea cunoscută, ceea ce vedem în fiecare zi, este o rutină, este atât de
obişnuită, încât încetăm să mai fim atenţi la strada pe care stăm, la oraşul în care trăim, la toate acele detalii
minuscule. Suntem atât de convinşi că nimic nu se poate schimba de la o zi la alta, la soliditatea acelor
obiecte care formează această parte cunoscută, încât, treptat, nu mai observăm nimic nou în jur şi în noi.

Practica qigong ne trezeşte din această amorţire a atenţiei. O face din nou vie. Ne face curioşi ca nişte
copii care văd pentru prima dată lumea din jurul lor şi totul li se pare interesant. Un copil poate lua nisipul
şi să-l scurgă printre degete minute în şir în timp ce adulţii se gândesc doar că el iarăşi s-a murdărit pe mâini
şi pe haine.
 Clipă de clipă ne agităm mintea cu gânduri şi emoţii personale, avem permanent un dialog cu noi
înşine în care îi judecăm pe alţii şi pe noi. Copilul din faţa mea a făcut asta, dar ia-te-uită cum se uită acea
persoană, oare ce crede despre copil, dar despre mine prin faptul că-i dau peste mâini şi îl scutur de praf…
Evident că dialogurile sunt personalizate de la caz la caz şi în funcţie de situaţie. Şeful mi-a spus că aşa nu
se mai poate, că trebuie să modificăm managementul etc. Această minte agitată, obişnuită, ca o maimuţă
jucăuşă şi şugubeaţă, foarte comică, dar exasperantă la un moment dat, este denumită de chinezi mintea
emoţională Xin. Prin practica qigong ajungem la o altă minte, o minte liniştită, numită Yi, care are putere,
de aceea putem spune că are forţa gândului. Este aceeaşi maimuţă dinainte, dar este dresată şi ştie să facă
diferite lucruri. Jocul ei continuu s-a transformat în mişcări care au un scop precis. Trecerea de la o minte la
alta se cheamă intrarea în starea qigong.

Un începător nu-şi dă seama cu claritate când intră în starea qigong. Senzaţia de trecere poate fi prea
difuză ca să realizeze schimbarea petrecută. De obicei poate sesiza la sfârşitul practicii că este plin de
vitalitate şi că are o senzaţie de uşor şi de bucurie fără motiv. Este ca şi cum şi-ar fi luat o minivacanţă de
câteva ore, este lipsit de griji, nu trebuie să facă nimic, nu doreşte nimic, doar se simte bine. Ce este mai
interesant este că va descoperi că în viaţa sa a avut multe momente de acest gen, dar cum au venit, au şi
trecut, s-a simţit bine, dar apoi iarăşi a fost copleşit de griji şi stresul zilnic.

Senzaţia de vitalitate este o senzaţie difuză a efectelor qi-ului, iar bucuria fără motiv este o senzaţie
legată de ceva numit shen. Deşi acestea sunt senzaţii energetice, în mod obişnuit nu le interpretăm ca atare.
Acestea sunt elemente yin, necunoscute, din peisajul pe care îl percepem cu cele cinci simţuri, dar le
interpretăm în termenii elementelor cunoscute yang. Trebuie să ni se atragă atenţia asupra lor, că sunt
prezente şi apoi trebuie să ni se spună ce anume sunt.

Qi – energie

În ocean un peşte neştiutor întreaba un alt peşte:

- Am auzit că am trăi în apă, dar nu ştiu unde este şi ce calităţi are.

- Dar te scalzi chiar acum în apă şi de jur împrejurul tăuşi în tine este numai apă, îi răspunde celălalt
peşte.

Primul peşte a rămas uimit şi sceptic până într-o zi când a fost pescuit de un pescar care l-a scos pe
uscat. În timp ce se zbătea şi-a dat seama ce este apa şi a murit.

Energia esenţială, qi-ul se află peste tot în Universşi în interiorul nostru. Ne scăldăm clipă de clipă
înenergia esenţială şi în momentul în care aceasta nu maipătrunde în corpul nostru iar cea din interior se
consumă,murim. Deşi qi-ul este invizibil asta nu înseamnă că nuproduce efecte sesizabile. Acestea le putem
experimenta prinqigong.

Înainte de descoperirea lui Marconi nici-un om nu ştia de existenţa undelor radio, deşi acestea sunt
emise natural de unele stele. Nici undele radio nu se văd, dar suntem convinşi de existenţa lor, deoarece le
putem recepţiona cu ajutorul unui aparat radio. În Univers există multe tipuri de qi, dar pentru că
deocamdată ştiinţa nu a progresat suficient pentru a construi un instrument pentru a le detecta, oamenii
consideră că acestea nu există. Însă chiar corpul uman este un instrument extrem de sofisticat, a cărui
capacităţi n-au fost explorate decât infim de ştiinţă. Există capacităţi deosebite în stare latentă, potenţială în
fiecare om, care pot fi dezvoltate printr-o practică adecvată.

Un aparat radio care recepţionează numai pe unde lungi nu va prinde posturile pe unde scurte. Dar un
inginer care află de existenţa lor, poate construi un aparat mai bun, care să recepţioneze atât unde lungi cât
şi scurte. Corpul uman, în condiţii obişnuite, percepe numai prin cele cinci simţuri. Un om, în momentul în
care află că ar putea percepe şi altfel, dacă practică, îşi poate dezvolta şi “construi” un corp mai bun, mai
sensibil. Organismul uman, este în realitate o antenă deosebit de complexă, care recepţionează semnale din
întegul Univers.

În Occident noţiunea de qi a fost tradusă prin energie, dar în realitate ea are un sens mai larg, ce
include şi substanţa, şi informaţia. Când auzim o ştire importantă la radio, care ne influenţează puternic,
suntem evident interesaţi de informaţia transmisă şi mai puţin de modul de transmitere şi de suportul prin
care se transmite informaţia. Perceperea qi-ului se poate face atât prin canalele de percepţie obişnuite cum
ar fi văzul, auzul, cât şi prin altele, unele existând doar în stare latentă.

Multe percepţii subtile sunt eclipsate de văz, şi nu ne dăm seama cât de mult putem percepe în alt
mod până nu apar condiţii deosebite sau dereglări în organism. De exemplu nu percepem sau nu suntem
atenţi la presiunea atmoferică, dar cu toţii o simţim când apar schimbări meteorologice bruşte.

Simţim vizual lumina soarelui, dar de-abia în ultimul secol am început să înţelegm ce schimbări
importante produce în corpul nostru, de care nici nu ştiam, cum ar fi producerea vitaminei D pentru
depunerea calciului în oase. Nu suntem conştienţi de faptul că în fiecare secundă suntem parcurşi de fluxuri
intense de particule cosmice unele provenind de la Soare, dar acestea ne influenţează dramatic sistemul
nervos şi circulator. Lunar polaritatea câmpului magnetic al Soarelui se schimbă de 4 ori şi atunci acesta
trimite jerbe mai intense de particule spre Pământ care produc furtuni magnetice şi penetrează corpul uman.
Timp de 1-2 zile cât durează această schimbare, în spitale rata mortalităţii printre cardiaci şi bolnavii psihici
este cu 60% mai mare decât în celelalte 5-6 zile de acalmie luate la un loc.

Unele persoane sunt sceptice în priviţa eficienţei tehnicilor energetice şi este dreptul lor de a se
îndoi deoarece oamenii cred numai ceea ce văd şi simt pe propria lor piele. Din acest motiv la curs Maestrul
Lin Kai Ting emite energie şi ne iniţiază, adică ne trezeşte acele capacităţi latente care sunt într-o stare de
hibernare, amorţire. În acest mod putem experimenta în mod direct efectele qi-ului. Singura
condiţie necesară, care nici aceasta nu este un impediment şi se poate modifica treptat în timp dacă există
dorinţa sinceră de a cunoaşte, este de a avea mintea deschisă, fără prejudecăţi.

Aceasta nu înseamnă credulitate, adică să crezi orice ţi se spune, ci de a experimenta personal, şi în

cazul în care ai anumite efecte datorate qi-ului, să le accepţi ca atare, să- ţi schimbi modul obişnuit de a
percepe lumea.

Multe persoane, deoarece sunt prea ocupate şi îşi acordă insuficient timp pentru a fi singure şi “a-şi
aduna gândurile” nu sunt atente la transformările produse de qigong. Iniţial trebuie să observăm aşa
numitele transformări de suprafaţă, care ni se pare că sunt schimbări minore pe care nici nu le băgăm adesea
în seamă cum ar fi: avem moralul crescut, mintea este limpede, ne simţim plini de vigoare, avem o stare de
mulţumire de sine, de calm, noaptea dormim mai bine, ne simţim mai odihniţi, ni se modifică dieta
alimetară, avem un apetit mai bun sau din contră consumăm mai puţină mâncare şi totuşi nu ne este foame,
nu ne este frig deşi suntem îmbrăcaţ sumar pe o vreme rece etc.

Aceste schimbări ne indică o “reglare în culise”, tăcută a organismului. Doar unele din aceste
schimbări ajung la cunoştinţa părţii conştiente a minţii. Dar aceste schimbări de suprafaţă trebuie observate
deoarece ele ne întăresc încrederea că ”ceva” se schimbă şi reprezintă preludiul schimbărilor misterioase.
Schimbările misterioase constau în obţinerea unor rezultate în practică, pentru ca imediat să dispară
cu desăvârşire, după care apar şi dispar din nou. Este ca şi cum schimbarea ar tatona terenul să vadă dacă
corpul este suficient de pregătit s-o accepte sau nu. De exemplu ni se poate întâmpla să vedem brusc mai
bine, sau să reuşim să stăm în zhuang mai multe minute, sau să simţim cu palmele energia mai clar etc. În
această perioadă este foarte importantă încrederea şi perseverenţa.
 Indiferent de rezultatele obţinute trebuie să continuăm practica zilnică ştiind că în timp schimbarea se
“va stabiliza”. Atunci apare schimbarea minunată care reprezintă dobândirea unei capacităţi
latente deosebite. Această capacitate trebuie folosită la început cu precauţie, până se înţelege pe deplin ce
reprezintă şi se dobândeşte măiestria necesară utilizării ei corecte.

Observarea acestor schimbări ne face mai conştienţi de limitările pe care ni le impun simţurile şi
propria minte în construirea realităţii aşa cum o credem noi. Dar ceea ce percepem cu simţurile nu este
realitatea ultimă. De exemplu ne uităm la suprafaţa netedă a unui metal şi credem că este întreagă şi
compactă. Însă privită la microscop observăm că este zgrunţuroasă şi chiar poroasă cu o mulţime de orificii
mici în ea. Când privim un zid masiv de beton prima noastră impresie este că acesta este impenetrabil şi că
nu poate trece nimic prin el. Dar ştim prea bine că într-o încăpere înconjurată de ziduri putem recepţiona o
emisiune radio sau primi un mesaj la un telefon mobil. Zidul aparent impenetrabil nu este un obstacol
pentru undele radio.

Emisia de qi nu poate fi oprită de nici un obstacol. Qi-ul poate trece printr-un perete oricât de gros,
poate străbate un întreg munte, poate parcurge distanţe de sute de kilometri, nimic nu îi poate sta în cale.

Omul obişnuit vede doar în domeniul vizibil şi pornind de la aceste percepţii limitate trage concluzii
de asemenea cât se poate de limitate asupra realităţii. Să ne gândim că el este practic orb pe timp de noapte,
şi doar aparatura sofisticată în infraroşu îi redă vederea. Ziua dacă priveşte un câmp cu flori nu va vedea
inflorescenţele cu nectar deoarece îi lipseşte vederea în ultraviolet atât de folositoare albinii.

Omul nu se poate orienta pe timp de ceaţă sau pe vreme înnorată după luminozitatea cerului deoarece
nu vede lumina polarizată după care se conduc păsările călătoare. Omul nu poate penetra obiectele în
profunzime pentru că nu vede în domeniul razelor X.

Omul priveşte realitatea prin gaura cheii şi crede că cerul pe care îl vede are această formă. El nu
vede vastitateacerului şi mintea sa se limitează la o gaură de cheie.

Capacităţile latente sunt spărturi în acest perete gros de necunoaştere, ne deschid spre o percepţie mai
largă. Putem avea o percepţie directă şi totală a realităţii. Dar în mod obişnuit această realitate ne este
ascunsă.

Senzaţii în practica Qigong (III)

Alt punct important este Xia DanTian, la trei degete sub ombilic. Aproape toate exerciţiile se încheie
cu shougong, sau exerciţiile de încheiere când se cultivă energia în acest punct. Uneori se poate percepe
acest punct mai cald, sau încălzindu-se sau simţim cum energia se adună în acest punct. Dacă punem
mîinile cu punctele LaoGong peste Xia DanTian această senzaţie de căldură şi bunăstare poate fi
amplificată şi putem simţi şi o circulaţie în braţe. Senzaţiile din Xia DanTian sunt legate în mare măsură de
senzaţiile legate de respiraţie şi de cele digestive. Dacă am mâncat mai mult, stomacul este plin sau
intestinele sunt pline, nu suntem relaxaţi în acea zonă şi nu putem percepe nicio senzaţie legată de qi. Dar şi
dacă suntem flămânzi putem avea o contractare a zonei abdominale. De asemenea dacă respiraţia este
greoaie şi nu este liberă asta nu ne permite să simţim niciun flux de energie în zonă. Este posibil să ne
încălzim foarte tare în cultivare încât să începem să transpirăm. Din această cauză este bine să fim
îmbrăcaţi într-o încăpere răcoroasă şi să evităm zonele cu curenţi de aer pentru că ne putem răci. Încălzirea
în punctul Xia DanTian arată că avem o cantitate mare de qi care poate fi rafinat în Micul Circuit Ceresc,
circulat pe diferite trasee sau folosit la tratarea unor probleme de sănătate aducând qi-ul în focarul
afecţiunii.
 Se pot simţi vibraţii în interiorul corpului. Sau mişcări periodice, tremurături, zvâcniri. Acestea pot
indica faptul că nu suntem relaxaţi sau reprezintă o circulaţie puternică a qi-ului prin meridiane. Aceste
mişcări spontane nu trebuie nici să le amplificăm, nici să le blocăm. Ele vor dispărea de la sine în mod
natural.

Putem simţi uneori un gust uşor dulce, sau un gust răcoros ca de mentă, iar limba tinde să se apese cu
tărie deasupra sau la baza incisivilor superiori ca şi cum este atrasă.

Nasul ni se curăţă şi putem percepe mirosuri foarte fine, chiar dacă inhalăm foarte puţin aer, spre
deosebire de modul obişnuit de mirosire prin aspirarea adâncă în profunzimea nasului. Memoria mirosului
este de obicei foarte bună şi un miros fin ne poate ajuta să ne amintim locuri şi persoane. De aceea
aprinderea unor beţişoare poate induce o adunare a minţii.

În timpul meditaţiilor putem percepe diferite lumini, străfulgerări de lumină, irizaţii. Acestea pot fi
generate de qi, dar se pot datora şi gândurilor rătăcitoare. Ar trebui observat în ce măsură acestea sunt
senzaţii stabile, indicând în acest caz o liniştire a minţii.

Deşi nu este o senzaţie auditivă, când vacaramul minţii încetează se receptează ca o adevărată uşurare
şi aproape ca o senzaţie auditivă de gol de linişte. Mai există o senzaţie de „sunet al plinătăţii” care poate fi
explicat prin sunetul pe care îl face un avion la aterizare, foarte grav, din ce în ce mai jos şi mai inaudibil,
dar care cuprinde întregul văzduh. Este asemănător cu acel „mmm” din tehnica palmei care se ridică, dacă
prindem tonalitatea potrivită şi văzduhul devenim noi.

Senzaţiile mentale sunt destul de simple: ne simţim mai plini de vitalitate, avem o senzaţie de bucurie
şi mulţumire adâncă, devenim mai deschişi şi mai iertători cu ceilalţi. Devenim mai intuitivi şi ne prindem
mai uşor cum să soluţionăm anumite probleme, luăm mai uşor decizii. Ne este mai uşor să comunicăm şi
să-i înţelegem pe ceilalţi. Ne simţim mai receptivi la nevoile şi emoţiile lor.

Le doresc tuturor practicanţilor de qigong multă sănătate şi bucurie! Pare un pas mic pentru cei care
le au, dar cât de importante sunt sănătatea şi bucuria interioară o ştiu doar cei care le-au pierdut şi acum le
redobândesc din nou!

Senzaţii în practica Qigong (II)

Este de asemenea posibil să nu avem nicio senzaţie. Nu este nicio problemă. De obicei dacă suntem
agitaţi sau suntem prinşi de grijile cotidiene ne trebuie o vreme până ne liniştim mintea şi suntem capabili
să ne „interiorizăm”. De asemenea dacă vorbim sau nu avem mintea concentrată şi atenţia ne fuge de la un
detaliu la altul, când spunem că mintea „rătăceşte” şi atunci este posibil să nu avem percepţii legate de qi.
Mintea prea dispersată sau rătăcitoare ca şi mintea care este prea încordată şi concentrată pe un detaliu nu
permit o anumită detaşare relaxată, o stare de contemplaţie, optimă pentru observare. Avem posibilitatea să
ne ajustăm de fiecare dată când observăm un muşchi al corpului încordat sau o respiraţie greoaie. De aceea
pentru a distinge senzaţiile legate de qi de cele obişnuite trebuie înainte să ne cunoaştem destul de bine
stările mentale după comportarea noastră exterioară. O mare parte din practica qigong constă în a învăţa
relaxarea şi odată cu ea senzaţiile corporale obişnuite. Conştientizarea acestor senzaţii obişnuite determină
apariţia senzaţiilor legate de qi. De obicei prezenţa senzaţiilor legate de qi îi impulsionează pe practicanţi să
practice cu mai mare asiduitate. Dar absenţa senzaţiilor nu înseamnă că nu sunt efecte legate de practică.
Doar că practicanţii începători nu ştiu la ce trebuie să fie atenţi. Pentru cei fără senzaţii este o fază la
începutul practicii, aşa numitele „primele o sută de zile” care este o fază a efectelor ascunse a circulaţiei qi-
ului în interiorul corpului. De asemenea a simţi qi-ul mai puternic nu demonstrează şi nici nu confirmă un
nivel mai ridicat în practică. De obicei persoanele cu probleme de sănătate percep mai rapid qi-ul pur şi
simplu pentru că qi-ul atacă focarul bolii şi senzaţiile sunt mult mai puternice. Persoanele sănătoase percep
mult mai slab qi-ul pentru că qi-ul nu este nevoit să deblocheze meridianele. Dacă o persoană parcă percepe
ceva şi apoi senzaţia dispare şi nu mai este sigur de ce a simţit se consideră că a intrat într-o nouă fază de
practică şi este util să practice aceeaşi tehnică o durată mai lungă până ce senzaţia devine mai clară şi mai
explicită.

E bine să ne cunoaştem şi să vedem dacă ni se face somn în timpul practicii din cauza oboselii sau
faptului că am fost încordaţi în timpul zilei şi acum brusc ne-am relaxat. Sau am mâncat recent şi corpul
simte nevoia să-şi facă siesta. De obicei la sfârşitul practicii simţim o voiciune, ne simţim mai odihniţi şi
poate apare o senzaţie generală de corp uşor. Această senzaţie se poate transforma într-o formă de vid sau
gol corporal, corpul parcă nu mai există, se şterge, nu mai avem senzaţii pentru că parcă nu mai avem corp.
Poate apărea şi o senzaţie generală de căldură plăcută care parcă circulă în întregul corp. Aceasta de obicei
determină simultan acea senzaţie de uşurinţă corporală. Senzaţiile se pot clarifica indicând o circulaţie a qi-
ului prin meridiane. Diferite activităţi mentale pot determina senzaţia circulaţiei pe anumite trasee
energetice. Aceste senzaţii pot să fie vagi, estompate, fără localizare precisă sau dimpotrivă aproape
punctuale sau filiforme. Evident că senzaţiile recepţionate depind de starea noastră mentală generală şi
activitatea mentală pe care o efectuăm.

Este de asemenea posibil să nu simţim nevoia să dormim noaptea sau după-masa şi totuşi să ne
simţim odihniţi. Nu trebuie să confundăm această stare cu insomnia, când am vrea să dormim, nu putem şi
ne simţim obosiţi. În acest caz suntem calmi, liniştiţi, putem sta în pat, ne simţim odihniţi şi uşori.
 Senzaţii în practica Qigong (I)

Practica qigong ne învaţă cum să controlăm şi cum să înţelegem câmpul de qi al corpului (qi-ul
intern) şi câmpul de qi universal. Pentru a progresa în practică este bine să avem un feed-back senzorial, de
aceea este bine să înţelegem diferite fenomene care sunt experimentate în timpul practicii qigong. Chiar
dacă vom expune diferite senzaţii este foarte important să evităm anticiparea rezultatelor practicii, prin asta
înţelegând inclusiv dorinţa de a percepe anumite senzaţii legate de qi. Trebuie doar să ne relaxăm şi să nu
avem niciun fel de aşteptări. Atunci cu mintea deschisă la orice percepţie posibilă vom putea experimenta
aceste senzaţii.

Cunoaşterea a ce ne putem aştepta în timpul practicii qigong ne poate ajuta să evităm tulburările de
orice fel şi previne mintea de a rătăci fără rost. Practica qigong regulată va produce în decursul timpului atât
de multe senzaţii corporale şi fenomene mentale încât acestea nu vor încăpea în această scurtă descriere. De
aceea ea este mai mult adresată începătorilor care încă nu au practicat sau au doar foarte puţine ore de
practică sau celor curioşi, care doresc să ştie dacă au experimentat toate senzaţiile descrise. Am ales
senzaţiile care sunt cele mai comune şi au fost experimentate de majoritatea practicanţilor de qigong.

Printre primele senzaţii ale qi-ului sunt cele din jurul punctelor LaoGong din palme: parcă am ţine un
balon imaterial, foarte uşor, uşor elastic, simţim o uşoară senzaţie de apăsare în palme, simţim furnicături în
palme, simţim gâdilături, simţim ca o atingere uşoară, simţim ca şi cum am ţine doi magneţi care se resping,
palmele percep o anumită greutate, palmele sunt brusc foarte uşor de ţinut, palmele se încălzesc tare, avem
brusc o bună circulaţie a capilarelor din degete, simţim ca şi cum ar fi un curent de aer, senzaţia din palme
urcă prin interiorul mâinilor, se mişcă ceva prin palme. Deoarece aceste puncte sunt atât de sensibile, le
putem folosi ca adevărate antene pentru a recepta nu numai qi-ul intern, ci şi qi-ul altei persoane sau qi-ul
universal.

De obicei aceste senzaţii sunt strâns legate de poziţia corpului, de respiraţie şi de activitatea mentală.
Cu cât suntem mai relaxaţi, respiraţia este mai liberă şi uşoară, iar mintea mai limpede, cu atât senzaţiile
sunt mai clare şi mai puternice. Ele depind de asemenea de activitatea executată sau de tehnica qigong
realizată în acel moment. Deşi poate exista o senzaţie locală, aceasta poate fi modificată de senzaţia globală
pe care o resimţim în întregul corp.

Baterile qigong
27 Ian 2012 Scrie un comentariu

by evinteler in baterea qigong

(de pe site-ul Qilingong Oradea)

de Carmen Şerbescu

Există o varietate destul de mare de tehnici de batere în Qigong. Da aţi citit bine –
bateri. În mod efectiv se bate corpul sau anumite părţi ale ei, chiar puncte de pe corp. Vi
se pare ciudat? Nu, nu este. Aș zice că este ceva natural. Acționăm asupra corpului sau
mai bine zis asupra unor puncte cheie de pe corp pentru a putea influența activitatea
corpului. La prima vedere nici tehnica acupuncturii nu este mai puţin ciudată. Te apuci
să bagi ace. Ciudat, nu?

Ei bine, activitatea mentală face diferenţa. Suntem obişnuiţi să privim bătaia ca ceva
rău, expresia agresivităţii, sursa durerilor atât fizice cât şi mentale, psihice. Pentru că
actul în sine este însoţit de o intenţie distructivă, care vrea să vatăme. În Qigong, bătaia
este însoţită de un gând pozitiv, constructiv, de dorinţa de a face bine, de a rezolva o
problemă de sănătate sau pur şi simplu de a preîntâmpina apariția unei astfel de
probleme. Ne gândim că: “(Problema în cauză), … se micşorează, se rezolvă,
dispare”. Iar dacă nu avem o problemă (de sănătate) anume, atunci ne gândim
că: “(Respectiva parte a corpului) … funcţionează perfect, armonios”.

Şi-acum să trecem în revistă diversele bateri Qigong:

Baterea punctelor dureroase.

Se cheamă puncte dureroase pentru că în mod natural acestea dor la o atingere/apăsare

mai energică. Este vorba de punctele Nei Guan, Shou San Li şi Zu San Li. Sunt puncte
de acupunctură (puncte energetice) prin intermediul cărora putem regla funcţionarea
întregului corp. Modul în care se realizează acest lucru este legat de un concept al
Medicinii Tradiţionale Chineze, şi-anume Triplul Încălzitor. Să vedem mai întâi ce este
acest Triplu Încălzitor, după care vom trece în revistă aceste trei puncte.

Triplul ÎncălzitorTriplul Încălzitor (sau triplul arzător) (în

chineză: San Jiao) (三焦), împarte corpul în trei părţi în funcţie de rolul jucat în
metabolism. Încălzitorul Superior (Shang Jiao) (porţiunea de corp de deasupra
diafragmei, inima, plămânii, gâtul, capul) răspunde de circulaţie şi respiraţia. Cel
Mijlociu (Zhong Jiao) (între diafragmă şi ombilic, stomac, splină, vezica biliară), se
ocupă de digestie. Iar Încălzitorul Inferior (Xia Jiao) (porţiunea de corp de sub ombilic,
ficat, rinichi, intestine, vezică), asigură funcţiile de reproducere şi excreţie. Acesta
(Triplul Încălzitor) deşi este considerat în TCM (Tradicional Chinese Medicine), un
organ în sine, de fapt este unul de tip energetic, neavând o corespondenţă fizică aparte.
Din punct de vedere energetic însă joacă un rol important, asigurând buna funcţionare a
metabolismului corpului. Dacă Triplul Încălzitor funcţionează bine, atunci tot
organismul funcţionează bine.

Să vedem acum aceste puncte dureroase. Acţionăm asupra acestora prin baterea de câte
trei cu ajutorul pumnului ţinut relaxat care cade prin propia sa greutate. În mod uzual se
bate de 36 ori. Dacă nu ştiţi sau n-aţi văzut cum se face vă invit la sălile de practică.

Punctul Nei Guan:

pct. Nei Guan localizarea pct. Nei

Guan

Acest punct se află pe meridianul pericardului. iar poziţia anatomică o puteţi vedea în
fotografie. Prin acţionarea asupra acestui punct, reglăm funcţionarea Încălzitorului
Superior. Activitatea mentală asociată cu acţiunea asupra acestui punct este: orice
problemă care s-ar afla la acest nivel se rezolvă, se micşorează, dispare. De exemplu,
dacă cineva are probleme cu noduli la sâni, atunci va avea această activitate mentală:
Nodulul se micşorează, se micşorează, dispare.

Punctul Shou San Li:

pct. Shou San Li

Aflat pe meridianul Intestinului Gros, la 2 degete de cot. Vezi poza. Stimulând acest
punct vom stimula Încălzitorul Inferior. Problemele care pot fi rezolvate prin
intermediul acestui punct sunt:
● Regularizează Qi-ul şi sângele (îîn extremitatea superioară a corpului), deschide
canalele energetice (meridianele) primare şi colaterale, face ca durerea să fie mai uşor
de suportat

● Regularizează Stomacul şi Intestinele.

Punctul Zu San Li

Se află pe meridianul stomacului. Modul în care putem să o localizăm este vizibil din
poza expusă. Stimulăm prin intermediul acestui punct Încălzitorul Mijlociu. Activitatea
mentală: orice probleme sunt la acest nivel se rezolvă.

Probleme care pot fi ameliorate/rezolvate:

● Regularizează stomacul, întăreşte splina

● Tonifiază Qi-ul şi energiile Yang, hrăneşte sângele şi Yin-ul

● Calmează Shen-ul (spirit)

● Deschide canalele energetice

Se încheie seria de bateri a acestor puncte (minim de 36 ori), cu baterea genunchiului cu

palma căuş, de 108 ori. Cu genunchii îndoiţi, uşor flectaţi. Palmele, împreună cu braţele
nu sunt contractate, cad din propria greutate. Lovituri de câte una. Dacă nu cunoaşteţi
tehnica sau n-aţi mai văzut-o până acuma, o puteţi învăţa la sălile noastre de practică.
Tehnica baterilor este simplă, oricine poate să o facă. Nu are contraindicaţii şi vă este la
îndemână, mereu, oriunde. Este de fapt trusa Dvs. de prim ajutor, oricând aiveţi nevoie.
Făcută zilnic, vă asigură o bună funcţionare a întregului corp.

Deci nu uitaţi să vă faceţi baterile zilnic.

Baterea punctelor Nei Guan

27 Ian 2012 Scrie un comentariu

by evinteler in baterea qigong

de Gabriela Mihală, Bogdan Andone

Multi dintre noi se confrunta cu afectiuni mai mult sau mai putin grave ale organelor
interne. Avem probleme cu plamanii sau inima ne joaca feste; tiroida isi face de cap cu
tot cortegiul ei de efecte insuportabile sau aparitia unor noduli la san ne trimite direct pe
masa de operatie. Daca aveti asemenea probleme, primul lucru pe care trebuie sa-I
faceti este sa fiti optimisti: lucurile nu stau chiar atat de rau pe cat vi se pare. In qigong
exista multe exercitii extrem de simple (prea simple, ar zice unii), dar care pot ameliora
mult acest gen de afectiuni ,,incurabile”; in unele cazuri, printr-o practica
perseverenta pe o perioada lunga de timp, s-a ajuns chiar la vindecare completa. Un
astfel de exercitiu II constituie tehnica de batere a punctelor A Shi Xue, adica
punctele dureroase, care reflecta de obicei existenta unei afectiuni la nivelul organului
respectiv.

Punctele Nei Guan sunt localizate pe fata intema a antebratului, cam la trei degete de
incheietura palmei.

Exercitiul este foarte simplu; in ceea ce priveste postura, trebuie sa acordati

atentie urmatoarelor aspecte:

POSTURA
1.Adoptati o pozitie relaxata si fireasca; se recomanda sa stati in picioare, talpile
usor departate, greutatea repartizata uniform pe ambele picioare.

2.Ridicati antebratul stang, indoind usor cotul, astfel incat palma relaxata sa priveasca
cu podul palmei spre cer (se bate mai intai punctul de pe antebratul stang).

3.Inchideti pumnul drept, fara a contracta musculatura bratului sau pe cea a degetelor.

4.Bateti punctul NEI GUAN in ritm de trei; baterile vor avea fennitate, dar nu vor fi
rigide, ele realizandu-se corect daca forta loviturii apare din greutatea bratului. Daca se
inregistreaza durere in punctul Nei Guan, nu va opriti, ci continati cam 5 minute. In caz
contrar, baterile nu vor inceta pana la aparitia durerii.

Se efectueaza aceleasi bateri si la antebratul drept.

Ca in orice exercitiu de qigong, baterile sunt asociate cu o anumita activitate mentala.

Inainte sa vorbim despre aceasta, sa vedem ce se intampla la nivelul punctelor Nei
Guan. Pentru cei pasionati de teoria meridianelor energetice si de acupunctura, aceste
puncte se afla pe fata interioara a antebratului, pe meridianul pericardului – cam la 3
degete de la incheietura mainii. Dar cum este vorba de qigong, iar nu de acupunctura,
rezultatul este ca se stimuleaza intreaga zona din jurul punctelor Nei Guan. Astfel, se
activeaza nu numai punctul Nei Guan, ci si puncte de pe meridianele adiacente –
meridianul inimii si meridianul plamanului. lata de ce acest exercitiu are efecte
benefice in primul rand la nivelul inimii si al plamanilor. In aceasta situatie activitatea
mentala este una generala si se aplica tuturor tehnicilor de batere. Prin vibratiile
produse de caderea pumnului, in punctul respectiv se aduce un aport de qi care are ca
efect deblocarea meridianelor, stimularea functionarii organelor si inducerea, in acest
mod, a starii de sanatate.

Actionand asupra punctului Nei Guan, un practicant de qigong initiat in tehnicile inalte
ale scolii QilinGong, referitoare la activitatile mentale specifice, poate obtine rezultate
bune in ameliorarea afectiunilor organelor plasate in zona ,,incalzitorului superior”
(,,incalzitorul superior” este asociat partii corpului omenesc de la diafragma in sus,
reprezentand tot ce se afla in cutia toracica si deasupra acesteia). De exemplu, printr-o
practica corecta si perseverenta se pot trata probleme de noduli la san, afectiuni ale
tiroidei, ganglioni inflamati etc.

Cei sanatosi pot practica exercitiul cu efect profilactic, pentru a regla

eventualele dezechilibre la nivelul organelor, de a le intari si de a face energia sa circule
mai bine la nivelul lor.

ATENTIE !
-Loviturile aplicate trebuie sa fie energice; primul semn al exersarii corecte este
acela ca zona punctului Nei Guan devine foarte dureroasa.

-La inceput, loviturile nu vor fi foarte putemice; pe masura ce avansati in

practica, treptat, baterile vor fi din ce in ce mai putemice, pana la limita durerii.

In unele cazuri, destul de rare, se poate intampla in primele zile de practica sa

se invineteasca zona antebratului supusa baterilor; este un semn ca loviturile au
fost prea energice. In acest caz, este bine sa opriti practica cateva zile, pana cand
dispare vanataia, dupa care sa reluati exersarea, lovind mai usor; in timp, veti
putea creste intensitatea loviturilor.

AVANTAJE

1.Procedura este simpla sub aspectul posturii si al executiei,

2.Domeniul de actiune terapeutica este vast.

3.Tehnica prezentata se poate folosi ca instrument de sine statator in profilaxie sau ca

solutie terapeutica complementara in tratarea unor maladii care vizeaza organele,
glandele si tesuturile situate in partea superioara a diafragmei.

Vom incheia spunand ca, pentru a va atinge scopul propus (profilaxia sau vindecarea) ,
trebuie consecventa, ritmicitate si stricta respectare a detaliilor privind postura si
activitatea mentala in timpul practicii.

Baterea punctelor Neiguan

24 Ian 2012 Scrie un comentariu

by evinteler in baterea qigong

Punctul Neiguan (Pericard-6)

de Subhuti Dharmananda

Neiguan este unul din cele 365 de puncte clasice de acupunctură localizat la trei degete
de încheietura mâinii, pe meridianul pericardului. Termenul Nei (intern) se referă la
faptul că punctul se află pe partea interioară (yin) a antebraţului şi că meridianul pe care
se află trece între tendoanele antebraţului. Guan (trecere) se referă la faptul că
meridianul Pericardului se conectează la meridianul Trei Focare trecând de la punctul
Neiguan (trecerea internă – Per6) la Waiguan (trecerea externă – TF5) . Punctul
Weiguan se află pe faţa exterioară (yang) a antebraţului pe meridianul Trei Focare.

După cum se ştie meridianele yang ale mâinii se află pe faţa exterioară, iar cele yin pe
faţa interioară. Ele se grupează două câte două: meridianele inimii (yin) şi intestinului
subţire (yang), meridianele plămânului (yin) şi intestinului gros (yang), meridianele
pericardului (yin) şi Trei Focare (yang).

Medicul chinez Wang Leting afirma că:

1.Inima guvernează claritatea spiritului şi vasele sanguine, stimularea punctului

Neiguan deblochează vasele sanguine şi activizează curgerea sângelui.

2. Deoarece meridianul Pericarului se conectează cu meridianul Trei Focare în punctul

Neiguan, stimularea acestuia deblochează curgerea energiei în cele Trei Focare. Prin
urmare are funcţia de a debloca şi regla transformarea energiei în cele Trei Focare şi
astfel facilitează mişcarea qi-ului şi fluidelor corporale.

3. Pornind de la ideea că “yin şi yang îşi au rădăcina unul în celălalt” şi că “yang de

unul singur nu poate înflori, yin solitar nu poate creşte”, stimularea punctului Neiguan
serveşte la combinarea yinului cu yangul şi echilibrarea lor.

Prin urmare stimularea punctului Neiguan restabileşte mişcarea qi-ului şi sângelui,

interschimbă şi echilibrează yin şi yang, ajutând la realizarea proceselor primare prin
care organismul se vindecă.

Pericardul sau Stăpânul Inimii ca organ intern, meridianul Pericardului şi punctele

asociate sunt menţionate în tratatul Ling Shu (Axa Spirituală) unde este descrisă
influenţa acestora:
“Când meridianul Pericardului nu funcţionează corespunzător palma mâinii devine
caldă, antebraţul şi cotul sunt răsucite şi rigide şi apare transpiraţia la subsuoară. În
cazuri extreme apare senzaţia de sufocare (plenitudine în piept şi coaste), palpitaţii ale
inimii, faţa devine roşie, ochii galbeni şi un râs nesănătos continuu. Acest meridian
guverneaă vasele sanguine şi pulsul şi poate produce boli precum nelinişte în inimă
(bătăi iregulare), dureri în inimă şi fierbinţeală în mijlocul palmei.”

În tratatul de acupunctură Acul de Aur se menţionează că Neiguan este folosit în

tratarea plenitudinii sau bolilor de piept şi a durerilor abdominale. Tang Zhaoliang
explică motivul stimulării punctului Neiguan prin faptul că plenitudinea pieptului şi
durerea epigastrică sunt simptome tradiţionale ale bolilor cardiace:

“În literatura medicală mulţi medici din diferite dinastii au înregistrat simptome precum
xin bi (durere de inimă) şi zhen xin tong (durere veritabilă de inimă), amândouă fiind
foarte asemănătoare cu boala coronariană a inimii. În Su Wen în capitolul referitor la
vitalitatea organelor se spune că pacienţii cardiaci se plâng de obicei de durere în piept,
plenitudine substernală, dureri epigastrice, dureri de spate şi interscapulare şi dureri în
ambele mâini. În Ling Shu în capitolul despre atacul de inimă se spune că pacienţii care
suferă o durere veritabilă de inimă prezintă o cianoză a extremităţilor, dureri severe de
spate şi de obicei decedează seara dacă atacul de inimă a început dimineaţa şi decedează
dimineaţa următoare dacă atacul a survenit seara.Compendiul de Acupunctură afirmă că
stimularea punctului Neiguan determină recăpătarea cunoştinţei şi îndepărtarea durerii
cardiace. Dacă durerea cardiacă este acută este indicată manevra de disipare, dacă este
cronică este indicată metoda de tonifiere.”

În clinica din Shanghai, Zhang Ren a studiat pe 137 de pacienţi cu boli cardiovasculare
stimularea punctului Neiguan. Pacienţii prezentau plenitudine în piept, durere
subcardiacă, dispnee şi un EKG abnormal. Punctul Neiguan era stimulat zilnic,
alternativ la mâna stângă şi cea dreaptă, de două ori timp de 2 minute, la un interval de
timp de 10 şi 15 minute. Stimularea se făcea timp de 10 zile, apoi urma o pauză de 3-5
zile, după care urma a doua serie de stimulare timp de 10 zile. S-au observat efecte
benefice imediate în urma stimulării care creşteau gradat pe parcursul terapiei. La
sfârşitul terapiei la 41% din pacienţi simptomele cardiovasculare au fost complet
eliminate, iar la 54% ela s-au îmbunătăţit. În 53% din pacienţi EKG-ul a rămas practic
neschimbat arătând că dereglarea ritmului cardiac poate persista chiar dacă alte aspecte
ale bolii au fost eliminate. De asemenea s-a observat o scădere a nivelului de colesterol,
trigliceride şi beta-lipoproteine.

Wang Wenzheng şi Liu Weizhou au studiat reoencefalograma a 68 de pacienţi cu

hipertensiune şi cu un început de arteroscleroză cerebrală. S-a stimulat punctul Neiguan
timp de un minut, iar pe un grup de control punctul Hegu pe meridianul intestinului
gros (IG-4).

Reoencefalograma (REG) monitorizează fluxul de sânge prin vasele sanguine din

creier. Dacă electrozii sunt plasaţi corespunzător, forma pulsului electric relevă
dinamica fluxului de sânge: amplitudinea reflectă volumul de sânge, timpul de influx
este o măsură a bunei funcţionări a vaselor sanguine cerebrale, iar vârful central indică
gradul de elasticitate a vaselor.

În urma stimulării punctelor Neiguan şi Hegu au apărut schimbări benefice ale formei
pulsului, dar numai în cazul punctului Neiguan s-a produs o îmbunătăţire semnificativă
în timpul de influx. Stimularea ambelor puncte a scăzut rata bătăilor cardiace, a produs
dilatarea arterelor cerebrale şi a îmbunătăţit afluxului de sânge spre creier.

La Colegiul Medical nr.2 din Shanghai au fost trataţi 21 de pacienţi de reumatism

cardiac, boală cronică ce au avut-o cel puţin 9 ani, în medie de 17,5 ani. Majoritatea
sufereau de dereglarea valvei mitriale şi fibrilare auriculară. Stimularea punctului
Neiguan s-a făcut timp de 2 minute la fiecare două zile (de trei ori pe săptămână) timp
de 4 săptămâni. Majoritatea pacienţilor au simţit pe loc o uşurare a simptomelor. Alte
aspecte au necesitat câteva zile, fapt este că după o lună s-au îmbunătăţit o serie de
simptome: palpitaţiile, oboseala, edemele, insomnia şi dilatarea ficatului. Iniţial
pacienţii au avut un nivel scăzut de cortizol în plasma sanguină, care a crescut pe
parcursul tratamentului. S-au observat îmbunătăţiri ale funcţionării inimii monitorizate
prin EKG şi ecocardiogramă. Majoritatea pacienţilor luau medicamentele prescrise de
obicei şi în urma stimulării punctului Neiguan şi-au redus doza sau au întrerupt
medicamentaţia fără o reîntoarcere a simptomelor. 20 de pacienţi din cei 21 trataţi au
avut îmbunătăţiri semnificative a simptomelor şi testelor funcţionale. Două luni după
terminarea terapiei, 15 din 21 de pacienţi şi-au menţinut starea îmbunătăţită de sănătate,
în timp ce la 6 din ei a apărut recurenţa simptomelor la 2-4 săptămâni după încetarea
terapiei.

Grupul lui Chen Shuxia a tratat pacienţi cu cardiomiopatie idiopatică prin

electroacupunctură pe punctul Neiguan timp de 2 minute cu un curent cu frecvenţa de
120 pulsuri pe minut. Înainte de tratament s-a efectuat o acupunctură pentru producerea
reacţiei qi-ului. Pentru testare suplimentară s-a aplicat 20 de minute mai târziu aceeaşi
metodă pe punctul Shaofu pe meridianul inimii (I-8). Funcţionarea inimii a fost
monitorizată cu o ecocardiogramă. La pacienţii tineri schimbarea a survenit la 2 minute
după tratament, în timp ce la cei mai în vârstă la 10-20 minute după stimulare. S-au
obţinut răspunsuri diferite pentru Neiguan şi Shaofu.

În cazul stimulării punctului Neiguan s-a observat că are loc o creştere a diametrului
diastolic şi a contracţiei cardiace. S-a scurtt timpul de contracţie izometric şi intervalul
de timp sistolic. Aceste rezultate sugerează că stimularea punctului Neiguan poate mări
contracţia cardiacă în cardiomiopatia congestivă. De asemenea poate reduce presiunea
diastolică şi ventriculară stângă prin creşterea contracţiei miocardului.

Grupul lui Lin Hongwu a tratat pacienţii în urma unui atac de inimă cu ischemie
miocardică confirmată de EKG. În pulsul EKG cea mai mare variaţie o prezintă
segmentul ST care reflectă tranziţia de la activare la relaxare a ventriculelor şi
inversarea câmpului electric al inimii. Bătaia inimii este reglată de trei tipuri de ioni,
sodiul, potasiul şi calciul, care determină un potenţial electric variabil. Într-o inimă
normală, monitorizată în repaus, forma pulsului detectat de EKG rămâne practic
neschimbată, iar rata bătăilor este proprie fiecărui individ în parte.

Stimularea punctului Neiguan s-a efectuat timp de 30 de minute. În 20 din 21 de

pacienţi a avut loc o schimbare semnificativă a segmentului ST în pulsul EKG. Nivelul
endotelinei plasmatice, o peptidă care determină vasoconstricţia, a scăzut apreciabil în
urma tratamentului. S-a efectuat de asemenea stimularea punctului Zu San Li pe un
grup de control, acesta neproducând efecte semnificative.
La Spitalul Huabei din Anhui s-a studiat influenţa momentului de timp când se face
stimularea punctului Neiguan. Cercetătorii au observat că cea mai mare diferenţă a
efectelor asupra pacienţilor cu boli cardiovasculare o au momentele de timp chen
(răsărit:7-9) şi xu (asfinţit:19-21). S-a aplicat o electropunctură timp de 2 minute cu un
curent cu frecvenţa de 4 Hz. Stimularea s-a efectuat timp de 6 zile la timpul chen,
urmată de o pauză de 2 zile, urmată de o stimulare de 6 zile la timpul xu.

Efectele au fost înregistrate cu EKG şi reocardiograma. S-a observat că funcţionarea

ventricului stâng era îmbunătăţită dacă stimularea avea loc dimineaţa, dar nu şi seara.
Autorii au interpretat rezultatul prin dominanţa naturală a sistemului nervos simpatic
(SNS) faţă de cel parasimpatic (SNP) asupra funcţionării inimii la diferite momente ale
zilei.

La timpul chen dimineaţa, excitarea SNP se reduce gradat, în timp ce SNS începe să
crească şi inima a avut suficient repaus în decursul nopţii astfel că stimularea la timpul
chen stimulează ciclul natural, adică măreşte funcţia nervoasă simpatică a inimii şi
stimulează benefic recuperarea funcţiei miocardului ischemic. Din acest motiv funcţia
ventricului stâng se îmbunătăţeşte.

Prin contrast, la timpul xu seara, crescând excitarea SNS şi inhibând SNP atunci când
inima este obosită poate perturba ritmul normal deoarece stimularea acţionează
împotriva ciclului natural. (Ciclul natural constă în inhibarea gradată a SNS şi creşterea
excitării SNP seara conform schemei alternanţei yin-yang). Din acest motiv pacienţii cu
boli coronariene ale inimii trebuie trataţi dimineaţa devreme şi nu trebuie să urmeze un
tratament seara, cel puţin nu în scopul reglării ritmului cardiac prin stimularea punctului
Neiguan.

Baterea punctelor Zu San Li

24 Ian 2012 Un comentariu

by evinteler in baterea qigong

Întreţinerea sănătăţii şi medicina preventivă care constă în “prevenirea bolii înainte de

manifestarea simptomelor sale” este ideea de bază a qigong-ului. Cu siguranţă anticii
cunoşteau această etapă a bolii dinaintea manifestării simptomelor sale şi erau convinşi
că cel mai bine este să tratezi boala când încă mai este în acest stadiu. În chineză acest
stadiu al bolii se numeşte Mi Bing care semnifică “înainte de boală” (practicanţii noştri
sunt deja familiarizaţi cu termenul Bing care apare în expresia Bing Qi – “energie
patogenă”).

Mi Bing este strâns legată de ideea de longevitate şi de acţionare asupra anumitor

puncte biologic active cum ar fi punctul Zu San Li, care se găseşte pe meridianul
stomacului şi în notaţia modernă din acupunctură se scrie St36. În Japonia este
binecunoscut ţăranul longeviv Manpei din perioada Edo (1603-1867) care fiind întrebat
care este secretul său a răspuns că acesta constă în aplicarea zilnică a moxei pe
punctul Zu San Li. S-au păstrat documente conform cărora Manpei ar fi trăit 243 de ani,
iar soţia sa Taku 242 de ani, iar fiul lor Mankichi 196 de ani. Dacă este aşa sau nu
rămâne de văzut, însă există alt caz faimos din zilele noastre (omologat de Cartea
recordurilor) al dr. Shimetaro Hara (în prezent decedat) care de asemenea ardea zilnic
moxa pe punctul Zu San Li şi a trăit peste 100 de ani.

O altă relatare legată de importanţa punctului Zu San Li familiară japonezilor este

conţinută în prima frază din jurnalul Maestrului în Haiku Basho Matsuo (1689) “Okuno
Hosomichi (Treceri înguste în Ţara de Dinapoi)”. El spunea: ”Am ars moxa pe punctul
Zu San Li. Mintea mi-e absorbită complet de luna de deasupra insulelor
Matsushima…” Această frază ne spune că după acţionarea asupra punctului Zu San Li
el era gata pregătit să înceapă o călătorie de 1500 de mile. Asta arată că el cunoştea
foarte bine efectul stimulării acestui punct de a grăbi recuperarea în urma oboselii.

Savantul japonez Yoshito Mukaino de la Univ. Fukuoka a studiat efectul stimulării

punctului Zu San Li aplicând un efort fizic constant piciorului şi măsurând schimbările
succesive ale presiunii parţiale a dioxidului de carbon prin piele. Rezultatele
experimentului au arătat că stimularea punctului Zu San Li grăbeşte recuperarea în
urma oboselii. Aceasta s-ar datora îmbunătăţirii circulaţiei periferice şi capilare, care
este unul din factorii esenţiali ai Absorbţiei Maxime de Oxigen.

Este important de menţionat că experimentele s-au efectuat pe persoane la care vasele

sanguine erau parţial sau total blocate şi asupra cărora prostaglandinele şi alte
medicamente cu efect vasodilatator s-au dovedit inefective. În urma stimulării punctelor
Zu San Li aceste persoane puteau merge distanţe mai lungi fără să se obosească. Unele
persoane înainte de stimulare aveau spasme musculare din cauza lipsei de irigare cu
oxigen după mai puţin de 50 de metri. Angiograma a arătat că chiar şi atunci când vasul
de sânge principal al piciorului era blocat, stimularea punctelor Zu San Li permitea o
oxigenare suficientă pentru a permite mersul.

Se ştie că mărirea Absorbţiei Maxime de Oxigen previne şi reduce timpul de recuperare

în urma unor boli cauzate de stilul modern de viaţă cum ar fi hipertensiunea şi diabetul.
Absorbţia Maximă de Oxigen de asemenea reduce probabilitatea apariţiei şi evoluţiei
cancerului. Concluzia care se desprinde este că idea modernă bazată pe întreţinerea
sănătăţii prin mărirea Absorbţiei Maxime de Oxigen se bazează pe acelaşi mecanism ca
şi cel din Medicina tradiţinală chineză în care se stimulează punctul Zu San Li sau alte
puncte biologic active.

Întreţinerea sănătăţii prin stimularea punctului Zu San Li era cunoscută şi de călugărul

Kenko Yoshida, care prin 1330 afirma că “Dacă persoanele care au peste 40 de ani nu
practică stimularea pucntelo Zu San Li, atunci qi-ul urcă în corp. Ei trebuie să practice
neîntrerupt această tehnică”.

Mărirea Absorbţiei Maxime de Oxigen prin exerciţiile terapeutice a devenit una din
politicile susţinute de guvernul japonez şi constituie versiunea modernă a “prevenirii
bolii înainte de manifestarea simptomelor sale”. Este esenţial de reţinut că intensitatea,
numărul bătăilor şi durata exersării trebuie să fie adecvată. În perioada premodernă
oamenii trebuiau să meargă pe jos neavând la dispoziţie alte mijloace de transport sau în
orice caz foarte puţine alternative. În acele zile modul de viaţă asigura cantitatea
potrivită de exersare pe care astăzi terapia modernă o sugerează persoanelor care doresc
să-şi păstreze sănătatea.

Dar totuşi cum au ajuns anticii la înţelegerea faptului că stimularea punctului Zu San Li
le întreţine sănătatea? Răspunsul se bazează pe ideea meridianelor energetice, care stă
la baza medicinii tradiţionale chineze, în particular a acupuncturii şi qigongului.
Conform acestei idei, punctul Zu San Li se află localizat pe meridianul energetic al
stomacului. Prin urmare stimularea punctului Zu San Li nu afectează numai regiunea
locală din jurul punctului, ci întregul meridian al stomacului şi organul intern stomac.
Conform teoriei medicale clasice, organul şi meridianul stomacului sunt o parte a
structurii care susţine energia noastră vitală. Astfel, stimularea punctului Zu San Li
influenţează sănătatea întregului organism.

Chemoterapia şi punctele Zu San Li

Acupunctura şi presopunctura ca ramuri ale Medicinii Tradiţionale Chineze (MTC) sunt
special adaptate să elimine greaţa de orice fel, incluzând starea de greaţă matinală şi
greaţa indusă de chemoterapie, deoarece greaţa este un simptom al qi-ului mişcându-se
într-o direcţie greşită. Când qi-ul se mişcă fără dificultăţi prin corp, sănătatea este
asigurată şi persoana nu are dureri. Când qi-ul este blocat în curgerea sa, începe să se
mişte într-o direcţie diferită de cea naturală. În particular qi-ul stomacului se mişcă în
mod natural în jos (la fel ca mâncarea digerată), dar când este blocată curgerea sa îşi
shimbă direcţia şi apare senzaţia de greaţă, simptom numit în MTC “qi-ul rebel al
stomacului”.

Chemoterapia din punctul de vedere al MTC constă în ingerarea de către pacient a unor
medicamente care sunt clasificate ca energetic reci. În MTC cancerul constă în
formarea de către corpul pacientului a unei tumori din Căldura sângelui care a atins un
nivel (toxic) extrem. Tumoarea reprezintă o toxină a Căldurii sângelui. Această noţiune
a toxinei este complet diferită de toxinele din mediu care acţionează ca agenţi
cangerigeni.

Deşi toxinele din mediu pot determina o serie de probleme de sănătate, se consideră că
un corp echilibrat energetic poate să rămână sănătos în orice mediu. În schimb MTC
consideră că o dereglare energetică de durată în interiorul corpului poate crea o
tumoare.

Prin urmare utilizarea unor medicamente energetic reci pentru a elimina această căldură
a tumorii este justificată în cadrul MTC.

Însă stomacul este sensibil la Răceală, de exemplu pot apărea senzaţii de discomfort şi
greaţă în urma ingerării prea rapide a unei cantităţi prea mari de alimente reci (de
exemplu, un copil care mănâncă îngheţată). Greaţa care apare ca efect al chemoterapiei
sugerează două căi de rezolvare: deschiderea meridianului pentru ca qi-ul rebel care
curge invers să coboare şi tonifierea stomacului.
Punctele principale care deschid meridianul extraordinar Chong Mai (meridianul
penetrant) care vindecă partea mediană superioară a corpului şi se ramifică la nivelul
pieptului sunt Neiguan (Pericard -6) şi Gongsun (Splină-4) aflat lângă capul primului os
metatarsian, la picior.

Un alt punct important, care elimină oboseala, stimulează apetitul şi întăreşte sistemul
imun este punctul Zu San Li (Stomac -36). Numele chinez Zu San Li “trei mile mai
mult” arată că era recunoscut ca esenţial în menţinerea rezistenţei corpului, în particular
la mers. De asemenea punctul Zu San Li susţine funcţionarea sistemului imun deoarece
ajută corpul să producă qi şi sânge din alimente.

Chiar dacă greaţa nu va fi eliminată complet imediat după chemoterapie prin stimularea
punctului Zu San Li, nivelul ei va fi drastic redus, timpul de recuperare se va reduce şi
apetitul se va menţine (astfel că pacientul nu va dori să sară peste mese din această
cauză). Oboseala de asemenea va fi eliminată, accentuând senzaţia generală de bine şi
promovând optimismul în legătură cu rezultatul tratamentului prin chemoterapie.

De asemenea pot fi oferite anumite recomandaţii dietare pentru a reduce greaţa, cum ar
fi utilizarea cepei în orice formă deoarece se ştie că elimine astfel de senzaţii, sau
utilizarea orezului fiert, care este un aliment ce se asimilează uşor.

Teoria celor Cinci Elemente

26 Ian 2012 Scrie un comentariu

by evinteler in simboluri qigong

de Robertino Bezman

Filozofia chineza priveste organismul uman ca pe o versiune in miniatura a

Universului. Procesele vitale sunt in stransa legatura cu interactiunea dintre
cele 5 elemente creatoare ale naturii prin intermediul doctrinei principiului yin-
yang.

Tocmai de aceea Omul nu poate fi separat de Natura. Astfel Omul si Natura

respecta aceleasi legi universale. In natura, ca si in corpul omenesc, exista o
continua interactiune intre fortele opuse si unificatoare – yin si yang. Armonia in
echilibrarea celor doua principii opuse este realizata printr-un echilibru dinamic
al intregului organism – qi.

Aceasta armonie este cultivata si obtinuta prin respectarea legii, prin integrarea
omului in totalitatea Naturii. Aceasta relatie Om-Natura este deseori
reprezentata in poezii si picturi. Omul, mic si insignifiant, este fericit si in
armonie cu maretia naturala a muntilor, copacilor si raurilor si cu lumea
nevazuta a vidului infinit. Omul nu poate fi separat de Natura. Cel care e
separat de Natura nu poate fi cu adevarat Om. Fundatia Medicinii Traditionale
Chineze se sprijina pe o filozofie a naturii fara de care practicantii nu pot obtine
o vindecare totala.

Rapida largire a frontierelor stiintei si tehnicii, cresterea accelerata a achizitiei

de informatie, intensitatea specializarii in cercetarile organizate, puterea
crescanda a armelor de distrugere in masa si epuizarea resurselor naturale,
toate acestea creeaza un vacuum moral si crize ideologice. Acolo unde se
termina stiinta incepe calea eticii religioase. Omenirea are nevoie de un sprijin.
Omul a plecat din sanul Naturii iar acum trebuie sa se intoarca acolo si fie in
uniune cu ea. A fi in armonie cu imensitatea naturii inseamna sa fii in
comuniune cu Tao lucru care reprezinta de fapt uniunea cu Cine Sunt!

Conceptul celor cinci elemente este un rezultat al interactiunilor yin-yang. Cele

cinci elemente sunt lemnul, focul, pamantul, metalul si apa. Lemnul este activ,
creste si poate fi ars, adica este yang. Focul este cel mai activ, avand nevoie
de aer pentru a arde. El este elementul cel mai yang din cele cinci. Atat lemnul
cat si focul sunt deasupra nivelului solului lucru considerat yang. Pamantul
constituie nivelul solului fiind astfel neutru. Sub pamant se afla depozitele de
metal si minerale care sunt considerate yin. Deasemenea metalul este yin
deoarece este mult mai stabil in comparatie cu lemnul ce arde mai usor. Dar cel
mai yin dintre toate elementele este apa care poate ajunge mult sub nivelul
solului, chiar mai jos decat metalul. Apa este indispensabila pentru cresterea
copacilor astfel ca ciclul reincepe cu elementul lemn.

Documente istorice din sec.1 i.Hr. il metioneaza pe Zhou Yen ca fiind cel care a
observat interactiunile yin-yang din natura, fenomenele de crestere si
descrestere a yin-ului si yang-ului, separarea Cerului si a Pamantului si
miscarile celor Cinci Mari Virtuti. Se crede ca tot el a perceput relatia anatomica
din punctul de vedere al Sistemului celor Cinci Elemente. Aceasta este singura
atestare istorica de acest fel. De aceea Zhou Yen (350-270 i.Hr.) este
considerat a fi primul care a pus in legatura conceptul yin-yang si Sistemul celor
Cinci Elemente. Aceasta combinatie constituie cel mai important concept
regasit in “Canonul de Medicina Interna al Imparatului Galben”. De fapt in
aceasta lucrare conceptul a fost tratat in detaliu pentru prima data. Fiecare
element este asociat cu un numar de organe sau tesuturi functionale, cu
gusturi, emotii, sezoane, culori si alte caracteristici. Lao Zi mentionase inca din
sec.VI i.Hr. cateva dintre aceste caracteristici bazate pe conceptul celor Cinci
Elemente (vezi “Cartea Caii si a Virtutii”). Cele cinci culori orbesc ochiul. Cele
cinci sunete asurzesc urechea. Cele cinci gusturi amortesc cerul gurii. Cele
Cinci Elemente au fost insa asociate cu organele interne, cu emotiile si cu alte
caracteristici abia in “Canonul de Medicina Interna al Imparatului Galben”.
Intre aceste structuri trupesti si caracteristici asociate, exista o relatie
interdependenta care se afla in starea dinamica a homeostazei. Ea este folosita
in Medicina Traditionala Chineza pentru a corela fenomenele naturale cu
mintea si corpul omenesc. Patologia si terapia nu ar trebui sa fie privite ca o
simpla relatie cauza-efect intr-un singur sens. Efectul ar putea influenta cauza
existand deasemenea si influente reciproce ale dinamicii celor Cinci Elemente.
Interactiunile yin-yang si Conceptul celor Cinci Elemente ar trebui sa fie un ghid
pentru practica medicala si pentru prevenirea bolilor. Si asta pentru ca acest
sistem a fost dezvoltat de-a lungul a mii de ani de experiente clinice in China.

Ciclul Productiv al Celor Cinci Elemente

Fiecare element genereaza alt element si de aceea fiecare element este urmat
de unul pe care nu il poate stapani. Lemnul este urmat de Foc. Focul este
urmat de Pamant. Pamantul este urmat de Metal, etc. Ciclul productiv se
desfasoara deci in aceasta ordine: lemn, foc, pamant, metal, apa. Cu alte
cuvinte, este un ciclu de generare reciproca aratand interdependenta tuturor
lucrurilor din natura.

Explicatia acestui ciclu este aceea ca nici un element din natura nu poate
domina la nesfarsit. Fiecare element este urmat de unul pe care nu il poate
stapani. Semnificatia straveche a acestui ciclu este ca nici un imparat sau
dinastie nu poate conduce pe termen nelimitat. Nici un imperiu nu poate dura la
infinit. Nimeni nu poate trai de-a pururi pentru ca suntem, cu totii, muritori.
Aceasta este Legea Naturii.

Ciclul Distructiv al Celor Cinci Elemente

In acest ciclu, fiecare element stapaneste un element care il urmeaza, dar
fiecare element este precedat de un un elemnet stapanitor. De exemplu, apa
stinge focul, deci apa precede focul. Focul poate topi metalul, asa ca focul
precede metalul. Metalul, sub forma de unelte, poate taia copacii, tocmai de
aceea metalul precede lemnul. Radacinile copacilor pot patrunde adanc in
pamant, deci lemnul precede pamantul. Pamantul poate opri curgerea apei (un
baraj de pamant, de exemplu) asfel ca pamantul precede apa. Iar ciclul
continua cu apa care controleaza focul, s.a.m.d.

Qi este energia vitala ce curge prin toate organele, fie ele yin sau yang. Lipsa
qi-ului in oricare dintre organe semnifica un dezechilibru in acel organ. Pentru
ca organele sunt in stransa legatura unele cu celelalte, acest lucru asigura
curgerea normala a qi-ului prin corp. Fiecare element are un meridian specific
prin care circula energia. Organele pline (yang) depoziteaza energia iar
organele goale (yin) transforma substantele nutritive in qi si inlatura deseurile
rezultate in urma procesului. Acupunctura ajuta la restabilirea echilibrului care
sa permita curgerea normala a energiei in timp ce plantele (fitoterapia) ajuta la
eliminarea excesului de qi sau la aportul de energie. Dezechilibrul energetic
semnifica un dezechilibru yin-yang in interiorul unui organ care va influenta in
mod negativ organul pe care il controleaza in ciclul distructiv. De exemplu, daca
exista un dezechilibru la nivelul inimii aceasta va afecta plamanii iar un
dezechilibru la nivelul intestinului subtire va influenta negativ intestinul gros.
Dezechilibru inseamna fie prea mult/putin yin fie prea mult/putin yang.
Energia esentiala, in toate manifestarile ei, este implicata intr-un proces de
interactiune a celor Cinci Elemente. Universul se mentine in echilibru si prin
echilibrul yin-yang al energiei. Deoarece corpul omenesc este un univers in
miniatura el atinge starea de armonie mentala si fizica in acelasi fel. Energia
curge in corp prin meridiane si prin viscerele lor corespunzatoare ca urmare a
interactiunilor dintre cele Cinci Elemente. Energia are patru directii – urca sau
coboara pentru transformare, intra si iese pentru crestere. Energia ancestrala
este depozitata in rinichi. Energia nutritionala se afla in mancare. Energia atmosferica
este extrasa din aer de catre plamani. Acestea sunt doar cateva din manifestarile
energiei care provine din miscarea lui Tao.

Tabelul de corespondente al celor Cinci Elemente

ELEMENT LEMN FOC PAMANT METAL APA

PRIMA VARA
ANOTIMP VARA TOAMNA IARNA
VARA TARZIE
INTESTIN
ORGAN VEZICA SUBTIRE / INTESTIN VEZICA
STOMAC
YANG BILIARA TRIPLU GROS URINARA
INCALZITOR
ORGAN YIN FICAT INIMA/ SPLINA PLAMANI RINICHI
 PERICARD
SENTIMENT MANIE BUCURIE SIMPATIE MAHNIRE TEAMA
CULOARE VERDE ROSU GALBEN ALB ALBASTRU
SUNET TIPAT RASET CANTEC PLANSET GEAMAR
GUST ACRU AMAR DULCE USTURATOR SARAT
MIROS RANCED PARLIT AROMAT CLOCIT PUTRID
DESCHI
OCHI LIMBA GURA NAS URECHI
DERE
VASE
TESUT TENDOANE CARNE PIELE SI PAR OASE
SANGUINE
CLIMAT VANTOS ARSITA UMED ARID RECE
TRANSFOR DEPOZI
PROCES NASTERE CRESTERE RECOLTARE
MARE TARE
DIRECTIE EST SUD CENTRU VEST NORD