Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DESCRIEREA ARTISTICĂ/LITERARĂ,2020
Descrierea artistică (subiectivitate) este modul de expunere specific textelor literare, constând în
surprinderea unui element din realitate, în mod subiectiv, prin apelul la procedeele de expresivitate artistice
originale, prilej pentru autor de a-şi transmite trăirile de care este cuprins în fata tabloului zugrăvit.
Descrierea literară este un mod de expunere, o tehnică literară axată pe sublinierea unor trăsături, precum şi
o operă literară, care se bazează pe acest mod de expunere prin care autorul, apelând la procedeele de expresivitate
artistică, evidențiază detaliile semnificative ale unui peisaj/tablou care îl impresionează .
Opera literară X de Y ilustrează elocvent trăsături ale unei descrieri literare/artistice de tip tablou/portret,
deoarece poetul pune în lumină particularitățile peisajului/ portretului surprins prin intermediul descrierii, ca mod
predominant de expunere, procedeele expresive, grupul nominal si verbele la indicativ care redau frumusețea eternă
a naturii/caracteristicile deosebite ale personajului.
În primul rând, autorul conturează un tablou din natură (hibernal, amurgul, apusul...) structurat pe două
planuri/mai multe planuri. Privirea celui ce transmite sentimentele de încântare, de admirație… se îndreaptă către o
imagine panoramică (care?) ..., urmând ca apoi accentul să cadă pe detalii..., impresionând puternic. Momentul
surprins de autor este..., iar atmosfera este de vrajă, de încântare, de fascinație... (descrierea de tip tablou)./Poetul
își exprimă, în mod direct si discret, sentimentele de admirație fată de o persoană dragă sufletului său (dacă este
precizată în text-specificare), conturându-i un portret fizic/moral deosebit (precizare).
În al doilea rând, viziunea personală asupra peisajului zugrăvit/portretului este conturată printr-o varietate de
mijloace artistice. Limbajul este încărcat de expresivitate, astfel, sunt prezente figurile de stil si imaginile artistice
(ex+comentare). La nivel morfologic, apare grupul nominal cu precădere (ex), iar verbele la indicative, prezent…
redau frumusețea eternă a naturii/portretului. Fiind o descriere de tip tablou/ portret poetul dă glas sentimentelor
profunde de încântare, de admirație, de exuberantă, declanșate în sufletul său de contemplare a tabloului sau de
admirație fată de persoana descrisă.
În concluzie, prin viziunea artistică asupra tabloului/persoanei descris/-e, poetul transmite emoție si reușește
să modeleze cu ajutorul structurilor artistice originale, un impresionant tablou/portret.
DOINA POPULARĂ, 2020
Doina este o creație a liricii populare românești, în care creatorul anonim exprimă, în mod direct, o gamă de
sentimente deosebit de puternice, proiectate într-un mediu rural pastoral sau arhaic, fiind, de obicei, interpretată pe
un fundal muzical.
Opera literară X este o doină, întrucât are particularități de conținut și de formă care o încadrează în categoria
doinei de dor/de jale/de înstrăinare/de revoltă/de cătănie/de dragoste. Fiind o creație folclorică, doina ilustrează
trăsăturile operei populare are caracter oral fiindcă a fost transmisă prin viu grai, identitatea autorului nefiind
cunoscută, caracter tradițional, colectiv și sincretic, versurile sunt interpretate pe o melodie tipică, lentă.
În primul rând, lirismul doinei are un caracter profund subiectiv, însă mesajul ei are o mare putere de
generalizare, în el regăsindu-se trăiri omenești profunde, asociate unor motive literare și realități specifice satului
românesc. Eul liric este vocea autorului anonim care exprimă trăiri intense, aflându-se în ipostaza flăcăului
îndrăgostit/ a mândrului/ a bădiței/a voinicului/a haiducului/a feciorului/a fetei de la țară/ a iubitorului de libertate/
a revoltatului etc., iar mărcile lexico-gramaticale explicite susțin această implicare afectivă (ex.) a celui care dă glas
sentimentelor sale care devin general umane (numești sentimentele).
Mesajul doinei devine mai sugestiv prin prezența unor motive specific populare recurente în doine care susțin tema
acestei creații populare comuniunea dintre om și natură, succesiunea anotimpurilor, dorul, norocul, păstoritul,
haiducia, cătănia, înstrăinarea etc-numești motivele care se regăsesc în text și le ilustrezi cu structuri/cuvinte
adecvate.
În al doilea rând, ideile poetice sunt susținute de un limbaj artistic caracterizat, în general, prin simplitate, dar
sugestiv, bogat în semnificații. Astfel, (numești și selectezi procedeele artistice și le interpretezi).
De asemenea, formulele stilistice ( ,,Foaie verde…, Foicică micșunea…) susțin caracterul tradițional al
doinei și delimitează secvențe lirice - le exemplifici. La nivel compozițional apar (dacă apar!) paralelismul sintactic
care asigură operei un echilibru discursiv - repetarea unor structuri cu organizare sintactică asemănătoare în versuri
diferite - precum și simetria ( prezența unei aceleiași idei poetice în incipitul și la finalul doinei). Vocabularul
poetic este impregnat cu termeni și expresii populare, cu diminutive, cu arhaisme și regionalisme specific zonei în
care a fost creată și care susțin oralitatea stilului-exemple!
De asemenea, la armonia versurilor contribuie și prozodia specifică numești tipul de rimă, măsură scurtă…ritmul
este trohaic, poezie astrofică.
Aşadar, caracterul liric profund confesiv, mijloacele artistice simple ce concentrează semnificațiile și
sentimentele adânc înrădăcinate în sufletul românului sunt trăsături ce încadrează poezia…în specia doinei
populare.
GENUL LIRIC,2020
Genul liric cuprinde totalitatea operelor literare, în care poetul îşi confesează, în mod direct, prin excelenţă,
cele mai adânci stări sufleteşti şi emoţii, prin intermediul vocii eului liric, dar şi cu ajutorul resurselor expresive,
astfel, creând un Univers de mare forţă sugestivă, ce se adresează sensibilităţii cititorului.
Opera literară X, de Y este o operă lirică, deoarece accentul cade pe subiectivitate, pe nota afectivă ce constă
în exprimarea directă a trăirilor prin vocea eului liric, vocea poetului care se confesează şi îşi transmite direct,
folosind resurse expresive, gândurile şi sentimentele faţă de…(tema poeziei)
Un prim argument pentru a evidenţia apartenenţa acestei opere la genul liric îl constituie prezenţa eului liric,
ca instanţă a comunicării poetice, aflat în ipostaza de…, proiectat în discurs prin indici morfologici la persoana
întâi, singular (forme pronominale, precum: ,,...", ,,...", ,,...", forme verbale, precum ,,…’’) sau la persoana a doua
(forme pronominale, precum: ,,…’’, forme verbale, precum ,,…’’), substantivul în cazul Vocativ…sau interjecţia
afectivă (rareori, apar indici la persoana a III-a)
Textualizarea eului liric pune în lumină tipul de lirism (subiectiv, confesiv sau adresativ sau obiectiv), discursul
fiind de tipul monologului liric. Tema/ temele creaţiei sunt... (le precizezi şi dai exemple de versuri, arătând de
unde reies.).
O altă dovadă a apartenenţei acestei opere la genul liric e dată de faptul că poetul îşi exprimă
sentimentul/sentimentele de..., în mod direct, iar subiectivitatea reiese şi din valorificarea resurselor expresive ale
limbii. Poetul este capabil să transfigureze realitatea exterioară prin propria viziune, cu scopul de a exprima
metamorfozele fiinţei. Figura de stil predominantă este... (,,..."), (,,...), însă nu lipsesc... (,,...") sau (,,...").
Comentează două-trei figuri de stil care să susţină argumentul, care surprinde sentimentul dominant din poezie.
În altă ordine de idei, descrierea, ca mod predominant de expunere, atestă apartenenţa acestei opere la genul liric.
Nu în ultimul rând, elementele de versificaţie care imprimă discursului liric o muzicalitate aparte, o
tonalitate în acord cu trăirile poetului, iar la nivel formal susţine mesajul întregii creaţii. Textul se compune
din...strofe, în care rima este...ritmul..., iar măsura versurilor este de...silabe.
Fiind o creaţie în care autorul, prin vocea abstractă a eului liric, transmite cititorului în mod expresiv gânduri şi
sentimente, opera literară X, de Y se încadrează în genul liric.
OBS. (adaptezi ideile la textul tău, le concretizezi aşa încât primul paragraf să conţină şi concret părerea ta despre
relaţia titlului cu poezia)