'LJLWDOO\VLJQHGE\%96

%96
'1FQ %96JQ %96F 5RPDQLDO 52
R %LEOLRWHFD9LUWXDOăGH6RFLRORJLH
RX ,QVWLWXWXOGH&HUFHWDUHD&DOLWă‫܊‬LL9LH‫܊‬LL
H FRQWDFW#ELEOLRWHFDGHVRFLRORJLHUR
5HDVRQ'LJLWL]HGE\%96
/RFDWLRQZZZELEOLRWHFDGHVRFLRORJLHUR
'DWH

FENOl\lENUL DE DEVIANT! 1N CONTEXTUL TEORULOR

CONTEMPORANE,, ALE ,,PROBLEMELOR SOCIALE"

Dr. Sorin II. ll.i'iduleseu, Dr. Dan Baneiu

Ca fe11omen general n1nniJ~stat prln tnclllcarea normeler de convletuire soc\a\1 il a

leglslaflel care reglementeaza raporturlle soctatc, deltncventa se caracterteeaza prlntr-o serie de
trllsAturl generate $1 comune, ceca ce impllcA contruntarea dlverselor societnti cu problemc
rdativ ascmlh11ltoare. atll tn ceca ce priveste controlul social al ccmportamcntelor tndtvlduale,
ctt §i ml.lsurile de prevenire $1 recuperarc soclall. Totusl, delincventa - Ma cum se rnanifcstII
ea In actete de tnclllcare a legii $1 111 vlolarea norrnclor soctale - posedA GI caractertsttct
speclfice, dlstlncte pen tru o sectetate sau alta, care derl vl!. din condl tlllc sod al-econ om ice $i
culturale, din modul de via1li $i existent:'! a soclet:ltii respective. Astrel, in societatea occidentala,
nwneroase Ienomcne de allenare $i atrofiere a cului, supus unei avalanse de factori cu rol
manipulator, gcncreaza, In mod frecvent, etecte de dezadaptare ~i. marginallzare a indivizilor.
ln acest sens, puternicelc contllete sociale, problcmclc nationale ~i etnice, Implieatllle crlzel
economice, somsju), pslboza militaristli etc. sint doar ctteva dlntre tenomenele semnificalive
care caractrriuad cscnta de clasli a socletltilor capitaliste contemporane, responsablle, 1n cea
mal mare rnAsurli, de geneza $i ampllticarea ,,subculturilor" dcviante, tlustrate prin nonconror-
mlsm ~i protest paslv sau. dltnpolriv:l, prln promovarea asldu.'I a cultulul vtolentet. Dacli nu se
poate nega rolel important pe care II joacli fl air! slstemelc netnstf tutlonatlaate sau tnstttutto-
11allzate de control social asupra rcglementarll nonnative a rvtatutor fl comportamentelor
membrllor soclctatil, trebule spus cA In condtttne slstemului capitalist, e!icncltatca prcgramelor
de prevenire ,1 combatere a delrncventet apare mult diminuatli de exlstcnta unor factor! soclall
,i politicl, care l~i au rlidlicll1a In lnsA~l existcnµ ststemulni. Peutru acest moUv, milsurllc luale
de guvernele di vendor tll'I capltalistc in scopul ellmln:lrll sau diminul\ril fcnomenulul infractlonal
tludeazii cauzete soclale profundc care l-au gcnerat $1 ignor:i ca un ascmcnea tenomen reprc-
:zlnlA un mod de mamtcstare a contradlctUlor spccificc unui sistcm In care banul $1 nu omul
ca atarc reprczlntA suprema vnloare soclala. Din acest punct de vcdere, deltncventa constitute,
eel mat adesea, o manlrestare putcrnlcl!. a lnadapt:irH Indivtdulul la un medlu ostil, o consecln1l1
a esecului sau insulicic.ntclor integrarli sale sectale. Ea este anal\zati\ tnsl, tu mod dlrercnl,lat,
de 111 o societate la alta, lmpuntnd o concentrare a dorturilor teoretlee ~i practice asupra
uno.r aspecte variate nle vil:tii sociale, valorizate ca fiind mai semnlflcatlve declt celelalte.
Punctul de vede.re al evaluatorulu\ apare alci dominant. In socictntca americani., de pildii,
aapectcle tcorellce $i practice ale deviantci $i infractionalital[I sint abordnte ln contextul a$a·
numitelor ,,teorli ale problemclor sociale" care acordli un rol fundameutnl, fie indlvidului, fie
socleti.tll tn generarea aapec.lelor problematice ale socletlltH. Din nccst set de teorll fac parte
urmlitoarelc : 1
•· teoril cAre consldcr4 ci problemde socinle stnt consecinJa directli a de.zorganiziiril
6ociale implicatli de procescle de schimbare $i dczvoltarc. Cauzalltatca ,,prlmarl" a deviant.el $i
delincveniei cste cautatll, de excmplu, In consecintcle negative ~i destructurante generate de
perloade de criza ~i instabilitate economic!, rlizboi, mobilltatea populatiilor ~i aJte !enomcne
cu caracter macrosoclal. Stare a de anomie a pare dominan tll. In acest context;
r,. teorli care aflrml\ d problemele socfale slot generate prioritar de comportamentul
grupelor ~i. indivlzilor detlcicntl snu devlanti, care, datoritii lncapacitAtli de ndaptare la cerintelc
aociale ~i instltutlonale, vloleazll. rrecvent normele coledlve pe ca.re stnt lncapnblli sA le respecte
11au sil le accepte. Conflict11l aparut In nivclul raporturilor ioterpersonale apare aicl predominant.
Pe de a!Ui parte, o serie clc dcllncvcntl slnt caractcrizat,i prin multiple tulburiiri ale persona-

l Louis Horowil z, Prof usi11g Sociologv: St11dies in the Life Cycle o( Social Seit.nets,
Chicago, Aldine Publishing Company, 1008, p. 82-83.

,,Vlito.rul social", an. LXXVH, nr. 5, p. 463-466, Bucureili, 1984

 COMENTAltII

lltli.\11 sau prln mcntalitll.ti spcciticc, core stnt proprii unor grupe scciale care ndoptil atttudtnt
de provocare sau ncgare fl\\il de valorile nrlrntsc de socictatc. De oceca, pr<"di~pozitia la ddincvtn\d
poate n depcndentA de atttudlnca anllsot!nlll a mcdlulul Ianulial, tcndlnte de akooliim,
toxtcememe, conthctc parentale, caren\e ak so<'lallzllril timpurii, condi\il dHicil<' de ,·ia\ll.,
anxletale, sentlmentc de Intcrtontatc ~I frustrnrc afcctivli etc. ,.t·n comportament dellncvcnt
poate ti un simptom al nevrozcl sau cchivalcntul uncl dcprostuut nervnasc. In CC'O mat mare
parte a cazurllor exlstA, la origine, o stare de Insccurltate CMe genereazn conduite agrestve,
preces care lntenslflcll, la rlndul ~liu, anxletatea $1 nevoia de destructte" !,
e, tcorn conform cliroru probtemelc soctnlc constitute un erect nemijlocit al contlictclor
normative tntre dlterttcle grupe soctule $1 obstructtile organizo.tlon:ilc de a accede 1:1 status,
putere ~i bogi\~ie. Un tip apartc de conflict normnttv cstc genernt de utlllz:arcn de clttre un a1111-
mlt grup social a unor valori contradlctorii cu ccle ale altnt grup soctal ~i de revcndlcarca
unor solufll care apar Iuadecvate din punctul de vedere al altor grupurl soclale. Accasta
nntreneazu drcpt conscc1nt1\ netntclcgerl tntre indlvlal In legll.turl\ cu uttltzarea optimil a normelor
sectale, maniresttndu-se un conflict putermc tntre scopurilc soclalc dezirabile ~i mijlonccle
legitlme de a le realiza. Delincventa cstc astfel, consectnts utlllzliril unor mijloace ilfgitime,
ca ~i a unei dtscrepante intense Intro standardclc socialmente tmplirt.li~ltc fi condlt iile re ale ale
vit\11 soclalc.
d. tcorli conform dl.rora, IA baza prohlemclor soctnlc stau disensium normative tn lcgll-
turll cu protcetele <le sclumbare soclala, asttel cl\ tncc:rcarca de solutlonare a unor probleme prln
schimbarea socinla antrcneazn aparitta unor not probleme soclale care stnt mni greu de rezolvat
declt cele orlglnalc. In cazul dcvlantcl ~i dclmevcntet se constdera, de pildli, di acttunile
autoritare de control i;i recuperate so~ialli gencrcazji tenomcne de rcctdlvrsrn ~i rca<'\ii vlolcnte,
ln timp cc atitudinilc prca pcrmisibilc contribuie la oxtlnderca devlantet peste limltdc tolerate.
Se constata, astfcl, ca majotttatcn tcorlllor sau punctelor de vcdere elaborate tn litcraturu
sociologleli ~i crlminologtca occldcntalu cu privirc la cauzcle ~i condiiiile apariii<·i comport:1-
me11tulul dc.viant sau lnCracUonal, sc incndrc,nza in marea grupll n teorifloT ,.d1·zorganlu'irli
sociale", ,.po.tologie-i sociale" i;1 ,.confllctului cnJtural-normativ" ,circum&crise, la rindul !or,
teoriilor probh,mclor socialc. 0 m11rc porte a acestor teorii postukazii o dillotomk existcntll
tnlre modelcte e11llurale (valorile ~i sMpnriJc slstcmului social) ~i mijlooeele legi/ime de acfilme,
oferlt<> de sistemul institutional ~i organizationnl, consldcrlnd drcpt cauza principala a devian\ei
i.ociole ,,lensiunca" sau ,.llt<'oncordanta" dintre structura culturaln ~I structuro. liocialii, n(·co11-
cordantil In <'arc mod<'kk ~i v:iloril<.' socletnle nu m::ti npar co. fiind dctermlnat(• de orgnnlzar<'a
1,oci11IA, cl doblndcsc o autonomic aproape nhsolut:t In raport cu relapi!e soclalc ~I cu indlvlzll
umnni 3• tn conseclntii, domrniul probl<-rnclor sod ale irnplica rezolvarca deviantei sau delinc-
ven\ei, fie din punetul de vcdcrc al subc11lt11rii devlantc (accentul este pus pe indivizi ~i grupuri).
fie din punrtul de vedere al culturii normntive (acccntul sc dcp\asen11i asuprn societatii). Diu
punct de vedete al subculturli dcviantc se arirm1i ncccsitatca concrctd de a observa rcsorturlle
intlme ak dcllncventcl din pcrspectiva particularii II lndivizilor ~i gruptlor Implicate, C:llHl-
dndu-se drt>pt problemaliN' dificullil file soci ale ale ncestora. Din pun ct de ·vedere al culluril
normative se pune scmnul i'gnlitatii intre devian\a, dc:r.organi:r.are ~i disfunc\ic socialii, etiche-
Undu-se ca problematic orice net care atcnteaz1i la orcHn<.>a ~i stabilitatcn sist<'mului social.
,,Prohlcma sociall'I" are dcci o puternicii lnc!lrcdturi'i i<kologldi, neputindu-sc, drci, suslrage
contcxtului evahrntlv, rcalizat de pe pozitii divcrgcnte. Ncutralitatea axlologici!. cstc de necou-
ceput in neut domenlu, ceca ce substitute punctului de vedere al cvalunrii ~tiintlfke-. uallzate
de pe pozi\lile teorcliclanu)ui logicll ~tl!ntd, un punct de vcdere eminamente prnctic, i;crvind
ncmljlociL nctiunca h'rnp('l1tici\.
In lucrarea lor, d<'vcnit/1 cl:isidi ~i i1p:lruti\ ptna :icum 1n trei edi\ii 4, R. I<. :\lcrton
~I R. Nisbet disting urmiltoarelc caracteristld :ik unci problcme socialc: a. nparltia un<'I pro·
bleme soclalc este lcgati'.I de manifestarca und incongrucnte tntre ceea ce sin I oamcnii ~i ceea ce
ar trebul sn ne (intrc sitna~ia social1i existentll ~i normcle sociale); b. o proble11111 socialll.
poate fi, dcscori, consccin\a neanticipata, nedoritll $i lnd!recta a model<>lor inrtitutionalizate
ale comporlamcntului social {aceea~i structnra social:'\ ~i culturalll, cxlstcntl'l pcntru comporta-
mentul conformist. poate genera tendin\c surprim:atoare ale comportamentului deviant);
c. ttccare iitructura social a posedll probl<'t:11<' soci 11lc distinctc tn functie de trasal uril<>, valorile
--------
Louis
i Bowt, Les a.,pecls psycllialriques de la dtlirniuance juve11ile, Genh.::, O.M.S.
monogr. nr. 1, 1968.
a George Baziliadc, SQciafi:arc, i11tegrare fi CQmportament deviant, In Jacrarea Jnl~graua
:soclo-pro(esionald <1 li11cretul11i, Bucurc~ti, Centrul de cerccU\rl pentru problt'mcle Un<.'rrtulul,
1976, p. 245-246.
' Robert K. l\Ie-rton, Robert Nisl)et (edit.), Contemporary Social Problems, New York,
Harcourt Brace, Jovnuovick, Iuc., 1~71.
 COMENTARll 465

~i interescle <'i dift•rik de :ik ~Jtci.:i: d. solutti!c (l(crik acestor probhmc, care au ca rezultat
sc'liimbarca socuua, difcri!.111 hmc1ie de partirnlnrililtik structurllor socialc ; e. datorila indepen-
di·.11\l'i slstcmice lntrt· piir~il<' ~i Yl·1·igik unci structuri soclalc, dorlurik pentru rezolvarea unel
prohlvmc soclatc \'OC iutrorluce, adeseorl. alt e prohlcmc ; soJu(iiJr \'OT Ii, dccl, (1ifkil de COllCT('·
tizal ln poliUci ctccuvc.
Ac ..stor critcrii de <k[.inin• a proble nn-lur- sociale Ji sc poatc i mputa Iipsa ck prcctzh-.
caract ... rul V'J~, tmprecis ~i iuco mplet ~i. mat ales, iinpo6ibilitatca <k ~1 fi supusc und cvaluart
<1bi_rctiw. De altfrl, o critic;i nuantata a primd t•<'litii a lucr:1rii Jui i\l<-rton $i Nisbet a lost
dcjn facult1 ck .J. t I. Skolnik ~i E. Curr+e ~ care ~ubliniaia urma\oardt• lhnih': a, ddinir('n
prot,k mclor wci.ak csl e lnll'lTleiata pc o intcrprctare ,,obit-ct i\'isli\" a consr usului social, astf<•i
ea baza lor cvaluattvu e ,·iir.utft in cadrulunei socit·tati a e,,tab/i~/lm<'flf-ului, pn·1.111n:1hiJ conscn-
sunle, ale carl'i v,1lllri fundanu-ntal« nu slnt prtvltc ca fiiud di.' nl'li(a .. proble matlca": IJ. soclo-
JoguJ sau aststentul social ii:<i asumn, in acest context, mai mutt rolu) de tchnician, dcdt cd
de critic social ; C· tnterprctarcn, de pc pod\lik• ,,culturii norrnattvc" a prohle mclor scctale lasa
in afara ,,p1'0hlcmei". chcst iunca unor solut il radlcalc.
Pe scurt , couccpt n-i rnenttonnte i S<' poate rcprosa or ivntarca func\ionalisl:1 ha1.atii pc
0011>'1 rtotiuni prmcipalc: dezorqanizarca sociali: (ineapacitatca urre i structuri sociulc d<· a June-
~iona lu mod normal pcntru Indcplinlrca scopuri lor gcna:lk ak sistcmulur) ~i deniont« ~O('iald
(abateren coruportameutulut de la normcle ~ivalori lc sistc mului, cu consccinte distructive pen-
tru. stahilitatto structuri lor acestui ststcrn). Aceste no] iuui pun insa un accent prva mare pc
:isp<.~tck contornusmulul parttclpantllor la ststcm, cludlnd moih·atiil<' comportamcntului lor
Indivtdual ~i igncrlnd cxtcnstunca Jarg£1 a valorrlor ~i scopurrlor cxtrcm de diverse ~i cluar
contltctuate, ale di vcrselor grnpl' socinic din cadru) socictli\ii capualistc. Din acest punct de
vederc, o tendinta distructtva pentru conscrvatorrsmul sfstemnlu}, d:ir in conscns cu progresul
jstoric. poatc fi 1.'.tilificata ~i ca ,.dcvh,nta po1.iti\'a", forma nct·stc:i ctichct:1ri dl·pinztnd de pozl-
tia ~ociali\ i:;i dl, clas.'\ a cya\untorului. Rcl:ltlvismul erit<·riilor de d<'finir,· n problcmclor rocialc
lii, implicit. ;, dcviontd s<: r11anifcsta aici ,·xtrnn de nuan\al.
ln lnccl'('area ell~ a s11pHoi ckficien,ek pnradigmei func\iom1listc, in ~ociologia occidentala
au apiirut ~i alt<, ahorcl,lTi care impiirti,~~scp,·rspt>ctivc difc-rit<' ~,~upr:i prohkmelor sociah:.
O orkntarc mai con~h\l'nta t'Sk oferitii d,· pcrspt·ctivll de/Jianfci <'<1mporlamt11ta/c care consid<>ri\
cit prol>lemd<' social!.' ale dc·yian\t>i fi ddin<·wnki sint g<'lll'l'llh' ck indivizi d,·ficiru!i care: ,·io·
ka..:.1 normdc =iak, Jl('nyind c-apacitatl'a dl' « Ii &<' sup1:m·. ln ronsc<·inl.:l, soh1Jia prohl<'·
nw\or SC)(:talc <'St<' <:-autatii la ni H·I microsocial, in ('.:1drul unor rda\ii interp<>rsonalc <leiicitore
s:rn al unt'i e,lllutii u1·g.'lth'l' a 1!11or fadori <Ir grup. ln ul.'t',;l st·ns sint prhit<' drl.'pt cau1.c
soeiale ak ck-\'ian\ci ~i <ll'lincwn\l'i Nh11·a\i;i rliu orinitut/1, tkc:ahjul intrc m.ntt:ritll\C'a fi7ic.i
~i c<>a psihkii, ostilitatt·a fatf, ck grn,·rn\i:I prC'cl.'d<-ntii,n•:,c\lik la st,11·1·a de iusccurite.11.', lip.'>ll
« ,·utuziasm pt:ntni' o cauzii. poziti\'a, anom«liik p~ihic(', t.irt•le l.'rC'dilan· l'\C:. Ca r(';1cpc fah\
<k dl.'tcrmiuismul co11strtngator al sistniwlui social in .ins:,mblu, au ap;:rut, dl.'ci, tl.'oril 1:tirC'
pun un al.'crnt ch'os<'bit J)t' dctl.'rminisnwl psihologic'. Ddincwn\a <•st<· C'Omis., de cl\trc pcr-
S0.'1111.'l<' dl"t.organir.ut<' in~lvidual l?i nu ck <eatr<· s<•<:i1·tatc,. Acc~stft orit·nt:11·c h·oreticii .s-n cris-
t,.,lir.at i J u,trnti v In tC'ndin\d~ 11clr,·uclismului Hllll'l'icai, l'Ol'!fonn t:iirui:I ,,011wrul i;imbolic"
\,onstituh· o pcrmanrn\;1 a societ~\ii c,c·,·id,ulnk.
O pozi\ic crilica fo\a ·c1c C'laborar,·n tuturor ac<·stor p(·rspectiw \l'Orl'licl.' ii :ipartin<' Jui
L. Horowitz. care c-0nsidl'r1l di multiplknrt•a prol>kmdor rncialc rst<', cu ln,;,,~i, un ~hnptom
::il ~chiml>ilrii sociale, l'Xistind un conflict put('rnic lntr<' prokcttk d<? d,•1.vc,Jtar(' social.). rapida
~ i i ntegni rea strncturi lor soC' itile situ a i 11di d zilor de Yi an l.i 6• C('(·a cc trd-.uk sii t· se prctindii
!;liin\l'i, apl'\'cia <>I. 1·stl' tocmni stimu!,J.r<>A probkmdor sochtl.e ()mpli<'it, u schimbiu'ii sodalc),
in :\Sal rel inc.it re1.ol\'arl'a lvr sil. nu se reducii la :tmdiorarNl 1111or situa~ii sociak fmgmcnt~n·<'
(luptn contra paup1,ritiHii, cdminaJitii\li sm, viciului, de pildii) ci s11 t.ntrrn,·zc sd1imh.11n·a In·
lrcguhti s\stern social. Nici indivi_z,ii dedan\i ~i nici ~truct\lrik. sodulc ddicitare nu trcbuie
sopuse unui proccs <11· adaptarc sau ameliorar<\ ci tn·buh, schirnbata h;Jza sistc>mului.
r:>c~i int<'rl.'santii ~i utilfi c:l dczbat<'rc a .. probh·ml'i" pmblemdor social<', lucrrm~a lni
florowit7. S<' indwic c·u con<:lu2ia cronntii ca cn1 mai vaJo,.ous,1 oricntarc in dom<'niu·I rc:i:olvilrii
unor nst•nwm·a prohlt>llW trcbnie ci\ut.:ti'i In mod ~tli11!ilic ~i nu prnctic·h·r.i1>eutic, in tnapia
~tiin\l'i SO<:iolo!(ic<' C'n ntare, prin rlasificarca probl<'melor n·nk ~i 1111 prin eontrolul, manipular(·a
s.'111 St•kctia Jor; din ncest p111wt d,• \'C'dt>r<', socioJogi:1 lncl'lC:1:r.ii de a mai fi ,.polilid sau pok·
mkii", dt·,·\'ni11d nutocunoa~tl•rt· ~i at,tocon~ticntizar<'. Eforlul eel mai promi\alor in ,,cl·st

.· . ~ .frrom<' JT. Skolnik, Elliot Currie (l·dit.). Crisis in AmericGn insli.lllti<>ns. lntrooudio11,
lloston·: 1.ittk Brown. 19,0.
s Louis Horowitz, op, cit .., )). 86-8,.
46i COMENTARI.I

sens estc gli~it di- nut or In activitatt-a Tl'prn1 nt:m\ilo1· \'l11011wtodoloP.i• i ~i inh'rae\ionisnn1l11;
i.irnbolic (H, Becker, L Rainwater, A. Strauss, E. (ioftman etc.. ).
Fructuoasa ca probre mattca, dt·~l disjunl'ta in orit-ntlu'llc <i ..sodoJogia problcnu lor !ffl-
cialc" a udus o contrtbut!e Incontestabllji la studiul dnian\d ~i dcliucvcnh ), lnlocuind ,•xpli-
.:aliile monocauzale cu l'Xplicu\ii mult icauznle care au. per nils c:011<:t ntrarr» dorturilor socio·
logilor si criminologilor tntr-rn donu niu caraetrr lzat , in 1s,11\ll, prin intl'rrli~cipllnaritah· ~
prin actiuni nrmijlocit practlce. Dinculo d<• Inca pacltat ea de a ofrri solulii rauiral<' Ju pro-
blem<·k soctale tundamcntalc ale siste mulut <oopitl\list, tcortllc proh!cmdor scctule, ah' <)c:,·i11n\ei
~i dewrganil.arii sociale nu merit ul de ,, Ji scmnalat zonclc crit ic« nle pMhkmati1.!lrii in dome-
niu) social, idmtificlnd multi plt· n~p• etc contrndictort! ale r'm.l ~is ton I. azat pt· ,,ordhH '' ~i
..eonsens", Ele Sul(rrc-ala o scrir de id1·i vulnroase pcntru in!'hqtau·u ~j cvaluarca um I ,;otfo-
logii a problcmrlor sociak din perspect iva materialismului diuk r t ic ~i Istortc. 0 asn1irnt:1. tm-
tativa :lJ)QrUnc In noi in \:nli lui Catalin 7..amfir, care, dt•finind problcma ~ocla\~ en ,,un pro-
Cl'!I social, o caractcrtsttca, o sttuat!c despre care soclctatca s1111 1111 sistcm al <i l'Onsidcri\
ca trebuic schirnbat " 1, dis\ingt· urmiltonrt'lc clase de Ieno mcnc care pot deveni ohfr<'tul 1111<:i
problemat izdr}: •· o stare socinlll i11v(•chita (care r1•prc2Jnti1 o frin! In cak-a d1•zy0Jtlirll soctalc):
It- o senc de procese considerate In sine, ca negative (de obied, cornportamcntcle dcviante ~i
cauzcle <)(' dezcrganizarc sociala ~I individuala.l; e. consecrntctc ncJ4Utiv1\ nlc unui preces so<:inl
pozrtrv ; ti, fluctuaUi ale ractorilor cxtcmi, natural] sau soclali (cntastrote nnturolr, rli7.bol
cte.): e, drcalaie produse d<' dczvoltarc (ltpsa de stnerontzare tntre vlc mcntclc unul ~i$\cffi
tn peocesul dczvoltilrll soctalc): I. 11parf1ia de 1101 necesitAU (de pildll, crt:~h'reo timpulul lihl.·r
~i absenta posibilitii\ilor de lolsir pot antrcna, uncorl, comportamentc deviante): ii· problerne
de dczveltarc.
Dr~i si accstut tip de analiz.a I se pot rcprosa o serte de ddlclt!ntc, ,·ir.ihllt• m111 all's In
vlzmnea oarccum h:hnocralica a eva\u{trll sotuttucr, In termcnt de cost social ~I tfici<:1\~ M:1·
.clold ~i In iguoron·a unor aspccte care privcsc motl va11n <·omport1unrntu)ul lndh·ldmll (nu<'-
tuaUa d<: pildll, nu poat<' fi privila ca prohlemil, 1111111111 fn taport cu intercsele lntprlndcrn
ci ~i cu l'-<'rin\l'le lcgiti mr air lndh·idulul de n achl1.i\lo11a \Ill ult statu~). ca Mc lll<Tltul d(· n
evid<'ntla principalc.J<· contr:idktii cnr<' mni ,·xl.stA Inca In so<'h'totca sol'illlistu ~I c11rr. 1:1c11ncad
<lt\'hln\11, ocordlnd, 1otodalli, prioritnl<' probkmclor .,podtlw" ck ,·cliflcnr~. a 11011 !'(lcirti!.\I.
111 tara noastra, <lr:i:baterr:i largA, dctnocroti<'o a prln<'ll)lllrlor probl1·111c· cu ,·orl'. sc· con·
fruntli t<'oria ,1 prnclico sodol:i rcprl'zin1il o <'onstantA a 1tl'tlvi1:llil orirnndor d<' portld ~I clc:
stat, cn·sclnd din cc In <'c. m&i rn11lt rolul cokctivdor d<' ntimrnl al 1m-11rll, al ori:onln1liilor
!ii lcg:ilitfltii ~ocislish·. In prrvcnirca ~i <'ombatrn•a unor !ll'H' san <'omportumt'nte dn,1a11h- ~
M-lint'-'tntc, strilin~ csl'n\ri ol'lnd11irll nonst.r,·. Evldcn\iind In ncrs\ s,·n~. lmporl&lltll dr~batoi-
lor pubJicc o principoJclor probltmc ~i c,ontrndic\il soclnlc cnn CMACtt.'rizcna stodlul oct1u1.t
d<' <!~z,·oJton• <'conomlco-sodalli a tii.ril noastrr, documc·ntcle Pknnrd IAri.:ltt.' a CC ttl PCR
dio 1-2 lunir !982 ~i ak Conkrintcl na\ionale n PC:R din al'<·Ju~l an ou stnbillt 11n nmph1
program de masuri menitr sa contribuie la nfirmarca mai putcn,ica :1 normrlor si ,·11J<>rilor :'lo-
cinlist<', d<'zvoltarr:i ,coMtiin\ri soc.inllst,·, pt"rfrc\ionarca continult a lt<.'li\'ltll\il t,·orrtic,·, ldt.-o-
lol(it-c ~i politico-cdnr~th·f. Jn cadruJ n<'rstor milst1rl dt• o i.trn\k dfosrbitil M' bueur~ <'l'k
care au In vcderc pre,1l'nirca ~I combavr,•a manifHtli.rilor antisoeinlc ~i iufr(lc\io11ol•\ priutr-o
~ctivitatc sustioutd ~i co11crrtalA de cducarc ~i schimbarc .n u11or at iln<lini ~i comport:111,mtc
cu v:ilenJc nc:;;atiYc, contrare normclor rnoralr ~i juridicti ole sociH:i\ii noastrc, prin c,·aluarc:1
gradului de. utilitatf' 3i diclen\a a difcrltelot formc ~i mijlo:icc de control sod al. lntr.,aga acthmc
preventive ~i de control social prt>~upunc o cunoa~terc aprofundata a rnuzdor $i conditiil<>r
care an gt-nerat astmenea probkme.sociale .• cvaluarca ~liin\Uica a d.ifor ~i moda\ita\ilor d~ inkr-
ventie mai dire eta ~i mni adrcvata asupra comportam<:ntului de"iant al unor persoant•, pcntr\1
a determi11a productrea unOT trnnsformari t'sentiale ale co11~tii11tei ~i condult.t'i, in con~cm; cu
modf'lUI etico-normntiv ~i cultural al sodetatli sodallsll'.
Stratt:gia de solutionare a problemelor socialc specifice soddilJ.ii noastrc f<'prl'Zintii,
asUtl, o parte componenU a lntr~gii activitliti d<' p<:rfec,ionnre a structurilor sodnk $i de-
educal,ic a oamenilor ,uuncii fn spiritul rcspcctl!.ril normf'lor de <'onvk\uire socialli, · al formArii
unor aliludini compatibile cu transformar\le rc,•oh•tionarc ale existt•n!t'i !Ji con~tiin!ei soclalistt.

1 C'.ltllln Zam1ir, Straltgii alt dtu,o/tdrii iocialt, col. ,, Ttoric ~i metod<l in ~liinJdt wcwte",
Bucutt~li, Edit. poHt.idli, l977, p. 47.